Jump to content

Statuia lui Ioan Vodă, de la Roşcani, lăsată în paragină


dcp100168

Recommended Posts

Statuia lui Ioan Vodă, de la Roşcani, lăsată în paragină

* Statuia închinată lui Ioan Vodă cel Viteaz zace în mizerie * Nimeni nu îşi asumă responsabilitatea pentru halul în care a ajuns monumentul, prădat de hoţii de fier, de vandali şi năpădit de buruieni * Mai rău, nimeni nu spune că va da bani ca să dreagă lucrurile * Doar oamenii din Roşcani îşi mai amintesc cât de mult le plăcea monumentul, pe vremea când era întreţinut

După ce i-a învins în repetate rânduri pe turci şi după ce şi-a dat viaţa la Roşcani, în iunie 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (supranumit şi „cel Cumplit” sau „cel Rău”) se chinuie din nou, de ani buni, pe câmpurile din comuna Băneasa. Din nepăsare sau din neputinţă, autorităţile au lăsat statuia domnitorului pradă lăcomiei hoţilor de fier, furiei vandalilor şi bălăriilor care ies din fiecare colţ al pavajului monumentului. Din păcate, şansele ca cineva să-l mai salveze vreodată pe vodă din mizerie sunt foarte mici. Primăria susţine că sarcina recondiţionării statuii revine Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Galaţi. În replică, direcţia gălăţeană afirmă că monumentul este unul de categorie B, deci doar de interes local şi judeţean, aşa că Primăria Băneasa trebuia să-şi fi alocat de mult bani din bugetul propriu ca să-i redea demnitatea lui Ioan Vodă cel Viteaz. În vreme ce nimeni nu e dispus să recondiţioneze statuia, oamenii din satul Roşcani mai pot doar să îşi amintească vremurile când Vodă cel Cumplit, care le străjuieşte intrarea în sat, era tratat cu demnitate şi când ei se adunau cu plăcere pe treptele monumentului, la sărbători.

Cine şi când l-a pus pe Vodă cel Viteaz pe soclu?

Autorul statuii este sculptorul gălăţean Gheorghe Turcu, iar lucrarea înaltă de 4,5 metri a fost realizată în stil figurativ. Turnarea în bronz s-a realizat la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti, iar costurile de concepţie şi producţie au fost suportate de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Galaţi. Inaugurarea a avut loc în anul 1976, deşi fusese programată cu doi ani mai devreme, când se împlineau 400 de ani de la moartea domnitorului. Până după Revoluţie, statuia a avut parte de conservarea necesară şi de protecţie.

Acum, nimeni nu mai ştie sau nu mai vrea să spună când a început cu adevărat jaful.

Durerea bronzului şi travertinul sfărâmat

Bronzul în care e turnat Ioan Vodă cel Viteaz e murdar şi se vede cu ochiul liber că nimeni nu s-a mai străduit să cureţe statuia de mult timp. Travertinul soclului înalt de circa cinci metri de pe care veghează Vodă a fost spart, iar la picioarele domnitorului s-a aşternut un covor de sfărâmături pe care nimeni nu s-a străduit să le strângă. După ce am urcat cele trei rânduri de câte 10 trepte şi am ajuns la soclul statuii, am descoperit şi porţiunea pe care fusese prinsă o placă din bronz, cu date referitoare la viaţa domnitorului şi la lucrarea artistică. Cel mai probabil, placa a fost prima piesă a monumentului care a luat drumul vreunui centru de fier vechi. Pardoseala s-a crăpat şi de peste tot irump bălăriile pregătite să se agaţe unele de altele şi să înghită cât mai mult din monument. Nici iarba din spaţiile verzi special amenajate în trepte n-a mai fost tunsă demult, judecând după înălţime şi după modul dezordonat în care a crescut.

Primăria promite doar curăţenie

Secretarul primăriei din comuna Băneasa, Vasile Şerban, spune că placa statuii a fost furată prin 1994. S-a sfărâmat şi travertinul, dat fiind faptul că Primăria nu are cum să asigure paza monumentului, aflat în câmp deschis, la 28 de kilometri de intrarea în satul Roşcani. „Statuia se află în patrimoniul Direcţiei de Cultură, deci nu este datoria noastră să o recondiţionăm. Curăţenie vom face, cu beneficiarii de venit minim garantat. Noi am şi depus la Direcţia de Cultură un proiect de finanţare, în 2004-2005, dar nu ni s-a aprobat. La acea vreme erau necesari circa 20.000 de lei pentru reabilitarea monumentului”, a declarat Vasile Şerban. Între timp, suma necesară a crescut, cu siguranţă, proporţional cu daunele produse între timp.

„E de interes local, deci de competenţa primăriei!”

Consilierul Direcţiei de Cultură, Marius Mitrof, a declarat că abordarea primăriei Băneasa nu este corectă. „Statuia respectivă este un monument de categorie B, deci de interes local şi judeţean. Potrivit legii, fiecare primărie are obligaţia să-şi prevadă în buget sume de bani cu care să întreţină monumentele pe care le are pe raza comunei. Noi am făcut o adresă în acest sens încă din anul 2009, dar nu am primit nici un răspuns. Aşa se întâmplă de obicei: câteva primării ne răspund că nu au alocat niciun ban pentru monumente, dar cele mai multe nici măcar nu se mai obosesc”, a declarat Marius Mitrof.

Ce frumos era!

Oamenii din satul Roşcani îşi amintesc şi vremurile în care autorităţile îngrijeau monumentul şi se putea duce cu plăcere la sărbătorile organizate în zonă. „Da, a fost frumos. După ce au ridicat statuia acolo, au îngrijit-o o vreme. Dar în ultimii ani, nimic. Doar de Sărbătoarea Bujorului se mai face puţină curăţenie, atât. Înainte era multă lume, veneau invitaţi. Dar acum pe cine să mai inviţi dacă arată aşa cum arată! Am vrea să se facă ceva şi să facă din nou monumentul aşa cum era înainte”, ne-a declarat Apostu Iftode, în vârstă de 74 de ani. Şi sătenii mai tineri au amintiri frumoase legate de monument. „Chiar că nu s-a mai făcut nimic, la statuie, în ultimii ani. Parcă totuşi până acum vreo doi ani tot se mai făcea, măcar curăţenie. Eu ţin minte că în copilărie ieşeam cu şcoala să mai facem treburi din astea, dar acum nu se mai lucrează nici aşa”, ne-a spus Gheorghe Sima, de 41 de ani. Doamna Sima îşi aminteşte că se ţineau şi servicii religioase la monument, în vremurile în care starea statuii o permitea.

Drum drept spre uitare

Ar fi de mirare să observe cineva dacă, într-o noapte, vreun localnic înnebunit după profit ar lega statuia şi ar trage-o jos de pe soclu şi apoi ar târî-o pe câmp, cu tractorul. Primăria nu face momentan nimic, iar Direcţia de Cultură spune că sarcina este a autorităţilor locale. Aşa că, cel mai probabil, domnitorul care acum se zbate în mizerie, se va scufunda, încet-încet, şi în uitare. Oricum, autorităţile nu mai dau doi bani pe statuie de mult timp!

Domnitorul cel cumplit, dar destoinic

Ioan Vodă cel Viteaz sau Ioan Armeanul (mama sa făcea parte din familia armenească Serpega) a primit numele de "cel Cumplit" sau "cel Rău" din partea boierimii şi a clericilor. Era strănepot al lui Ştefan cel Mare şi a domnit în Moldova doar din februarie 1572 până în iunie 1574. În aceşti doi ani, cu ajutorul cazacilor şi al artileriei sale, a câştigat mai multe bătălii împotriva turcilor, printre care cele de la Tighina, Cetatea Albă şi Brăila, pe care a recucerit-o prin asediu. Turcii îl ucid la Roşcani, după ce fusese trădat. În funcţie de sursele istorice, trupul său a fost legat de trei (sau de patru) cămile şi sfârtecat.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Ioan Vodă, tot în cumplită mizerie

Mai bine de un an şi jumătate a trecut de când "Viaţa liberă" vă informa că statuia din localitatea Băneasa a lui Ioan Vodă cel Cumplit, cea mai înaltă din judeţ, zace în mizerie. Ce credeţi că s-a întâmplat între timp ? Evident, absolut nimic!
În continuare monumentul creat de sculptorul Gheorghe Turcu se înalţă pe un soclu avariat şi colectează excremente de păsări. Nici n-am mai putea spune de câţi ani statuia - singura care atinge înălţimea de 4,5 metri - se află în această stare deplorabilă. Potrivit localnicilor, să tot fie măcar vreo 20.

De ce s-a ajuns aici

Răspunsul e simplu: din nepăsare. Prea mult nu se poate fura de aici, dar cu siguranţă că se poate vandaliza în voie. Două sunt instituţiile care, din punctul nostru de vedere, sunt cointeresate. Una este Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, iar cealaltă este primăria din Băneasa.
Iată punctul de vedere al Direcţiei Judeţene pentru Cultură. "Aşa cum remarcam şi în cursul discuţiei noastre precedente, monumentul este unul de categorie B, de interes local şi judeţean. Este datoria Primăriei Băneasa să aibă grijă ca soclul statuii să fie în bună stare. Îi înştiinţasem de acest lucru de mai multă vreme pe oficialii locali şi am făcut-o din nou, după ce dumneavoastră aţi publicat materialul precent pe această temă", ne-a declarat consilierul Direcţiei de Cultură, Marius Mitrof. În repetate rânduri, surse din Primăria Băneasa ne-au asigurat că, de vreme ce statuia se află în patrimoniul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, nu are cum să fie datoria autorităţii locale să o recondiţioneze. Cum procedăm, deci? Nicicum!

Istoria statuii

Turnarea în bronz a statuii lui Ioan Vodă cel Cumplit s-a realizat la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti, iar costurile de concepţie şi producţie fuseseră suportate integral de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Galaţi. Inaugurarea a avut loc în anul 1976, deşi fusese programată cu doi ani mai devreme, când se împlineau 400 de ani de la moartea domnitorului. Până după Revoluţie, statuia a avut parte de conservarea necesară şi de protecţie din partea statului. Acum nu mai este păzită, fiind la jumătatea distanţei dintre Băneasa şi Roşcani, la circa nouă kilometri, în câmp.

Figură proeminentă a istoriei

Ioan Vodă cel Viteaz sau Ioan Armeanul (supranume primit pentru că mama sa făcea parte din familia armenească Serpega) fusese numit "Cel Cumplit" de boierime şi de către cler. Strănepot de-al lui Ştefan cel Mare, a domnit în Moldova din februarie 1572 până în iunie 1574. În aceşti doi ani, cu ajutorul cazacilor şi al artileriei sale, a câştigat mai multe bătălii împotriva turcilor, printre care cele de la Tighina, Cetatea Albă şi Brăila, pe care a recucerit-o prin asediu. A fost ucis de turci la Roşcani.

 

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Cea mai înaltă statuie din judeţul Galați, uitată de autorităţi

Între localităţile Băneasa şi Roşcani, chiar peste şosea de pădurea rezervaţie naturală Băneasa, se află cea mai înaltă statuie din judeţul Galaţi. Monumentul îl reprezintă pe Ioan Vodă cel Cumplit, a fost realizat de sculptorul gălăţean Gheorghe Turcu şi instalat în 1976, la 402 ani de la moartea viteazului domnitor. Deşi se află pe lista monumentelor de patrimoniu, pentru că face parte din categoria B (de interes local - n.r.), Primăriei Băneasa îi revine sarcina de a întreţine statuia. Puţinii oameni care ajung în zonă pot vedea însă că acest simbol nu s-a aflat pe lista de priorităţi a autorităţilor.

Statuia este amplasată într-un cadru rustic şi pitoresc. Cu toate acestea, plăcile care acopereau cândva soclul monumentului au picat de-a lungul vremii, descoperind vederii tencuiala inestetică. Şi fundaţia pe care a fost aşezat monumentul arată deplorabil, în multe locuri buruienile făcându-şi loc prin crăpăturile care brăzdează cimentul.

"Într-adevăr, monumentul nu arată aşa cum ar trebui. Am în vedere să amenajez acolo un mic parc, cu tot ce presupune acest lucru. Am avut deja nişte discuţii în acest sens cu un proiectant. Nu vreau însă să avansez un termen pentru data începerii propriu-zise a lucrărilor", a spus George Aurelian Gache, primarul din Băneasa.

Povestea personajului din spatele statuii

Pădurea Băneasa, locul lângă care se află statuia, este ocrotită de lege, la fel ca bujorul sălbatic. "An de an, în mai, aici are loc Sărbătoarea populară a Bujorului. O legendă a locului susţine că bujorii ar fi ieşit din sângele luptătorilor lui Ion Vodă, în bătălia de la Roşcani, din iunie 1574. Statuia ridicată în amintirea domnitorului marchează nu o victorie, ci o înfrângere", scria jurnalistul Victor Cilincă, într-un articol apărut în numărul din 22 decembrie 2015 al "Vieţii libere".

Irina Maria Manea, doctorand la Facultatea de Istorie Bucureşti, scria, la rândul său, în revista „Historia”: „Cronicarii vremii sale nu au prea multe cuvinte de laudă la adresa lui: era un mercenar egoist, violent, care căsăpea boierii şi preoţii prin fel şi fel de torturi.” Cercetătoarea îi recunoaşte însă şi marile calităţi: „Personajul este însă unul fascinant, poate unic în istoria românească. Manualele de istorie îi dedică rânduri puţine, amintind cu precădere de modul mişelesc în care a fost ucis de turcii care juraseră că îl vor prezenta viu în faţa sultanului Selim, de trădarea pârcălabului de Hotin, Ieremia Golia, sau de faptul că l-a ars de viu pe vlădica Gheorghe, acuzat de sodomie. Domnia sa, scurtă ce-i drept, a avut o semnificaţie mult mai mare în istoria Moldovei. Ioan al III-lea, Ioan Armeanul, Ioan Vodă cel Viteaz sau Ioan Vodă cel Cumplit (1521-1574), cunoscut astfel din pricina politicii de creştere a autorităţii domneşti, a domnit din februarie 1572 până în iunie 1574”.

Cine a fost sculptorul

"Născut la Brăila, sculptorul Gheorghe Turcu, autorul monumentului, poate fi considerat şi gălăţean, din moment ce a fost, în 1970, profesor la Liceul de Artă din Galaţi. Îi datorăm şi o altă sculptură, eclipsată astăzi de restaurantul „Libertatea 2000” şi devenită... loc de legat parâme metalice, „Narcis”, instalată în cadrul Taberei naţionale de sculptură în metal din 1976, ediţie coordonată chiar de artist. În 1980, Gheorghe Turcu s-a stabilit în Germania, iar apoi s-a mutat în Australia", mai arată Victor Cilincă, în articolul menţionat.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 years later...

Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz din Galați va fi reabilitată

După ce ani de zile a fost vandalizată, statuia lui Ion Vodă cel Viteaz ridicată pe Dealul Roşcanilor din Galați, în amintirea ultimei bătălii a voievodului ucis aici, va fi în sfârșit restaurată.

„Lucrarea monumentală de la Roșcani, reprezentându-l pe Ioan Vodă cel Viteaz, domnitorul Moldovei, are nevoie de restaurare. Am făcut un parteneriat cu Primăria Băneasa și Muzeul de Istorie și am depus spre finanțare, în cadrul unui program al Institutului Național al Patrimoniului, un amplu proiect pentru a realiza într-o primă fază toate expertizele tehnice de care avem nevoie”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Monumentul a fost realizat de către sculptorul brăilean Gheorghe Turcu cu prilejul împlinirii a patru veacuri de la uciderea voievodului în bătălia de la Roșcani, fiind amplasat în anul 1976, pe platoul de lângă pădurea Breana de lângă Roşcani. Are o scară cu 28 de trepte, un soclu de 6 metri înălțime, placat cu travertin, și o statuie a lui Ioan Vodă cel Viteaz de 4,5 metri.

Turnarea în bronz s-a realizat la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti. Pe platforma în două terase, spre care urcă o scară monumentală, se află soclul de forma unei prisme pătrate, din beton placat cu travertin. Ioan Vodă cel Viteaz este prezentat în picioare, cu mâna dreaptă pe mânerul sabiei pe care se pregăteşte s-o scoată din teacă.

Parade şi serbări comuniste

Înainte de Revoluţie, la monument se organizau festivităţi cu elevi aduşi din tot judeţul Galaţi. În fiecare an, pe platoul statuii avea loc Sărbătoarea Bujorului, petrecere câmpenească la care se adunau toţi sătenii, dar şi mari şefii de partid. Toate aceste parade şi serbări comuniste implicau ample acţiuni muncitoreşti de întreţinere a monumentului.

După 1989, statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz a prezentat interes doar pentru hoţii de piatră şi de fier, fiind vandalizată în mod sistematic. S-au furat travertinul cu care e placat soclul, s-au furat toate părţile metalice de la părculeţul acum devastat, s-a furat până şi placa din bronz aferentă monumentului. 

Cine a fost Ioan Vodă cel Viteaz

Cunoscut în epoca medievală pentru curajul şi dârzenia în luptă, Ioan Vodă cel Viteaz (1 ianuarie 1521 – 14 iunie 1574 , Roșcani, Galați), voievod al Moldovei în secolul al XVI-lea, s-a remarcat prin abilităţile sale politice şi strategice. Domnitorul a cucerit o serie de fortificaţii importante pentru ţara Moldovei, impresionând lumea medievală prin victoriile sale împotriva turcilor. El a luat o serie de măsuri în favoarea oamenilor de rând şi creşte avuţia ţării. Bun strateg pe câmpul de luptă şi apărător al meleagurilor ţării Moldovei, Ioan Vodă cel Viteaz, care impresiona în bătălii prin forţa sa fizică, este ucis şi rupt în bucăţi de turci.  

adevarul.ro

Pentru a realiza expertizele tehnice necesare restaurării statuii lui Ioan Vodă cel Viteaz, Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Primăria Băneasa și Muzeul de Istorie, a depus spre finanțare un amplu proiect, în cadrul unui program al Institutului Național al Patrimoniului.
Ansamblul monumental a fost inaugurat în 1976, are o scară cu 28 de trepte, un soclu de șase metri înălțime, placat cu travertin, și o statuie a lui Ioan Vodă cel Viteaz de 4,5 metri.
"Lucrarea monumentală de la Roșcani, reprezentându-l pe Ioan Vodă cel Viteaz, domnitorul Moldovei, are nevoie de restaurare. Vom fi pregătiți să accesăm imediat fonduri europene prin Programul Operațional România - Republica Moldova, în momentul în care axele de finanțare vor fi deschise", a declarat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cel mai înalt monument din Galați, reabilitat cu fonduri UE

După ce ani de zile a fost vandalizată, statuia lui Ion Vodă cel Viteaz ridicată pe Dealul Roşcanilor din Galați, în amintirea ultimei bătălii a voievodului ucis aici, va fi în sfârșit restaurată.

Consiliul Județean Galați a aprobat un parteneriat cu Consiliul Raional Cahul din Republica Moldova și Asociația de Cooperare Transfrontalieră ”Euroregiunea Dunărea de Jos” în vederea implementării proiectului ”Istoria care ne unește”.

„Prin acest proiect, ne dorim extrem de mult să oferim statuii lui Ioan Vodă cel Viteaz, voievod al Moldovei în secolul al XVI-lea, strălucirea de altădată, prin consolidarea, reabilitarea și organizarea unor acțiuni comune de promovare cultural-turistică a celor două regiuni partenere”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

adevarul.ro

Am aprobat, în ședința de ieri, parteneriatul între Consiliul Județean Galați, Consiliul Raional Cahul din Republica Moldova și Asociația de Cooperare Transfrontalieră ”Euroregiunea Dunărea de Jos” în vederea implementării proiectului ”Istoria care ne unește”. Proiectul va fi depus în cadrul Programului INTERREG NEXT România - Republica Moldova, contribuția eligibilă a Consiliului Județean Galați din bugetul propriu fiind de 77.600 euro.

facebook.com

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.