Jump to content

Se anunţă noi creşteri de preţuri


Recommended Posts

Posted

Se anunţă noi creşteri de preţuri

* Majorarea preţurilor la energie - carburanţi, gaze naturale şi electricitate - a „contaminat” tot lanţul economic * Gigacaloria va exploda în plină iarnă * Coşul alimentar zilnic, îngreunat de efectele secetei şi ale contractelor anticipate * Producătorii, între creşterile de preţuri şi puterea de cumpărare scăzută a clienţilor

Gălăţenii au fost prinşi în această toamnă într-un veritabil „Lanţ al scumpirilor” în care, fie că vorbim de utilităţi sau de produsele alimentare de bază, preţurile au devenit din ce în ce mai apăsătoare. La cererea cititorilor „Vieţii libere” am prezentat în ultimele zece zile evoluţiile preţurilor pe anumite categorii de produse, iar acum suntem în măsură să prezentăm şi un tablou de ansamblu al cauzelor reale care au dus la aceste scumpiri şi ce ne aşteaptă în viitor.

Vârful icebergului

Scumpirile din luna septembrie sunt, din păcate, doar vârful icebergului într-un proces ce va continua în lunile şi chiar în anii următori. Cauza principală o reprezintă scumpirea energiei, fie că ne referim la carburanţi, gaze naturale sau energie electrică. În ceea ce priveşte carburanţii, distribuitorii de pe piaţa internă se aliniază preţurilor de pe piaţa internaţională. Şi cum piaţa internaţională a crescut în acest an cam cu 17 la sută la benzină şi 27 la sută la motorină, şi preţurile pe piaţa internă au sărit considerabil. Benzina bate deja spre 7 lei/litru şi a devenit aproape un produs „de lux”! Dar la capitolul scumpire a energiei, ANRE a dat frâu liber în septembrie şi la creşterile de preţuri la gaze naturale (10 la sută pentru clienţii industriali, 5 la sută pentru clienţii casnici) şi electricitate (unde 15 la sută din piaţă a fost liberalizată, ceea ce înseamnă o creştere de 2-3 la sută pentru consumatorii non-casnici). Un lucru pe care guvernanţii uită să-l pomenească sau vorbesc despre el mai pe şoptite este acela că vor urma şi alte valuri de scumpiri ale energiei, în virtutea procesului de liberalizare atât a pieţei gazelor naturale (ce se va finaliza în 2014 - clienţi industriali, 2017 - clienţi casnici), cât şi a pieţei energiei electrice (2013 - agenţi economici, 2017 - clienţi casnici)!

Ultimul plăteşte pentru toţi

După principiul dominoului, scumpirea energiei se repercutează în tot lanţul economic. Pe partea industrială, de exemplu, gaze naturale mai scumpe înseamnă costuri mai mari ale gigacaloriei pentru gălăţeni. Romgaz scumpeşte gazul, Electrocentrale scumpeşte agentul termic furnizat Apaterm, iar Apaterm va transfera majorarea în facturile locatarilor de la bloc. Dar în acest „lanţ trofic” al gigacaloriei, în care gălăţeanul de rând se află pe scara cea mai de jos sau, mai bine zis, pe cea mai scumpă, problema majoră este cea a unui sistem centralizat de termoficare intrat în metastază. Pierderile pe reţele sunt imense, instalaţiile de producere şi distribuire a agentului termic sunt în mare parte învechite, datoriile „istorice” generează blocaje la Electrocentrale şi Apaterm, iar ultima dintre ele este intrată în insolvenţă şi nu mai are puterea financiară nici măcar pentru a asigura reparaţiile curente. Unda de şoc a creşterii facturilor s-a pus deja în mişcare, iar după parcurgerea circuitului birocratic, gălăţenii vor fi, probabil, înştiinţaţi spre sfârşitul anului că întreţinerea îi va costa mai mult.

Produse „exotice” pentru buzunare goale

Scumpiri la carburanţi, gaze şi electricitate se regăsesc şi în coşul alimentar zilnic, pentru că energia înseamnă în ultimă instanţă transport, procesare etc. Dar în cazul alimentelor mai intervin şi alţi factori, precum efectele secetei, precontractele cu fermierii, evoluţia pieţei internaţionale, orizontul de aşteptare privind evoluţia economiei. Agricultura din acest an a stat sub semnul secetei şi prin urmare am avut fie culturi arse de soare, fie culturi irigate la costuri adesea extrem de mari. O parte dintre culturile de legume au fost calamitate, iar unele sortimente au ajuns să fie deja de-a dreptul „exotice” în pieţele gălăţene. Pe de altă parte, mai bine de două treimi din scumpiri au mai degrabă legătură mai puţin cu seceta şi preţurile la producători şi mai mult de lanţul nesfârşit de intermediari care umflă, adesea, la unison preţurile. Dar efecte ale secetei s-au transmis şi în sectorul zootehnic. Furaje mai scumpe, dar şi energie mai scumpă au însemnat costuri mai mari pentru procesarea cărnii. În plus, unii dintre producători reproşează că, adesea, autorităţile române sunt „mai catolice decât Papa” când vine vorba de normele europene care impun restricţii în activitate, dar când vine vorba de facilităţi cum se acordă în alte ţări UE toată lumea dă înapoi. Preţurile pe piaţa cărnii au crescut cu 20 la sută, dar vânzările unor producători au scăzut şi cu 40 la sută. Aşa se face că, pe fondul creşterii preţurilor imposibil de susţinut prin puterea de cumpărare a clienţilor, multe societăţi din domeniul cărnii au ajuns în pragul falimentului.

Scumpiri pe pâine

Un fenomen asemănător cu cel de pe piaţa cărnii îl întâlnim în panificaţie. Preţurile de producţie au crescut, dar fabricile încearcă, totuşi, să ţină preţurile cât mai puţin modificate. Asta şi pentru că mediul concurenţial este mai puternic, iar o piaţă odată pierdută este greu de recâştigat. Cel mai probabil, preţurile vor avansa cu paşi mici, cu alinieri de preţuri mai puţin sesizabile, dar implacabile. Tensiunile de pe piaţa grâului s-au transmis şi pe piaţa seminţelor de floarea-soarelui. De frica secetei, marii procesatori s-au angajat în contracte anticipate şi la preţuri de 600 de dolari/tonă. În unele judeţe, precum în Galaţi, floarea-soarelui a avut de suferit pe 40-60 al sută din suprafaţă, însă per ansamblu, la nivel naţional, situaţia nu fost chiar atât de neagră. Dar… preţurile au fost deja aruncate, iar procesatorii încearcă să-şi acopere cheltuielile suplimentare din contracte transferându-le în preţuri. Producătorii mai mici se aliniază la preţurile celor mari şi aşa litrul de ulei a ajuns să bată în magazine chiar şi spre 9 lei/litru.

Pentru lunile imediat următoare nu par a veni vremuri prea blânde cu buzunarele noastre. Dincolo de aspectele strict economice, precum alinierea unor preţuri la anumite materii prime, scumpirea unor servicii, seceta etc., va mai interveni şi efectul electoral. Tensiunile politice din ultimele luni au dus temele economice în planul doi, cu toate efectele păguboase de rigoare. În prag de iarnă ne paşte o nouă rundă de confruntări politice puse nu sub semnul încercării de a găsi soluţiile cele mai potrivite din ieşi din criză, ci mai degrabă al polemicilor sterile. Desigur, acest lucru ne va costa tot pe noi, simplii clienţi.

viata-libera.ro

Posted

admin... mi-e mila...

mi-e mila de mine, mi-e mila de noi...

vom intra-ntr-o saracie atat de cumplita incat viata va deveni un calvar

sintagma "scapa cine poate", va duce la un val de far'delegi care nu va putea fi oprit de "oamenii legii" - IN NICIUN CAZ!!!

AVETI GRIJA: NU IESITI DUPA INSERAT DIN CASA/CURTE!!!

AFERIM!

(zicea un sugubat bucatar, pe nume ISMAIL!!!)

  • 2 weeks later...
Posted

Cu cât ar trebui să se scumpească mâncarea de bază. Care sunt cele mai costisitoare judeţe

Românii se pot aştepta la scumpiri ale preţurilor alimentelor chiar şi cu 20% în perioada imediat următoare. De asemenea, în ciuda faptului că preţul cărnii de pasăre a crescut faţă de finalul lunii februarie chiar şi cu 1,2 lei, fermierii îşi doresc ca el să se majoreze cu până la 15% pentru a nu mai înregistra pierderi.

Scumpirile materiilor prime şi ale preţurilor la utilităţi vor influenţa şi ele în următoarele luni preţul alimentelor vândute în pieţele din România.

"Atât timp cât preţul materiilor prime a crescut la nivelul întregii Uniuni Europene, preţurile la alimente au crescut. De exemplu, în România cerealele s-au scumpit cu până la 90%. Materiile prime duc la o scumpire indirectă a cărnii", a declarat pentru gândul Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.

"În toată Uniunea Europeană, preţurile la alimente au un trend de creştere, iar România nu face excepţie", ne-a mai explicat Minea, fără a face însă o referire la nivelul procentual al scumpirilor care îi aşteaptă pe români. "Dumnezeu ştie cu cât s-ar mai putea scumpi", a mai adăugat el.

Preţurile cărnii de pasăre ar trebui să crească cu până la 15%

Cea mai scumpă carne de pasăre poate fi cumpărată din pieţele aflate în judeţul Prahova, unde kilogramul poate ajunge să coste chiar şi 15,2 lei, potrivit datelor făcute publice de reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). O situaţie similară se întâlneşte şi în judeţul Timiş, unde kilogramul de carne de pasăre poate fi cumpărat cu preţuri cunprinse între 8 lei şi 15 lei.

La finalul lunii februarie a acestui an, pieţele din care se putea cumpăra carne de pasăre cel mai scump erau cele din Vaslui, din Bihor şi din Dolj unde preţul unui kilogram putea să ajungă până la 14 lei.

În ciuda faptului că un kilogram de carne de pasăre poate fi cumpărat din pieţe cu până la 15,2 lei, preşedintele Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări din România (UNCPR) susţine că, de fapt, preţurile "de la poarta fermei" ar trebui să se majoreze cu până la 15% pentru ca cei din domeniu să nu mai înregistreze pierderi.

"Ar fi necesară o creştere de preţuri la <<poarta fermei>> de 10-15%, pentru că în prezent crescătorii de păsări lucrează în pierdere. Nu ştiu dacă această măsură va putea fi pusă în practică, având în vedere puterea de cumpărare scăzută de pe piaţa internă. Vom vedea", a declarat pentru gândul Ilie Van, preşedintele UNCPR.

Topul judeţelor unde carne de pasăre se vinde cel mai scump

Loc Judeţ lei/kg de carne de pasăre

1 Prahova 10,5 - 15,2

2 Timiş 8 - 15

3 Tulcea 9 - 14

4 Alba 8 - 14

5 Bucureşti 12,5 - 13,5

Sursă: date MADR

Şi locuitorii judeţelor Tulcea şi Alba sunt nevoiţi să scoată din buzunar sume mai mari de bani pentru a cumpăra un kilogram de carne de pasăre, preţul variind între 8 lei şi 14 lei. În pieţele din Capitală, carnea de pasăre poate fi achiziţionată cu preţuri cuprinse între 12,5 lei/kg şi 13,5 lei/kg.

Motivele pentru care preţul cărnii de pasăre ar trebui să se majoreze ţin, în opinia lui Van, de dublarea preţului cerealelor faţă de anul trecut, de majorarea preţurilor la gaze şi de majorarea tarifelor la energie electrică. De asemenea, potrivit spuselor preşedintelui UNCPR, în luna septembrie a acestui an, preţul la acest sortiment de carne a crescut la poarta fermelor cu doar 1,5%.

Carnea de pasăre s-ar putea scumpi, însă, până la sfârşitul anului 2012, din cauza majorării de preţ la furaje cu 35% la poarta fermelor, procent care se regăseşte, în mod normal, triplat pe rafturile magazinelor, după cum a explicat Van, pentru Mediafax.

"Preţurile la furaje au crescut cu 30-35% începând cu luna august, din cauza secetei şi a producţiei mai mici din această toamnă", a mai declarat el.

În perioada ianuarie-august 2012, carnea de pasăre s-a scumpit, potrivit datelor făcute publice de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică, cu 2%.

Topul judeţelor în care carnea de pasăre se vinde cel mai ieftin

Loc Judeţ lei/kg de carne de pasăre

1 Dâmboviţa 8 - 8,5

2 Bihor 7 - 9

3 Constanţa 7,4 - 9

4 Neamţ 7,5 - 9

5 Iaşi 8,5 - 9

Sursă: date MADR

La polul opus, cea mai ieftină carne de pasăre poate să fie cumpărată din judeţe precum Dâmboviţa sau Bihor, unde preţul unui kilogram poate varia între 7 lei şi 9 lei. Preţuri scăzute la carnea de pasăre se întâlnesc şi în pieţele din judeţele Constanţa, Neamţ sau Iaşi.

La finalul lunii februarie a anului în curs, cea mai ieftină carne de pasăre se găsea în pieţele din judeţul Cluj, unde preţul varia de la 5,8 lei/kg la 6,5 lei/kg, dar şi în judeţele Sibiu, Alba şi Argeş, unde preţul nu depăşea 9 lei/kg.

Carne de porc cu până la 20 de lei pe kilogram în Ilfov

Locuitorii din judeţul Ilfov cumpără din pieţe cea mai scumpă carne de porc la nivel naţional. Astfel, românii de aici pot fi nevoiţi să dea între 15 lei şi 20 de lei pe kilogram. Alte pieţe scumpe, atunci când vine vorba de preţul acestui sortiment de carne, sunt cele din Sibiu şi din Teleorman, unde kilogramul de carne de porc poate fi cumpărat cu sume cuprinse între 15 lei şi 17 lei.

Spre comparaţie, la finalul lunii febriarie a acestui an, canea de porc putea fi cumpărată cu cel mult 18 lei pe kilogram, în cazul judeţului Bistriţa-Năsăud.

Topul judeţelor în care carnea de porc se vinde cel mai scump

Loc Judeţ lei/kg de carne de porc

1 Ilfov 15 - 20

2 Sibiu 16 - 17

3 Teleorman 15 - 17

4 Mureş 14 - 17

5 Prahova 13 - 17

Sursă: date MADR

În schimb, din pieţele aflate în judeţul Satu Mare, românii pot cumpăra cea mai ieftină carcasă de porc, cu 9,5 lei/kg -10 lei/kg. O situaţie similară se înregistrează şi în cazul judeţelor Vrancea, Brăila sau Ialomiţa, unde preţul unui kilogram de carne de porc nu depăşeşte 12 lei.

În luna februarie a acestui an, situaţia era însă diferită. Cea mai scumpă carcasă de porc putea fi cumpărată din judeţe precum Vaslui, 12 lei/kg - 14 lei/kg, Covasna, 11 lei/kg-15 lei/kg, sau Hunedoara, 10 lei/kg - 15 lei/kg.

Topul judeţelor în care carnea de porc se vinde cel mai ieftin

Loc Judeţ lei/kg de carne de porc

1 Satu Mare 9,5 - 10

2 Vrancea 9 - 11

3 Brăila 9,5 - 11,5

4 Ialomiţa 10 - 12

5 Neamţ 11 - 12

Sursă: date MADR

Scumpiri de 20% în octombrie la produsele din lapte

Începând cu luna octombrie, românii ar putea să cumpere de pe rafturile magazinelor produse lactate cu 20% mai scumpe, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

"În luna octombrie, ne aşteptăm la o scumpire cu 20% a produselor proaspete din lapte, din cauza majoririlor de preţ la utilităţi", a declarat pentru gândul Dorin Cojocaru, directorul general APRIL. El explică, de asemenea, că dacă în urmă cu câţiva ani cei din domeniu puteau să îşi facă "un plan de afaceri pe câteva luni înainte", acum situaţia este cu totul diferită. "Se petrec lucruri greu de explicat. Cererea este foarte mare, imediat scade, aparent inexplicabil, din cauza pieţei negre", a mai adăugat Cojocaru.

Unde se vând cel mai scump telemeaua şi laptele

Cele mai scumpe pieţe la telemea se găsesc în Bacău, unde acest produs este comercializat cu preţuri cuprinse între 12 lei/kg şi 30 lei/kg.

Pieţe scumpe se găsesc şi în judeţele Maramureş, Covasna, Cluj şi Vâlcea, unde kilogramul de telemea se vinde cu 13,5 lei - 24 lei, 11 lei - 26 lei, 9 lei - 25 lei, respectiv 9 lei - 24 lei.

Telemeaua s-a ieftinit, însă, în judeţul Constanţa. Faţă de finalul lunii februarie, când constănţenii scoteau din buzunar până la 28 de lei pentru un kilogram, acum ei nu trebuie să plătească mai mult de 20 de lei pe kilogramul de telemea.

Litrul de lapte se vinde cel mai scump în pieţele de judeţele Dolj şi Botoşani, unde preţul său variază între 4 lei şi 5 lei. Alte pieţe scumpe în cazul acestui produs se găsesc în judeţele Covasna, Satu Mare sau Gorj, unde litrul de lapte se vinde cu 3 lei - 4,5 lei, respectiv 3 lei - 3,5 lei.

În Capitală, litrul de lapte este comercializat cu preţuri cuprinse între 2,5 lei şi 3 lei.

De unde poţi cumpăra telemea şi lapte la cele mai mici preţuri

În momentul de faţă, cele mai ieftine pieţe la telemea se găsesc în judeţele Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Ialomiţa şi Bihor, unde românii pot cumpăra astfel de produse cu sume cuprinse între 12 lei/kg - 15 lei/kg, 10,5 lei/kg - 15 lei/kg, respectiv 10 lei/kg - 15 lei/kg şi 9 lei/kg - 15 lei/kg.

La sfârşitul lunii februarie, cea mai ieftină telemea putea fi achiziţionată din pieţele aflate în judeţul Argeş, unde aceasta era comercializată cu 9 lei pe kilogram, dar şi din pieţele din Călăraşi, unde kilogramul de telemea nu se vindea cu mai mult de 11 lei.

De asemenea, laptele se vinde cel mai ieftin în Bihor, 1,5 lei/litru - 2,5 lei/litru, şi în pieţele din Iaşi, Bacău, Galaţi, Giurgiu, Arad, Mehedinţi, Vaslui, Suceava, Tulcea şi Braşov, unde litrul de lapte se vinde cu cel mult 2,5 lei.

În februarie, argeşenii puteau cumpăra litrul de lapte cu 1,5 lei, în timp ce buzoienii erau nevoiţi să plătească un preţ de trei ori mai mare pentru aceeaşi cantitate. În pieţele din Sibiu un litru de lapte se vindea cu 2,5 lei, iar în Bucureşti el era comercializat la un preţ aproape de două ori mai mare.

Atenţionarea directorului APRIL: Doar 30% lapte la litru în magazine

Potrivit directorului general al APRIL, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ar trebui să realizeze controale mai amănunţite în magazine atunci când vine vorba despre laptele comercializat aici.

"În următoarea perioadă, ANPC va avea mult de lucru. Unele produse nu au termen de expirare afişat pe ele. Pe produs scrie mare lapte, un litru costă 2 lei şi ceva, se vinde la raionul de lactate, dar 50% din conţinut este zer (perment) şi doar 30% este lapte", a mai declarat pentru gândul Cojocaru.

Kilogramul de cartofi a ajuns să coste 3 lei în Bihor

Cele mai mari preţuri la cartofi sunt afişate în pieţele din judeţul Bihor, unde românii pot plăti chiar şi 3 lei/kg. În judeţele Iaşi şi Mureş, cartofii pot fi cumpăraţi cu până la 2,5 lei/kg, în timp ce bucureştenii pot să îi achiziţioneze cu preţuri cuprinse între 1,5 lei şi 2 lei pe kilogram.

Spre comparaţie, la finalul lunii februarie a acestui an, un kilogram de cartofi putea fi cumpărat în Mureş cu preţuri cuprinse între 1 leu şi 2 lei pe kilogram.

Topul judeţelor în care kilogramul de cartofi se vinde cel mai scum

Loc Judeţ lei/kg de cartofi

1 Bihor 1,5 - 3

2 Mureş 2 - 2,5

3 Iaşi 1,5 - 2,5

4 Ilfov 1,4 - 2,1

5 Alba, Bucureşti, Harghita 1,5 - 2

Sursă: date MADR

La polul opus, cartofii pot fi cumpăraţi cel mai ieftin din Buzău, cu 0,6 lei/kg - 1 leu/kg, şi din Hunedoara, cu 0,8 lei/kg - 1 leu/kg. În pieţele din Suceava, kilogramul de cartofi poate costa în prezent între 1 leu şi 1,3 lei, faţă de 0,5 lei - 0,8 lei în luna februarie.

Preţuri scăzute la acest produs se înregistrau în februarie şi în judeţele Covasna şi Harghita, unde cartofii puteau fi cumpăraţi cu 0,8 lei/kg - 1 leu/kg, respectiv cu 0,4 lei/ kg - 0,5 lei/kg.

Topul judeţelor în care kilogramul de cartofi se vinde cel mai ieftin

Loc Judeţ lei/kg de cartofi

1 Buzău 0,6 - 1

2 Hunedoara 0,8 - 1

3 Sălaj 0,8 - 1,2

4 Tulcea 1 - 1,2

5 Suceava 1 - 1,3

Sursă: date MADR

Merele se vând cu până la 5,2 lei în Sălaj

Locuitorii din judeţul Sălaj sunt nevoiţi să cumpere merele cu cel mai "piperat" preţ de pe piaţa din România. Astfel, un kilogram de mere în Sălaj poate varia între 3,7 lei şi 5,2 lei.

De asemenea, în Dâmboviţa, Prahova şi Mehedinţi, merele pot şi cumpărate cu preţuri cuprinse între 3 lei şi 5 lei.

În schimb, cele mai scumpe mere se vindeau la finalul lunii februarie în pieţele din Bucureşti, cu până la 6 lei pe kilogram, în timp ce în prezent în Capitală kilogramul de mere este comercializat cu preţuri cuprinse între 3,5 lei şi 4 lei.

Tot în aceeaşi perioadă, merele se vindeau cu 4,5 lei/kg în judeţul Dâmboviţa, cu 4,5 lei/kg în Iaşi şi cum 3,8 lei/kg în Timiş, faţă de 4 lei/kg - 5 lei/kg, respectiv 2,5 lei/kg - 5 lei/kg şi 3 lei/kg - 4 lei/kg în prezent.

Topul judeţelor în care kilogramul de mere se vinde cel mai scump

Loc Judeţ lei/kg de mere

1 Sălaj 3,7 - 5,2

2 Dâmboviţa 4 - 5

3 Prahova 3,5 - 5

4 Mehedinţi 3 -5

5 Argeş, Iaşi,Olt 2,5 - 5

Sursă: date MADR

La polul opus, cele mai ieftine mere pot fi cumpărate din Bihor, unde kilogramul nu depăşeşte 2 lei, dar şi din Giurgiu şi Gorj, unde kilogramul de mere poate fi achiziţionat cu 2 lei/kg - 2,5 lei/kg.

Topul judeţelor în care kilogramul de mere se vinde cel mai ieftin

Loc Judeţ lei/kg de mere

1 Bihor 1 - 2

2 Giurgiu, Gorj 2 - 2,5

3 Bistriţa-Năsăud 2,5-2,8

4 Buzău, Tulcea 2 - 3

5 Suceava 2,5 - 3

Sursă: date MADR

Ouăle se vând cel mai scump în Prahova

În prezent, prahovenii trebuit să scoată din buzunar între 0,7 lei şi 1,2 lei atunci când vor să cumpere un ou acesta fiind cel mai mare preţ cu care sunt vândute ouăle la nivel naţional.

În judeţele Braşov, Mehedinţi şi Iaşi, ouăle pot fi cumpărate cu 0,9 lei - 1 leu pe bucată, respectiv 0,6 lei - 1 leu pe bucată şi 0,8 lei - 1 leu pe bucată.

La sfârşitul lunii februarie, ouăle ajuseseră că coste până la un leu pe bucată în urma unor scumpiri aplicate pentru ca producătorii să îşi poată acoperi investiţiile realizate pentru a respecta o prevedere europeană privind reducerea numărului de păsări din cuşti.

"La poarta fabricii, ouăle s-au scumpit recent, ajungând să se vândă cu 0,5-0,55 lei bucata. Motivul îl constituie schimbarea cuştilor pentru găini. În noile cuşti, densitatea păsărilor scade cu 25%", explica la acea vreme pentru gândul preşedintele UNCPR.

"De la 1 ianuarie 2012, toţi producătorii europeni sunt obligaţi să schimbe cuştile pentru găini. Ouăle care provin din cuştile vechi nu mai pot fi vândute în coajă. Ele merg la procesare. Ca urmare, oferta de ouă este mai scăzută iar preţul a crescut", adăugă el.

În momentul de faţă, românii pot cumpăra ouă ieftine din pieţele aflate în judeţele Sălaj, Arad, Giurgiu sau Ilfov, unde acestea se vând cu până la 0,5 lei bucata.

gandul.info

  • 1 month later...
Posted

dupa cum observam... mataluta ai scris inca din septembrie despre cresterea preturilor; baiet istet

in schimb MARELE SI MULT PREASLAVITUL, ATOTPUTERNICUL SI PE VIATA ALES, GUVERNATOR BNR abia mai ieri se zmiorcaia ca inflatia creste pt ca "se anunta crestere de preturi" :((

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.