Afacerea Hortigal - Jaf imobiliar de 40 de milioane de euro

[dcp100168]

Afacerea Hortigal - Jaf imobiliar de 40 de milioane de euro

* Zeci de hectare de pământ arabil, cumpărate de la ţărani cu preţuri modice, au fost „teleportate” - cu complicitatea autorităţilor! - în Galaţi * Actele prin care statul ceda terenuri foarte valoroase (lângă Aviasan şi în mai multe locuri din oraşul Galaţi) în schimbul unor pârloage au fost semnate de fostul prefect Cosmin Păun * Beneficiara "ingineriei" este firma Hortigal SA, controlată de oamenii de afaceri Marius şi Petrică Herăscu * Prejudiciul estimat este de peste 40 de milioane de euro

„Aveţi pământ de vânzare? Vi-l cumpărăm noi!”. Erau replici care puteau fi frecvent auzite, la mijlocul anilor 2000, la Primăria comunei Băneasa. Se întâmpla mai exact la scurt timp după ce intrase în vigoare Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, prin care foştilor proprietari cărora le fuseseră confiscate pământurile sau, după caz, moştenitorilor acestora, li se acorda dreptul de reîmproprietărire cu suprafeţele preluate abuziv.

Mii de locuitori din mediul rural s-au trezit atunci că, pe hârtie, deţin suprafeţe de pământ pe care consiliile locale nu aveau, în realitate, posibilitatea să le acorde şi în natură. A fost mană cerească pentru „rechinii imobiliari”, care au speculat posibilitatea de a-i scăpa pe ţărani de nişte pământuri pe care nu le aveau în schimbul unor sume modice. La rândul lor, beneficiarii Legii 247, prea bătrâni ca să mai poată munci, plecaţi de la sate şi mutaţi la oraşe ori cu moştenitori care nu aveau nici în clin nici în mânecă cu lucrul la câmp au renunţat bucuroşi la averea din hârtii fără să bănuiască faptul că, pe spatele lor, alţii se vor îmbogăţi.

Makinvest, cumpărătorul de serviciu

Zeci de localnici din comuna Băneasa, judeţul Galaţi, au fost în situaţia descrisă mai sus. Fiecare cu povestea lui, cu pământul lui, cu nevoile lui. Toţi au avut însă un numitor comun: SC Makinvest Com SA din Galaţi, ai cărei reprezentanţi erau în fiecare zi la uşa primăriei după clienţi dornici să-şi vândă terenurile.

Numele lui Iancu Constantin, reprezentant în acte al SC Makinvest Com SA şi nimeni altul decât mandatarul acţionarului majoritar al SC Hortigal, Petrică Herăscu, este întâlnit în toate documentele care au însoţit tranzacţiile de la Băneasa. Asta în cazurile în care au fost întocmite acte, întrucât unii dintre vânzători au fost atât de mulţumiţi că au primit banii pe pământ că nu au văzut decât adeverinţa primită de la primărie conform căreia au dreptul la retrocedarea suprafeţei şi o chitanţă.

Aproape 50 de hectare, teleportate la oraş

Cumpărarea terenurilor de la ţăranii din Băneasa a fost partea uşoară a afacerii. Ceea ce a urmat pare desprins dintr-un film în care îşi dau întâlnire politicieni, şefi de instituţii de stat, primari şi, peste toate, Agenţia Domeniilor Statului, ale cărei terenuri au fost, până la urmă, miza unor „vrăjitorii” cadastrale.

Totul s-a produs în jurul SC Hortigal SA, al cărei acţionar, Petrică Herăscu, avea să devină, până la urmă, proprietar pe hectare întregi de teren atât în comuna Vânători, cât şi în municipiul Galaţi. Afacerea a beneficiat de ajutorul fostului reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul Cosmin Păun, care a semnat toate documentele ce au stat la baza acestei afaceri uluitoare, cu parfum penal. În oraş se zvoneşte că Păun a fost recompensat cu o sumă consistentă pentru "efortul" lui, însă fostul prefect nu a confirmat sau infirmat informaţia deoarece de câteva luni s-a mutat din Galaţi şi nimeni nu ştie cum poate fi contactat.

Concret, Cosmin Păun a semnat două acte (click pe imaginile de mai jos cu cele două documente care confirmă cele afirmate de noi) prin care terenurile cumpărate de SC Makinvest Com SA, pe câţiva lei, de la Ilinca Roşculeţ, Gheorghe Voncilă, Clara Fulger, State Hortolomei, Dumitrache Scafaru, Tasia Zlătaru şi Ecaterina Grosu, Constantin Roşculeţ, Toader Dogaru, Costică Stanciu, Safta Ioviţă, Constantin Radu, Niculae Vintilă, Vasile Simion, Niculina Raţă şi Aftene Simion erau mutate din extravilanul comunei Băneasa (unde un hectar de teren costă acum între 150 şi 200 de euro), în intravilanul localităţilor Galaţi şi Vânători.

Terenul, în suprafaţă totală de 441.591 metri pătraţi (peste 44 de hectare), a fost "potrivit" în noile acte de proprietate peste suprafeţe aflate în administrarea statului, însă cu o valoare de piaţă mult mai mare decât la Băneasa, respectiv undeva în jurul a 40 de milioane de euro în total!

Familia Herăscu devenea astfel proprietara, prin intermediul firmelor implicate în tranzacţii, a 32,7 hectare la Vânători, lângă Aviasan (unde au fost serele Hortigal, la râpa lui Tuluc), dar şi pe 11,5 hectare de teren în intravilanul Galaţiului: sunt de menţionat aici terenurile pe care se află clubul Divino, fosta fabrică de pâine din Micro 17 (acolo unde se construieşte unul dintre magazinele Lidl) şi un teren în zona Talciocului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Noi dezvăluiri în Afacerea Hortigal. Ţăranii, forţaţi să vândă către mafia imobiliară

* Reprezentanţii firmelor controlate de Petrică Herăscu au lucrat la foc automat, vânându-i pe proprietarii de terenuri din Băneasa la uşa primăriei * Oamenii au cedat presiunilor şi au vândut, pe fondul faptului că autorităţile refuzau sistematic să-i pună în posesie sub pretextul că nu există terenuri disponibile

Afacerea "Hortigal", prin care statul român a fost prejudiciat cu circa 40 de milioane de euro în urma unor acte fabricate de prefectul Cosmin Păun în favoarea oamenilor de afaceri Petrică şi Marius Herăscu, a fost atent premeditată. Cum unii dintre proprietari se chinuiau de ani buni să primească pământul, însă autorităţile ridicau din umeri: "Nu avem!", ei au fost prada perfectă pentru reprezentanţii fraţilor Herăscu.

Prea puţini au fost cei care s-au târguit, asta deoarece nici măcar nu aveau încă titluri de proprietate pe pământurile cuvenite. Iar dacă autorităţile nu au găsit pentru aceşti săteni o soluţie, pentru fraţii Herăscu au făcut rost, imediat, de terenuri intravilane în Galaţi şi Vănători, a căror valoare depăşeşte lejer 40 de milioane de euro. Asta în condiţiile în care adevăraţii proprietari au primit - atenţie! - aproximativ 5.000 de euro!

Când cererea se întâlneşte cu oferta

„A fost greu să recuperez pământul de la tata. Tata a fost veteran de război şi a avut mult teren. La un moment dat, m-a chemat domnul secretar şi mi-a spus că a găsit în acte terenul tatălui meu. Mi-a dat o adeverinţă prin care se arată că am două hectare. M-au luat oamenii aia cu maşina şi m-au dus la notar. Nu mi-au dat niciun act la mână. Eram bucuroasă că pot să îl vând şi că rămân şi eu cu ceva bani de la tata. Mi-au oferit 8 milioane (lei vechi n.r) pentru un hectar. Mergeam câte 3-4 odată la notar”, spune Tasia Zlătaru, una dintre localnicele din Băneasa care a renunţat la pământ.

Aceeaşi motivaţie, de a renunţa la un pământ care nu exista în realitate, au avut-o Constantin Roşculeţ şi sora sa, Ilinca. Au fost însă mai puţin norocoşi la preţ, vânzând circa opt hectare de teren arabil cu numai 500 de lei pe hectar. „Bunicul meu a avut 24 de hectare, iar noi am avut terenul acesta doar pe hârtie. După ce am aflat că ne recuperăm terenul pe care l-a avut tata, ni s-a spus de la primărie că putem să îl vindem pentru că statul nu are pământ să ne dea. S-a făcut tabel nominal şi urma ca statul să ne despăgubească. A trecut mult timp şi nimeni nu ne-a dat nimic. Atunci când a venit cetăţeanul ăla şi m-a întrebat dacă vând i-am spus că da”, ne explică şi Constantin Roşculeţ.

Unii dintre cei care au vândut în furia tranzacţiilor făcute pe genunchi parţial în faţa primăriei, parţial la notarul din Bereşti a fost şi Gheorghe Voncilă, astăzi în vârstă de 68 de ani. Fost inginer agronom, actualmente pensionar, omul nu a fost atât de uşor de păcălit, în sensul că a obţinut preţul maxim cu care se vindea hectarul de teren arabil la acea vreme: 1.000 de lei. „Am moştenit un hectar de la bunica. Secretarul de la primărie m-a anunţat că e cineva care doreşte să cumpere. Nu intrasem în posesia pământului, că nu aveau de unde să îmi dea teren arabil. Am negociat cu ei atunci şi am obţinut 1.000 de lei pe hectar. Mi s-a spus atunci să nu mai zic la nimeni câţi bani mi-au dat”, susţine şi Gheorghe Voncilă.

Acorduri după moarte

Un alt numitor comun al celor vizaţi de cumpărătorii de pământuri a fost şi vârsta. Foştii proprietari, care mai erau încă în viaţă la momentul apariţiei Legii 247, respectiv al ofertelor făcute de reprezentanţii SC Makinvest Com, aveau vârste venerabile şi nu au apucat nici măcar să vadă bine banii primiţi pe terenuri. Unii dintre ei nu apucaseră să finalizeze actele, aşa cum susţine că s-a întâmplat Ionel Fulger, fiul Clarei Fulger, o femeie care a vândut aproape 15 hectare de teren. „Nici nu erau terminate actele când a murit mama. A avut mult teren, dar eu nu eram în relaţii foarte bune cu ea, aşa că nu ştiu ce a făcut cu terenul şi nici cu banii”, declară fiul femeii născute în 1917. Bizar este că, în condiţiile în care nici măcar unicul fiu al Clarei Fulger nu ştia ce făcuse mama sa cu proprietăţile, la scurt timp după deces numele bătrânei apare într-un acord înregistrat la data de 29 iunie 2009 cu SC Makinvest Com. În document, femeia apare ca reprezentată de Iancu Constantin, reprezentant al SC Makinvest, actul având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate privind 51.400 de metri pătraţi.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul lui Dumitrache Scafaru. Printr-un acord similar şi sub aceeaşi reprezentare, bărbatul, născut în 1929 şi decedat în aprilie 2008, ceda către Makinvest dreptul de proprietate privind un teren de 5.000 de metri pătraţi, în condiţiile în care nepoata sa susţine în prezent că ar fi fost vorba de o suprafaţă mai mare. „În 2007 a făcut actele de vânzare. În 2008, bunicul meu a murit. Am adus notarul acasă în 2007, ca bunicul meu să poată semna actele. Dacă îmi aduc aminte bine, un anume Boboc a cumpărat terenul bunicului. Avea 75 de ari şi a primit 1.000 de lei pe hectar”, susţine Violeta Cucu, nepoata lui Dumitrache Scafaru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Reacţii la scandalul Hortigal. Gălăţenii le cer procurorilor să înceapă ancheta

Reacţiile gălăţenilor nu au întârziat să apară în urma publicării celor două articole cu privire la tunul imobiliar prin care firma Hortigal, cu complicitatea fostului prefect Cosmin Păun, a reuşit să producă statului român un prejudiciu estimat la circa 40 de milioane de euro.

Cei mai mulţi dintre cititorii care ne-au scris sunt foarte revoltaţi şi se întreabă de ce instituţiile abilitate nu au luat până acum măsuri cu privire la această afacere.

Iată o parte dintre comentariile postate pe site-ul www.viata-libera.ro. „Faptele fostului prefect de Galaţi confirmă că cei de la PDL s-au comportat ca trupa de ocupaţie străină, fără milă faţă de oameni, jaf la drumul mare, fără scrupule. Când un demnitar ca prefectul unui judeţ face aceste fapte este extrem de grav. El era convins că "cineva" îi apără spatele. O gaşcă contra României, că nu au construit nimic durabil”, scrie Viorel.

„Unde este Băsescu cu brigada sa de luptători anticorupţie de la DNA, acum? Sau madam Kovesi? De ce mai este în libertate fostul prefect pedelist?”, se întreabă Cătălin.

Un alt cititor, care semnează Clau, vorbeşte despre toate afacerile familiei Herăscu: "Foarte tare dacă au ajuns nişte bişniţari - oameni de afaceri. Mare noroc au avut. Nu ştiu cum s-au "trezit" cu Galacta, Galmopan, Hortigal. Nu ştiu cum au ajuns "stăpâni" peste mii de angajaţi, cu multe terenuri valoroase în mâinile lor. Căci de moştenit nici nu poate fi vorba. E trist că au distrus nişte firme etalon ale Galaţiului. Părerea mea că aştia nu au nimic în comun cu afacerile. Ei dau tunuri şi apoi pleacă. Din păcate, mii de gălăţeni suferă, şi-au pierdut locurile de muncă, sunt plătiţi prost sau deloc şi NIMENI nu ia o măsură împotriva celor doi. Chiar mă supără acest aspect”.

„La puşcărie cu infractorii!!!!!! Verificaţi bine „hora” din jurul acestei afaceri, că o să descoperiţi şi alte personaje din politica gălăţeană. S-au umplut de bani nenorociţii, furând averea ţării!”, e de părere Connaisseur.

„În ţara unde proprietatea este un moft pentru că aşa au înţeles democraţia autorităţile statului prin reprezentanţii lor din Prefectura Galaţi este normal să apară mizerabilii imobiliari organizaţi în stil mafiot ,,legalizaţi'' juridic de notari, avocaţi şi judecători corupţi slăbind autoritate Statului Român şi punând probleme în intrarea în Spaţiul Schengen prin MCV-ul (Monitorizare-control-verificare) pe Justiţia Română impus de UE. Autoritatea Statului prin funcţionarii săi atentează la siguranţa Statului Român, DNA Galaţi fiind pasiv, neimplicându-se”, comentează un alt cititor.

Acestea sunt doar o parte dintre comentariile cititorilor noştri în legătură acest subiect fierbinte. Cu siguranţă că "tirul" va continua, căci serialul declanşat de "Viaţa liberă" în legătură cu mafia imobiliară şi implicaţiile ei este doar la început.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăriţa din Vânători, despre afacerea Hortigal: Tun imobiliar aranjat pe criterii politice

* Edilul comunei în care fraţii Herăscu au obţinut, prin intermediul firmelor pe care le controlau, peste 32 de hectare de teren susţine că afacerea ilegală a fost pusă la cale cu "proptele" politice şi cu aportul semnificativ al Agenţiei Domeniilor Statului * În afara fraudei de circa 40 de milioane de euro, afacerea Hortigal a lăsat şi zeci de vânătoreni fără terenuri, deşi au acte de proprietate

"Teleportarea" celor 50 de hectare de teren arabil cumpărate de la ţăranii din Băneasa în comuna Vânători şi în intravilanul municipiului Galaţi i-a lăsat fără pământ pe mulţi oameni care ar fi avut dreptul să devină proprietari în virtutea unor acte moştenite de la predecesori. O recunoaşte chiar Sicuţa Murgu, primarul comunei Vânători, care susţine că a avut mâinile legate în faţa unor hotărâri judecătoreşti de care Agenţia Domeniilor Statului s-a prelevat, în 2011, pentru a-i face pe fraţii Herăscu proprietari pe 32,70 hectare din comună.

"Hortigalul a venit peste mine. Eu aveam 60 de hectare de primit şi ei au venit cu acte pentru 32 de hectare. Eu voiam să fac ceva pe acel teren. A fost multă agitaţie atunci. Dosarul făcut de mine pentru ca să îi pot pune în posesie pe acei oameni era aprobat de pe vremea când prefect era domnul Panaitescu. Atunci am făcut toate documentele şi tot aşteptam. Nu înţelegeam de ce nu vine decizia de la ADS. Mi s-a spus să merg la Bucureşti. Acolo am aflat că îmi mai trebuie o ştampilă. Apoi a venit la Prefectură domnul Păun. Când m-am întors cu dosarul complet de la Bucureşti, mai aveam nevoie de o semnătură. Când să semnăm, mi s-a spus, din nou, că nu se mai semnează nimic, pentru că există o decizie judecătorească care e mai presus de dosarul cu acte adunate de mine", ne-a declarat Sicuţa Murgu, primarul comunei Vânători.

43 de hectare, de negăsit

Potrivit edilului de la Vânători, în comună ar mai trebui retrocedate 43 de hectare de teren, dar, cum împroprietăririle de genul Hortigal sau Aviasan au "înghiţit" terenurile din administrarea ADS, Consiliul Local este, în prezent, în imposibilitatea de a satisface cererile oamenilor, care de altfel sunt îndreptăţiţi la acele pământuri. "Eu mai primesc şi acum cereri de pământ, pe baza actelor din 1912 şi oamenii vor să primească pământul acolo unde l-au avut străbunicii sau bunicii lor. Legea 247 a venit să repare prejudiciile pentru unii şi pentru alţii să îi îmbogăţească. Au rămas proprietarii fără terenuri, dar ADS-ul i-a ajutat pe unii şi pe alţii", este de părere Sicuţa Murgu.

Reamintim că, prin intermediul firmelor pe care le controlau, fraţii Herăscu au dat unul dintre cele mai mari tunuri imobiliare, transferând, cu ajutorul fostului prefect Cosmin Păun, terenuri de la Băneasa în terenuri la Vânători şi Galaţi, mult mai valoroase. Prejudiciul cauzat statului este de circa 40 de milioane de euro.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Unii procurori îşi negociază postul cu dosarul”

Ancheta privind modul cum 48 de hectare de teren din intravilanul localităţilor Galaţi şi Vânători au fost „pasate” de către stat, prin acte suspectate ca fiind ilegale, unor firme controlate de oamenii de afaceri Petrică şi Marius Herăscu pare să nu fie doar o operaţiune marca „Viaţa liberă”.

Surse judiciare care au dorit să rămână anonime ne-au informat că, de fapt, procurorii gălăţeni au strâns deja, în ultimii doi ani, o cantitate impresionantă de dovezi. Aceste probe indică faptul că fostul prefect Cosmin Păun (semnatarul actelor) a acţionat în complicitate cu o serie de oameni politici importanţi, motiv pentru care ancheta a fost blocată, încă din toamna lui 2011, la comandă politică. „Există un metru cub de dosare, însă de ceva vreme nu s-a mai făcut nimic. Din ce ştiu eu, ancheta este în prezent subiectul unui troc politic şi nu numai. Există şefi din parchetele gălăţene care îşi negociază funcţiile cu noua putere, pe baza acestui dosar”, ne-a declarat sursa. Aşadar, implicaţiile politice continuă în acest scandalos caz.

Deocamdată, niciunul dintre parchetele care ar putea să aibă acest dosar în lucru nu a confirmat existenţa probelor, însă nici nu a infirmat această posibilitate, situaţie care pare să dea credibilitate afirmaţiile sursei noastre.

În ediţiile viitoare, "Viaţa liberă" va continua prezentarea dezvăluirilor despre scandalul Hortigal, dar şi despre afaceri colaterale acestuia. În acelaşi timp, aşteptăm răspunsul oficial al autorităţilor implicate în fluxul actelor prin care fostul prefect Cosmin Păun şi fraţii Herăscu au tras statului o ţeapă de 40 de milioane de euro. Cert este că aceste răspunsuri nu mai pot întârzia prea mult, având în vedere că amintitele instituţii au fost sesizate în scris de către noi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Afacerea "Hortigal" tulbură apele în instituţiile gălăţene! Prefectura anchetează tunul imobiliar

* Modul în care s-a făcut transferarea a aproape 50 de hectare de teren din extravilanul comunei Băneasa în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale Vânători şi Galaţi constituie obiectul unor verificări în cadrul Instituţiei Prefectului * O parte dintre actele care au consfinţit "teleportarea" pământurilor în beneficiul fraţilor Herăscu au fost semnate de fostul prefect, Cosmin Păun

Terenuri în intravilanul municipiului Galaţi şi al comunei Vănători, în valoare totală de circa 40 de milioane de euro, "mutate" printr-o inginerie cadastrală şi nu numai. O afacere care nu putea fi dusă la capăt fără aportul semnificativ al unor personaje-cheie din instituţiile statului, care aveau în vârful pixului capacitatea de a da putere de lege acestor tranzacţii. Unul dintre cei care a semnat documente prin care SC Makinvest Com, cea care a cumpărat pământurile ţăranilor din Băneasa, devenea proprietară pe suprafeţe de teren incomparabil mai valoroase este fortul prefect al judeţului, Cosmin Păun. Concret, fostul reprezentant al Guvernului în teritoriu a semnat două acte prin care terenurile cumpărate de SC Makinvest Com SA, pe câţiva lei, de la Ilinca Roşculeţ, Gheorghe Voncilă, Clara Fulger, State Hortolomei, Dumitrache Scafaru, Tasia Zlătaru şi Ecaterina Grosu, respectiv, Constantin Roşculeţ, Toader Dogaru, Costică Stanciu, Safta Ioviţă, Constantin Radu, Niculae Vintilă, Vasile Simion, Niculina Raţă şi Aftene Simion erau mutate în Galaţi şi Vânători. Terenul, în suprafaţă totală de 441.591 metri pătraţi a fost "potrivit" în noile acte de proprietate peste suprafeţe aflate în administrarea statului. Familia Herăscu devenea astfel proprietara, prin intermediul firmelor implicate în tranzacţii, a 32,7 hectare la Vânători, lângă Aviasan (unde au fost serele Hortigal, la râpa lui Tuluc), dar şi pe 11,5 hectare de teren în intravilanul Galaţiului: sunt de menţionat aici terenurile pe care se află clubul Divino, fosta fabrică de pâine din Micro 17 (acolo unde se construieşte unul dintre magazinele Lidl) şi un teren în zona Talciocului.

Prefectura cercetează

Pentru a afla ce părere au actualii reprezentanţi ai Prefecturii Galaţi despre implicarea instituţiei în această afacere cu iz penal, am adresat o solicitare oficială prin care am cerut un punct de vedere.

Răspunsul la solicitarea noastră, care poartă numărul 7831 - 22/5 octombrie 2012 şi semnătura actualului prefect de Galaţi, Emanoil Cătălin Bocăneanu, stipulează sec: "Un punct de vedere asupra aspectelor publicate în cotidianul dumneavoastră va fi comunicat ulterior analizării tuturor documentelor, având în vedere că în momentul de faţă se desfăşoară o verificare internă".

Având în vedere caracterul oficial al declaraţiei de mai sus, nu ne rămâne decât să sperăm că în urma "analizării documentelor", operaţiune care se derulează în cadrul unei anchete interne a unei instituţii care este garantul legalităţii actelor publice din judeţul Galaţi, vom putea afla şi un punct de vedere aplicat asupra acestui caz. În ediţiile viitoare ale "Vieţii "libere" vom reveni şi cu poziţiile altor instituţii care la vremea afacerii Hortigal au avut un cuvânt greu de spus.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Notăriţa tranzacţiilor dubioase s-a mutat la Galaţi, după o serie de mari tunuri imobiliare

Notarul Zâna Barău s-a asociat recent cu colega sa de breaslă Mihaela Munteanu, urmând ca, oficial, să activeze în cadrul unui birou notarial din municipiul Galaţi * De numele notăriţei care timp de şapte ani a activat la Bereşti se leagă o serie de afaceri extrem de controversate, cea mai mare fiind, de departe, tunul imobiliar „Hortigal”, soldat cu un prejudiciu de 40 de milioane de euro

De câteva zile, oraşul Bereşti a rămas, oficial, fără singurul notar din localitate. Biroul notarial de pe strada Trandafirilor nr. 122 a rămas fără cea care, timp ce şapte ani, a fost autoritatea ce legaliza şi întocmea actele juridice ale localnicilor din urbe şi din comunele învecinate. Asta deoarece notăriţa Zâna Barău, care, conform preşedintelui Camerei Notarilor Publici Galaţi, Bogdan Ciucă, a tot încercat în ultimii ani să obţină un transfer la Galaţi, a reuşit în cele din urmă să plece din nordul judeţului, zonă în care dat, din 2005, gir de legalitate pentru mii de documente, mare parte dintre acestea privind tranzacţiile cu terenuri.

„Colegiul Camerei a respins cererile de transfer ale doamnei notar, dar conform legii, nu s-au mai putut opune solicitării de asociere. Postul ei rămâne însă la Bereşti, iar la finalul asocierii va fi obligată să se întoarcă acolo”, ne-a declarat Bogdan Ciucă, preşedintele Camerei Notarilor Publici Galaţi.

Aşadar, bereştenii o au teoretic în continuare pe notăriţa Barău, dar, practic, pentru a-şi putea rezolva problemele, trebuie să aştepte concursul din această toamnă prin care se va desemna încă un notar la biroul din oraş.

Notarul tranzacţiilor cu terenuri

Deşi Zâna Barău pare să-şi fi dorit cu ardoare să vină la Galaţi, cât timp a activat la Bereşti nu i-a mers deloc rău. Notăriţa a fost la locul potrivit exact în timpul exploziei tranzacţiilor cu terenuri care s-au făcut cu miile în nordul judeţului, cea mai mare parte a actelor fiind întocmite şi încheiate pe bandă rulantă la biroul din Bereşti, conform competenţei teritoriale. Ulterior intrării în vigoare a Legii 247 din 2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, afaceriştii care au avut bani şi posibilităţi să achiziţioneze terenuri arabile care în realitate nu le fuseseră retrocedate în natură proprietarilor de drept, au început o veritabilă vânătoare de pământuri, dar şi de ofertanţi, mulţi ţărani puţin instruiţi, pe care i-au dus, invariabil, să semneze hârtii la notariatul Zânei Barău.

Acorduri încheiate după moarte

O mare parte a achiziţiilor de terenuri din zona Băneasa s-a făcut între anii 2007-2009 de către SC Makinvest Com, controlată de fraţii Petrică şi Marius Herăscu. Reprezentanţii societăţii au cumpărat atunci terenuri de la zeci de ţărani, care s-au mulţumit cu câţiva lei în schimbul parcelelor care nu le fuseseră retrocedate în natură, deoarece li se spusese că nu există pământ disponibil. Cum oamenii nu aveau nicio hârtie în afara unei adeverinţe de la Primărie, cei de la Makinvest au avut sarcina de a rezolva cu restul actelor, pentru a da tranzacţiilor aparenţa de legalitate. Vânzările, făcute pe repede înainte, în grup, la biroul Zânei Barău, au implicat o serie de documente a căror natură este, în unele cazuri, cel puţin dubioasă. Elocvent în acest caz este un acord încheiat pe 29 iunie 2009, între Dumitrache Scafaru, un localnic din Băneasa, şi SC Makinvest prin care ţăranul renunţa la 5.000 mp de teren agricol, deşi vânzătorul, născut în 1929, murise pe 29 aprilie 2008! Aproape identic este şi cazul altei localnice, Clara Fulger, care cu puţin înainte de a muri a consimţit să vândă peste cinci hectare de teren. Cu toate că a decedat între timp, documentele au fost finalizate ca şi când ar fi fost în viaţă. Cu astfel de documente întocmite la notariatul de la Bereşti, SC Makinvest avea să se prezinte la Cadastru şi la Prefectura Galaţi, pentru a pune mâna, cu acte în regulă, pe mai mult de 44 de hectare de teren intravilan în comuna Vânători, dar mai ales în municipiul Galaţi.

Declaraţii false, dar legalizate!

Deşi nu atât de important valoric precum afacerea Hortigal, un alt negoţ cu pământuri practicat în zona Bereşti - Băneasa a trecut pe la notariatul Zânei Barău. Este vorba despre tranzacţiile făcute de SC Agro Investments Moldova SRL din Goleşti, Vrancea, societate care a atras sute de ţărani cărora le-a făcut oferte de cumpărare a terenurilor. Oamenii, care ajungeau să accepte să-şi cedeze pământurile acestei societăţi, erau contactaţi de anumiţi mandatari care le promiteau că se vor ocupa de toate demersurile. În realitate, deşi mulţi dintre proprietari încheiau promisiuni de vânzare cu Agro Investments, pământul nu ajungea la această firmă, ci la alţi cumpărători.

„Prin procuratorul David Ioan, pe care l-am împuternicit să se ocupe de formalităţi, pământul soţiei mele, circa şase hectare, a fost vândut de două ori, şi nu către Agro Investments, aşa cum ne angajasem, ci către Agri Terenuri din Bucureşti şi o altă persoană fizică, din Ilfov. Am fost daţi în judecată şi suntem obligaţi să restituim către Agro Investments dublul sumei pe care ne-au plătit-o la încheierea promisiunii de vânzare”, ne-a spus Gheorghe Stîncescu, soţul unei păgubite.

Interesat în acest caz este faptul că deşi promisiunea fusese încheiată şi autentificată de Zâna Barău în 2008, acelaşi notar legaliza, doi ani mai târziu, actele de vânzare cumpărare către alţii, cu prevederea, sub sancţiunea art. 292 Cod Penal privind falsul în declaraţii, că terenurile nu fac obiectul vreunei promisiuni de vânzare!

Deşi pe rolul Judecătoriei Tg. Bujor există, în prezent, circa 200 de dosare care au ca obiect acţiuni prin care firmele ţepuite prin inginerii notariale încearcă să-şi recupereze banii sau pământurile plătite, nimeni nu s-a gândit să atace legalitatea actelor. La Camera Notarilor Publici Galaţi nu a fost depusă, până în prezent, nicio sesizare privind documentele şi activitatea notarului Zâna Barău.

În ediţiile viitoare ale "Vieţii libere" vom continua cu dezvăluiri despre felul în care afacerea „Hortigal” a fost însoţită de mişcări strategice în instituţii cheie din judeţul Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fraţii Herăscu o plăteau pe soţia şefului Poliţiei!

* Monica Mihaela Miron, soţia comisarului-şef Daniel Miron, fost şef al IPJ Galaţi în perioada iulie 2009 - iulie 2010, figurează ca angajată la trei societăţi comerciale aparţinând fraţilor Herăscu, printre acestea aflându-se şi Makinvest Com, firma care a beneficiat de tranzacţia suspectă a celor peste 44 de hectare de teren care fac obiectul afacerii „Hortigal”

Una dintre cele mai mari afaceri cu terenuri din judeţul Galaţi, care s-a derulat pe parcursul a nu mai mult de trei ani şi în care a fost angrenată o întreagă pleiadă de reprezentanţi ai autorităţilor publice, juridice şi politicieni, a fost contemporană, dacă nu chiar însoţită, cu o serie de evenimente care au marcat soarta unor instituţii-cheie din judeţul Galaţi. În preajma alegerilor parlamentare din 2008, când achiziţiile de terenuri din nord-estul judeţului, mai exact pe relaţia Bereşti - Târgu Bujor, se făceau la foc automat de către reprezentanţii unor firme cu potenţial financiar şi nu numai, ”cutremurele” au început să zdruncine anumite scaune din fruntea unor structuri şi să anunţe deschiderea unor noi drumuri, pentru alţi lideri.

Ne vom opri în continuare asupra a două personaje care au beneficiat, într-un fel sau altul, de legături cu fraţii Herăscu, controversaţii oameni de afaceri gălăţeni care nu doar au falimentat prin mijloace dubioase toate obiectivele pe care le-au preluat, dar au şi încasat bani grei de pe urma acestor inginerii.

Alegerile şi reforma Poliţiei

În preajma alegerilor din 2008, Poliţia Bereşti a fost vizată, în mod suspect mai ales pentru cei care activau la acea vreme acolo, de o serie de controale la sânge, venite direct de la Bucureşti. Reprezentanţii Ministerului de Interne şi cei ai Poliţiei Române au verificat fiecare raport şi fiecare pas pe care îl făceau poliţiştii din oraşul a cărui populaţie numără mai puţin de 4.000 de suflete. Controalele au fost finalizate cu câteva schimbări, poliţiştii apreciaţi ca ”incomozi” fiind mutaţi la alte structuri. Totul a fost mascat, foarte convenabil, de contextul unei reforme care s-a făcut la nivelul întregii Poliţii Române, nu doar la poliţia orăşenească din partea judeţului Galaţi unde se punea la cale unul dintre cele mai mari tunuri imobiliare. Nu era însă decât un prim pas, ”marea schimbare” în cadrul IPJ Galaţi fiind făcută abia în vara lui 2009.

Inspector-şef preparat la foc automat

În 2008, şeful Poliţiei gălăţene era comisarul-şef Fănel Aramă, numit în această funcţie în 2007. Deşi a avut câteva momente „tari” în timpul mandatului de şef al IPJ Galaţi, ofiţerul brăilean a rezistat eroic timp de doi ani. Firul s-a rupt în 2009, după şedinţa de bilanţ a instituţiei, la care a participat şi fostul adjunct al inspectorului general al Poliţiei Române, gălăţeanul Tache Bocănială. Aramă şi-a anunţat atunci demisia de onoare, deşi, potrivit unor surse din interior, ar fi fost „împins” să renunţe la funcţie. De ce, s-a văzut pe 29 iulie 2009, când pe scaunul cel mai înalt din ierarhia IPJ Galaţi era instalat cel mai tânăr şef pe care l-a avut vreodată poliţia gălăţeană. Daniel Miron avea numai 32 de ani, nu deţinuse până atunci nicio funcţie de conducere, oricât de mică, în cadrul Poliţiei şi fusese avansat în luna martie a aceluiaşi an la gradul de subcomisar. Despre poliţistul care la data numirii avea în CV doar funcţia de ofiţer specialist în cadrul Serviciului de Investigare Fraude se vehicula, atunci ca şi acum, că ar fi fost protejatul senatorului Dan Nica (fost ministru de Interne), cel care abia câştigase mandatul de parlamentar în 2008, candidând, unde altundeva, decât în Colegiul 5, Bereşti - Târgu Bujor!

Grade viteză şi nevastă consilier

Lipsa de experienţă a tânărului Miron a fost însă invers proporţională cu viteza cu care a obţinut grade care să-l „proptească” cât mai bine în scaun. În septembrie 2009 era făcut comisar, avansare care a stârnit numeroase reacţii negative, Corpul Naţional al Poliţiştilor şi nu numai contestând vehement felul în care proaspătul şef al poliţiştilor gălăţeni obţinea gradele profesionale. Cu toate că steluţele de pe epoleţi i se înmulţeau fără nicio legătură cu prevederile statutului poliţistului, Daniel Miron nu a părut deranjat nici de această situaţie la fel cum nu s-a preocupat nici de faptul că în timp ce el conducea, teoretic, instituţia care trebuia se aplice legea, soţia sa, Monica Mihaela Miron, încasa leafa de la firmele fraţilor Herăscu. Potrivit declaraţiilor de avere ale ofiţerului pe 2008 şi 2011, publicate pe siteul instituţiei, doamna Miron este consilier juridic la SC Alcom, SC Spaţii SRL şi SC Makinvest Com, firma prin care fraţii Herăscu au dat tunul „Hortigal”!

Fără să insinuăm că poliţistul, „retrogradat” în vara lui 2010 la funcţia de adjunct, ar avea vreo legătură cu afacerile dubioase ale artizanilor tunului imobiliar, nu putem totuşi să nu remarcăm, într-o altă lumină, stăruinţa cu care Daniel Miron (devenit comisar-şef în martie 2012, la 35 de ani, după ce a contestat calificativul profesional obţinut pe 2011) se luptă să rămână într-o funcţie de comandă cât mai apropiată de cea de inspector şef. Cert este şi faptul că, oficial, dosarul „Hortigal” nu există, iar fraţii Herăscu nu au ajuns niciodată să fie condamnaţi penal pentru vreo faptă, deşi există nenumărate dovezi ale ingineriilor folosite.

Păun - prefectul „Veni, Vidi, Vici!”

Tot în 2009, conducerea administraţiei judeţene era marcată de schimbarea prefectului. Claudiu Brânzan părăsea scaunul de reprezentant al Guvernului în teritoriu, în locul lui fiind numit pedelistul Cosmin Păun, până atunci subprefect. În perioada de doi ani, cât a condus Prefectura Galaţi, Cosmin Păun a avut vreme, printre altele, să-i cadorisească pe fraţii Herăscu cu mai mult de 44 de hectare de teren, semnând, în mai 2011, ordinele de împroprietărire prin care terenurile cumpărate de la ţăranii din Băneasa şi Roşcani erau „mutate” în Vânători şi Galaţi, în detrimentul altor cetăţeni care ar fi avut dreptul legal să fie împroprietăriţi, dar nu au fost.

În 2011, prefectul Păun a „zburat” din funcţie, dar şi din Galaţi. Potrivit unor surse, fostul reprezentant al Guvernului în teritoriu s-a ales cu un „bonus” consistent de pe urma afacerii Hortigal şi s-ar fi retras într-o vilă de lux, la Braşov.

Soţie de primar, judecată pentru corupţie

La sfârşitul anului trecut, un dosar de corupţie în care erau angrenate nume grele din Cluj Napoca, începând cu fostul primar al municipiului, Sorin Apostu, soţia acestuia, Monica Apostu, şi continuând cu nume de afacerişti importanţi în regiune ajungea pe masa magistraţilor. Acuzaţiile care l-au trimis pe fostul edil direct în arest erau dintre cele mai grave, procurorii DNA Cluj reţinând în sarcina acestuia infracţiunile de luare de mită, complicitate la spălare de bani, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, trafic de influenţă, instigare la spălare de bani, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi primire de foloase necuvenite". Potrivit rechizitoriului DNA, Apostu era acuzat că „în exercitarea atribuţiilor de primar al municipiului Cluj Napoca, a obţinut cu titlu de mită, ca obiect al traficului de influenţă sau sub formă de foloase necuvenite, suma totală de 545.717 lei, echivalent a 127.052 de euro. Banii provin de la reprezentanţii unor societăţi comerciale care au în derulare contracte cu Primăria municipiului Cluj Napoca (SC Brantner Vereş prin administrator SC Total Trading Company SRL Cluj Napoca şi SC Rosal SRL Bucureşti) sau cu regii aflate în subordinea Consiliului local Cluj Napoca (SC Groupe Frarom SRL Cluj Napoca). Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor respective, inculpatul Apostu Sorin a angrenat-o în activităţile sale şi pe soţia sa, inculpata Apostu Monica Undina, avocat în cadrul Baroului Cluj, astfel că banii pretinşi ca obiect al infracţiunilor de corupţie erau primiţi prin intermediul cabinetului de avocatură al soţiei, sub falsa justificare a unor contracte de consultanţă”. Monica Apostu este judecată în acest dosar pentru infracţiuni precum complicitate la luare de mită, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.

viata-libera.ro

[dcp100168]

DNA a început urmărirea penală în dosarul "Hortigal"

* Dosarul a rezultat din conexarea mai multor plângeri penale care s-au depus la parchetele gălăţene începând din 2005 încoace

Procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au început urmărirea penală în ancheta privind privatizarea Hortigal SA Galaţi (fosta întreprindere judeţeană de legume şi fructe). Dosarul este format din mai multe reclamaţii conexe, care s-au tot plimbat între parchete vreme de nouă ani.
Noile reglementări penale au impus celor care au anchete în derulare să analizeze dacă există indicii şi să înceapă urmărirea penală „in rem”, adică împotriva faptelor avute în vedere în aceste cauze, şi nu a oamenilor (cel puţin deocamdată). Acesta este motivul pentru care facem precizarea că persoanele sau societăţile pe care le vom nominaliza aici nu au pentru moment nicio calitate în acest dosar.

Faptele cercetate de procurori

Abuz în serviciu, complicitate la această infracţiune, dar şi instigare la a o comite, evaziune fiscală, fals, delapidare, înşelăciune, spălare de bani, toate acestea fac parte din rândul faptelor pentru care DNA Galaţi a început urmărirea penală săptămâna trecută. Toate sunt strânse din 2005, când mai multe sesizări au poposit pe masa procurorilor, fiecare luând mai multe direcţii.
Unele au ajuns la DIICOT - structura centrală, altele la DNA Bucureşti. Ulterior au venit spre structurile acestora din teritoriu, apoi s-au conexat la DNA, care anul trecut a dat o ordonanţă atât de neîncepere a urmăririi penale faţă de persoane şi fapte, cât şi de disjungere şi declinare, astfel că acum o parte dintre fapte se află în cercetarea procurorilor de la Parchetul Judecătoriei Galaţi, precum şi la DNA Galaţi.

Curtea de Apel a întors dosarul

Societatea Hortigal a mai constituit subiect de presă în momentul în care, anul trecut, judecătorii gălăţeni ai Curţii de Apel au întors dosarul privind falimentul. Mai exact, după ce Tribunalul a dispus închiderea procedurii de insolvenţă şi radierea societăţii Hortigal din rândul firmelor viabile, Curtea de Apel a decis, în calea de atac, că atâta vreme cât aceasta mai avea bunuri în patrimoniu, care puteau fi vândute, Hortigal nu putea fi ştearsă din lista societăţilor.
Separat însă de acest subiect, mai există un altul, legat de un şir de dosare penale care au apărut ca urmare a unor sesizări făcute de oameni ce s-au aflat în mijlocul preluării societăţii Hortigal. Firma le-a aparţinut gălăţenilor până în anul 2000, când o serie de întâmplări, mai mult sau mai puţin controversate, au dus la ştergerea sa din rândul bunurilor urbei noastre. Vorbim despre o societate evaluată, în 2001, la 46 de miliarde de lei vechi (1,8 milioane de euro la cursul de atunci), care ani de zile a alimentat sute de mii de gălăţeni prin lanţurile de magazine pe care le avea în tot judeţul Galaţi, aducând produse din fermele proprii (211 ha) şi achiziţionate de la terţi.

Povestea unui faliment

Potrivit datelor din dosarul de faliment al acestei societăţi de stat, dar şi dintr-o ordonanţă a DNA, ataşată acestuia, întreaga nebunie s-a declanşat în momentul în care Hortigal a făcut în 1993 un împrumut la Banca Agricolă de 95.000 de lei. Pentru că, la un moment dat, nu au mai fost achitate ratele, instituţia bancară a declarat creditul neperformant, încredinţându-l AVAB Bucureşti, care la rândul său l-a încredinţat societăţii Galinvest SA.
Şi pentru această etapă există plângeri penale, plecându-se de la ideea că persoane din conducerea Direcţiei de Finanţe ar fi divulgat informaţia că societatea de stat avea la AVAB o creanţă ce putea fi cumpărată.
Potrivit Ordonanţei DNA din iulie 2012, după ce a preluat o creanţă de 249.706 lei, „SC Galinvest SA şi ulterior SC Makinvest Com SRL Galaţi au întreprins mai multe acţiuni, în scopul de a prelua bunurile din patrimoniul debitorului cedat, SC Hortigal SA Galaţi”. Tot de aici reiese că, pe 29 noiembrie 2000, Galinvest a achitat ultima rată privind creanţa preluată de la AVAB în sumă de 11.800 de lei. Pe 4 decembrie 2000, banii au intrat în conturile AVAS şi în aceeaşi zi Galinvest a înaintat la Tribunal o cerere de executare silită. A doua zi, în baza unui proces verbal, executorul judecătoresc a pus în posesia Galinvest SA patrimoniul Hortigal. Tot în Ordonanţă se mai arată că executorul a intrat în posesia contractului de credit predat la AVAB de către Banca Agricolă abia pe 11 decembrie 2000, deşi pe 5 decembrie 2000 acesta stipulează în cererea de executare că anexează contractul respectiv. „Rezultă faptul că executorul judecătoresc a efectuat executarea silită şi punerea în posesia Galinvest SA a tuturor bunurilor mobile şi imobile (şi nu a întregului patrimoniu al debitoarei) în lipsa titlului constatator al creanţei, contractul de credit”, se arată în Ordonanţa dată anul trecut în iulie.
Urmează mai mulţi paşi în justiţie legaţi de această executare silită, care într-un final duce la declanşarea procedurii falimentului, ca urmare, culmea, a unei decizii judecătoreşti dată în iunie 2001 de Curtea de Apel Galaţi. Pe 20 iulie 2001, pentru Hortigal s-a declanşat procedura falimentului. În acest context vine un alt act întocmit de un executor judecătoresc, pe 7 mai 2002, în baza căruia întregul patrimoniu al societăţii declarate în faliment ajunge în posesia Makinvest Com SRL, deşi la masa credală erau înscrise mai multe instituţii publice. Actele şi deciziile judecătoreşti arată că odată declanşată procedura, orice executare silită ar fi trebuit să se oprească de drept.

81 la sută din creanţe erau ale statului

Reamintim că din datoria societăţii când a intrat în faliment (2 milioane de lei noi), 1,7 milioane erau datorii către AJOFM, Casa de Pensii, Finanţe, etc, instituţii care deţineau împreună 81 la sută din creanţele Hortigal. Actele din dosarele de faliment arată că acestea au dispărut în timp de la masa creditorilor, locul lor fiind luat de trei firme: Makinvest, Galmopan şi Alcom.
Acest lucru este amintit şi în dosarul falimentului Hortigal (care încă nu s-a închis). Interesant este că actele Hortigal nu au fost predate niciodată niciunuia dintre lichidatorii care s-au perindat în acest caz. „Aspectele sesizate vizează preluarea abuzivă a patrimoniului şi a arhivei Hortigal Galaţi… în cadrul procedurii de executare silită a unei creanţe aparţinând SC Makinvest Com SRL Galaţi şi crearea unei pagube de cinci milioane de lei la SC Hortigal SA Galaţi, prin folosirea bunurilor acestei societăţi, în dauna statului şi a creditorilor, cu complicitatea funcţionarilor din cadrul DGFP Galaţi”, se mai arată în Ordonanţă.
Vă vom ţine la curent cu desfăşurarea dosarului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Şefi de la Fiscul gălăţean, anchetaţi de DNA. Fraudă de 1,2 milioane de euro

* 12 persoane sunt vizate de procurori pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în urma dosarului de faliment al Hortigal SA * Printre persoanele chemate să dea socoteală se numără mai mulţi oameni de afaceri, dar şi o serie de angajaţi de la Finanţe

Turbulenţele continuă în dosarul de faliment al Hortigal SA Galaţi. Întors la Tribunal, pentru rejudecare, dosarul nu mai are acum doar conotaţii civile, ci a căpătat şi accente penale din ce în ce mai clare. Motivul? Oamenii legii suspectează că falimentul societăţii a prilejuit o fraudă de proporţii, în urma căreia s-ar fi produs un prejudiciu de circa 1,2 milioane de euro. Cel puţin aşa afirmă procurorii DNA Galaţi.

Cum să faci o datorie mare dintr-o datorie mică

Pentru cine nu ştie, precizăm că Hortigal SA Galaţi este continuatoarea fostei întreprinderi judeţene de legume şi fructe - ILF, care avea în patrimoniu aprozarele din oraş, dar şi depozitele specializate de pe Calea Prutului (unde acum funcţionează, printre altele, clubul "Divino"). Drama Hortigalului a început în 1993, atunci când societatea a luat un împrumut de 950 de milioane de lei vechi de la Banca Agricolă. Creditul a fost garantat cu patrimoniul societăţii, aşa cum, de altfel, se obişnuieşte în astfel de cazuri.

Ulterior, societatea a intrat în incapacitate de plată, aşa că rambursarea creditului s-a blocat, iar banca a început procedurile de recuperare a banilor. Până la urmă, funcţionarii bancari au reuşit să recupereze doar 397 de milioane de lei vechi din datorie (în fapt doar o parte din dobânzile datorate), aşa că au apelat la soluţia de rezervă: au declarat creditul neperformant, situaţia în care creanţa de a fost preluată, conform procedurilor legale valabile în acea vreme, de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB).

Odată intrată în posesia crenţei, AVAB recalculează dobânzile creditului, iar suma de 950 de milioane devine, dintr-un condei, 2.497.000.000 de lei vechi. Apoi, datoria este cesionată către Galinvest SA, societate aflată în grupul de firme controlat de familia Herăscu. Printr-un protocol, Galinvest transmite patrimoniul său către Makinvest (firmă aflată, de asemenea, în grupul controlat de familia Herăscu), care, implicit, preia şi această datorie.

Ulterior, Makinvest a cerut executarea silită a Hortigal, lucru pe care judecătorii îl încuviinţează în martie 2002. Între timp, însă, suma datorată a crescut de 15 ori (!), ca voinicul din poveste. Între 1 octombrie 1997 şi 10 decembrie 2000, cele 2,5 miliarde de lei vechi (actualizate de AVAB) devin 36.060.513.426 de lei vechi. Executarea silită s-a făcut, ca urmare, pe întreg patrimoniul Hortigal, deşi acesta era ceva mai mare decât creanţa. Respectiv, patrimoniul era evaluat în 2001, când i se pregătea privatizarea (există o documentaţie în acest sens, făcută la solicitarea Agenţiei Domeniilor Statului), la peste 46 de miliarde de lei.

De asemenea, sunt preluate la pachet şi o serie de bunuri aflate în alt regim juridic, cum ar fi o suprafaţă de 211 hectare de teren, care era concesionată Hortigalului de către Administraţia Domeniilor Statului. Ulterior, respectivele terenuri aveau să fie trecute în proprietatea Makinvest, printr-un transfer controversat de terenuri. Mai exact, Makinvest a cumpărat o serie de terenuri în extravilanul satului Băneasa (judeţul Galaţi), după care, la doar câteva zile, Prefectura Galaţi să accepte mutarea respectivelor proprietăţi în intravilanul localităţilor Vânători şi Galaţi. În urma acestui transfer, firma Makinvest a obţinut un profit consistent, valoarea terenurilor primite la schimb fiind de peste trei sute de ori (!) mai mare decât a celor cedate la Băneasa.

De la acel moment şi până acum, Hortigal se află într-o perpetuă lichidare judiciară. În urmă cu doi ani, a fost la un pas de a fi radiată, după ce Tribunalul a decis închiderea procedurii de faliment. Însă Curtea de Apel nu a acceptat viziunea celor de la Tribunal, pe motiv că o parte dintre bunuri nu mai există, dar situaţia lor juridică nu a fost clarificată. În speţă, este vorba despre imobilul din strada H. Coandă nr. 26 (fosta fabrică de sucuri a ILF), demolat de persoane încă necunoscute. Plecând de la acesta, Curtea de Apel a respins decizia de închidere a procedurii falimentului, trimiţând dosarul înapoi la Tribunal.

Practic, acum, Tribunalul se află în posesia dosarului de faliment al unei societăţi care, deşi nu mai produce, este încă aptă să genereze conflicte între cei care s-au înscris în acest „război”, cu sau fără voia lor.

Hărţuieli juridice şi scandal cu orice preţ

De-a lungul celor 14 ani, 26 de judecători au intrat în acest dosar, care conţine 11 volume. În acelaşi timp, opt lichidatori au înstrăinat o avere ce depăşeşte valoarea de un milion de euro.

Culmea este că, odată întors la Tribunal, procesul este animat mai degrabă de scandaluri decât de strategii menite să lămurească lucrurile. Dosarul abundă în plângeri penale, soldate, cele mai multe, cu neînceperea urmăririi penale. Au fost făcute plângeri fie împotriva unor judecători, fie împotriva poliţiştilor care au anchetat persoane ce au avut legătură cu Hortigalul.

Nici noua judecătoare, care are pe masă acest dosar, nu a fost scutită de acuzaţii. A fost recuzată, pe motiv că soţul ei, ofiţer de poliţie, a anchetat persoane care ar avea legătură cu modul în care patrimoniul Hortigal a fost înstrăinat. Acesta ar fi dispus soluţii de netrimitere în judecată, infirmate însă de conducerea Parchetului Judecătoriei.

S-a ajuns chiar la o situaţie absurdă. Magistraţii, care ar fi trebuit să soluţioneze cererea de recuzare a judecătorului acestui dosar, s-au abţinut. Asta din cauză că, la rândul lor, sunt protagonişti ai unor plângeri penale făcute de cei care s-au înscris în acest proces ca reprezentanţi ai unor asociaţii ale salariaţilor şi nu numai.

Anul trecut, în iulie, fostul lichidator, M. G. Expert SPRL, a cerut să i se admită cererea de renunţare la dosar. "De-a lungul procedurii, au fost exprimate critici virulente la adresa sa de către unii creditori, dar şi nemulţumiri din partea membrilor Comitetului Creditorilor, care au fost preluate de presa locală. De asemenea, criticile au fost menţinute şi în unele hotărâri ale instanţelor judiciare", îşi motivează solicitarea de retragere fostul lichidator.

Singurul lucru bun care s-a întâmplat, din vara lui 2013 şi până în prezent, la Tribunal, a fost decizia actualului judecător, care a dispus ca din arhiva Hortigal să fie scoase actele celor care au muncit aici, pentru că foştii angajaţi au ajuns în prag de pensionare şi au nevoie să-şi completeze cărţile de muncă. Toate documentele au fost predate unei firme specializate, Montero Group SRL.

Actele Hortigal, cercetate de DNA Galaţi

Arhiva a constituit un subiect extrem de controversat de-a lungul timpului. Mulţi dintre lichidatori s-au plâns de faptul că actele firmei nu au fost niciodată în posesia lor, în condiţiile în care lichidarea unui patrimoniu înseamnă să identifici bunurile societăţii, datoriile ei, contractele în derulare, din care să poţi să recuperezi bani, ori asta nu se poate face decât în baza actelor.

De altfel, dosarul rămas la DNA Galaţi, după ce o serie de alte aspecte au fost disjunse către alte unităţi de parchet, este strâns legat tocmai de acest aspect. "Săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, respectiv complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice de către făptuitorii Viţelaru Dumitru, Herăscu Petrică, Herăscu Marius, Iancu Constantin, Irimia Petrişor Gabriel, Teodoru Viorel (director în cadrul DGFP Galaţi), Cercel Laurenţia, Carmen Stoica, Bontea Daniela, Ioan Bianca (jurisconsult la AFP Galaţi), Alexandru Ilinca (fost lichidator al SC Hortigal) şi Gurău Şerban Dragoş, aspectele sesizate vizând preluarea abuzivă a patrimoniului şi a arhivei SC Hortigal SA Galaţi de către executorul judecătoresc Viţelaru Dumitru, în cadrul procedurii de executare aparţinând SC Makinvest SA Galaţi şi crearea unei pagube de 50 de miliarde de lei (n.r. - suma este în lei vechi şi este echivalentul a peste 1,2 milioane de euro) la SC Hortigal SA Galaţi, prin folosirea bunurilor acestei societăţi, în dauna statului şi a creditorilor, cu complicitatea funcţionarilor din cadrul DGFP Galaţi", se arată în ordonanţa procurorilor DNA Galaţi. Aici este şi locul unde ancheta penală este în curs de aproape un an.

viata-libera.ro