Jump to content

Fără energie ieftină, Combinatul Siderurgic ”sângerează”


dcp100168
 Share

Recommended Posts

ArcelorMittal are sprijinul premierului Victor Ponta, la nivel declarativ

Salvarea ArcelorMittal Galaţi a devenit prioritară pentru premierul Victor Ponta. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile de luni ale prim-ministrului la prezentarea activităţii pe 2013 a Consiliului Concurenţei.
"Ceea ce mă interesează pe mine şi interesează societatea românească este ca, în condiţii de competiţie şi concurenţă corectă, beneficiarul indirect, şi anume marii consumatori de energie, cei care creează locuri de muncă, cei care plătesc taxe şi impozite, cei care asigură competitivitatea României în zona de export în special, dar şi pe piaţa internă, să supravieţuiască acestei reforme pe care o facem. Altfel, s-ar putea să ajungem, cum s-a mai întâmplat în România, în situaţia în care operaţia a reuşit şi pacientul a murit", a declarat Victor Ponta, citat de Mediafax. Premierul s-a referit la reforma în domeniul energiei, care prevede, printre altele, liberalizarea preţului la gaze naturale, o măsură care ar putea duce la preţuri aproape imposibil de suportat de marii consumatori, printre care şi ArcelorMittal Galaţi.
"România a avut curajul de a porni ceea ce înseamnă o adevărată reformă structurală în domeniul energiei. Evident că pericolele sunt foarte mari, pentru că, pe de-o parte, o piaţă liberă a energiei, iată, cum a fost cazul energiei electrice, a dus la o scădere a preţurilor şi la servicii de mai bună calitate, dar şi cu implicaţii negative, iar o altă piaţă, pe care în aceste zile încercăm să o facem cât mai liberă, piaţa gazelor, ne arată că nu întotdeauna ceea ce urmărim şi atingem ca şi scop. Este ideală ideea unei competiţii şi a unei pieţe libere, dar, de exemplu, la gaze avem doar doi producători - e greu să păstrezi, de fapt, un echilibru când ai doar doi jucători - la unul din aceşti jucători deciziile se iau la Viena, la celălalt cred că se iau la DNA", a mai spus Ponta.
Întrebat ulterior de presă la ce companie se referă atunci când afirmă că deciziile sunt luate la DNA, premierul a explicat că este vorba de Romgaz, companie ai cărei toţi foşti conducători au dosare, motiv pentru actuala conducere este mai reţinută în a lua decizii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Comisia Europeană salvează combinatul din Galaţi

Apelurile repetate ale reprezentanţilor combinatului ArcelorMittal Galaţi şi a altor mari companii din industrie, referitoare la faptul că preţurile la energie falimentează industria, au primit un răspuns încurajator de la Comisia Europeană (CE).

Administraţia ArcelorMittal a dat publicităţii un comunicat conform căruia Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC) salută decizia CE de introducere a unor noi reguli în privinţa proiectelor de protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014–2020. Ghidul CE stabileşte criteriile în baza cărora statele membre, inclusiv România, pot excepta companiile mari consumatoare de energie de la plata costurilor împovărătoare rezultate ca urmare a schemei de sprijin pentru energia regenerabilă. În mod particular, companiilor mari consumatoare de energie li se acordă o scutire de 85% de la costurile cu certificatele verzi.

Acestă măsură adoptată de autorităţile de la Bruxelles este de natură să asigure competitivitatea industriei europene şi implicit a industriei româneşte, în confruntările dure cu companiile concurente, în special cu cele din estul Europei şi din Asia. Liderii europeni au recunoscut că subvenţiile pentru energia verde sunt o povară pentru companiile din industrie: „Taxele percepute pentru sprijinirea producţiei de energie din surse regenerabile reprezintă o parte importantă a facturii plătită de industrie. Acest fapt constituie o povară foarte mare pentru unele companii energo-intensive, în special pentru cele expuse la o competiţie puternică pe plan internaţional. De aceea, Ghidul permite reducerea taxării excesive pentru un număr limitat de sectoare energo-intensive, definit pentru toată Uniunea Europeană. Statelor membre li se va permite, de asemenea, reducerea poverii pentru companiile mari consumatoare de energie din alte sectoare”, se spune în documentul adoptat la Bruxelles.

Criterii de exceptare de la plata eco-taxelor

Comisia a stabilit criteriile de bază pentru exceptarea supra-taxării, cele mai importante fiind “intensitatea electrică şi expunerea la piaţa internaţională”. Ajutorul de stat este proporţional dacă beneficiarii plătesc maximum 15% din costurile suplimentare fără reducere.

Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie consideră că aceste criterii de calificare pentru obţinerea dreptului de exceptare de la plata eco-taxelor sunt esenţiale pentru viitorul industriei, întrucât statele membre şi implicit România vor putea să excepteze companiile care înregistrează costuri cu energia reprezentând cel puţin 20% din valoarea adăugată brută şi care sunt active într-un sector expus competiţiei internaţionale. În Ghidul CE este şi lista completă a sectoarelor care pot fi exceptate de la plata eco-taxelor. Unele industrii, precum cea a aluminiului, vor beneficia de noile reglementări referitoare la schema de sprijin privind certificatele verzi pe întregul lanţ valoric.

Facturile la energie s-au scumpit cu 30%

Creşterea necontrolată a subvenţiilor pentru energia regenerabilă a condus la majorarea taxelor plătite de către consumatorii industriali şi casnici din România, care includ, pe lângă preţul electricităţii, costul cu certificatele verzi, cogenerarea şi transportul. Creşterea a fost de 30%, de la 67 lei/MWh în 2012, la 88 lei/MWh în 2013.

Combinatul de la Galaţi, dezavantajat faţă de cele din UE şi SUA

Comparativ cu companiile siderurgice din UE şi Statele Unite, combinatul Arcelor Mittal Galaţi plăteşte, potrivit unor statistici din 2013, un cost mediu al energiei electrice de 80 de dolari/MWh, în vreme ce competitorii plătesc aproximativ 50 de dolari/MWh în Germania, 60 de dolari/MWh în Franţa sau mai puţin de 40 de dolari/MWh în SUA. În România, peste 30 de dolari/MWh din preţul energiei electrice reprezintă exclusiv subvenţii, precum eco-taxele pentru energia regenerabilă şi pentru cogenerare, tarife de transport şi de infrastructură.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

ArcelorMittal îşi va plăti furnizorii cu întârziere

Problema suprataxării energiei şi a liberalizării accelerate îi afectează şi pe partenerii de afaceri ai ArcelorMittal Galaţi. Conducerea companiei a confirmat pentru "Viaţa liberă" că îşi va plăti cu întârziere furnizorii în perioada următoare. Potrivit unor informaţii din mediul de afaceri gălăţean, conducerea ArcelorMittal a trimis scrisori tuturor partenerilor locali de afaceri prin care îi anunţă că le va plăti facturile cu 15 zile întârziere, situaţia urmând să continue, din câte se pare, până la finalul lunii iunie. Decizia, care a provocat îngrijorare în rândul oamenilor de afaceri locali, nevoiţi astfel să amâne şi ei la rândul lor plata furnizorilor, a fost luată ca urmare a problemelor generate de preţurile mari la electricitate şi gaze naturale. "ArcelorMittal Galaţi a cerut furnizorilor săi să accepte o amânare la plata facturilor cu două săptămâni, pe o perioadă strict limitată. Din cauza poverii preţurilor foarte mari la electricitate şi la gaze naturale, precum şi a amânărilor în corectarea distorsiunilor de pe aceste pieţe, ArcelorMittal Galaţi a cerut cooperarea furnizorilor săi în privinţa plăţii facturilor. Vrem să mulţumim pentru înţelegere furnizorilor afectaţi de această măsură şi ne exprimăm speranţa că distorsiunea preţurilor la electricitate şi la gaze naturale va fi rezolvată în cel mai scurt timp posibil, pentru a reveni la condiţiile normale de lucru", se arată într-o declaraţie a Biroului de Relaţii Publice al ArcelorMittal Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Consumatorii industriali exceptaţi de la plata certificatelor verzi nu pot face concedieri timp de 10 ani

Consumatorii industriali care vor fi exceptaţi de la plata a până la 85% din certificatele verzi vor fi nevoiţi să menţină locurile de muncă pe durata schemei de sprijin, adică timp de 10 ani, şi vor trebui să-şi diminueze consumul de energie cu 20%, până în 2020. Informaţiile apar în anexa proiectului de Hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Economiei privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.
Pentru a beneficia de schema de sprijin, companiile industriale trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, cumulativ. Printre ele se află şi faptul că nu trebuie să înregistreze debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat. În plus, trebuie să efectueze investiţii în urma cărora consumul de energie primară să scadă cu 20% până în anul 2020. Ei vor fi obligaţi să îşi realizeze audituri energetice împreună cu experţi autorizaţi, atât înainte, cât şi după implementarea acestor investiţii.
De asemenea, companiile 'menţin numărul de locuri de muncă pe durata schemei şi încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate (şcoli profesionale, calificare la locul de muncă, burse de studii etc.), în vederea creşterii nivelului profesional şi atragerea de personal calificat)', se mai arată în textul documentului.
Marii consumatori de energie din România vor putea achiziţiona cu până la 85% mai puţine certificate verzi decât erau obligaţi până acum, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei. Astfel, consumatorii ale căror costuri cu energia reprezintă mai mult de 20% din totalul costurilor vor fi exceptaţi de la plata a 85% din certificatele verzi. Cei a căror intensitate energetică este cuprinsă între 10% şi 20% vor fi scutiţi de 60% din certificate, iar cei cu o intensitate cuprinsă între 5% şi 10% pot achiziţiona doar 40% din cât erau obligaţi până acum.
Schema de sprijin are o valabilitate de 10 ani şi se va aplica ulterior aprobării de către Comisia Europeană.

Exceptarea de la plata certificatelor verzi se va face pe baza unor criterii clar stabilite, precum punerea în aplicare a unor măsuri de creştere a eficienţei energetice, menţinerea locurilor de muncă pe durata schemei, încheierea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ pentru creşterea pregătirii profesionale şi atragerea de personal calificat.

Proiectul de Hotărâre va fi în dezbatere publică timp de zece zile, începând cu data publicării pe site-ul Ministerului Economiei, respectiv 17 aprilie.

Industria energo-intensivă din România asigură circa 20% din consumul final brut de energie. Acest sector este şi cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul anului 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect aproximativ 1.500.000. Preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro Slatina, Marian Năstase, declara că în România, există 17-20 de companii care se pot califica la categoria energo-intensive cu costuri de peste 20% cu energia. Potrivit site-ului OPCOM (operatorul pieţei de energie), din grupul marilor consumatori de energie din România fac parte următoarele companii: Alro Slatina, ArcelorMittal Galaţi, OMV Petrom, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Feral, Azomureş, Carpatcement, Holcim, Lafarge, Mechel Târgovişte, Chimcomplex, Ductil Steel, Rompetrol Rafinare şi Metrorex. Consumul însumat al acestor companii reprezintă 15 - 20% din consumul naţional de energie electrică în ultimii ani, se mai arată pe site-ul OPCOM. 'Numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat acordat în temeiul prezentei hotărâri este între 50-100', se menţionează în proiectul iniţiat de Ministerul Economiei.

Potrivit unui ghid aprobat de Comisia Europeană pe 9 aprilie, consumatorii din 65 de sectoare industriale pot fi exceptaţi de la plata a 85% din contribuţia pe care o plăteau până acum pentru susţinerea energiei regenerabile (certificatele verzi). Mai mult, marii consumatori ale căror costuri cu energia reprezintă mai mult de 20% din costurile totale pot plăti minimum 0,5% din valoarea adăugată brută a companiei.

economica.net

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Victor Ponta: „Galaţiul are nevoie de o atenţie specială din partea Guvenului, în primul rând ca ArcelorMital să rămână competitiv”

Premierul Victor Ponta, însoţit de ministrul Economiei, Constantin Niţă, a vizitat astăzi dimineaţă combinatul ArcelorMittal şi cu acest prilej a avut o întrevedere cu Sanjay Samaddar - CEO al Divizei de Est a ArcelorMittal, Bruno Ribo - CEO ArcelorMittal Galaţi şi Ionel Borş - Coutry Manager ArcelorMittal, cu care a discutat despre problemele cu care se confruntă combinatul de la Galaţi şi celelate companii din industria siderurgică, din cauza preţurilor la enegie electrică şi gaze naturale, care afectează sustenabilitatea producţiei.

La finalul întâlnirii, primul ministru a declarat că guvernul pe care îl conduce intenţionează să susţină întreaga industrie grea prin măsurile legislative pe care le adoptă: „Activitatea ArcelorMittal este fundamentală pentru Guvern, iar mesajul pentru întreaga industrie grea este că prin toate măsurile legislative pe care le avem în vedere vom sprijini continuarea activităţii industriei în România, într-un context în care la nivel european cea mai mare provocare este preţul la energie. Preţul energiei a scăzut deja, dar trebuie şi poate să scadă în continuare, în special prin aplicarea schemei de la 1 iulie, referitoare la reducerea cu până la 85% a certificatelor verzi. Reducerea taxei de cogenerare, este un alt mijloc prin care putem să reducem în continuare preţul energiei electrice.

În privinţa preţului la gaze naturale avem o strategie comună prin care relaţia între cei doi mari producători, Petrom şi Romgaz, să păstreze preţurile la gaze în aşa fel încât marii producători să rămână într-o marjă de competitivitate”, a declarat Victor Ponta.

Politica energetică trebuie corelată cu forurile europene

Întrebat de jurnalişti cum comentează anunţurile repetate ale reprezentanţilor combinatului, potrivit cărora lipsa de sustenabilitate a producţiei siderurgice ca urmare a preţurilor la energie ar putea determina relocarea activităţilor din România, premierul a spus că Guvernul va trebui să asigure un cadru competitiv pentru marea industrie în corelare cu forurile europene, pentru că şi în Uniunea Europeană este necesară o politică energetică pentru asigurarea competitivităţii companiilor din industrie. „Nu au spus că închid, dar au spus un lucru care este valabil pentru orice business: cât timp sunt competitivi şi au o perspectivă pe termen mediu şi lung vor rămâne. Altfel, nu pot să piardă tot timpul, nu poţi să ceri niciunui investitor să piardă bani în România. Cei de la ArcelorMittal, în condiţiile în care România asigură condiţii de competitivitate, fac investiţii şi sunt hotărâţi să rămână.

Mai ţine şi de capacitatea Europei de a nu distruge marea industrie, pentru că măsurile luate în ultimii ani la nivel european au fost extrem de anti-competitive, motiv pentru care a şi existat o reducere semnificativă în Europa a marii producţii industriale”, a precizat Ponta.

„Galaţiul are nevoie de o atenţie specială din partea Guvernului”

La finalul vizitei sale la Galaţi, primul ministru a declarat că Galaţiul, care a fost afectat de măsurile economice luate de guvernele de după 1990, are nevoie de o atenţie specială din partea Guvernului, pentru susţinerea industriei şi a economiei locale:

„Am fost astăzi la Galaţi, împreună cu o parte dintre membrii cabinetului, în primul rând ca să discutăm despre situaţia economică de la ArcelorMittal. Ministrul Sănătăţii a fost la Spitalul Judeţean "Sf. Apostol Andrei", vicepremierul Dragnea a discutat cu preşedintele Consiliului Judeţului despre proiectele de dezvoltare regională pe care le avem prin Programul Operaţional Regional şi prin programele finanţate de la buget. Galaţiul, care a fost cel mai puternic afectat de schimbările economice de după 1990, cred că are nevoie de o atenţie specială din partea Guvernului, de investiţii suplimentare, dar cel mai important lucru este de a oferi în continuare condiţii economice pentru ca ArcelorMittal şi alte companii să poată să rămână competitive şi să continue să creeze locuri de muncă în judeţ”, a declarat Victor Ponta.

presadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie electrica, favorizati fiind Alro si ArcelorMittal

Guvernul a adoptat miecuri o Hotarare privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea marilor consumatori de energie electrica de la plata pana la 85% a certificatelor verzi. Masura se aplica pentru consumatorii industriali, favorizatii fiind cei mai mari. Nu este prima masura a Guvernului care favorizeaza marii consumatori industriali de energie. Initiativa apartine Ministerului Economiei. Potrivit unui comunicat al acestuia, bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat este de 750 milioane euro.

Actul normativ va intra in vigoare abia dupa ce va fi primit un aviz din partea Comisiei Europene, a declarat ministrul delegat pentru energie, Razvan Nicolescu, la finalul sedintei de Guvern.

Exceptarea se realizeaza diferentiat, in functie de electro intensitatea operatorilor economici:

- 85% in cazul unei electro intensitati mai mari de 20%

- 60% in cazul unei electro intensitati de 10-20%

- 40% in cazul unei electro intensitati de 5-10%.

Schema de sprijin are valabilitate de 10 ani si se va aplica de la 1 august 2014, dupa aprobarea Notificarii acesteia de catre Comisia Europeana. Numarul estimat al beneficiarilor de ajutor de stat acordat in temeiul prezentei hotarari este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat este de 750 milioane euro, se arata in comunicatul Ministerului Economiei.
Autoritatea responsabila de administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei.

"Masura va avea ca efect stabilizarea activitatii industriale si asigurarea premiselor pentru noi investitii, crearea de noi locuri de munca si imbunatatirea eficientei energetice. Din 2011, cand a fost introdusa schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile, productia de energie regenerabila a cunoscut o crestere exploziva in Romania datorita schemei de sprijin foarte generoase. Consumatorii finali insa s-au confruntat in aceasta perioada cu costuri in crestere ale energiei electrice. Consecintele acestor cresteri de preturi sunt majore, mai ales pentru consumatorii industriali electrointensivi, periclitandu-le competitivitatea pe piata interna europeana si, mai ales, afectandu-le pozitia pe piata concurentiala mondiala", a declarat ministrul economiei, Constantin Nita, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.
Acesta sustine ca a propus Guvernului adoptarea acestor masuri pentru evitarea riscului de relocare a unor companii electrointensive, risc care induce efecte negative atat in plan social, cat si in intreaga economie nationala.
"Industria electrointensiva din Romania asigura circa 20% din consumul final brut de energie. Acest sector este si cel mai mare generator de locuri de munca, la nivelul anului 2012 asigurand direct aproximativ 760.000 locuri de munca si indirect aproximativ 1.500.000", se mai arata in comunicatul de presa.
La presiunile constante ale unor mari consumatori precum Alro, ArcelorMittal si InterAgro, Guvernul Ponta a decis sa adopte mai multe acte normative care sa ajute astfel de companii. Insa, aceste ajutoare sunt date in detrimentul companiilor din domeniul energetic. Astfel, in urma cu doua-trei luni, Guvernul a aprobat doua acte normative, o Ordonanta de Urgenta care prevede stabilirea pretului de referinta la gaze naturale- pretul de la 1 ianuarie 2014 (72 lei/MWh, ceea ce inseamna 230 dolari/1000 mc) pentru marii consumatori aflati pe piata libera si o Hotarare care stabileste cota de piata pentru certificatele verzi la nivelul de 11,1% din consumul final brut de energie electrica. In 2014, cota de certificate verzi ar fi trebui sa creasca la 15%, ceea ce ar fi dus la o majorare a facturii totale in medie 1%. Guvernul a decis sa mentinta cota la nivelul de anul trecut, adica la 11,1%. Aceasta masura cu mentinerea cotei avantajeaza cel mai mult marii consumatori.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Energia pentru marile întreprinderi, pe banii tuturor

Aceasta este ideea Guvernului pentru a ajuta marii consumatori, precum ArcelorMittal, să scadă costurile cu energia * Pe altă parte, marii consumatori susţin că schema de sprijin pentru energia regenerabilă nu trebuie să afecteze restul consumatorilor * Industria asigură 1,5 milioane de locuri de muncă

În plin scandal al facturilor la energie umflate de către ENEL la capitolul certificatelor verzi (menite să susţină producerea de energie din surse regenerabile – n.r.), Guvernul a luat o măsură care riscă să creeze un val de nemulţumiri prin tratamentului diferenţiat aplicat marilor consumatori în raport cu firmele mici sau simplii consumatori casnici. Mai exact, Executivul a aprobat în ultima şedinţă un ajutor de stat pentru marii consumatori de energie electrică, în categoria acestora intrând companii precum ArcelorMittal, Alro sau InterAgro, aceştia urmând să fie exceptaţi de la plata de până la 85 la sută a certificatelor verzi. Proiectul de hotărâre a fost elaborat de Ministerul Economiei şi a fost susţinut de premierul Victor Ponta: "Ajuta marii consumatori, cei care creează mii, zeci de mii de locuri de muncă, care de fapt reprezintă industria, să rămână competitivi şi să îşi scadă preţurile şi costurile cu energia." Potrivit estimărilor, de această măsură ar urma să beneficieze în jur de 300 de mari consumatori de energie, bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat fiind de aproximativ 750 milioane de euro. Măsura ar urma să fie pusă în practică începând cu luna august a.c., după aprobarea notificării ce va fi înaintată Comisiei Europene. Guvernul a fost însă destul de evaziv în a explica de unde va scoate suma necesară pentru acoperirea diferenţei la plata certificatelor verzi. Astfel, cel mai probabil este că Guvernul doreşte să pună subvenţiile marilor întreprinderi în cârca milioanelor de alţi consumatori, fie ei firme mici sau consumatori casnici. Oficiali din domeniul energiei au încercat să minimalizeze impactul în facturi pentru aceste categorii de consumatori, estimându-l la „cel mult 1 la sută la MWh energie”, dar într-un an în care scumpirile se ţin lanţ, chiar şi 1 la sută e o diferenţă care s-ar simţi în buzunare.

Ce spun marile întreprinderi

Membrii Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie, din care face parte şi ArcelorMittal, salută decizia Guvernului de introducere a schemei de ajutor de stat, dar consideră că reducerea costurilor cu certificatele verzi pentru industrie nu trebuie să afecteze restul consumatorilor. Invocând prevederile CE, marii consumatori subliniază faptul că redistribuirea cotei de certificate verzi trebuie aplicată doar de ţări care nu şi-au îndeplinit ţintele pentru energia verde. “Adoptarea unui set de măsuri comune cu cele din cadrul Uniunii Europene are rolul de a permite companiilor industriale să aibă un tratament similar cu cel al competitorilor din UE, fără a afecta restul consumatorilor din România”, a declarat Marian Năstase, preşedintele ABIEC. “Această măsură, luată în conformitate cu prevederile Comisiei Europene, nu este o subvenţie acordată industriei din ţara noastră, ci este, în realitate, o diminuare a subvenţiei primite de producătorii de energie regenerabilă. Conform principiilor europene, consumatorilor industriali li se permite să îşi menţină, astfel, activitatea, evitându-se delocalizarea şi eliminându-se supracompensarea energiei verzi”.

Ce spun normele europene

În viziunea marilor consumatori, Hotărârea de Guvern (HG) privind reducere a impactului schemei de sprijin pentru energia regenerabilă vine să transpună Ghidul adoptat de Comisia Europeană privind sprijinul public pentru proiecte din domeniul protecției mediului și energiei, pentru perioada 2014 – 2020. Acesta oferă criterii cu privire la modalitatea prin care Statele Membre au dreptul de a excepta companiile energo-intensive de la plata taxelor cu energia verde. Astfel, conform Ghidului adoptat de CE, ţările care şi-au îndeplitit sau sunt aproape de a-şi îndeplini ţinta de energie regenerabilă în total producţie de energie, printre care se numără şi România, nu vor trebui să redistribuie certificatele verzi de care va fi scutită industria. Scopul acestor măsuri este evitarea delocalizării industriei din UE. În România, de exemplu, industria asigură direct 750.000 de locuri de muncă, iar indirect 1,5 milioane de locuri de muncă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Preţul mare al energiei poate duce la reduceri de personal

Combinatul siderurgic ArcelorMittal şi-a propus să nu mai disponibilizeze personal şi să crească producţia de oţel pentru anul viitor, obiective pe care speră că le va atinge dacă politica guvernamentală va sustine combinatul, prin scăderea preţului la energie şi mai ales la gazele naturale, a declarat, recent, Bruno Ribbo, directorul general al combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Acesta a anunţat că unitatea şi-a propus ca anul viitor să producă 2 milioane de tone de oţel, cu 300.000 de tone mai mult decât producţia din acest an sau decât cea a anului 2013. Totul, cu o condiţie: „Dacă anul viitor vom mai fi în viaţă”, mai spune Bruno Ribbo, zâmbind uşor. Ironia amară folosită de Bruno Ribbo reflectă îngrijorarea cu care administraţia combinatului urmăreşte dinamica preţurilor impuse de costurile energiei.

Rusia plăteşte sub 50% din factura la energie din România

Deşi a recunoscut că în România s-au făcut paşi importanţi în privinţa reducerii preţului la energie, prin scutirea parţială a certificatelor verzi, în continuare sunt costuri foarte mari cu gazele naturale, susţine Bruno Ribbo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi: „Concurenţii noştri din Rusia plătesc pentru energia electrică şi gaze mai puţin de jumătate din ce plătim noi în România. În UE situaţia este următoarea - pentru factura la electricitate, după implementarea deciziei de scutire parţiale a certificatelor verzi, costul plătit de noi va fi de 52 de euro pe megawatt-oră. Prin comparaţie, la cele două unităţi pe care le deţinem în Germania, plătim 40 de euro- megawat oră, preţ fix pentru următorii trei ani”.

Cât priveşte preţul la gazele naturale, situaţia este şi mai dificilă, spune Bruno Ribbo: „În 2012, la gaze naturale plăteam în România cu 10% mai puţin decât în Germania. Anul trecut, tarifele la gaze naturale din România au ajuns la nivelul celor din Germnaia, iar în acest an, preţul pe care îl plătim în România este cu 10% mai mare decât cel din Germania”.

ArcelorMittal Galaţi vrea să crească productivitatea muncii de la 250 la 400 de tone de oţel/an/om!

Costurile mari la energie se reflectă în costul de producţie al oţelului care, astfel, devine mai puţin competitiv pe piaţa mondială. Deşi administraţia combinatului promite că nu va mai lansa, în acest an, încă o schemă de plecări voluntare, numărul celor 7.000 de angajaţi ar putea scădea. Şi acest lucru, deoarece compania încearcă să scadă costurile de producţie prin creşterea eficienţei muncii, măsură ce poate conduce inclusiv la reducerea numărului de salariaţi din combinat, a mai adăugat directorul general Bruno Ribbo. Iar ambiţiile ArcelorMittal Galaţi în privinţa productivităţii muncii sunt mari; potrivit directorului general, în prezent, la Galaţi se produc circa 250 de tone de oţel/an/om, cotă pe care compania vrea să o crească până la 400 de tone de oţel/an/om. Iar dacă obiectivul pare de neatins, trebuie luat în consideraţie faptul că în Turcia, dar şi în UE, competitorii lui ArcelorMittal Galaţi au o productivitate de peste 750 de tone de oţel/an/om.

Creşterea eficienţei şi prin reducerea de personal

„Nu credem că vom mai lansa, în acest an, vreo schemă de plecări voluntare. Totuşi, aşa cum am mai spus, ne concentrăm pe eforturile de a mări poductivitatea muncii şi eficienţa. Este obligatoriu dacă vrem să concurăm cu competitorii noştri”. Potrivit directorului Bruno Ribbo, programul de creştere a productivităţii muncii va însemna şi o automatizare mai mare – care impune, automat, mai puţini muncitori – dar şi închiderea anumitor zone de producţie, în care nu există eficienţă: „În principal, ne vom axa pe automatizare, dar mai este o componentă – putem îmbunătăţi organizarea, în unele zone nu suntem foarte eficienţi şi poate unele lucruri nu mai avem nevoie să le facem”, spune Bruno Ribbo, concluzionând: „nu vor mai fi autodisponibilizări, dar este posibil ca numărul angajaţilor să scadă”. Reamintim că în 1999, în Sidex lucrau peste 31.000 de gălăţeni, în timp ce acum mai sunt puţin peste 7.000 de salariaţi, diferenţa fiind angajaţii care au plecat de pe platformă în urma celor 12 scheme de autodisponibilizări, aplicate de la privatizarea Sidex şi până în 2013. Totodată, din cele şase furnale construite iniţial în combinat, în prezent producţia se realizează cu un singur furnal, în timp ce un alt furnal este funcţionabil, dar oprit din cauza lipsei de comenzi.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Firmele care plătesc mai puţine certificate verzi sunt obligate să nu concedieze peste 25% din angajaţi

Companiile cărora statul le acordă sprijin sub forma unei cote reduse de achiziţie de certificate verzi sunt obligate să nu disponibilizeze mai mult de 25% din personalul înregistrat în momentul în care se califică pentru primirea ajutorului de stat.

O altă condiţie este ca firmele să îşi eficientizeze activitatea şi să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru cursuri de specializare în domeniile în care activează, potrivit unei hotărâri de guvern publicată vineri în Monitorul Oficial.

Marii consumatori de electricitate, precum Alro Slatina sau ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns în ultimii ani de preţul prea mare al energiei electrice şi în special de ajutorul de stat acordat de guvern producătorilor de energie din surse regenerabile. Cele două companii sunt principalii beneficiari ai acestui ajutor de stat. Valoarea ajutorului de stat este de 750 milioane euro, iar numărul beneficiarilor este estimat la 300 de companii.

Potrivit hotărârii de guvern, marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile. Schema de sprijin are valabilitate de zece ani.

Industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Schema de ajutor de stat pentru marii consumatori de electricitate, amânată pentru octombrie

Termenul de aplicare a schemei de ajutor de stat prin care marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie a fost amânată de Guvern cu două luni, pentru 1 octombrie. Luna trecută, Guvernul hotărâse ca această schemă să fie aplicată din august. Decizia de amânare a fost adoptată joi de Guvern.

Schema permite ca marii consumatori de energie electrică să plătească doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile. Schema de sprijin are valabilitate de zece ani.

Marii consumatori de electricitate, precum Alro Slatina sau ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns în ultimii ani de preţul prea mare al energiei electrice şi în special de ajutorul de stat acordat de guvern producătorilor de energie din surse regenerabile. Cele două companii sunt principalii beneficiari ai acestui ajutor de stat.

Industria energointensivă din România asigură circa 20% din consumul de energie. În acelaşi timp, este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul lui 2012 asigurând direct aproximativ 760.000 locuri de muncă şi indirect circa 1,5 milioane.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Un milion de euro în plus pe facturile Combinatului, după liberalizarea preţurilor la energie, săptămânal

Distorsiunile din piaţă legate de “certificatele verzi”, de taxa de cogenerare şi de anunţul referitor la liberalizarea preţului gazelor au dus la creştere cheltuielilor la ArcelorMittal Galaţi cu un million de euro pe săptămână, a declarat pentru "Viaţa liberă" Bruno Ribo, directorul general al combinatului siderurgic.

"Noi am fost una dintre primele voci care au atras atenţia asupra pericolului imediat şi sever de a pierde industrii întregi precum cele de: oţel, aluminiu, ciment şi altele. Am auzit păreri conform cărora cerem energie şi gaz mai ieftine, ceea ce este absurd. Am cerut autorităţilor să oprească spirala infernală a creşterii exponenţiale a preţurilor resurselor energetice. În ciuda acestui lucru, în prezent, plătim pentru energie şi gaz mai mult ca în Germania, fără a mai lua în calcul concurenţii noştri mai direcţi din Europa de Est!", a arătat Bruno Ribo.

Acesta a precizat însă că autorităţile au înţeles avertismentul venit din partea întreprinderilor mari consumatoare de energie şi au început să pună în aplicare o serie de măsuri, unele care, de altfel, sunt deja luate în alte ţări europene.

“În ceea ce priveşte electricitatea, aşteptăm adoptarea măsurilor anunţate privind certificatele verzi - pe care le salutăm! - iar, pentru gaz, sperăm ca viitorul apropiat să aducă o soluţie sustenabilă”, a declarat directorul general al ArcelorMittal. Acesta a arătat, totuşi, că, din punct de vedere strict tehnic, problemele încă nu sunt rezolvate.

“Stabilitatea (preţurilor la energie - n.r.) trebuie menţinută pentru cel puţin zece ani, astfel încât să fie creat un cadru stabil, care să încurajeze investiţiile pe termen lung în industria ţării”, a explicat directorul combinatului siderurgic gălăţean.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Comisia Europeană a aprobat scutirea parţială a industriei energofage de la costurile cu energia verde

Marii consumatori de energie vor economisi anual, timp de 10 ani, până la 75 milioane de euro din cheltuielile cu certificatele verzi, după ce Comisia Europeană (CE) a aprobat solicitarea României de a reduce cu până la 85% contribuţia industriei la schema de sprijin pentru energia regenerabilă. "Schema României permite întreprinderilor care consumă multă energie electrică şi sunt expuse în acelaşi timp la comerţul internaţional să rămână competitive fără a distorsiona în mod nejustificat concurenţa pe piaţa unică. Aceasta va permite României să îşi realizeze obiectivele pentru 2020 în materie de combatere a schimbărilor climatice, abordând totodată în mod corespunzător şi riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon", a anunţat comisarul european pentru concurenţă, Joaquin Almunia.

Principalii beneficiari ai derogării vor fi producătorul de aluminiu Alro Slatina şi combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, cei mai mari consumatori de energie din ţară. Ambii îşi vând produsele pe piaţa internaţională la preţuri determinate pe Bursa de Metale din Londra, concurând cu producători din state cu legislaţie mai laxă în domeniul mediului, precum China, Rusia şi Turcia.

Până la 300 de companii industriale îşi vor putea diminua cu 40-85% contribuţia la schema de sprijin pentru energia regenerabilă, în funcţie de intensitatea energetică. În schimb, de-a lungul celor 10 ani de aplicare a schemei, de la 1 decembrie 2014 până în 2024, companiile nu vor avea voie să înregistreze datorii la bugetul de stat şi nici să disponibilizeze mai mult de 25% din numărul angajaţilor. În plus, acestea va trebui să ia măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, să îşi menţină activitatea în Spaţiul Economic European (UE plus Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) şi să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ în vederea atragerii de personal calificat.

România a solicitat derogarea în baza unei noi politici formulate de Comisia Europeană anul trecut. După mai mulţi ani de susţinere necondiţionată a investiţiilor în energia regenerabilă, organismul european a decis în 2013 să sprijine reindustrializarea Europei, pentru ca blocul comunitar să rămână competitiv în raport cu economiile emergente.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

ArcelorMittal Galaţi salută decizia Comisiei Europene
ArcelorMittal subliniază necesitatea urgentării implementării acestei decizii începând cu 2014 - în conformitate cu schema adoptată şi aprobată anul acesta atât de Guvernul României, cât şi de CE - sprijinind, astfel, industria şi oferind baza pentru a concura pe piaţa europeană şi internaţională, de pe poziţii de egalitate cu alte companii similare.
„Salutăm aprobarea primită de la Comisia Europeană şi subliniem importanţa vitală a Hotărârii de Guvern (HG) care echilibrează supracompensarea schemei de certificate verzi”, a declarat Marian Năstase, Preşedintele Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie. „Comisia a confirmat decizia Guvernului de a compensa parţial povara financiară semnificativă reprezentată de schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile, cu scopul de a asigura viitorul industriei în România”, a adăugat Năstase.
Potrivit purtătorului de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi, Dorian Dumitrescu, punctul de vedere al Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie este şi cel al conducerii combinatului gălăţean. Măsurile pentru reducerea impactului schemei de sprijin pentru industria regenerabilă reprezintă un pas vital în sprijinirea industriei româneşti, care creează valoare adăugată şi care este responsabilă pentru aproximativ 1,5 milioane de locuri de muncă.
„Aprobarea schemei de exceptare pentru România dovedeşte, încă o dată, nu doar profesionalismul propunerii, dar şi necesitatea implementării schemei din 2014 - în condiţiile în care a fost aprobată luna aceasta de CE - importanţă recunoscută de către autorităţile din România, precum şi de Comisia Europeană. În acest sens, ne exprimăm încrederea că aplicarea Hotărârii de Guvern începând cu 2014 ne va permite să operăm în România şi sperăm că acestă decizie, care vine să echilibreze o schemă de sprijin supra-generoasă, nu va fi diluată prin măsuri administrative şi birocratice viitoare”, a declarat Năstase.
Hotărârea de Guvern referitoare la scăderea impactului schemei de sprijin pentru industria regenerabilă transpune Ghidul adoptat de Comisia Europeană referitor la proiectele pentru protecţia mediului şi energie, care primesc sprijin din partea statului, pentru perioada 2014-2020. Despre schema de exceptare Ghidul oferă criterii referitor la modalitatea prin care Statele membre, inclusiv România, pot reduce povara costurilor rezultate din urma schemelor de sprijin pentru energia regenerabilă pentru companiile energo-intensive. Comisia Europeană recomandă ca pentru companiile mari consumatoare de energie să se acorde o exceptare de 85% pentru plata certificatelor verzi. CE permite Statelor Membre să limiteze şi mai mult nivelul, până la 4% din valoarea adăugată brută, acest sprijin, pe baza principiului proporţionalităţii. Mai mult, acest nivel poate fi redus până la 0,5%, pentru operaţiuni cu intensitate energetică de cel puţin 20%. România a decis să diminueze contribuţia pentru finanţarea energiei produsă din surse regenerabile pentru anumite companii din sectoarele energo-intensive, active pe pieţe internaţionale. Beneficiarii vor plăti contribuţii mai mici cu 85%, 60% sau 40% pentru energia din surse regenerabile, dacă demonstrează o electro-intensitate mai mare de 20%, între 10% şi 20% sau, respectiv, între 5% şi 10%.
Schema de sprijin pentru energia regenerabilă reprezintă principalul motiv pentru care costurile cu energia au crescut până la un nivel insuportabil pentru consumatorii industriali din România. Creşterea necontrolată a subvenţiilor pentru energia regenerabilă a dus la o mărire generală a taxelor plătite de toţi consumatorii (care includ, alături de preţul la energie, costul cu certificatele verzi, taxa de cogenerare şi transport), de la 67 de lei per MWh în 2012, la 88 de lei per MWh în 2013, reprezentând o creştere de 30%.
adevarul.ro
Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Gerea spune că ArcelorMittal Galaţi poate fi sprijinit prin finanţarea zonei de eficienţă energetică

Ministerul Energiei, Andrei Gerea, a spus, vineri, la Galaţi, unde a vizitat Combinatul ArcelorMittal, că această companie poate fi spijinită prin finanţarea zonei de eficienţă energetică, adăugând că se încearcă găsirea unor surse de finanţare pentru fondul de eficienţă energetică deja înfiiinţat. ”Pe cei de la ArcelorMittal putem să îi ajutăm intervenind şi sprijinindu-i cu posibilitatea finanţării în zona de eficienţă energetică, este o problematică esenţială şi pentru România. Încercăm să găsim surse de finanţare pentru fondul de eficienţă energetică care este deja înfiiinţat şi ar trebui să funcţioneze exact în această direcţie şi sperăm ca împreună cu colegii mei, contând şi pe promisiunile celor de la ANRE, să reuşim să asigurăm - să spunem - prima finanţare în acest domeniu către ArcelorMittal pentru că dânşii au nişte proiecte şi nevoi”, a afirmat Gerea.

Ministrul Gerea a precizat că reprezentanţii combinatului de la Galaţi au în vedere realizarea unei investiţii de 32 de milioane de euro, care va duce la creşterea eficienţei energetice. Ministerul Energiei, IMM şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a făcut o vizită la Combinatul ArcelorMittal din Galaţi, unde a discutat cu reprezentanţii companiei despre o serie de aspecte legate de îmbunătăţirea cadrului general de activitate al societăţii sau de creşterea eficienţei energetice. În ultimii zece ani, ArcelorMittal Galaţi a investit aproximativ 800 de milioane de euro pentru modernizări tehnologice, ale echipamentelor de producţie şi înlocuirea utilajelor uzate. Aceste investiţii au condus la eficientizarea lanţului de producţie.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Certificatele verzi încaieră Guvernul cu marii actori industriali

Combinatul siderurgic din Galaţi, al doilea mare consumator de energie din România, critică Executivul pentru amânarea exceptării companiei de la plata unei părţi a certificatelor verzi.

Cabinetul Ponta a decis în 2014 că marii consumatori de electricitate pot fi exceptaţi de plata unei părţi a certificatelor verzi. Marii actori industriali afirmă acum că măsura trebuia aplicată de la semnarea acordului de exceptare, dar cabinetul Cioloş a adoptat recent o hotărâre de guvern, prin care exceptarea intră în vigoare de la aprobarea acordurilor. ArcelorMittal Galaţi şi ALRO Slatina au semnat respectivele înțelegeri în decembrie 2014 şi, în aceste condiții, cer ca reducerea să fie aplicată pentru tot anul 2015, nu de la 1 iunie 2015.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat României libere că “e dreptul Arcelor Mittal să ne dea în judecată, dacă consideră că i-am prejudiciat. E adoptată o hotărîre de săptămâna trecută, ce ţine cont de cadrul legal şi de constrângerile pe care politica de certificate verzi trebuie să o aibă”. Surse guvernamentale ne-au explicat că “a existat o directivă ce prevedea clarificarea raportului în privinţa certificatelor verzi. Ar fi fost destul de clar că ei ar fi trebuit să primească bani înapoi, dar nu exista cadrul legal de implementare. ArcelorMittal a depus actele, ştiind că urmează directiva, iar acum cer banii de la momentul depunerii actelor, nu de când a început să existe legislaţie românească. Vor să li se deconteze şi diferenţa de la 1 ianuarie, când a intrat în vigoare directiva, până la 1 iunie 2015, când a intrat în vigoare şi legislaţia românească”.

Pe de altă parte, surse oficiale din ArcelorMittal ce au dorit să-şi păstreze anonimatul au comentat pentru România liberă că aceasta “înseamnă că Guvernul a emis o decizie proastă. Am depus dosarul imediat şi a fost acceptat. Scutirea de la plata certificatelor verzi ar fi trebuit să se aplice conform legii de la acel moment. Vorbim despre milioane de euro. Efectul e colosal. Aceste certificate pe noi ne sufocă”.

Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal, a declarat Agerpres că diferenţa e de milioane de euro şi pune în pericol investiţiile companiei. "E o dezvoltare neaşteptată, ce ameninţă planul de investiţii, axat pe creşterea sustenabilităţii şi continuarea operaţiunilor. Foarte important e şi semnalul negativ în ce priveşte predictibilitatea mediului economic ", a explicat Bruno Ribo. Oficialul ArcelorMittal a atras atenţia că energia (electricitatea şi gazul natural) reprezintă peste 35% din valoarea adăugată a companiei (preţul de vânzare, din care se scade valoarea de cumpărare a materiilor prime), astfel că aceasta a îndeplinit criteriile de exceptare de la plata a 85% din certificatele verzi. Hotărârea de guvern stipulează că exceptarea ar trebui aplicată din anul când acordul de exceptare e emis, iar evaluarea ar trebui încheiată în maximum 30 de zile. “Compania noastră a depus aplicaţia cu documentaţia necesară autorităţilor imediat după intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern 495/2014, în decembrie 2014. Din cauza problemelor administrative de la Ministerul Economiei, ce nu pot fi atribuite aplicanţilor, Ministerul Economiei nu a eliberat nici o aprobare înainte de iunie 2015", a detaliat Bruno Ribo.

La orice directivă europeană, există o perioadă în care statele membre trebuie să o transpună, ce poate fi de până la un an, pentru că legislaţia naţională nu e unitară de la stat la stat. Dar care e principiul la emisiile de dioxid de carbon? Expertul de mediu Corneliu Florea Gabrian arată că orice actor industrial are emisii de CO2, iar dacă face investiţii nivelul acestora scade. Diferenţa cu care a fost redus nivelul de emisii poate fi vândută, dacă e sub plafonul naţional de emisii alocat.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

ArcelorMittal Galaţi: „Întârzierea aplicării legislaţiei privind scutirea de plată la certificatele verzi ne-a produs pierderi de 5 milioane de euro”

Conducerea combinatului siderurgic gălăţean a anunţat că a chemat Executivul în Justiţie, având în vedere că amânarea aplicării exceptării de la plata certificatelor verzi a fost amânată cu circa şapte luni, fără să existe o explicaţie în acest sens.

„Noi când anunţăm ceva, ne ţinem de cuvânt”, a răspuns Bruno Ribo, directorul ArcelorMittal Galaţi, la întrebarea dacă a deschis proces contra Guvernului, în chestiunea certificatelor verzi, aşa cum anunţase în luna martie. Acesta a declarat că dosarul se află în prima instanţă de judecată şi nu a dorit să precizeze unde se va judeca acest caz sau care este valoarea despăgubirilor pe care compania ar putea să le ceară statului român.

Totuşi, Bruno Ribo a precizat că ArcelorMittal a suferit doar din cauza certificatelor verzi pierderi de circa 5 milioane de euro. „Galaţiul exportă circa 70% din producţie, pentru că chiar şi acum, la o producţie de două milioane de tone, suntem mult prea mari pentru România. Când eşti forţat să exporţi, te întâlneşti cu competitori ucraineni, ruşi, turci, chinezi, indieni şi nici unul din aceştia nu plăteste taxe pe energie. Însă noi le plătim, iar astfel de costuri suplimentare nu le mai putem transfera către cumpărător. De aceea, suntem dezamăgiţi de ultima decizie a Guvernului privind certificatele verzi, căci pentru noi impactul acestei decizii este de circa 5 milioane de euro”, a declarat Bruno Ribo.

Precizăm că actualul guvern Cioloş a emis o hotărâre prin care scutirea de la plata ceritificatelor verzi nu se mai aplică din 2014, aşa cum stabilise guvernul Ponta, ci de la mijlocul anului trecut.

Hotărârea de Guvern nr. 495/2014 stabilea că exceptarea de la plata certificatelor verzi ar fi trebuit aplicată începând cu anul când Acordul de Exceptare este emis, adică din 2014, în cazul ArcelorMittal care a depus în decembrie 2014 documentaţia necesară. Totuşi, din diverse cauze, Ministerul Economiei nu a eliberat nicio aprobare înainte de iunie 2015, ceea ce înseamnă o întârziere de şapte luni, interval în care ArcelorMittal Galaţi şi Hunedoara au plătit pentru certificatele verzi circa 5 milioane de euro.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...
  • 2 weeks later...

Cei 15 “coloşi” care consumă cât jumătate din populaţia României

Un consumator casnic de energie, care stă într-un apartament cu două camere în Bucureşti, are o factură medie lunară de circa 100 de lei. Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie din România, plăteşte lunar circa 50 de milioane de lei pe energie, acesta fiind cel mai râvnit client de furnizorii de electricitate. Care sunt celelalte “conturi” apetisante de energie din România?

Pornind de la datele de consum exis­tente în piaţă, ZF a încercat să realizeze topul celor mai mari consu­matori de energie din Ro­mâ­nia, iar pe baza datelor ofi­ci­ale din rapoartele Auto­rită­ţii Naţionale de Re­gle­mentare din domeniul Ener­giei (ANRE) a reali­zat primele estimări privind fac­turile anu­ale la curent pe care aceste companii le achită.

Astfel, cel mai mare consumator de energie din România rămane Alro Slatina, care, potrivit celor mai recente informaţii disponibile, are anual nevoie de 3 TWh de energie, ceea ce echivalează cu aproape 6% din consumul intern.

Al doilea cel mai mare consumator de energie din România este ArcelorMittal Galaţi. Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, combinatul gălăţean are nevoie anual de 1,6 TWh de energie, ceea ce echivalează cu circa 3% din consumul de energie la nivel naţional.

Producătorul auto Dacia, cea mai mare companie din România, şi-a schimbat anul acesta furnizorul de energie, trecând de la Tinmar Energy, firmă care face parte din grupul Tinmar, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, la CEZ Vânzare, compa­nie controlată de cehii de la CEZ. La mo­men­tul în care această informaţie a fost făcută publică s-a comunicat inclusiv faptul că Dacia are un consum de energie de circa 304 GWh/an (0,6% din consumul anual la nivel naţional - n.red.).

În total, cei 15 mari consumatori de energie pentru care ZF a adunat datele privind necesarul anual de energie au nevoie de aproape 6 TWh pe an. Spre comparaţie, anul trecut, tot consumatorii casnici de energie au consumat 12 TWh de electricitate.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Ionel Borş: Preţurile energiei electrice şi gazelor naturale au luat-o razna în România

Country managerul ArcelorMittal Galaţi, Ionel Borş, care conduce şi Asociaţia marilor consumatori de energie din industrie, a declarat în cursul audierilor de la şedinţa comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea ANRE, că preţurile energiei electrice şi gazelor naturale au luat-o razna în România, iar statul este principalul vinovat, prin politicile impuse producătorilor.

Ionel Borş, spune că marii producători de energie sunt ai statului, care, prin reglementările impuse, a făcut imposibil accesul companiilor din industrie la resursele interne. În aceste condiţii, companiile sunt nevoite să apeleze la serviciile traderilor de energie, care au adaosuri mai mari. „Energia este o resursă primară, care trebuie introdusă în economie, în industrie”, a spus Borş.

El a oferit, pentru comparaţie, faptul că în Statele Unite producătorii din industria metalurgică au costuri la 25% faţă de cei din România. Pentru combinatul ArcelorMittal Galaţi, 40% din costurile de producţie ale tonei de oţel sunt reprezentate de energie, în prezent, în timp ce în perioada 2010-2011 acestea erau 25%. În aceste condiţii, exporturile spre Turcia ale combinatului au scăzut de patru ori, din cauza concurenţei şi preţurilor mari.

Ionel Borş spune că de această situaţie este responsabil şi profitul pe care statul îl impune drept indicator principal de performanţă în cazul producătorilor de energie, precum şi dorinţa companiilor producătoare de energie de a exporta.

gazetagalatiului.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Sanjeev Gupta: "România - una dintre cele mai scumpe ţări europene la electricitate şi gaz"

• Ştefan Radu Oprea: "Guvernul lucrează la o schemă de ajutor de stat, agreată de Uniunea Europeană, prin care pot fi reduse costurile energiei pentru industria energointensivă" 

Guvernul lucrează la o schemă de ajutor de stat, agreată de Uniunea Europeană, prin care pot fi reduse costurile energiei pentru indus-tria energointensivă, potrivit Ministrului Mediului de Afaceri, Comerţului şi Antreprenoriatului, Ştefan Radu Oprea.

Anterior afirmaţiilor făcute de oficialul de la mediul de Afaceri, preşedintele executiv al Alianţei GFG din care face parte şi combinatul siderurgic Liberty Galaţi, Sanjeev Gupta, a spus că România este una dintre cele mai scumpe ţări din Europa în privinţa electricităţii şi gazului natural. Domnia sa a precizat, conform Agerpres: "Pentru industria noastră, cele mai mari provocări sunt cele legate de energie. Aceasta este cea mai mare provocare, pentru că România este una dintre cele mai scumpe ţări din Europa în privinţa electricităţii şi gazului natural, iar industria noastră este una energointensivă. Acesta este principalul punct de discuţie cu Guvernul pentru a redeveni competitivi pe piaţa noastră şi suntem încrezători că vom găsi o soluţie. Sunt unele reglementări europene prin care industriile energointensive pot primi înapoi nişte bani din eforturile fiscale pe care le fac. Este un cadru european pentru acest lucru. De exemplu, avem o capacitate de producţie de aluminiu în Franţa, unde plătim o treime din cât plătim în Româ-nia curentul electric. Suntem încrezători că vom găsi o soluţie".

În context, ministrul Oprea a spus că Guvernul lucrează la un proiect prin care marile întreprinderi consumatoare de energie din ţară să poată beneficia de ajutoare financiare, procedură acceptată de UE şi care se aplică deja în alte state din UE.

bursa.ro

Link to comment
Share on other sites

Preţul energiei, cea mai mare provocare pentru Liberty Galaţi

Noul proprietar al combinatului siderurgic gălăţean, Sanjeev Gupta, a declarat că pentru unitatea din Galaţi, cel mai important activ din portofoliul Liberty, cea mai mare provocare o constituie preţul energiei electrice.

Miliardarul britanic de origine indiană Sanjeev Gupta a fost prezent joi la Galaţi, cu ocazia începerii oficiale ale operaţiunilor grupului Liberty în România. Cu acest prilej, el a anunţat planuri ambiţioase pentru combinatul Liberty Galaţi (fostul ArcelorMittal) şi a promis că, în următorii cinci ani, aici vor fi investite cel puţin 200 de milioane de euro. Deşi combinatul se află acum în perioada celor 100 de zile în care se face o analiză profundă a tuturor ideilor şi opţiunilor de investiţii, şeful Liberty a anunţat că se doreşte ca producţia anuală a combinatului de la Galaţi să crească de la două, la trei milioane de tone, iar acesta să redevină un jucător important pe piaţa naţională şi mondială a oţelului.

„Pentru industria noastră, cele mai mari provocări sunt cele legate de energie. România este printre cele mai scumpe ţări din Europa în privinţa electricităţii şi gazelor naturale, iar industria noastră este una energo-intensivă. Este principalul punct al discuţiilor noastre cu guvernul în a redeveni competitivi în piaţa noastră. Şi suntem încrezători că vom găsi o soluţie. Există unele reglementări europene, conform cărora industriile energo-intensive pot primi înapoi nişte bani din taxele pe care le plătesc, există un cadrul european pentru acest lucru. De exemplu, avem o capacitate de producţie de aluminiu în Franţa, unde plătim o treime din cât plătim în România pentru curentul electric. Diferenţa poate proveni din măsurile pe care Uniunea Europeană le poate acorda industriilor energo-intensive. Este o problemă care se poate rezolva, cel puţin în parte”, a spus Sanjeev Gupta.

Prezent la evenimentul de la Galaţi, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Radu Oprea, a dat asigurări că guvernul face toate eforturile pentru ca această problemă să se rezolve. „Avem nevoie de un investitor la Galaţi care să dea stabilitate locurilor de muncă. Şi atunci vom folosi schema de ajutor de stat cea cu compensare directă, care este acceptată de Uniunea Europeană, iar acum lucrăm în cadrul guvernului să putem aduce aceste prevederi în cazul industriei mari consumatoare de energie. Cred că ceea ce se întâmplă acum la Galaţi este o mare şansă pentru combinat. Avem un grup de lucru prin care încercăm efectiv să facem din această investiţie o poveste de succes, pentru că nu uit că, în industria metalurgică, un euro investit aduce imediat 3,1 euro. Şi atunci numărul de locuri de muncă pe care le susţine industria metalurgică este foarte important pentru România şi pentru Galaţi, pentru că ceea ce ne dorim, ca guvern responsabil, este să avem locuri de muncă stabile, bine plătite”, a spus ministrul Radu Oprea.

La rândul său, country-managerul combinatului gălăţean, Ionel Borş, a afirmat că această prevedere europeană, care nu este încă aplicată în România, se aplică deja în 15 state din Uniunea Europeană: „Energia electrică are o componentă a certificatelor de emisie, pentru că ea este produsă de cei care poluează. Preţul certificatelor a crescut foarte mult în ultimul timp, de la 5 euro acum un an şi ceva, la 25-26 de euro. Toate sunt băgate în preţ şi suportate de toţi consumatorii, inclusiv de noi. Europa cunoaşte treaba asta şi permite ca o parte din banii pe care îi plăteşte consumatorul să i-i dăm înapoi, ca să fie competitiv pe piaţa globală a oţelului. Această prevedere au aplicat-o 15 state din Europa, România sperăm să o aplice pentru 2018-2019, pentru că din 2020 nu va mai acceptată. Pentru România este nevoie de o schemă, la care se lucrează şi care va fi aprobată de guvern şi de Comisia Europeană”.

Cum va rezista Liberty Galaţi competiţiei globale cu producători din afara Uniunii Europene, de exemplu, Ucraina, Rusia, ale căror costuri nu cuprind şi taxa pe emisiile de carbon? Conform lui Sanjeev Gupta, „atâta vreme cât ţări din afara UE nu sunt supuse taxării pe emisii de gaze cu efect de seră şi nu trebuie să plătească aceste taxe, este un mare avantaj pentru ele şi un mare handicap pentru noi, producătorii europeni”. Precizări pe marginea acestui subiect a adus europarlamentarul Dan Nica, invitat la evenimentul de joi din combinat. „Se introduce acum Carbon Border Adjustment Mechanism, mecanismul de ajustare la frontieră a taxelor vamale. Pentru ţările non-UE care nu plătesc aceste taxe legate de emisiile de carbon, toate aceste taxe se vor regăsi diferenţa de la taxele vamale, astfel încât să fie o competiţie reală. Toate ţările trebuie să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru că dioxidul de carbon îi afectează pe toţi. S-a constatat, din păcate, că atunci când au fost introduse în Europa taxele pentru dioxidului de carbon, industria oţelului a scăzut în Europa şi a venit oţel din China la greu”, a spus europarlamentarul gălăţean.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Combinatul Liberty Galaţi nu susţine subvenţionarea CE Oltenia

Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC) - din care fac parte combinatul siderurgic Liberty Galaţi şi unităţile ArcelorMittal România - atrag atenția într-un comunicat că orice schemă suplimentară de sprijinire a sectorului energetic anulează competitivitatea industriei românești, în lipsa unor măsuri similare pentru sectoarele industriale, implementate la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, ABIEC își manifestă "îngrijorarea profundă" privitor la demersurile Guvernului în legătură cu mecanismul de sprijin pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO), prin care, timp de zece ani, toți consumatorii finali de energie electrică ar urma să plătească până la 10,5 miliarde de lei pentru a susține costurile cu certificatele de emisii CO2 pe care CEO trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică.
„Industria se află în mare dificultate din cauza prețului energiei electrice și al gazelor, a tuturor taxelor și schemelor de sprijin pe care este obligată să le susțină. Asistăm neputincioși la distrugerea competitivității companiilor din România chiar de propriii aleși, într-o realitate în care industria este ignorată atunci când se elaborează nenumărate strategii, programe, politici și scheme de susținere. Reprezentăm industrii care realizează produse cu valoare adăugată mare, angajăm sute de mii de oameni, direct și indirect, și, în ciuda rolului important pe care îl jucăm în economia României, constatăm că măsurile Guvernului duc la pierderea avantajelor competitive pe piețele internaționale”, a declarat Marian Năstase, președintele ABIEC.
Potrivit comunicatului citat, energia este o componentă esențială pentru industria românească și de aceea membrii ABIEC au investit peste un miliard de euro în cele mai performante instalații existente la nivel global. În consecință, companiile din cadrul asociației nu mai au mecanisme suplimentare de a eficientiza consumul de energie în procesele lor de producție. De aceea, noile taxe anunțate de Guvern riscă să scoată din piață companiile industriale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

170 de companii din industrie vor primi ajutor de stat pentru costul energiei în valoare totală de 331 mil. euro

  • În schema de ajutor de stat se încadrează şi Sidex Galaţi

Aproximativ 170 de companii industriale ar urma să primească un ajutor de stat pentru energie în valoare totală de 331 mil. euro timp de trei ani. Printre companii se regăsesc produ­cători de oţel, aluminiu sau produse chimice precum Sidex Galaţi, Tenaris Silcotub Zalău, TMK Artrom, Doosan IMGB, Ciech Soda, dar şi producători de îmbrăcăminte sau hârtie şi carton precum Pehart Tec din Dej, Ambro din Suceava, Manifatture Italiane din Craiova sau Shireen Fashion din Timişoara.

Guvernul a adoptat la sfârşitul lui 2019 legea care creează cadrul legal pentru compensarea costurilor cu certificatele CO2 şi lista celor 15 coduri CAEN eligibile pentru această com­pensare. Compensarea costurilor cu certificatele de emisii indirecte de dioxid de carbon (CO2) va însemna pentru com­paniile din România mari consu­matoare de energie o gură de oxigen, în contextul în care costurile cu aceste certificate au crescut de 7 ori în ultimii doi ani. Cadrul legal pentru această compensare a fost creat prin OUG 81/2019, dar încă nu a fost pus în aplicare.

Companiile din industria românească se confruntă cu probleme legate de preţul energiei, acesta fiind unul dintre motivele pentru care unele şi-au închis temporar sau definitiv activitatea, printre care platforma IMGB sau ArcelorMittal Hunedoara. Costurile cu energia în producţia de aluminiu reprezintă circa 40% din costurile de producţie, în vreme ce în industria oţelului costul cu energia este de circa 18% din costurile totale. Mai mult de o treime din costul cu energia este reprezentat de certificatele de emisii indirecte.

Cele 170 de companii beneficiare contribuie la PIB-ul României cu 6%, mai mult decât tot sectorul construcţiilor, şi au peste 200.000 de angajaţi direct sau indirect, potrivit notei de fundamentare a actului normativ.

Preţul gazelor naturale pentru consumatorii casnici este de 68 de lei/MWh, în vreme ce media naţională în 2019 a fost de 121 de lei/MWh. Pentru gazul de import, preţul mediu este de 125 de lei pentru un MWh.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Ordonanţă de urgenţă pentru susţinerea marilor consumatori de energie

Guvernul a aprobat joi o ordonanţă de urgenţă cu privire la susţinerea marilor consumatori de energie, aceasta fiind o modificare a ordonanţei care permitea susţinerea a 15 ramuri din industrie, a declarat, joi, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, la finalul şedinţei de guvern.

"Astăzi am aprobat o ordonanţă de urgenţă cu privire la susţinerea marilor consumatori de energie. Este vorba de modificarea ordonanţei 81 aprobată anul trecut în decembrie. O ordonanţă care permitea susţinerea a 15 ramuri din industrie. Repet, deci producătorii români care au angajaţi direct şi indirect peste 100.000 de salariaţi, unde exista un risc foarte mare de relocare. Vă reamintesc, şi nu vreau să se uite acest lucru, că prin Ordonanţa 114 guvernul PSD practic a aruncat în aer piaţa de energie electrică şi gaze naturale, iar preţul energiei electrice a crescut foarte mult, scăzând puternic competitivitatea industriei româneşti. Practic, companii mari precum Sidex Galaţi, Alro Slatina şi mulţi alţii s-au trezit puşi în imposibilitatea de a mai face faţă presiunii preţului energiei electric", a afirmat Popescu.

Ministrul Economiei a subliniat că schema de stat pe care a propus-o în decembrie 2019 a fost aprobată de Comisia Europeană. Aceasta a fost transpusă din nou în ordonanţă de urgenţă în legislaţie, urmând să fie publicat caietul de sarcini şi ghidul solicitantului prin ordin al ministrului în termen de două zile de la publicarea în Monitorul Oficial a ordonanţei şi demararea procedurii de oferire a acestui ajutor de stat.

"Practic, putem spune că am adus din nou competitivitate în industria românească. Am salvat câteva sute de locuri de muncă. Am salvat industria românească de o guvernare care nu a făcut decât să mărească preţul energiei electrice", a mai spus Virgil Popescu.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Ajutor de stat pentru combinatul siderurgic din Galaţi

Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă privind o schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie din 15 domenii de activitate, prin intermediul certificatelor de emisii de CO2. De această schemă vor beneficia, aproximativ 170 de unităţi industriale, printre care şi combinatul siderurgic de la Galaţi.

Guvernul a aprobat instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea consumatorilor industriali de energie încă din decembrie 2019, prin OUG 81/2019, însă acest mecanism financiar avea nevoie de aprobarea Comisiei Europene. Aprobarea a fost dată pe 8 mai 2020, pentru un buget provizoriu de aproximativ 291 milioane de euro, pentru perioada 2019-2020. Potrivit Comisiei, vor beneficia de ajutor companiile active în România în sectoarele care se confruntă cu costurile semnificative ale electricităţii şi care sunt în mod special expuse la concurenţa internaţională.

În ultima şedinţă de Guvern a fost operată o actualizare a OUG 81/2019, în conformitate cu toate detaliile de ordin tehnic ale instituţiei europene. "Aprobarea acestei ordonanțe vine în contextul în care, de la instituirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, consumatorii finali de energie electrică din România s-au confruntat cu costuri în creștere ale consumului de energie electrică cauzat de transferul costului dioxidului de carbon în prețul electricității. Consecințele acestor creșteri ale costurilor au fost resimțite în special de consumatorii industriali energointensivi, cărora le-a fost periclitată în mod semnificativ competitivitatea pe piața internă europeană și le-a fost afectată poziția pe piața concurențială mondială, riscul iminent fiind relocarea acestora", potrivit unei informări a Ministerului Energiei.

Energia, miză pentru păstrarea locurilor de muncă

Referindu-se la măsura Guvernului, deputatul gălăţean Victor Paul Dobre a precizat că ordonanța vizează susţinerea unor producători, care, direct sau indirect, asigură zeci de mii de locuri de muncă, unităţi a căror competitivitate a fost afectată de celebra OUG 114, "care a aruncat în aer piaţa de energie şi gaze naturale".

"OUG 114 a pus în situaţii foarte dificile companii mari, precum combinatul siderurgic de la Galați sau Alro Slatina, ce nu-și mai permiteau prețurile la energie electrică. Pentru aceste companii exista pericolul ridicat de relocare, respectiv ca aceste companii să nu mai facă afaceri în România, deoarece produsele de aici nu mai erau competitive ca preț cu cele din alte țări europene. Guvernul a eliminat astfel orice posibilitate de relocare și păstrăm în România, în siguranță, peste 200.000 de locuri de muncă doar în sectorul energetic.

În continuarea acestei măsuri, Guvernul Orban a decis să scoată la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene. Aprobarea acestei ordonanțe vine în contextul în care, de la instituirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, consumatorii finali de energie electrică din România s-au confruntat cu costuri tot mai mari ale consumului de energie electrică cauzat de transferul costului dioxidului de carbon în prețul electricității. OUG 114 lovea în industria românească, lovea în piața de energie și în piața gazelor naturale și avea ca efect producerea de șomaj și de sărăcie. Guvernul PNL a înlăturat această decizie sinucigașă, care printre altele făcea România din ce în ce mai dependentă de gazul rusesc. De altfel, după adoptarea OUG 114, importul de gaz rusesc în România a crescut de trei ori", a explicat Victor Paul Dobre.

În cazul combinatului Liberty Galaţi, miza era cu atât mai mare cu cât în planurile de investiţii strategice se află realizarea unui cuptor cu arc electric, în scopul reducerii emisiilor de carbon. Iar acest lucru înseamnă şi consum mai mare de energie electrică.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.