Jump to content

Fără energie ieftină, Combinatul Siderurgic ”sângerează”


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Fără energie ieftină, ArcelorMittal Galaţi "sângerează"

În ciuda celui mai bun trimestru din istoria sa în termeni de eficienţă, combinatul de la Galaţi e încă pe pierderi pe o piaţă dificilă şi cere urgent un contract „corect“ de electricitate

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi ar putea încheia anul acesta cu o producţie apropiată de cea din 2011, de 1,6-1,7 milioane tone, ceea ce înseamnă cam jumătate din producţia dinainte de criză. Pentru anul viitor, producţia e estimată să se menţină la acest nivel.

„Vedem că piaţa încetineşte în acest trimestru (al treilea, n.red.) şi credem că 2013 va fi cam în acelaşi registru ca 2012. În privinţa rezultatelor financiare, acestea nu vor fi mai bune ca anul trecut, dar vor fi diferenţe, pentru că o bună parte din pierderi vin de fapt din primul trimestru. Dacă mă uit la indicatorii tehnici din trimestrul III, sunt, probabil, cei mai buni din istoria combinatului. Dar chiar şi aşa, nu suntem în poziţia de a face profit, pentru că piaţa cere şi mai mult“, spune Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galaţi.

Potrivit lui, combinatul e prins între preţurile materiei prime şi ale energiei şi preţurile finale din piaţă. „Singura soluţie pentru noi e să continuăm să întărim cât mai mult eficienţa“, spune el.

El reclamă, în primul rând, condiţiile dificile din piaţă şi, în al doilea rând, preţurile materiei prime şi lipsa unui contract „corect“ de electricitate. „Chiar şi atunci când dăm rezultate foarte bune, cum a fost în trimestrul III, chiar şi atunci avem dificultăţi. În al doilea rând, vorbim de preţurile materiilor prime şi, de asemenea, de costurile privind energia. În afara condiţiilor excepţionale de anul acesta, nu am reuşit să negociem un nou contract pentru electricitate, dar avem nevoie de un contract multianual, la un preţ corect, la tipul de electricitate şi la volumele de care avem nevoie“, spune Bruno Ribo.

Care este prețul corect?

„Nu e rolul meu să spun asta, dar cu siguranţă nu e preţul pieţei pentru ziua următoare (PZU). Ar fi imposibil, sângerăm financiar luând energie de pe PZU. Nu putem vorbi de un discount faţă de acest preţ, pentru că nu e relevant mecanismul pentru felul de producţie pe care o avem. Trebuie să construim mecanismul corect, şi ce am văzut recent au fost mişcări în direcţia bună. De nouă luni nu avem un contract ferm şi cumpărăm de pe PZU“, explică el, amintind că ArcelorMittal e al doilea consumator de energie din România, după Alro. Presa a relatat că, pentru 2011, ArcelorMittal Galaţi a cumpărat energie electrică de la Hidroelectrica la un preţ de 130 lei/MWh, cu 25% sub preţul mediu din piaţă. Acum, preţul mediu de pe PZU se situează pe la 175 lei/MWh.

Cea mai mare problemă de mediu din trecut a combinatului, şi anume, bateria de cocs, a fost rezolvată, fiind închisă în 2009 - cocsul este adus acum de la o firmă din grup, la un preţ şi o calitate foarte bune. Odată cu această decizie, poluarea atmosferică s-a redus drastic în Galaţi, care a devenit unul din cele mai bune oraşe din România în privinţa calităţii aerului, spune Bruno Ribo.

Principala preocupare a celor de la combinat este acum halda de zgură, care, conform cerinţelor din autorizaţia integrată de mediu, trebuie închisă în 2014. Conducerea doreşte amânarea închiderii haldei pentru 2020 sau 2024, pentru a putea recicla cât mai mult din fierul vechi care este acolo. „Închiderea acestei halde nu ar fi o soluţie prietenoasă pentru mediu, deoarece toate aceste resurse s-au produs la timpul lor cu foarte multă energie, cu multe emisii de carbon. Prin închidere, foarte multe resurse ar rămâne acolo“, explică Ribo.

Din cele circa 55-60 milioane de tone de zgură şi fier, s-ar putea recicla circa 1,5-2 milioane de tone de fier vechi, iar o bună parte din zgură ar putea fi folosită la construcţia de drumuri comunale.

Reduceri de personal

Directorul combinatului spune că o problemă importantă în Europa şi Orientul Mijlociu e supracapacitatea (30%, pe medie), situaţia fiind valabilă şi pentru tabla groasă. „După sănătatea şi securitatea muncii, a doua prioritate pentru noi este să îmbunătăţim calitatea şi serviciile pentru clienţi. În termeni de calitate, vă pot spune că, în ultimii doi ani, am redus rebutul la o treime. Ne concentrăm asupra livrării comenzilor cât mai rapid, şi pentru asta am decis creşterea capacităţii de tablă groasă, pentru a evita unele gâtuiri la livrări. De aceea, am repornit recent Laminorul de tablă groasă nr. 1“, spune Ribo.

Pentru a îmbunătăţi eficienţa, conducerea are în vedere reducerea costurilor fixe, cum ar fi cele cu mentenanţa. Astfel, potrivit unui studiu exhaustiv, s-a identificat că 15% din posturi (angajaţi plus contractori) pot fi reduse, jumătate din această reducere urmând a fi efectuată până la finalul acestui an şi jumătate anul viitor. În primul rând, se doreşte o redistribuire a angajaţilor pe poziţii ocupate anterior de contractori, în paralel având loc un plan de plecări voluntare, nefiind vorba de concedieri.

Cine este Bruno Ribo

  • Născut în 1963, a absolvit ca inginer Ecole Nationale Superieure de Mines de Paris.
  • Între 1989 şi 2009, a activat în industrii precum utilităţi, auto şi minieră.
  • Din 2009, este director tehnic la ArcelorMital Galati şi Divizia de Sud Est.
  • Din februarie 2012, este director general (CEO) al ArcelorMittal Galati.

capital.ro

Link to comment
Share on other sites

Cum isi calculeaza Mittal oferta de pret la energie in speranta ca gaseste un fraier sa-i raspunda

Sărmanii de la Mittal n-au pe nimeni care să le explice odată cum se fac cererile de energie în bursa OPCOM, și au pățit-o din nou. Iar nu știu să-și facă oamenii o formulă de preț care să aibă sens în piață și iarăși trag nădejde să se găsească vreunii mai proști de la companiile de stat să răspundă.

Așadar:

- prețul la care se tranzacționează în piața pentru ziua următoare – spot (media ultimelor 3 luni) e 212 RON/MWh

- ultimele tranzacții în bandă încheiate pe PCCB, să zicem în ultima lună sunt la prețuri de 235-245 RON/MWh. Bun, cantitățile sunt mult mai mici, deci să zicem că s-ar putea justifica un discount pentru un consumator ca Mittal, poate de 10%, pentru cantitățile mari pe care le cere Mittal, deci să comparăm cu un preț de vreo 210-215 și aici.

În alte cuvinte, practic prețurile pe care le poate obține un vânzător de energie în piață acum se învârt între 210-230 RON/MWh.

Și acum să calculăm cât le iese prețul lui Mittal după formula pe care o propune, și care sună așa, începând cu a doua lună (în prima lună prețul este 210 RON/MWh):

Preț = (210-8) x 0,0926 x 0,9 x max (217,75 și PZU mediu 3 luni anterioare) / 217,75 + 151,75 + 8

(n-am făcut altceva decât să înlocuiesc prețurile cu cifrele pe care le pune chiar Mittal sub formulă, iar Tg este acum 8,32 RON/MWh, am zis 8. Nu vă lăsați aburiți de coeficienți, sunt puși la derută în speranța că n-are nimeni răbdare să calculeze).

După această formulă minune, la ce preț se poate aștepta Mittal, în funcție de cum va evolua prețul în piață?

- dacă prețul în piață, media PZU pe 3 luni anterioare, e mai mic de 217,75 RON/MWh, prețul în contractul lui Mittal e 177 RON/MWh. E puțin probabil ca prețul să ajungă sub 200 RON/MWh, deci avem un discount de cel puțin 20 RON/MWh (10%).

- dacă prețul (media PZU 3 luni anterioare) va fi 230, prețul lui Mittal e 178 RON/MWh; iar la preț din piață 300 prețul lui Mittal ajunge la 182. Dacă ajunge la 400, Mittal e fericitul câștigător al unui contract cu preț 190 RON/MWh. În alte cuvinte, indiferent cât crește prețul din piață, Mittal ar avea în jur de 180 RON/MWh, cu 50 RON/MWh mai puțin decât prețul de azi, adică discounturi de 20-30% și chiar mai mult. Și la fiecare creștere cu 100 de lei a prețului din piață, prețul lui Mittal crește cu mai puțin de 8 lei.

Deșteaptă ofertă pentru Mittal. Hai să vedem, se găsește vreun fraier să răspundă? Și pe câ facem pariu că nu va fi Petrom?

hotnews.ro

OFERTA

Link to comment
Share on other sites

Soarta combinatului ArcelorMittal Galaţi atârnă de un contract

Săptămâna aceasta ar trebui să se perfecteze cea mai mare tranzacţie cu energie electrică din ultimii ani pe piaţa contractelor bilaterale, găzduită de OPCOM. ArcelorMittal Galaţi caută să cumpere energie pentru următorii doi ani, iar în funcţie de acest contract depinde funcţionarea combinatului. Premisele nu par, însă, favorabile, notează economica.net.

Până pe 24 octombrie combinatul siderurgic deţinut de liderul global al oţelului, ArcelorMittal, la Galaţi, aşteaptă oferte de vânzare de energie electrică. Compania a depus o ofertă de cumpărare de energie imensă: 2,6 TWh de electricitate livrată în bandă, pentru perioada noiembrie 2012-octombrie 2014. Preţul maxim pe care îl oferă ArcelorMittal este de 210 lei/MWh, care include şi tariful de injecţie în reţea. Ca atare, suma maximă pe care este dispusă să o plătească pentru energie, în următorii doi ani, se ridică la circa 130 de milioane de euro. De acest contract ar putea depinde funcţionarea, anul viitor, a combinatului siderurgic, care are deja probleme din cauza scăderii comenzilor pentru produse din oţel, la nivel global. De altfel, nu doar la noi sunt probleme: la începutul acestei luni, gigantul siderurgic a închis, definitiv, două furnale în Franţa, la Florange, din cauza cererii scăzute, dar şi a costurilor ridicate de producţie din Europa.

La Galaţi mai funcţionează momentan un singur furnal din două şi un laminor din două. Compania a anunţat că va trimite fiecare om acasă, prin rotaţie, câte două zile, până la sfârşitul acestui an. "ArcelorMittal Galaţi continuă să ia, în mod responsabil, măsuri de adaptare la actualele condiţii de piaţă, pentru a reduce costurile şi în vederea menţinerii competitivităţii. Situaţia deja dură din piaţă a fost agravată de dificultăţile înregistrate în ultimele 12 luni în privinţa imposibilităţii achiziţionării de energie electrică la un preţ corect", se arată în comunicatul ArcelorMittal în care anunţă concediul forţat.

Se pare că preţul maxim oferit de ArcelorMittal, de 210 lei/MWh, este prea mic pe piaţa de acum, în care există prea puţină energie disponibilă. În luna octombrie, cel mai mic preţ la care s-a făcut o tranzacţie pe această piaţă a fost de 236 de lei/MWh. Mai mult, ultima ofertă de cumpărare de energie anulată din lipsă de vânzători a fost cea a traderului Energy Holding, care nu a fost deloc mică, nici în termeni de cantitate, nici de preţ. Traderul oferea 235 lei/MWh pentru 0,43 TWh de electricitate livrată în bandă pentru tot anul viitor. Cantitatea de energie solicitată de combinatul de la Galaţi este una mult mai mare, iar singura şansă ar putea veni de la unul dintre marii producători (Nuclearelectrica, Complexul Oltenia sau Hidroelectrica - aflându-se acum în stare de forţă majoră, din cauza secetei, sau poate chiar Petrom, cu noua centrală pe gaze de la Brazi). Aceştia ar putea accepta un preţ mai mic dat fiind că au siguranţa livrării, timp de doi ani, pentru o cantitate mare de electricitate.

puterea.ro

Link to comment
Share on other sites

Cea mai mare ofertă a unui producător de energie din ultimii doi ani: Hidroelectrica vrea 82 mil. euro de pe bursa OPCOM

Compania Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, a scos la vânzare pe bursa de energie OPCOM o cantitate de 1,7 TWh de electricitate, în valoare de 82 milioane de euro, aceasta fiind cea mai mare ofertă a unui producător de energie din ultimii doi ani. Compania de stat a scos la vânzare 35 de pachete de electricitate, care urmează să fie oferite cumpărătorilor în cadrul unor licitaţii programate pentru 31 octombrie şi 1, 2 şi 5 noiembrie, potrivit OPCOM.

Cantitatea de 1,7 TWh echivalează cu 14% din producţia estimată de Hidroeletrica pentru acest an, de circa 12 Twh.

O astfel de cantitate de energie ar putea asigura o parte semnificativă din necesarul unor mari consumatori, precum Alro Slatina sau ArcelorMittal Galaţi.

În decembrie 2010 Hidroelectrica a vândut 1,75 TWh de energie către ArcelorMittal Galaţi, care a plătit 53,2 milioane euro pentru volumele achiziţionate de la compania de stat. Combinatul siderurgic şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar, cumpărând energie, în decembrie 2009, tot de la Hidroelectrica, prin intermediul OPCOM.

zf.ro

La prima vedere, mi se pare că oferta e sub preţul oferit de Mittal :-? Poate are cineva răbdare să calculeze...

Link to comment
Share on other sites

Combinatul siderurgic, din nou fără ofertanţi de energie

Eşec după eşec pentru compania siderurgică ArcelorMittal Galaţi, în încercarea de a-şi găsi un furnizor stabil de energie electrică. Cea de-a doua ofertă de cumpărare iniţiată în acest an pe bursa de energie OPCOM a rămas fără răspuns din partea producătorilor şi a traderilor de energie, iar licitaţia care urma să aibă loc ieri a fost anulată. Combinatul voia să cumpere o cantitate de energie de 2,62 milioane MWh pentru doi ani (1.11.2012 - 31.10.2014) şi era dispus să plătească un preţ de iniţiere a licitaţiei de 210 lei/MWh.

Tot din lipsă de ofertanţi a fost anulată şi prima licitaţie inţiată de ArcelorMittal Galaţi în 2012, cea din martie. Demn de remarcat este faptul că, acum, Combinatul a vrut să cumpere o cantitate de energie cu jumătate de milion de MWh mai mică decât atunci - un semnal clar că producţia de oţel a scăzut şi se va menţine la cote mici şi în perioada următoare.

Combinatul a rămas fără un furnizor stabil de energie în ianuarie, când contractul avantajos cu Hidroelectrica a expirat, şi a fost forţat să cumpere energie mai scumpă, de pe o zi pe alta. Managementul a avertizat că situaţia periclitează sustenabilitatea Combinatului, cerând un preţ "corect" întrucât este unul dintre marii consumatori.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...
ArcelorMittal Galaţi caută curent pentru un an. Pune la bătaie 90 de milioane de euro

ArcelorMittal Galaţi a lansat o ofertă pentru cumpărarea a 2 TWh de energie timp de un an şi jumătate, din 14 februarie 2013 până în 13 septembrie 2014, pentru care oferă aproape 360 de milioane de lei (87 de milioane de euro). Preţul oferit pentru achiziţionarea a 1 MWh este de 182 de lei. Licitaţia este în 4 februarie.
La o asemenea cantitate este de presupus că numai un producător mare precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Centrala Petrom de la Brazi sau Complexul Energetic Oltenia poate depune o ofertă.
Combinatul din Galaţi a mai încercat să-şi asigure tot circa 2 TWh, la sfârşitul anului trecut, dar nu a primit nicio ofertă în acest sens.
OPCOM a înregistrat o „explozie” a tranzacţiilor cu energie în a doua parte a anului trecut după ce Hidroelectrica, intrată în forţă majoră, şi-a înjumătăţit livrările către piaţă. Preţurile pentru energia livrată în bandă au crescut spectaculos de la o medie de 180 - 190 de lei/MWh la 230-240 de lei/MWh. În acest moment energia în bandă se vinde la preţuri între 220 şi 230 de lei/MWh.

economica.net

Link to comment
Share on other sites

Arcelor Mittal Galaţi revine cu ofertă pe PCCB

Arcelor Mittal Galaţi şi-a reluat licitaţia pe piaţa PCCB administrată de OPCOM, în urma anulării celei organizate luni. Deşi nu a găsit furnizori care să-i ofere sub 182 de lei/MWh pentru o cantitate de 1,9 milioane MWh, Arcelor Mittal şi-a reluat licitaţia cu acelaşi preţ maxim ofertat. Energia urmează să fie livrată în bandă timp de un an şi jumătate.

bursa.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Tranzactie uriasa pe OPCOM: ArcelorMittal a cumparat de la Nuclearelectrica o cantitate foarte mare de energie, la un pret avantajos pentru combinatul siderurgic
Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galati a reusit sa cumpere de la Nuclearelectrica o cantitate de peste 1,86 milioane MWh de energie, la pretul de 181 lei/MWh. Pentru aceasta tranzactie, ArcelorMittal a depus o oferta de cumparare pe bursa OPCOM (piata centralizata a contractelor bilaterale), licitatia avand loc joi, 21 februarie. Pretul maxim cerut a fost chiar de 181 lei/MWh, iar singurul vanzator dispus sa ofere aceasta cantitate a fost Nuclearelectrica. Valoarea totala a tranzactiei este de peste 337 milioane lei. Cele doua parti au mai incercat sa realizeze o astfel de tranzactie si in urma cu un an, fapt care a starnit o serie de controverse din cauza pretului prea mic. Licitatia de atunci a fost anulata.
Trebuie precizat ca tot pe 21 februarie, Hidroelectrica a vandut 10 pachete de energie la pretul de 191 lei/MWh, cu 10 lei/MWh mai mult decat a vandut Nuclearelectrica.
Livrarea energiei catre ArcelorMittal va incepe pe 5 martie 2013. ArcelorMittal a mai incercat de doua ori in aceasta luna sa cumpere o cantititate de 1,9 milioane MWh la pretul maxim de 182 lei/MWh, insa licitatiile au fost anulate.
Nuclearelectrica este al treilea producator de energie din Romania, dupa Hidroelectrica si Complexul Energetic Oltenia, detinand o cota de piata de 19%. Cele doua centrale nucleare de la Cernavoda produc impreuna, anual, in jur de 11 milioane MWh. Practic, prin tranzactia de joi, Nuclearelectrica a vandut cam 16% din productia sa catre ArcelorMittal. Restul, in mare parte, ajunge pe piata reglementata.
Anul trecut, in martie, ArcelorMittal a depus pe OPCOM o cerere de oferta pentru cumpararea a 3.149.460 MWh (3,15 TWh), pretul urmand sa fie de 170 lei/MWh, in urma aplicarii unei formule de calcul. In acea perioada, pretul mediu pe OPCOM era de 225 lei pe MWh. Societatea civila au cerut, atunci, oprirea acestui contract, din cauza pretului dezavantajos pentru Nuclearelectrica. In cele din urma, licitatia a fost anulata.
In 2011, ArcelorMittal a avut un contract cu Hidroelectrica pentru 1,7 TWh energie in valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro). Insa, contractul a expirat la inceputul lui 2012. Atunci, ArcelorMittal a contractat 1,75 milioane MWh la un pret de 130 lei/ Mwh, in conditiile in care pretul mediu pe OPCOM era de peste 170 lei/Mwh.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Semne de întrebare în jurul tranzacţiei Nuclearelectrica - Arcelor Mittal Galaţi
* Nuclearelectrica: "Având în vedere evoluţia preţului pe piaţa spot de energie, cu o tendinţă clară de scădere faţă de luna ianuarie, preţul oferit de Arcelor Mittal a fost considerat bun"
Nuclearelectrica a ales să răspundă ofertei de cumpărare de energie a Arcelor Mittal Galaţi şi a vândut combinatului gălăţean circa 1,8 milioane MWh cu 181 de lei/MWh. Licitaţia a avut loc pe piaţa PCCB administrată de OPCOM.
Arcelor Mittal Galaţi este printre cei mai mari consumatori de energie în badă din ţara noastră. Consumul de energie în bandă (24 de ore din 24, şapte zile din şapte) este preferat de producători, care pot avea o predictibilitate a afacerilor şi veniturilor. La o cantitate de energie atât de mare, pe o perioadă mare de timp, preţurile de tranzacţionare sunt mai mici decât media pieţei.
Stategia Nuclearelectrica a stârnit, totuşi, mirare în piaţă deoarece, în urmă cu puţin timp, Arcelor Mittal Galaţi solicitase pentru 1,9 milioane MWh un preţ maxim de 182 de lei/MWh. Majoritatea tranzacţiilor recente de pe PCCB s-au încheiat la preţuri între 190 şi 200 de lei/MWh. Aceste tranzacţii nu au vizat, însă, cantităţi de energie atât de mari şi nu au fost pentru o perioadă de timp atât de lungă.
Întrebaţi de ce a ales Nuclearelectrica, tocmai acum, să răspundă ofertei de cumpărare a Arcelor Mittal Galaţi, reprezentanţii companiei ne-au răspuns: "La datele la care preţul din oferta Arcelor Mittal era de 182 lei/MWh (04.02.2013 şi respectiv, 12.02.2013), Nuclearelectrica SA a considerat acest preţ ca fiind mic şi, conform regulilor de piaţă, a încercat să obţină pentru vânzarea pachetelor sale un preţ mai bun.
La data 31.01.2013, s-a definitivat preţul mediu pe PZU (piaţa spot) pentru luna ianuarie, anume 181,31 lei/MWh. În acest context, Nuclearelectrica SA a scos la vânzare oferte cu licitaţii programate pentru data de 12.02.2013, la un pret de 195 lei/MWh, care nu s-au atribuit din lipsă de participanţi.
Având în vedere evoluţia preţului pe PZU, cu o tendinţă clară de scădere faţă de luna ianuarie, preţul oferit de Arcelor Mittal în data de 21.02.2013, chiar dacă era cu un leu mai mic faţă de oferta iniţială a combinatului, a fost considerat un tarif bun pentru vânzarea pachetului Nuclearelectrica SA, în acest context de piaţă".
Oficialii producătorului de energie ne-au precizat că în tranzacţia încheiată cu Arcelor Mittal au ţinut cont şi de intenţiile unor parteneri de a denunţa contractele încheiate în trimestrul IV al anului trecut.
Potrivit datelor publicate de OPCOM, la vremea respectivă, Nuclearelectrica a vândut energie, pentru acest an, cu un preţ peste 220 de lei/MWh.
Din decembrie, cotaţiile de pe piaţa spot cunosc un trend descendent, pe fondul scăderii consumului de energie, dar şi al ieşirii Hidroelectrica din situaţia de forţă majoră. Scăderea preţului energiei pe piaţa spot a atras şi o scădere a energiei vândute în contracte la termen, pe PCCB. Multe din licitaţiile organizate de producătorii de energie, în ultima lună, au fost anulate din lipsă de oferte de cumpărare.
* Arcelor Mittal Galaţi, mulţumit că a reuşit să cumpere energie de pe PCCB
Reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi şi-au exprimat mulţumirea pentru că au reuşit, în sfârşit, să cumpere energie de pe PCCB. Ei ne-au precizat: "Arcelor Mittal Galaţi îşi desfăşoară activitatea într-o industrie afectată la nivel internaţional de criză, compania fiind forţată să implementeze rapid decizii drastice pentru a rămâne competitivă pe piaţă. În ciuda condiţiilor foarte dificile, am continuat să investim pentru îmbunătăţirea productivităţii, pentru reducerea costurilor fixe şi am crescut flexibilitatea forţei de muncă.
Fiind unii dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România, facem eforturi majore pentru a ne putea asigura cantitatea de energie necesară operării şi am plasat oferte de cumpărare pe bursa de energie OPCOM.
Pentru că suntem o companie intens consumatoare de energie şi printre cele mai mari unităţi industriale din România, ArcelorMittal Galaţi este îngrijorată de preţul final al energiei, cu toate costurile adiţionale: transport, distribuţie, certificate verzi, taxe de cogenerare, costuri de echilibrare şi accize. Suntem extrem de îngrijoraţi de creşterea explozivă a costurilor cu energia, din cauza măsurilor de acordare de subvenţii pentru energia regenerabilă şi de liberalizare a preţului gazului din producţia internă. Pentru noi, aceste evoluţii necesită o re-echilibrare urgentă, pentru a nu pierde sustenabilitatea activităţilor noastre industriale din România".
Potrivit conducerii Arcelor Mittal Galaţi, la sfârşitul anului 2011, compania a finalizat una dintre cele mai mari investiţii din ţara noastră - modernizarea Furnalului 5, în valoare de 80 de milioane de euro. Oficialii societăţii susţin că toate măsurile drastice luate în ultima perioadă au ajutat Arcelor Mittal Galaţi să facă faţă cererii în scădere, permiţându-i să rămână pe piaţă şi să le oferim clienţilor tipurile de produse şi de servicii de care au nevoie.
Referitor la angajaţi, compania a decis să readucă o parte din activităţile efectuate de companiile contractoare şi le-a redirecţionat către echipe interne. De asemenea, pentru a continua reducerea costurilor fixe, ArcelorMittal Galaţi a implementat Scheme de Plecări Voluntare, oferind compensaţii financiare acelora care au dorit să părăsească unitatea.
Oficialii Arcelor Mittal Galaţi susţin că fabricarea oţelului este un proces intensiv energetic, iar companiile din acest sector, au nevoie de preţuri corecte, predictibile şi sustenabile la energie, pentru a putea continua să concureze pe piaţa exporturilor şi să îşi păstreze activităţile în România.

bursa.ro

Link to comment
Share on other sites

ArcelorMittal: Rusia şi Ucraina sunt competitori tot mai duri datorită preţurilor mai mici la energie
Companii din Rusia, Ucraina şi Turcia au devenit în ultima vreme concurenţi serioşi pentru ArcelorMittal Galaţi, deoarece costurile la energie şi gaze naturale sunt mai mici în aceste ţări, iar legislaţia de mediu este mai relaxată, a declarat Ionel Borş, country manager al combinatului siderurgic, într-o întâlnire cu ministrul economiei, Varujan Vosganian. Reprezentantul combinatului a solicitat un dialog cu autorităţile române pentru a evalua consecinţele preţurilor la energie şi gaze asupra competitivităţii economice, informează un comunicat al Ministerului Economiei.
ArcelorMittal Galaţi este al doilea mare consumator de energie din ţară şi tarifele în creştere au fost în repetate rânduri identificate de oficialii companiei ca fiind o povară nejustificată. Compania avertiza în luna ianuarie asupra necesităţii "de a se atenua diferenţele faţă de alte ţări cu privire la nivelul de subvenţii şi scutiri acordate" în ceea ce priveşte costul electricităţii, în condiţiile în care întreprinderile industriale din alte state beneficiază de diferite facilităţi fiscale şi economice.
zf.ro

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit marţi, 26 februarie 2013, cu Ionel Borş, country manager la ArcelorMittal România.
În cadrul discuţiilor, Ionel Borş a prezentat evoluţia pe ultimii trei ani a combinatului siderurgic gălăţean, punând accent pe impactul preţurilor la energia electrică şi gaz metan asupra industriei locale a oţelului. Managerul s-a referit, de asemenea, la facilităţile fiscale şi economice pentru unităţile de profil similare din Europa Occidentală comparativ cu cele din România şi a precizat că o concurenţă serioasă pentru combinatul gălăţean a apărut în ultimul timp din partea Rusiei, Ucrainei şi a Turciei, ţări care au probleme foarte mici în ceea ce priveşte costurile la energia electrică şi gaz metan, dar şi restricţii minore privind legislaţia de mediu.
Managerul gălăţean a solicitat un dialog cu factorii de răspundere din cadrul Guvernului în privinţa evaluării consecinţelor preţurilor la energia electrică şi a gazului metan asupra competitivităţii economice.
Ministrul Vosganian a menţionat, la finalul întrevederii, la care a luat parte şi deputatul Victor Paul Dobre, preşedintele PNL Galaţi, că va avea o discuţie, pe această temă, în cadrul Guvernului.
Ministrul Varujan Vosganian a decis ca, în fiecare săptămână, să invite la sediul ministerului o companie românească de succes şi să aibă un schimb de păreri cu conducerea executivă a respectivei companii, precum şi cu investitori români importanţi.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Reprezentanţii ArcelorMittal s-au întâlnit cu Varujan Vosganian

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit joi, 18 aprilie 2013, cu o delegaţie din partea ArcelorMittal formată din Sanjay Samaddar, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Diviziei de Afaceri Est-Europene, Bruno Ribo, director executiv al Diviziei de Afaceri Est-Europene şi Ionel Borş, country-manager România.

Ministrul Varujan Vosganian a arătat că, pentru ţara noastră, este important să fie menţinută şi protejată producţia de oţel, în ciuda dificultăţilor economice din ultimul timp.
Reprezentanţii combinatului siderurgic s-au referit, în cadrul discuţiilor, la anumite probleme pe care le întâmpină, legate în principal de liberalizarea preţurilor la energie, care, în opinia lor, ar putea ridica preţul costurilor de producţie, precum şi la nivelul certificatelor verzi şi a regimului cogenerării. Reprezentanţii ArcelorMittal au prezentat succint un plan de investiţii şi modernizare pentru perioada următoare în cadrul combinatului de la Galaţi, susţinând, totodată, că se are în vedere preluarea de la Electrica Sud a reţelei de transport energie, pentru care AcelorMittal plăteşte anual o sumă importantă.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Marii Consumatori Industriali de Energie avertizează asupra creşterii generalizate a preţului electricităţii, ca urmare a ultimelor discuţii publice legate de includerea energiei regenerabile pe piaţa reglementată

Grupul de Iniţiativă pentru constituirea Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie avertizează cu privire la capcanele propunerii făcute de Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA), pentru modificarea proiectului de ordonanţă privind sprijinirea energiei verzi.

Prin invocarea unei scăderi ipotetice a preţului pentru consumatorii captivi, RWEA doreşte păstrarea tuturor privilegiilor pentru producătorii de energie verde, o măsură care ar creşte preţul electricităţii pentru populaţie şi pentru toţi ceilalţi consumatori şi, de asemenea, ar putea pune în pericol siguranţa sistemului energetic naţional.

Din cauza specificului de producţie, companiile din sectorul de energie eoliană nu pot, din punct de vedere tehnic, să livreze electricitate la un nivel constant, cu atât mai puţin pentru un consum profilat, aşa cum este cel de pe piaţa reglementată. Aceasta se transpune în costuri mai mari cu alimentarea cu electricitate şi într-o presiune mai mare pe termocentrale. De exemplu, pe 16 aprilie, la ora 16:39, producţia de energie eoliană în sistem a atins vârful zilei – 1.796 MW – în acelaşi moment în care se intra în golul de zi pentru consum. Pe 17 aprilie, la ora 8:39, în momentul în care s-a ajuns la vârful de consum, furnizarea de energie eoliană a scăzut la 816 MW.

Aceste inconsecvenţe în furnizare reprezintă costuri mai mari cu electricitatea, deoarece diferenţa pe care furnizorii de energie eoliană nu o pot acoperi, trebuie livrată de termocentrale. De aceea, factura finală a consumatorilor casnici şi a micilor consumatori va rămâne aceeaşi, în cel mai bun caz, sau ar putea să crească în funcţie de condiţiile meteo.

În plus faţă de costurile mai mari pentru întregul sistem energetic, propunerea înaintată de RWEA se aplică pe termen scurt, deoarece începând cu 2014, piaţa reglementată se va diminua, iar din 2017-2018 va dispărea şi toţi consumatorii vor avea acces la piaţa liberă, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.

De asemenea, producătorii de energie eoliană îşi vor păstra toate privilegiile, inclusiv preţul certificatelor verzi, numărul certificatelor verzi pe MWh produs, dar vor avea şi garanţia că vor vinde toată energia pe care o produc la un preţ fix, indiferent de evoluţia pieţei.

Acest lucru va avea un impact direct nu numai asupra consumatorilor captivi pe care ar fi dispuşi să îi ajute, dar si asupra întregii pieţe de energie din România şi ar putea afecta eforturile autorităţilor de a creşte eficienţa termocentralelor. Astfel, toată energia mai scumpă va ajunge exclusiv pe piaţa liberă (OPCOM), rezultând preţuri mai mari pentru toţi consumatorii care cumpără de aici.

De asemenea, consumatorii vor trebui să plătească mai mult, pentru un număr mai mare de certificate verzi. Toate aceste măsuri au un impact direct şi imediat asupra tuturor consumatorilor industriali, care trebuie să plătească dublu fiecare MWh, din cauza taxelor incluse în preţul final. Prin urmare, ei vor deveni mai puţin competitivi pe pieţele internaţionale şi vor fi forţaţi să îşi reducă activitatea sau chiar să închidă operaţiunile din România.

Grupul de iniţiativă pentru constituirea Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

ArcelorMittal Galaţi, Alro Slatina şi Feral Tulcea ar putea fi scutiţi de plata taxei de cogenerare

Marii consumatori de energie din România, cum sunt ArcelorMittal Galaţi, Alro Slatina sau Feral Tulcea ar putea beneficia de înlesniri în preţul final plătit pentru energie, a anunţat ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
Pentru aceşti giganţi din industrie se caută soluţii privind eliminarea unei serii de taxe legate de distribuţie, precum şi pentru eliminarea taxei de cogenerare şi reducerea impactului certificatelor verzi în facturi. Acordarea acestor înlesniri sunt condiţionate de realizarea unor investiţii consistente, a explicat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, în cadrul unei conferinţe privind energia nucleară.

Şeful de la Economie a precizat că a avut întâlniri cu oficialii celor trei mari consumatori de energie. "Sunt companii din industria grea care au solicitat înlesniri în ceea ce priveşte distribuţia, cogenerarea şi certificatele verzi, promiţând investiţii consistente. Cu ArcelorMittal şi Feral am avansat, ei ar putea să angajeze investiţii puternice", a declarat Varujan Vosganian.

Sindicatele şi patronatele din metalurgie au tras numeroase semnale de alarmă că industria românească va intra în colaps, dacă Guvernul nu va elimina taxa pentru energie regenerabilă.

Taxa de cogenerare plătită de absolut toţi consumatorii din România este de 23 de lei la MWh, iar taxa pentru energie regenerabilă ajunge la 51,5 lei pe MWh.
În metalurgie, preţul energiei reprezintă între 16 şi 35% din costurile de producţie. Potrivit vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie, Emil Calotă, a precizat că plata energiei produsă în cogenerare are o pondere de 5% în factura finală achitată de consumatorul final.

evz.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

ArcelorMittal: Certificatele verzi şi liberalizarea gazelor naturale, 90% din motivele pentru care combinatul de la Galaţi înregistrează pierderi

Legislaţia privind susţinerea certificatelor verzi şi liberalizarea preţurilor la gazele naturale constituie în proporţie de 90% motivul pentru care combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi încă se află în al cincilea an consecutiv de pierderi, a afirmat Bruno Ribo, directorul general al companiei. El a completat că amânarea unor certificate verzi reprezintă un pas necesar, dar nu suficient.

„După modificarea aplicată prin OUG 57, acest prim pas reprezintă doar 20% din ceea ce am vrea noi să recuperăm ca şi cheltuieli pe energie electrică şi gaze. Toate eforturile făcute de noi până acum, de rentabilizare şi eficientizare a muncii, nu vor fi suficiente dacă nu se va stabili cadrul corect al acestor preţuri la energie. În 2012 am plătit factura la energia electrică cu 25 de milioane de euro mai mult faţă de factura din 2009. Dacă nu se va face nimic în privinţa preţurilor, în 2015 vom plăti 54 de milioane de euro pentru aceeaşi cantitate de resurse energetice”, a afirmat Ribo, potrivit Agerpres.ro.

El a precizat că dificultăţile cu care se confruntă ArcelorMittal Galaţi sunt aceleaşi întâmpinate de toţi marii producători din ţară din diverse domenii - ciment, aluminiu, sticlă, produse pneumatice.

El a mai spus că acest lucru a fost explicat de către patronul grupului, Lakshmi Mittal, în întâlnirile cu premierul Victor Ponta. Ribo a mai spus că prin liberalizarea gazelor naturale, preţul acestora va creşte cu 140% faţă de nivelurile actuale.

Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a afirmat astăzi că "pe bună dreptate" marile companii se plâng de costul energiei.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Bruno Ribo: Preţul oţelului va începe să crească

Piaţa oţelului este caracterizată, în continuare, de semnele evidente ale crizei economice, în primul rând de o cerere redusă de laminate, în special în Europa, dar se întrevăd semne de redresare. Potrivit directorului general al combinatului ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, la nivelul întregii Europe, cererea este cu 25% mai redusă decât aceea din 2007, anul dinaintea producerii crizei economice.

Aceată evoluţie este remarcată în regiunea în care operează combinatul ArcelorMittal, zona Bazinului Mării Negre, dar, potrivit directorului general al combinatului gălăţean, efectele crizei asupra producţiei de oţel sunt resimţite acum şi la nivel global, cu o scădere a cererii de laminate confruntându-se şi producătorii de oţel din China, care până acum nu aveau astfel de probleme. „În trimestrul al doilea, situaţia din piaţă a fost destul de slabă.

Nu doar în Europa, iată că şi în China încep să apară dificultăţi pentru producători, care încep să se descurce mai greu. Preţurile au fost foarte scăzute în ultimele luni, în comparaţie cu preţurile la materii prime”, ne-a declarat Bruno Ribo.

Dar, în ultimul timp, este evident şi faptul că lucrurile încep să se schimbe şi că acest nivel al preţurilor produselor finite versus preţurile materiilor prime, nu este sustenabil. Potrivit lui Ribo, preţurile produselor finite au atins cel mai scăzut nivel şi vor începe să crească, fiind sesizabile astfel de evoluţii în Turcia, în România şi în alte ţări pe ale căror pieţe operează combinatul de la Galaţi.

A doua prioritate, calitatea laminatelor

În contextul crizei de pe piaţa laminatelor, cea de a doua prioritate a administraţiei ArcelorMittal Galaţi este calitatea produselor şi serviciilor, în prima jumătate a lui 2013 fiind înregistrată o îmbunătăţire faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Acum, fiind mai mulţi furnizori, clienţii au de ales şi în aceste condiţii calitatea produselor este unul din standardele care contează decisiv pentru un bun plasament pe piaţă.

„În acest context, obligaţia noastră este să ne adresăm cât mai mult clienţilor să avem relaţii bune cu aceştia şi să livrăm cât mai bine. În ultimele luni am avut interacţiuni numeroase şi încurajatoare cu clienţii. În prima parte a anului am avut un nivel bun de calitate la rulouri şi la tablă groasă”, a mai precizat Bruno Ribo.

Furnalul 5 a atins performanţa în plină criză

În ceea ce priveşte fluxul de producţie, administaţia combinatului este mulţumită de rezultatele obţinute în fluxul primar, la Uzina Aglomerare-Furnale, unde au fost înregistrate rezultate la nivelul combinatelor vestice ale ArcelorMittal, ceea ce reprezintă o performanţă pentru combinatul de la Galaţi: ”În ultimele patru luni, la Furnalul nr 5, performanţa acestui furnal a crescut de la o lună la alta şi este, de departe, cea mai bună performanţă înregistrată vreodată a unui furnal de pe platforma de la Galaţi.

Şi acest nivel de performanţă care a fost atins este la acelaşi nivel cu performanţele atinse de furnale din uzinele ArcelorMittal din ţările din vest”, spune directorul ArcelorMittal Galaţi.

Rezultate financiare sub posibilităţi

Datorită rezultatelor de la fluxul primar şi rezultatele financiare sunt mai bune, deşi combinatul este în continuare, pentru al cincilea an consecutiv, pe pierderi. „Putem confirma că, trimestru după trimestru, trendul este unul bun, dar cu toate eforturile pe care le facem, suntem încă în zona negativă.

Dar dacă facem comparaţie cu situaţia din 2012, în acest an suntem pe o poziţie de eficienţă mai bună decât cea de anul trecut”, ne-a declarat Bruno Ribo, care a mai precizat că deşi a fost modificată legea referitoare la subvenţiile acordate energiei verzi, eficienţa activităţii ArcelorMittal Galaţi este afectată, în continuare, de preţul energiei: „Dacă ne concentrăm pe provocările actuale, cea mai importantă rămâne modul în care putem suporta costurile energiei, a energiei electrice şi gazelor naturale.

Cred că recenta lege, Legea 57/2013, este un prim pas, un pas bun, care începe să echilibreze, atât marii consumatori, cât şi producătorii de energie. Cu toate acestea suntem departe de unde ar trebui să fim şi mai este foarte mult de lucru”.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Bruno Ribo, directorul ArcelorMittal Galaţi: "Preţul energiei împiedică combinatul să facă profit"

Suprataxele la energie reprezintă cam singurele motive pentru care combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi nu reuşeşte să devină sustenabil economic. Afirmaţia aparţine directorului general al ArcelorMittal, care susţine că facturile la energie au crescut cu 25 de milioane de euro în ultimii trei ani şi vor creşte cu încă 54 de milioane în următorii doi ani dacă nu se iau măsurile adecvate. "Pierderile din primul semestru al acestui an sunt mai mici faţă de cele de anul trecut, de aceea considerăm să suntem acum într-o poziţie mai puternică. Dar toate eforturile se pot dovedi insuficiente dacă nu reuşim să stabilim cadrul corect cu privire la resursele energetice: energie electrică şi gaz natural. În 2012 am plătit cu 25 de milioane euro mai mult faţă de 2009 pentru electricitate şi gaz natural. Şi dacă nu facem nimic vom plăti 54 de milioane de euro în plus în 2015 pentru aceeaşi cantitate de resurse energetice. Cu siguranţă, aceşti bani nu îi putem transfera la clienţi. Am luat nişte măsuri în cadrul proiectului Energize şi cred că în următorii doi ani am putea face economii de 10-15 la sută. În bani, devenit mai eficienţi, am putea economisi undeva în jur de 10-15 milioane de euro pe an. Problema e că avem în faţa noastră ameninţarea celor 54 de milioane de euro", a spus directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Bruno Ribo: Nu mai suntem o vacă de muls

Situaţia ArcelorMittal Galaţi este în continuare dificilă, 2013 fiind al cincilea an consecutiv în care combinatul va înregistra pierderi, a declarat Bruno Ribo, directorul general al companiei. "Situaţia combinatului este în continuare dificilă. După cum ştiţi, este al cincilea an consecutiv în care suntem în zonă de pierdere financiară, dar încă suntem în viaţă şi ne luptăm pentru a ne asigura viitorul, un viitor sustenabil", a declarat acesta, citat de Agerpres.
Potivit lui Ribo, anii 2007-2008 au fost foarte buni pentru Arcelor Mittal, iar în prezent compania este cu 15% mai eficientă decât atunci. "Problema este că, în ciuda tuturor acestor îmbunătăţiri ale eficienţei, încă pierdem bani, deşi înainte de criză noi câştigam bani", a mai spus şeful ArcelorMittal.

Prețul energiei - 39% din costul suplimentar al companiei
El a explicat că, până în 2009 era o cerere mai mare decât capacitatea de producţie, însă acum există o supracapacitate de producţie care este în zona de 25%, iar pentru unele produse, cum ar fi tabla groasă, este chiar de 30%. Din 2009, compania un mai poate transfera către clienţi creşterea preţurilor la materiile prime, pe de o parte, şi creşterea tarifelor la energie, pe de altă parte. "Iată de ce toate economiile pe care le-am făcut, toate îmbunătăţirile de 15% au fost, de fapt, înghiţite de piaţă, iar într-o altă măsură au fost luate de furnizorii noştri, care au crescut la preţuri, în principal în chestiunea energiei", a mai spus Ribo.
Potrivit acestuia, în prezent costul energiei şi gazelor naturale reprezintă 39% în costul suplimentar, adică diferenţa dintre preţul cu care se vinde produsul şi preţul materiilor prime, cum ar fi minereul de fier şi cocs. Astfel, deşi compania a redus consumul de energie cu 15% în ultimii ani, această eficientizare un a compensat costurile suplementare din energie, respectiv "suprataxarea care a explodat în ultima vreme şi despre dublarea preţului la gazul natural produs în România în ultimii doi ani.
Discuţii cu autorităţile
Ribo a reamintit că, la începutul verii, Laksmi Mittal, proprietarul ArcelorMittal n.r., a fost în România. "Discutăm deseori pentru a implementa acele soluţii care sunt legale şi care există şi sunt aplicate în cele mai multe din ţările europene. Ca exemplu, în Germania, consumatorii mari industriali primesc o scutire la certificatele verzi de până la 95%. Ei nu plătesc în plus faţă de preţul curentului mai mult de 0,5 euro pe MWh. În cazul nostru, azi plătim în jur de 7-8 euro peste preţul energiei electrice. Dacă nu se face nimic, dacă nu se iau măsuri, acest efort efort suplimentar ar putea creşte la 15-18 euro pe MWh", a mai spus managerul Arcelor Mittal.
Acesta a menţionat că autorităţile române au făcut "un prim pas în luna iunie. Este vorba despre Ordonanţa de Guvern 57. A fost un pas bun, în direcţia corectă, pentru că acest pas în primul rând recunoaşte că există o problemă structurală, este un dezechilibru. Dar, aşa cum şi asociaţia noastră şi noi am spus, credem că şi alţi paşi trebuie urmaţi pentru a reduce pierderile generate de plata certificatelor verzi, taxele de cogenerare, iar aceşti paşi trebuie luaţi imediat", este de părere Bruno Ribo.
Acesta a menţionat că, una din problemele cu care se confruntă industria în care activează este nivelul accizei. "Să zicem că preţul crud al energiei electrice este 170-180 de lei, iar preţul final pe care noi îl plătim este cu 40% mai mare. Este cam 300 de lei. Noi plătim 120 de lei în plus faţă de cei 170-180 de lei. La 300 de lei pe MWh, noi nu putem supravieţui", a spus Ribo.
"Putem face propuneri... dar, la urma urmei sunt propunerile noastre, nu noi facem noi politica", a msi spus managerul Arcelor Mittal.
Referitor la noile taxe anunţate de Executiv, Ribo a spus : „Unii pot înţelege industria ca pe o vacă de muls. Lăsând gluma la o parte, putem spune că nu mai avem lapte de muls”.

evz.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Ipoteza plecării ArcelorMittal de la Galaţi rămâne în vigoare. Măsurile de susţinere a siderurgiei sunt pe direcţia cea bună, dar au viteză redusă

Directorul general al combinatului ArcelorMittal, Bruno Ribo, a declarat, astăzi, în cadul unei conferinţe de presă, că măsurile adoptate pentru susţinerea industriei siderurgice reprezintă „un pas mic, limitat”, care nu elimină problemele cu care se confruntă companiile siderurgice pe piaţa energiei.

În urmă cu şase luni, întreaga Europă părea sensibilă la semnalele de alarmă ale companiilor din siderurgie, care avertizau că din cauza politicii energetice duse la nivel european, producţia industrială în acest domeniu devine nesustenabilă. Pe data de 11 iunie, Comisia Europeană a lansat „Planul de acţiune pentru o industrie siderurgică competitivă şi durabilă în Europa”, cerând totodată tuturor statelor membre să adopte planuri de măsuri similare, adaptate la condiţiile specifice economiei fiecărei ţări. În luna septembrie, Ministerul Economiei a demarat întâlnirile Grupului de lucru inter-instituţional pentru elaborarea şi implementarea ,,Planului de acţiuni pentru industria siderurgică din România”. În perioada 2-6 septembrie au avut loc patru întâlniri la care au participat reprezentanţii principalelor ministere, reprezentanţi ai companiilor din metalurgie şi siderurgie, dar atât de doritul „plan de măsuri” românesc nu s-a concretizat prin nimic. Reprezentanţii marilor companii s-au văzut nevoiţi să facă un nou apel, organizând recent o conferinţă de presă comună în Capitală, pentru a atrage atenţia, din nou, asupra problemelor cu care se confruntă:

„Nu vedem schimbări importante şi viteza cu care se schimbă aceste lucruri nu este suficient de bună. Iată de ce am interacţionat cu presa centrală în urmă cu trei săptămâni, la Bucureşti, ca să alertăm pe toţi decindenţii politici cu privire la urgenţa acestei situaţii. De fapt, noi nu suntem împotriva producătorilor de energie regenerabilă şi nici împotriva liberalizării tarifelor la gaze naturale. Ceea ce spunem noi este că efectele nedorite ale acestor măsuri trebuie rezolvate pentru marii consumatori, pentru că, dacă nu se rezolvă, se creează distorsiuni enorme în privinţa competitivităţii pe care noi o avem cu competitorii noştri care vin din zona CSI, Rusia şi Ucraina, şi despre care ştim că plătesc pentru energie jumătate din cât plătim noi. Iar noi ne luptăm cu aceşti concurenţi”, a declarat astăzi Bruno Ribo.

În SUA preţul energiei scade cu 30%, în Europa creşte cu 30%

Nu este numai o problemă a siderurgiei româneşti, ci una a industriei europene, pentru că trendul de creştere a preţurilor la energie face ca siderurgia să devină o activitate industrială nu numai neprofitabilă, ci şi nesustenabilă în toată Europa:

„Există o problemă în România, dar există o problemă şi în Europa, pentru că tendinţa europeană este de creştere a preţului la resursele energetice, în toate zonele. În Statele Unite preţul a scăzut cu 30%, iar în acelaşi timp, în Europa preţul a crescut cu 30%”, a adăugat Bruno Ribo.

Pentru un Mwh, preţul este 170 de lei iar „suprataxa” 130 lei

Măsurile luate de guvern pentru scăderea facturilor la energie, prin modificarea legislaţiei referitoare la schema de sprijin pentru energia regenerabilă printr-o amânare la plată a unei părţi din aceste subvenţii, a avut un efect limitat asupra marilor consumatori de energie din industrie.

„Pentru noi a fost clar că a fost un prim pas, dar a fost un pas mic, limitat. Astăzi plătim pe un Mwh 300 de lei. Dacă ştiţi ce se întâmplă pe piaţa energiei, preţul <<crud>> al curentului este de 160-170 de lei un Mwh. Asta înseamnă că peste preţul energiei noi plătim 130 de lei. Şi dacă nu se vor lua măsuri, această suprataxare va creşte în anul viitor. Repet, a fost un pas bun, în direcţia corectă, dar nu rezolvă problemele pentru consumatorii energo-intensivi prin schema de suport către energiile regenerabile energo-intensivi, taxa de cogenerare”, a mai precizat directorul general al combinatului.

Există riscul mutării combinatului de la Galaţi în altă ţară

Întrebat dacă în cazul menţinerii preţurilor la energie la nivelul actual există riscul unei măsuri radicale, de relocare a punctelor de lucru din România în alte ţări, directorul ArcelorMittal a repetat ce a mai spus şi în urmă cu şase luni, că există un astfel de risc, dar încă mai speră ca autorităţile să ia măsuri de protejare a industriei naţionale:

,,Acest risc există. Am fost întrebat acest lucru în urmă cu şase luni şi la fel răspund şi acum: acest risc există. Cu toate acestea, noi, marii consumatori de energie, credem că există posibilitatea să se elimine aceste distorsiuni. Alte ţări iau aceste măsuri pentru a-şi proteja industriile producătoare”, a declarat directorul general al ArcelorMittal Galaţi.

Măsurile de susţinere a siderurgiei europene

Pe 11 iunie a.c. Comisia Europeană a lansat comunicarea COM(2013)407 final – „Plan de acţiune pentru o industrie siderurgică competitivă şi durabilă în Europa”, prin care tuturor statelor membre li se recomanda să adopte măsuri de susţinere a activităţii companiilor siderurgice. Iată principalele direcţii de acţiune prevăzute în planul elaborat la nivelul Comisiei Europene:

1. Asigurarea unui mix energetic echilibrat care să ţină seama de consumul specific al acestei industrii, inclusiv producerea în comun a energiei electrice din diferite surse.

2. Clarificarea problematicii certificatelor de emisii a gazelor cu efect de seră atât in ceea ce priveste alocarea, cât si comercializarea acestora simultan cu stabilirea de măsuri ce privesc impactul de mediu al produselor siderurgice provenite din statele terţe.

3. Evaluarea, împreună cu instituţiile abilitate ale statelor membre a posibilelor acţiuni de evaziune fiscală şi luarea de măsuri împotriva pieţei ilegale de produse din oţel;

4. Stimularea cererii de oţel prin promovarea obiectivelor investiţionale din „Planul naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă” din semestrul II/2013; asigurarea unei mai bune capacităţi de previziune pentru companiile siderurgice ;

5. Analizarea posibilităţilor de utilizare a fondurilor structurale, impreună cu autorităţile regionale, cu scopul de a atenua impactul social al restructurării sectorului siderurgic.

6. Utilizarea instrumentelor de politică comercială (negocieri comerciale/instrumente de protectie comercială etc.) astfel incât toti producătorii de oţel din România să aibă acces la pietele terte; de asemenea aplicarea de măsuri împotriva practicilor comerciale neloiale din partea ţărilor terţe;

7. Creşterea alocărilor pentru Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Otel.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Ionel Borş: Preţul energiei în România este mult mai mare faţă de celelalte ţări ale Uniunii Europene
Preţul energiei electrice este împovărător pentru o industrie supusă permanent restructurării şi eforturilor de reducere a costurilor, au spus investitorii din industria siderurgică, astăzi, în cadrul unui întâlniri cu Andrei Gerea, ministrul Economiei.
Prezent la discuţii, Ionel Borş, Country Manager ArcelorMittal Galaţi, a semnalat faptul că preţul energiei este necompetitivi şi mult mai mare comparativ cu preţurile practicate în celelalte ţări ale Uniunii Europene.
"Reprezentanţii industriei siderurgice participanţi la consultările de la ME au confirmat faptul că nivelul ridicat al taxelor pentru energie regenerabilă, certificate verzi şi cogenerare sunt aspecte care afectează grav competitivitatea industriei metalurgice din România. De asemenea, aceştia au semnalat impactul liberalizării preţului la gazele naturale asupra industriei prelucrătoare, solicitând prelungirea acestui proces până în 2018", scrie în comunicatul Ministerului Economiei.
La întâlnirea de lucru de la sediul Ministerului Economiei au participat reprezentanţi ai ArcelorMittal, ALRO Slatina, Tenaris Silcotub Zalău, Uniunea Producătorilor de Oţel din România, Societatea Română de Metalurgie, se menţionează în comunicat.
Potrivit comunicatului, în cadrul întâlnirii "reprezentanţii companiilor de profil au prezentat oficialilor Ministerului Economiei principalele probleme cu care se confruntă sectorul siderurgic, în special industria oţelului şi cea a aluminiului, şi au solicitat sprijin guvernamental pentru soluţionarea acestora în vedere revitalizării acestei industrii".
evz.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Sindicaliştii gălăţeni, ping-pong între Ponta şi Băsescu

150 de reprezentanţi ai sindicatului Siderurgistul AMG, de pe platforma combinatului de la Galaţi, au pichetat ieri sediul Curţii Constituţionale a României (CCR), acuzând faptul că se trenează aplicarea Ordonanţei de Urgenţă 57/2013 privind producerea energiei din surse regenerabile. Sindicaliştii susţin că, deşi a fost emisă în luna iunie a anului trecut, ordonanţa Guvernului nu produce încă efecte. "Ordonanţa de Urgenţă trebuia să ajute marii consumatori de energie, între care şi ArcelorMittal Galaţi, în aşa fel încât să scadă costurile cu energia. Noi suntem de acord cu aceste măsuri cu condiţia ca agenţii economici să fie obligaţi să nu mai închidă facilităţi de producţie, să nu mai dea oameni afară", a explicat purtătorul de cuvânt al Siderurgistul AMG, Vasile Crişan.
Dispută între Băsescu şi Ponta
Legea certificatelor verzi este, însă, şi un motiv de dispută politică între palatele Cotroceni şi Victoria. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că Legea certificatelor verzi a fost retrimisă în Parlament pentru că trebuia să vină un aviz de la Comisia Europeană. "Vă asigur că nu am nimic împotrivă să fie promulgată imediat ce îndeplinim toate procedurile, pentru ca România să nu se mai aleagă cu un infrigement", a precizat şeful statului.
Sindicaliştii trebuie să protesteze la Cotroceni, nu la Guvern, a declarat premierul Ponta, adăugând că preşedintele Băsescu este cel care refuză promulgarea legii privind certificatele verzi şi "subminează", astfel, economia naţională şi precizând că este dispus să protesteze şi el la Cotroceni. Declaraţia premierului Victor Ponta vine în contextul în care sindicaliştii care au pichetat ieri sediul CCR pichetează astăzi şi sediul Guvernului din acelaşi motiv.
Preşedintele a sesizat Curtea Constituţională
În 26 februarie, preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională în cazul OUG 57/2013 privind producerea energiei din surse regenerabile. Băsescu a arătat în sesizarea de neconstituţionalitate trimisă Curţii Constituţionale că, în opinia Comisiei Europene, procedura de notificare şi pre-notificare, impusă de Articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nu a fost respectată, fapt ce poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Scenariu de groază la ArcelorMittal Galaţi. Suprataxele riscă să pună lacătul pe Combinat

* După data de 1 iulie, combinatul ArcelorMittal Galaţi va plăti suplimentar pentru energie (inclusiv gaze naturale) un milion de euro pe săptămână * Valoarea suprataxelor din energie electrică şi devansarea calendarului de liberalizare a preţului gazelor se traduc într-un total de 55 de milioane de euro anual, adică exact cât pierderile înregistrate de ArcelorMittal

Problema suprataxării energiei pentru marii consumatori industriali pare să nu mai fie un simplu instrument de presiune al patronatelor pentru a obţine avantaje din partea statului. E chiar o problemă de supravieţuire a coloşilor industriali, printre care se numără şi ArcelorMittal Galaţi, cu posibile consecinţe sociale dramatice, mai ales pentru oraşul nostru.
De altfel, faptul că multe dintre sindicatele locale şi marile confederaţii din ţară stau umăr la umăr cu patronatele în încercarea de a obţine o relaxare a taxelor suplimentare la energie demonstrează că problema este cu adevărat gravă.
Deşi a fost enunţat doar cu jumătate de gură, scenariul închiderii combinatului de la Galaţi pare, în actualele condiţii, mai mult decât plauzibil. Cu atât mai mult cu cât un alt mare consumator de energie, Alro Slatina, a anunţat deja închiderea unei părţi importante a capacităţilor de producţie şi implicit scăderea numărului de angajaţi. Motivul? Acelaşi invocat în ultima vreme şi de conducerea ArcelorMittal Galaţi: factura imposibil de suportat la energie.
Taxele aproape că dublează preţul final
O analiză asupra costurilor cu energia ale Combinatului Siderurgic ArcelorMittal Galaţi demonstrează că, în acest moment, compania plăteşte anual suplimentar pentru energia electrică în jur de 20-22 de milioane de euro. Preţul mediu al energiei electrice pentru consumatorii industriali este de aproximativ 180 de lei/MWh. La acesta se adaugă însă taxa de cogenerare (aproape 19 lei la un MWh), costul certificatelor verzi (40 de lei pentru un MWh). După ce se adaugă şi celelalte costuri, cu distribuţia, transportul, accizele etc, se ajunge la un preţ de 310 - 320 de lei/MWh. Cu alte cuvinte, preţul propriu-zis al produsului (180 de lei) reprezintă doar 56 la sută din factura finală (320 de lei), restul fiind reprezentat de taxe, certificate, distribuţie, transport, accize.
"Companiile din România au un cost mediu al energiei electrice de 80 de dolari/MWh, în vreme ce competitorii lor plătesc aproximativ 50 de dolari/MWh în Germania, 60 de dolari/MWh în Franţa sau mai puţin de 40 de dolari/MWh în Statele Unite ale Americii", se arată într-o scrisoare deschisă a patronatelor şi sindicatelor din marile companii consumatoare de energie adresată autorităţilor statului.
Un milion de euro pe săptămână
Atât ar putea plăti suplimentar, începând din luna iulie, combinatul ArcelorMittal Galaţi pentru energie, adică pentru energia electrică plus gazul necesar procesului de producţie. Şi asta pentru că, la cele 20-22 de milioane de euro pe care ArcelorMittal le plăteşte suplimentar la factura pentru energie electrică, s-ar putea adăuga, eşalonat, după data de la 1 iulie 2014, alte 33 de milioane de euro, cât estimează oficialii ArcelorMittal că îi va costa anual aplicarea calendarului de liberalizare a preţului gazelor naturale. În total, 55 de milioane de euro pe an suplimentar pentru aceeaşi cantitate de energie electrică şi gaze consumată. Adică aproximativ un milion de euro pe săptămână.
De altfel, comparând suprataxele din energie cu cifrele oficiale raportate de ArcelorMittal, realizăm că, în acest moment, compania gălăţeană ar putea reveni în zona de profitabilitate numai prin eliminarea acestor eforturi financiare suplimentare. Cele 55 de milioane de euro pe care ArcelorMittal va trebui să le plătească anual suplimentar pentru energie începând cu a doua jumătate a lui 2014 sunt puţin peste pierderea înregistrată de companie în anul 2012, de când datează cele mai recent exerciţiu financiar public.
Alro e în aceeaşi situaţie şi închide capacităţi de producţie
Unul dintre marii consumatori de energie din România a anunţat deja că va închide capacităţi de producţie şi că va reduce numărul de angajaţi. Este vorba despre Alro Slatina, conducerea companiei invocând exact aceleaşi motive pe care le aduce în discuţie ArcelorMittal Galaţi. "Lipsa oricăror măsuri pentru sprijinirea consumatorilor industriali, în conformitate cu liniile directoare propuse de către Direcţia Generală Concurenţă a Comisiei Europene, pune Alro în situaţia de a-şi reevalua toate operaţiunile pentru anul în curs. De aceea, compania trebuie să elaboreze un plan de închidere pentru o parte importantă a capacităților-cheie pentru producerea aluminiului primar, reducând, astfel, drastic consumul de energie. Aceste măsuri ar putea duce la o scădere semnificativă a numărului de angajaţi ai companiei", se arată într-un comunicat de presă al Alro Slatina.
Urmează ArcelorMittal?
Confruntat cu aceste realităţi, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, a vorbit din ce în ce mai intens în ultima vreme despre posibilitatea închiderii combinatului din Galaţi. Ultima dată a făcut-o public la un seminar organizat de Ziarul Financiar exact pe tema suprataxării energiei. "Actualele preţuri pentru energie şi gaz conduc la scăderea competitivităţii industriei din România. Chiar şi cu investiţii majore, acest impact nu poate fi anulat de o mai bună eficienţă energetică, iar creşterea costurilor astfel rezultată nu poate fi transferată clienţilor noştri. Pentru a evita închiderea unor unităţi mari din industriile energo-intensive, restabilirea competitivităţii costurilor globale reprezintă o prioritate: sustenabilitate, predictibilitate şi costuri accesibile pentru a putea concura pe o piaţă internaţională. Soluţii există, sunt implementate legal în majoritatea ţărilor din UE şi trebuie să se aplice tuturor componentelor costului cu energia. Pentru aceasta este nevoie ACUM de sprijin din partea autorităţilor. Mâine va fi prea târziu", a spus Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal.
"Autorităţile să ajute companiile, dar să le oblige să păstreze locurile de muncă"
Un alt element care indică faptul că lucrurile tind să devină din ce în ce mai grave este faptul că sindicatele deja s-au solidarizat cu patronatele pe această temă. Sindicaliştii de la Siderurgistul AMG au fost printre cei mai activi la mitingul de protest de săptămâna trecută de la Guvern. "Cerem Guvernului să ia măsurile necesare pentru reducerea suprataxelor la energie. Sigur, pentru asta ar trebui să li se pună o serie de condiţii, cum ar fi păstrarea locurilor de muncă, continuarea investiţiilor şi stoparea închiderii şi demolării de obiective industriale", a declarat purtătorul de cuvânt al Sinderurgistul AMG, Vasile Crişan.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Ei, na!? Dar cand iti iei un angajament pe care nu-l respecti fata de statul roman cum e? Cand cumperi pe nimic, dai salarii mizere, dai oameni afara si nu faci aproape nicio investitie serioasa in niciunul dintre domeniile de care te lovesti, mai vrei si energie moaca? Scenariu de groaza!? Sa-l inchida caaat mai curand! Daca nu, sa scoata banii.

Link to comment
Share on other sites

Tăriceanu s-a întâlnit cu oamenii de afaceri din România

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a avut în aceasta săptămână întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din România.

Preşedintele Senatului s-a întâlnit cu Bruno Ribo, director general al ArcelorMittal Galaţi şi cu Ionel Bors, country manager ArcelorMittal Galaţi. Cei doi oameni de afaceri au prezentat poziţia companiei referitoare la problema păstrării competitivităţii industriei româneşti prin menţinerea unor preţuri de producţie care să permită produselor fabricate în România să fie prezente pe pieţele globale.

Ulterior, Călin Popescu Tăriceanu a primit o delegaţie a Vimetco ALRO. Cu această ocazie, Gheorghe Dobra, director al ALRO, a prezentat mecanismele de sprijin pentru industriile energo-intensive din ţări ale UE şi a precizat că este necesar ca şi România să se alinieze standardelor europene în materie.

În contextul ambelor primiri, Călin Popescu Tăriceanu a precizat că autorităţile române consideră că dezvoltarea industriei reprezintă o prioritate. În acelaşi timp, preşedintele Senatului a arătat că păstrarea locurilor de muncă existente şi crearea unor noi locuri de muncă reprezintă obiective importante ale politicilor economice naţionale.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Ponta se grăbeşte să dea ajutor de stat industriei
Premierul Victor Ponta vrea ca ţara noastră să fie printre primele din Europa care să aplice schema de exceptare a marior consumatori de la susţinerea energiei regenerabile. Domnia sa a declarat, la debutul şedinţei de Guvern de ieri: "Vreau să îl rog pe domnul ministru Constantin Niţă, ca pe 8 aprilie, când se publică regulamentul Comisiei Europene privind sprijinul pentru marii consumatori, să aibă grijă ca ţara noastră să încerce să aplice, în continuare, printre primii din Europa, la toate schemele prin care să îi sprijinim pe cei care creează locuri de muncă şi plătesc taxe către buget".
Schema de sprijin la care se referă primul ministru este un ajutor de stat permis de Uniunea Europeană pentru industria mare consumatoare de energie electrică. Conform draft-ului regulamentului european publicat în iarnă, industria cu risc de relocare şi mare consumatoare de energie, precum aluminiul, siderurgia, metalurgia, va fi scutită de plata a 85% din costurile cu energia verde, până în 2017.
În ţara noastră, cei mai mari combatanţi ai generosului sistem de sprijin pentru energia verde au fost Alro Slatina şi Arcelor Mittal Galaţi. ANRE (reglementatorul pieţei de energie) estimează că, în condiţiile actuale privind evoluţia dezvoltării sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile, impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final va fi de circa 35 de lei/MWh. Astfel, dacă Uniunea Europeană aprobă României acordarea acestor ajutoare, marii consumatori vor plăti doar 5,25 de lei/MWh pentru cota obligatorie de certificate verzi.
Industria s-a plâns că nu poate transfera costurile cu energia verde către cumpărători întrucât "joacă" într-o economie globală, unde sunt în competiţie cu ţări din afara UE.
Ieri, Victor Ponta a mai spus că efectul măsurilor adoptate privind energia electrică (n.r. amânarea tranzacţionării unei părţi din certificatele verzi şi "îngheţarea" cotei obligatorii) începe să se vadă deja şi că "avem o scădere cu 3% a impactului preţurilor pe energie". Premierul a continuat: "Şi, la fel la gaze. Domnul ministru Răzvan Nicolescu m-a informat că oricum nu avem un impact major din liberalizare şi că, în funcţie de distribuitori, cetăţenii din zona de sud a ţării chiar au o scădere a preţului la gaze şi cei din nord o creştere cu 1,5%".
În preţul final plătit de consumatori sunt incluse costurile cu achiziţia gazului propriu-zis (aici preţul a crescut), dar şi tarifele de transport, distribuţie şi furnizare. În cazul locuitorilor din sudul ţării, scăderea tarifului de distribuţie a atenuat din creşterea preţului gazului la producător, rezultând o scădere a preţului final din factură.
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.