Şi-a vândut casa ca să-şi facă ciupercărie

[dcp100168]

Şi-a vândut casa de la oraş ca să-şi facă ciupercărie

Vasile Dicu a investit 100.000 de euro pentru închirierea unei hale de producţie şi cumpărarea tehnologiei necesare. Gălăţeanul şi-a riscat agoniseala pentru a-şi pune în practică proiectul, iar tot profitul obţinut l-a reinvestit pentru extinderea afacerii.

Familia Dicu a jucat totul pe o singură carte. Acum doi ani de zile, membrii acesteia şi-au vândut casa de pe strada Română din Galaţi, iar banii obţinuţi i-au băgat într-o hală de producţie situată la ieşirea din oraşul Galaţi, în cartierul Fileşti. „Am spus că atât timp cât familia este lângă mine, totul va fi bine. Dacă munceşti, nu are ce să nu meargă bine”, ne-a declarat Vasile Dicu. Şi-au împărţit atribuţiile şi nu a durat mult până când lucrurile au început să meargă ca pe roate. Capul familiei, în vârstă de 55 de ani, se ocupă de producţia ciupercilor, în timp ce fiul său, Bogdan Dicu, de comercializarea mărfii.

Nu vor să vorbească despre profit. Şi asta pentru că toţi banii au fost cheltuiţi pe închirierea altor cinci hale de producţie şi achiziţionarea tehnologiei aferente. În total, este vorba de 150.000 de euro, bani rezultaţi din vânzarea casei din Galaţi şi profitul obţinut până acum.

90% transpiraţie, 10% inspiraţie

Nu ştiu ce înseamnă concediu, nu şi-au luat maşini luxoase şi lucrează de dimineaţa până noaptea. Asta înseamnă ciupercăria pentru familia Dicu. Cine îşi închipuie că deschiderea unei afaceri cu un asemenea profil înseamnă huzureală, se înşeală amarnic. „Dacă aş avea de ales, nu cred că m-aş mai apuca de aşa ceva”, conchide Vasile Dicu.

Supermarketul Billa l-a căutat în urmă cu patru luni pentru a încheia un contract pe perioadă nedeterminată. De când au bătut palma, livrează supermarketului câte o tonă de ciuperci pe lună, ceea ce spune totul despre capacitatea de producţie a ciupercăriei. Întrebarea pe care şi-o pune concurenţa este „reţeta” cu care familia Dicu a ajuns să aibă succes? „Am experimentat până când am ajuns la condiţiile de mediu propice pentru creşterea ciupercilor. Am pornit cu nişte ventilatoare uriaşe, iar prima producţie a fost un eşec şi am ajuns acum să avem un mediu controlat electronic, cu cicluri de producţie de două luni”, ne explică Vasile Dicu.

Şcoala ca o ciupercărie

Din ce în ce mai multe persoane aleg să se şcolească la Galaţi cu scopul de a învăţa ce trebuie să faci pentru deschiderea unei ciupercării. De la începutul anului şi până în prezent, au absolvit cursurile de la Galaţi un număr de 33 de persoane, în condiţiile în care ciupercăriile din judeţ se pot număra pe degete. Explicaţia este aceea că majoritatea celor interesaţi provin din alte zone ale ţării, unde nu există personal specializat pentru aşa ceva. „Vin de la Constanţa, Tulcea şi Năvodari. Nu au lectori acolo care să le explice ce trebuie făcut pentru a deveni cultivator de ciuperci”, ne-a declarat consilierul Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Galaţi, Adriana Toderiţă. Toţi cursanţii au trecut pe la ciupercăria familiei Dicu, unde li s-a explicat atât teoretic, cât şi practic ce implică deschiderea unei asemenea afaceri.

România nu va avea fabrică de compost

Ciupercarii depind de compostul folosit în procesul de producţie. Acesta este un amestec de gunoi cu seminţe de ciuperci, iar calitatea lui determină în bună măsură producţia obţinută la finalul unui ciclu de producţie. Familia Dicu îşi achiziţionează compostul din Ungaria deoarece în România nu există o fabrică de profil. Asociaţia Ciupercarilor din România a venit cu iniţiativa deschiderii unei fabrici de compost în ţară. O firmă din Ungaria ar fi venit cu o parte din capital iar restul banilor reprezentau finanţare pe SAPARD, dar proiectul s-a lovit de indiferenţa autorităţilor române.

http://www.adevarul.ro/rss/articol/gala ... carie.html

[Anahi]

Interesanta miscare....mai ales daca tinem cont de faptul ca veniturile din vanzarea ciupercilor nu se impoziteaza:)

[dcp100168]

Ciuperci franţuzeşti în inima Fileştiului
* Culturile se fac în săli, pe rafturi supraetajate, cu materie primă importată de la unguri * Se strâng şi 5 tone de ciuperci la o recoltă * Ciupercarul, un condamnat în fermă
Albul ciupercilor de Fileşti şi Şendreni deja răsărite acoperă sute de metri! Odată ajunse la maturitate, imediat ce sunt recoltate, ciupercile iau drumul standurilor din Billa, Real şi Selgross sau pe cel al Pieţei din Micro 17. Livrări se fac şi la Brăila sau Constanţa. Cei mai mulţi dintre noi le-am cumpărat, nu o dată, fără să ştim povestea extraordinară a ciupercăriilor în care au crescut şi a oamenilor care şi-au dedicat ultimii patru ani din viaţă dezvoltării acestor culturi. Pentru Vasile Dicu, acum în vârstă de 57 de ani, ciupercăria a fost şansa unui nou început. Pentru copiii săi, Bogdan Dicu şi Camelia Solomon, reprezintă o afacere de familie, pe care să o dezvolte în timp şi să o tranforme în una dintre cele mai profitabile de acest fel din ţară.
În loc de casă, ciupercărie
Vasile Dicu - fondatorul ciupercăriei din Fileşti - ne spune că viaţa l-a pus la grea încercare, în urmă cu patru ani. A lucrat mai întâi în Combinat, apoi şi-a dedicat 15 ani unor afaceri în agricultură. Lucrurile nu au mers, până la urmă, aşa cum îşi dorise, aşa că a ieşit din afaceri cu mult mai puţin decât se aşteptase. «Am avut şi noroc, poate. Când rămăsesem fără bani, o vecină mi-a cumpărat casa în care locuiam cu 200.000 de euro, dintre care 110.000 în avans. Era anul 2008, când valoarea imobiliară era alta. Cu acei bani am început o ciupercărie, cum exista, la acel moment, doar la Pechea. Am cumpărat un grajd aici, la Fileşti, şi am investit cam 100.000 lei ca să îl transform într-un spaţiu potrivit, cu săli pentru creşterea ciupercilor. Alţi 17.000 de euro s-au dus numai la consilierul care a venit să mă ajute la înfiinţarea fermei», îşi aminteşte Vasile Dicu.
De curând, familia Dicu şi-a extins afacerea pe alţi 5.000 de metri, la Şendreni. Acum sunt în funcţiune 11 săli de incubare şi creştere a ciupercilor, fiecare cu suprafeţe cuprinse între 200 şi 220 de metri pătraţi.
Cum se nasc pălăriile albe cu picior
Ciupercile cresc în saci plini cu compost însămânţat, peste care se aşează un strat de turbă. Sacii sunt aşezaţi, ordonat, pe rafturi supraetajate. În mediul închis, totul este permanent sub control: temperatura, umiditatea şi emisiile de dioxid de carbon.
«Plătim 2.000 de euro pentru compostul însămânţat care ne este suficient pentru două luni. Îl aducem de la unguri şi mai dăm 1.100 de euro pe transportul cu tirul. Şi turba tot de la unguri o aducem. Practic, noi doar creştem aici ciupercile din soiul Champignion», explică singurul fermier ciupercar din zonă.
Mai întâi, sacii cu compost însămânţat, abia descărcaţi din tir, ajung într-o sală unde începe perioada de incubaţie. Odată acest proces încheiat, sunt mutaţi apoi în alte săli, unde se aşează şi stratul de turbă şi iarăşi sunt lăsaţi în întuneric. Odată ce ciupercile răsar şi încep să crească, dezvoltarea este spectaculoasă. «În anumite faze de creştere, o ciupercă îşi poate dubla dimensiunile în opt ore. Cresc văzând cu ochii”, spune Vasile Dicu.
La fiecare nouă incubaţie, totul în jur se curăţă şi se văruieşte, astfel încât mediul să fie aproape steril, în permanenţă, iar calitatea cipuercilor să rămână nealterată. «Nu poţi ţine o ciupercărie fără un condamnat la locul de muncă, din propria ta familie. Eu sunt un om liber, am aici cam tot ce îmi doresc, numai că nu pot să plec. Culturile trebuie monitorizate în permanenţă», ne spune ciupercarul gălăţean. O recoltă bună ar consta în circa 5 tone de ciuperci.
Preţul ciupercilor
În timpul verii, preţul kilogramului de ciuperci, la producător, scade până la 5 lei. În acest moment, s-a ajuns la 7 lei. Din oraş, le luăm cu un preţ ceva mai mare pentru că şi retailerii care le vând prin intermediul sectoarelor de legume fructe au adaos. Singura piaţă din care puteţi cumpăra ciupercile Champignion de Fileşti sau Şendreni este cea din Micro 17. «Am găsit acolo o comerciantă cu care am reuşit să mă înţeleg. Eu îi dau ciuperci, dar numai cu condiţia ca ea să nu-şi pună la preţ mai mult de 50 de bani peste suma cu cale le-a luat de la mine. În acest fel sunt mai accersibile pentru gălăţeni. Şi pot să vă spun că au căutare. Într-o zi slabă se vând cam 150 - 200 de kilograme », ne spune cipercarul.
Afacerea s-a dezvoltat repede
În afara investiţiei iniţiale, familia Dicu a mai avut nevoie şi de un credit pentru a se extinde. «Am mai împrumutat circa 110.000 de euro, din care am plătit deja o bună parte. La început, rata era de 12.000 lei lunar, iar acum a scăzut la jumătate. Până când această datorie nu se va acoperi, nu prea mai facem cine ştie ce cheltuieli şi investiţii», spune Vasile Dicu. De curând, Bogdan Dicu a accesat şi fonduri europene prin măsura 121 «Instalarea tânărului fermier». N-a fost însă uşor şi au trecut trei ani până când proiectul să fie aprobat. Acum, însă, lucrurile au intrat în linie dreaptă şi mai este nevoie doar de foarte, foarte multă muncă şi de răbdare. «Nu e o afacere cu profit fabulos, dar banii sunt siguri, dacă îţi vezi de treabă, Cred că asta este satisfacţia muncii şi e una dintre cele mai mari bucurii ale mele», conchide Vasile Dicu, ciupercarul din Fileşti şi Şendreni.
Nu se produc suficiente ciuperci
Potrivit ciupercarului Vasile Dicu, în judeţ mai funcţionează, în acest moment, doar două ferme de profil, în afara celei pe care o administrează la Fileşti şi Şendreni. „Din câte ştiu eu, în acest moment mai este un ciupercar la Independenţa şi unul la Târgu Bujor. A mai fost şi cel din Pechea, dar care a ieşit din afaceri în urmă cu vreo doi ani. Loc pe piaţă mai este. Vara, cererea e mai mică, motiv pentru care scade şi preţul. Ciupercile se caută mai ales în perioadele de post", spune Vasile Dicu.
Ciupercile mici sunt mai gustoase
Ciupercarul Vasile Dicu ne spune că acei clienţi care nu cumpără decât ciuperci mari sunt greşit informaţi. "Ciupercile de dimensiuni mai mici au gustul cel mai bun. Cele mari se curăţă uşor, dar cele mici, dacă sunt cultivate şi recoltate corect, pot fi puţin spălate, dar nu necesită curăţare. Se pot adăuga în mâncare cu tot cu coajă, fără consecinţe neplăcute", a precizat Vasile Dicu.
Sunt proaspete cel mult 10 zile
Din momentul recoltării, o ciupercă îşi păstrază toate proprietăţile maxim 10 zile. "Ea conţine apă, în proporţie de 85 la sută. Cu fiecare zi care trece se deshidratează, chiar şi dacă e ţinută la rece. Îşi poate păstra proprietăţile esenţiale şi gustul, dar dacă i se schimbă aspectul oricum clienţii nu vor mai dori să o cumpere", este de părere Vasile Dicu.
viata-libera.ro