Fără energie ieftină, Combinatul Siderurgic ”sângerează”

[dcp100168]

Guvernul acordă ajutoare de stat pentru Combinatul siderurgic

Dezvoltarea și adaptarea Combinatului siderurgic ”Liberty” la noua politică europeană ce dorește reducerea emisiilor de dioxid de carbon este sprijinită de Guvernul României.

”Liberty Galați a intrat, deja într-o schemă de ajutor de stat care a fost adoptată de guvernul nostru care prevede, pentru a crește competitivitatea produselor, rambursarea a 15 % din costul certificatelor de CO2 pe anul 2019 și 2020. Este o schemă de ajutor de stat care nu a fost folosită numai în România, este folosită și în Germania și în alte țări; schema pe care noi am utilizat-o tocmai din cauza faptului că Ordonanța 114  a crescut artificial prețul la gaze și energie electric, în special pentru consumatorii industriali și a redus competitivitatea companiilor românești. Deja, este beneficiar, sunt în curs de negociere și urmează să primească această parte de 15 % din certificatele de CO2. În ceea ce privește negocierile dintre EximBank și Liberty nu pot să vă dau detalii, dar orice decizie se ia, este aprobată într-un organism în care sunt reprezentate ministere și entități de la nivel guvernamental care vor analiza orice credit. Din punctul meu de vedere Liberty Galați, este un combinat care trebuie sprijinit, este un combinat care poate fi competitive. Programul de investiții gândit de echipa managerială este un program care se pliază pe politica europeană din cadrul Pactului Verde, de reducere treptată a emisiilor de carbon. Este și vorba despre construcția unei centrale care să producă energie bazată pe gaz și hidrogen, care va reduce foarte mult emisiile de CO2  și este vorba și despre alte parteneriate care sunt făcute între combinatul siderurgic Galați și alte entități cum este Institutul de Cercetare de la Râmnicul Vîlcea”, a  declarat  Ludovic Orban, premierul României.

Aceeași sursă a explicat și faptul că Executivul susține programul investițional al combinatului pentru ca acesta să se dezvolte și să se adapteze la noua politică europeană. Astfel va putea  asigura locuri de muncă și suport economic pentru orașul și județul Galați.

reperul.ro

[dcp100168]

Sindicatele din siderurgie au pichetat Ministerul Energiei

Sindicatele din industria metalurgică au pichetat, joi, sediul Ministerului Energiei, solicitând intervenţia Guvernului pentru a reglementa preţurile mari la electricitate şi gaze. Din cadrul FSS Metarom face parte inclusiv sindicatul Siderurgistul AMG din cadrul Combinatului Siderurgic Liberty Galați.

La acțiunea de pichetare a Ministerului Energiei au participat aproximativ 100 de persoane, reprezentând unitățile din întreaga țară, zece dintre sindicaliști fiind din Galați.
"Am cerut ministrului Energiei să reglementeze preţurile, pentru că nu putem funcţiona în aceste condiţii. Preţul energiei a crescut de opt ori şi nu mai găsim de unde să cumpărăm. În aceste condiţii, toată industria metalurgică din România se va închide, pentru că nu mai suntem competitivi", a declarat Dănuţ Onică, preşedintele Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor Metarom.
El a dat exemplul producătorului de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din ţară, care şi-a închis deja trei din cinci secţii.
”Colegii de la Alro Slatina sunt, într-adevăr, cei mai afectați, pentru că în procesul de producție folosesc numai energia electrică. Combinatul de la Galați este și el afectat, dar într-o măsură mai mică, dacă e să facem o comparație cu ei”, a precizat Gheorghe Bezman, președintele sindicatului Siderurgistul AMG.
În cadrul acțiunilor de protest, sindicaliştii din siderurgie au cerut autorităţilor o investigaţie cu privire la cauzele care au dus la aceste tarife.
"Aşteptăm să vedem ce prevede noua ordonanţă pe care au promis-o cei din Guvern pentru sprijinirea populaţiei şi a industriei", a spus președintele FSS Metarom.
El a arătat că liderii sindicali au cerut să intre la discuţii cu reprezentanţi ai Ministerului Energiei.
"Nimeni nu ne-a primit. Am depus un material la registratură. Dacă nu vom primi un răspuns, mâine (vineri - n.r.), între orele 11:00 şi 13:00, suntem pregătiţi să pichetăm sediul Guvernului. Nu doar sindicatul de la Alro, ci din toată siderurgia, de la Galaţi, Hunedoara, Zalău, Călăraşi", a arătat liderul sindical.
În funcție de reacția autorităților, liderii sindicali urmează să ia o decizie privind viitoarele măsuri de protest.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prețul energiei ar putea lăsa România fără industrie siderurgică. Conducerea combinatului din Galați caută „modalități de gestionare a situației”

Prețurile la energie electrică și gaze, dar și scăderea pieței europene a oțelului în contextul războiului din Ucraina, au adus și industria siderurgică într-o situație fără precedent, punând în pericol continuarea producției.

Principala unitate de producție din România, Combinatul Siderurgic „Liberty” de la Galați se confruntă cu mari probleme în derularea operațiunilor și după ce pe platforma siderurgică a fost vehiculată știrea că ar putea fi închis și ultimul furnal aflat în funcțiune, situație care ar fi însemnat de fapt închiderea activității combinatului, reprezentanții bordului director au transmis angajaților un mesaj în care sunt prezentate problemele cu care se confruntă compania și în care se spune că deocamdată sunt căutate „modalități de gestionare responsabilă a situației”.

În afară de combinatul de la Galați, în România mai funcționează Combinatul Siderurgic de la Hunedoara, aflat în proprietatea Grupului ArcelorMittal cu o participaţie de 96,5% și SIF Banat-Crişana, cu un pachet de 2,98%. Dar și combinatul din Hunedoara este într-o situație economică dificilă, din cauză că a înregistrat pierderi în 2020 și 2021. La începutul lunii septembrie, Grupul ArcelorMittal a închis două combinate siderurgice din Europa.

Companiile cer „suportul Guvernului pentru industria românească”

În mesajul transmis angajaților Combinatului Siderurgic „Liberty” de către Sandip Biswas, Interim CEO for Liberty Primary Steel and Mining în cadrul Grupului „Liberty Steel” se face precizarea că cea mai dificilă provocare cu care se confruntă compania este creșterea prețurilor la energie și gaze, care au determinat reducerea producției în industriile energo-intensive, companiile din aceste domenii industriale având nevoie de susținerea Guvernului României pentru depășirea acestor situații de criză și continuarea producției:

„În primul rând, piaţa de energie şi impactul său asupra inflaţiei: preţurile energiei au crescut masiv în Europa pe fondul creşterilor preţului la gaz, care a atins cote-record. Acestea au condus la inflaţia care pune presiune pe economia majorităţii ţărilor şi pe capitalul de lucru al industriilor energo-intensive, de aceea multe companii şi-au redus producţia.

În cadrul asociaţiilor profesionale, colaborăm cu mari companii industriale şi solicităm suportul Guvernului pentru industria românească în această perioadă”.

Scăderi ale cererii de laminate pe piața europeană, din cauza războiului din Ucraina și dumpingului

Alte dificultăți în siderurgia românească sunt provocate de perturbările intervenite pe piața europeană a oțelului, atât în contextul războiului din Ucraina, care a diminuat consumurile de laminate, dar și din cauză că producătorii din afara Uniunii Europene, care beneficiază de prețuri mai mici la energie și gaze și nu plătesc certificate pentru emisii CO2 își permit să vândă laminate pe piața europeană la prețuri de dumping.

„Cel de-al doilea factor important este piaţa de oţel: cerere de oţel la nivel european a înregistrat o scădere în majoritatea segmentelor în al doilea semestru al anului 2022. Această scădere a fost determinată în principal de stocurile excesive, ca urmare a preocupărilor legate de aprovizionare în contextul războiului din Ucraina, dar şi de o creştere mare a importurilor în Europa la preţuri de dumping.

Pieţele de construcţii şi infrastructură sunt într-o situaţie mai bună, ceea ce se potriveşte cu portofoliul nostru, dar – în afară de câteva semne de revigorare – majoritatea analiştilor estimează că cererea va stagna o perioadă înainte de a-şi reveni spre sfârşitul anului”, se spune în mesajul reprezentantului Grupului „Liberty Steel”.

„Vom evalua modalităţi prin care să gestionăm în mod responsabil această situaţie”

Situația în care se află combinatul de la Galați este cu mult mai dificilă decât în perioada crizei din perioada 2009 – 2010, când producția a scăzut la 1,9 milioane de tone sau în perioada 2013 – 2016, când întreaga piață europeană a oțelului a fost afectată de dumpingul practicat de producătorii de oțel din China.

Administrația combinatului gălățean a depășit acele situații de criză. Acum, reprezentanții administrației sunt ceva mai rezervați în a oferi garanții de ieșire din criză, rezumându-se doar la a le comunica angajaților că deocamdată sunt căutate modalităţi pentru gestionarea situației.

„În acest moment continuăm activitatea combinatului în mod normal, iar săptămânile viitoare vom analiza piaţa şi costurile noastre operaţionale şi vom evalua o serie de modalităţi prin care putem să gestionăm în mod responsabil această situaţie”, se spune în mesajul trimis angajaţilor de către Sandip Biswas, Interim CEO for Liberty Primary Steel and Mining.

puterea.ro

[dcp100168]

Ajutor pentru compensarea costurilor cu certificatele CO2

Companiile mari consumatoare de energie din România vor putea beneficia de ajutor din partea statului pentru a compensa o parte din costurile generate de certificatele de emisie de gaze cu efect de seră. Comisia Europeană a aprobat o schemă de sprijin în valoare de 1,5 miliarde de euro, valabilă până în 2030, fondurile necesare susținerii acestei scheme fiind asigurate tocmai din vânzarea de certificate CO2 de către statul român. Costurile cu energia electrică sunt puternic grevate de prețul acestor certificate, cu impact mare asupra competitivității produselor pe piața globală, unde nu se plătesc aceste certificate CO2.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României menită să acorde o compensație parțială întreprinderilor mari consumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică ce rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii („ETS”), se arată într-un comunicat de presă al Executivului Comunitar.

Schema notificată de România, cu un buget total estimat de 1,5 miliarde euro, va acoperi o parte din prețurile mai ridicate la energie electrică rezultate din impactul prețurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei electrice (așa-numitele „costuri indirecte ale emisiilor”) suportate în perioada 2021-2030. Măsura de sprijin vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

De această măsură vor beneficia întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon nominalizate în „Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS”. Aceste sectoare se confruntă cu costuri semnificative ale energiei electrice și sunt expuse în mod deosebit concurenței internaționale.

Compensația va fi acordată întreprinderilor eligibile sub forma unei rambursări parțiale a costurilor indirecte ale emisiilor suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031. Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75 % din costurile indirecte ale emisiilor suportate. Valoarea ajutorului se calculează pe baza valorilor de referință privind eficiența consumului de energie electrică, care asigură faptul că beneficiarii sunt încurajați să economisească energie.

Pentru a putea primi compensații, beneficiarii trebuie să îndeplinească anumite măsuri, care nu sunt cumulative. Aceste măsuri se referă la punerea în aplicare a anumitor recomandări formulate în urma auditului energetic; acoperirea a cel puțin 30 % din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de CO2; investirea a cel puțin 50 % din valoarea ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalațiilor lor. „Beneficiarii vor trebui să respecte una dintre aceste obligații în termen de trei ani de la acordarea ajutorului”, precizează comunicatul.

România a notificat, de asemenea, o modificare a unei scheme anterioare de compensare parțială a întreprinderilor mari consumatoare de energie pentru creșterea prețurilor energiei electrice rezultate din costurile indirecte ale emisiilor suportate în perioada 2019-2020. Schema anterioară a fost aprobată de Comisie în mai 2020 (SA.56403). Prin această modificare, România prelungește până în 2022 termenul pentru plata ajutoarelor pentru anul 2020, având în vedere întârzierea plăților din cauza unei rate de îmbolnăvire excepțional de ridicate în contextul pandemiei de coronavirus.

focus-energetic.ro

[dcp100168]

Ce se întâmplă la Combinatul Liberty Galaţi

* Piața oțelului, "scurtcircuitată" de importurile ieftine și costurile energiei

Măsurile de urgență prezentate recent de Comisia Europeană în domeniul energiei "nu sunt ambițioase și nici suficient de rapide" pentru a reduce prețurile și a asigura sustenabilitatea sectoarelor industriale energo-intensive, precum industria oțelului, a avertizat Asociația Europeană a Oțelului (Eurofer), din care face parte inclusiv Liberty Steel, care deține Combinatul Siderurgic de la Galați.

O serie de state europene, în funcție de resurse, au încercat să regleze la nivel național prețurile din domeniul energiei pentru consumatorii industriali. Din păcate, România, în ciuda faptului că este una dintre țările UE cel mai puțin dependente de energia din surse externe, încă întârzie în a introduce un sistem cu adevărat eficient la nivelul companiilor, așa după cum avertiza la rândul ei, încă de luna trecută, asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC).

Context general

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", în urma negocierilor la nivelul UE, Comisia Europeană a prezentat, pe 14 septembrie, un set de măsuri în domeniul energiei, precum reducerea cererii, limitarea temporară a veniturilor producătorilor "inframarginali" de energie electrică, precum și o contribuție temporară de solidaritate pentru profiturile excedentare generate din activitățile din sectoarele petrolului și gazelor.

Reprezentanții industriei siderurgice apreciază însă că măsurile nu sunt suficiente. "Propunerile Comisiei arată o ambiție și o amploare limitate, deoarece nu vor reduce prețurile și costurile energiei pentru industria siderurgică la un nivel sustenabil, care ar menține sectorul competitiv. Piața europeană este în prezent inundată de importuri mai ieftine din țări terțe, care sunt supuse doar unei fracțiuni din costurile energetice pe care le suportă producătorii de oțel din UE", a declarat Axel Eggert, director general al Eurofer.

Acesta a avertizat că deja există o tendință de reducere a producției și concedieri temporare. "Fără acțiuni rapide, acestea ar putea deveni permanente, iar UE ar periclita reziliența sectorului său intern de oțel, care este un atu strategic pentru propria autonomie, în care se află sectoare-cheie din aval, cum ar fi auto, construcții, inginerie mecanică, apărare, sănătate, şi echipamentele de energie regenerabilă", a mai spus reprezentantul Eurofer.

Ce se întâmplă la Galați

Desigur, în acest context, gălățenii își pun întrebări în legătură cu viitorul Combinatului Siderurgic Liberty Galați. Faptul că, alături de Liberty Ostrava, formează "nucleul dur" al Liberty Steel în Europa îi conferă stabilitate Combinatului de la Galați, dar nu schimbă faptul că industria siderurgică, în ansamblul ei, traversează o perioadă dificilă.

În cadrul unei note interne adresate angajaților, conducerea Liberty Galați arăta, recent, că prețurile record la energie au condus la un nivel inflaționist care pune presiune pe economia țărilor UE și pe companiile industriilor energo-intensive. Un factor important a fost și scăderea cererii de oțel la nivel european. "Această scădere a fost determinată în principal de stocurile excesive, ca urmare a preocupărilor legate de aprovizionare în contextul războiului din Ucraina, dar și de o creștere mare a importurilor în Europa la prețuri de dumping. Piețele de construcții și infrastructură sunt într-o situație mai bună, ceea ce se potrivește cu portofoliul nostru, dar - în afară de câteva semne de revigorare - majoritatea analiștilor estimează că cererea va stagna o perioadă, înainte de a-și reveni spre sfârșitul anului", se arătat în mesajul conducerii Liberty Galați.

"În acest moment, continuăm activitatea Combinatului în mod normal, iar săptămânile viitoare vom analiza piața și costurile noastre operaționale și vom evalua o serie de modalități prin care putem să gestionăm în mod responsabil această situație", se mai arăta în mesajul conducerii Combinatului.

Scenariile apocaliptice, dezmințite

În condițiile în care, totuși, în Europa asistăm la închiderea unor oțelării, la reducerea producției și concedieri, scenariile "apocaliptice" n-au ocolit nici Combinatul de la Galați, pe principiul "zvonerul și răspândacul" fiind vehiculată, de exemplu, "închiderea iminentă" a Furnalului nr. 5.

Cum astfel de zvonuri încă persistă, am solicitat conducerii Liberty Galați un punct de vedere privind situația actuală a Combinatului și ultimele evoluții de pe piața oțelului. Drept urmare, un purtător de cuvânt Liberty Steel Group a dat ziarului "Viața liberă" următoarea declarație: "Toate companiile producătoare de oțel din Europa sunt afectate de condițiile de piață pline de provocări. Monitorizăm îndeaproape prețurile la energie electrică și gaze naturale și, în același timp, gestionăm eficient stocurile de materii prime pentru a asigura în continuare un management responsabil al producției la Liberty Galați. De asemenea, continuăm să implicăm în mod ferm Guvernul României și alți parteneri să ne sprijine atât pe noi, cât și celelalte mari companii electro-intensive, să navigăm printre provocările actuale ale pieței. În cazul în care vor exista schimbări în procesul de producție, îi vom informa în primul rând pe angajații noștri."

Ce măsuri solicită industria

Revenind la situația înregistrată la nivel național, unde companii precum Azomureș, ALRO, ALUM sau Chimcomplex au fost nevoite să-și restrângă activitatea, nu se poate nega faptul că este nevoie de măsuri coerente de protejare a industriei energo-intensive în fața creșterilor prețurilor la energie.

ABIEC, în calitate de reprezentant al marilor consumatori de energie din economia românească, a propus un set de măsuri care încă mai așteaptă un răspuns din partea autorităților. Vă reamintim care au fost soluțiile propuse: plafonarea/compensarea prețului energiei și a gazului natural pe tot lanțul de comercializare de la producător până la consumatorul final. Astfel de măsuri au fost deja aplicate în țări precum Slovacia, Grecia, Spania și Portugalia. Scheme de protejare a consumatorilor industriali mai sunt aplicate, printre altele, în Franța și Bulgaria; contracte pe termen lung între producători și marii consumatori; reduceri ale taxelor pe energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie; urgentarea prelungirii schemei de compensare a emisiilor indirecte de CO2 pentru perioada 2021-2030, precum și finanțarea adecvată a acesteia.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Liberty Galaţi investeşte 1 milion de lei într-un sistem de iluminat stradal care va scădea consumul de energie al sistemului cu 61%

Ca urmare a crizei energetice, mai multe companii şi persoane iau măsuri de reducere sau eficientizare a consumului de energie electrică şi gaze naturale. Recent, Liberty Galaţi, fostul combinat Sidex, a anunţat o investiţie de 1 milion de lei (200.000 de euro) în eficientizarea energetică a sistemului de iluminat stradal. Potrivit reprezentanţilor companiei, consumul sistemului în cauză va scădea cu 61%, care va însemna o economie anuală de 700 Mwh.

„Cu un cost de circa 1 milion de lei, acest proiect va asigura o economie de energie de aproximativ 700 MWh pe an, o cantitate suficientă pentru a alimenta 400 de locuinţe. Preconizăm ca investiţia se va amortiza în următoarele 18 luni, datorită scăderii cu 61% a consumului de energie al sistemului de iluminat stradal şi a costurilor reduse de mentenanţă”, au transmis reprezentanţii Liberty Galaţi.

Este vorba de un proiect în colaborare cu Enel X în cadrul căruia peste 1.000 de becuri vor fi înlocuite cu unele moderne, care consumă mai puţin.

„Liberty Galaţi îşi asumă în totalitate responsabilitatea de a reduce consumul de energie şi de a realiza pe termen lung planul său de decarbonizare până în 2030. În condiţiile creşterii continue a preţurilor la energie şi a lipsei de angajament din partea furnizorilor sau a guvernului de a încheia contracte de furnizare de energie pe termen lung, aceste programe şi investiţiile noastre în producţia de energie regenerabilă devin din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, pe termen scurt nu putem face mai mult, de aceea continuăm să implicăm în mod activ autorităţile guvernamentale la nivel local şi naţional pentru a oferi industriei sprijin substanţial în perioada de iarnă care urmează", a declarat Ajay Aggarwal, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Liberty Galaţi.

La începutul acestei veri, compania a lansat procedura de licitaţie pentru furnizarea tehnologiei pentru două cuptoare hibride cu arc electric, care vor reduce în timp emisiile de carbon ale companiei cu peste 80%, mai anunţă reprezentanţii Liberty.

„Pentru a sprijini transformarea Greensteel şi obiectivul de a deveni neutru în emisii de carbon până în 2030, Liberty Galaţi dezvoltă deja prima fază de 50 MW dintr-un parc fotovoltaic, cu o capacitate totală de 180 MW, care va necesita o investiţie totală de 890 de milioane de lei şi va furniza energie verde, regenerabilă direct pe platforma siderurgică.”

zf.ro

[dcp100168]

Schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie

Guvernul a adoptat miercuri ordonanța de urgență privind instituirea unei scheme de ajutor de stat de 1,5 miliarde de euro în perioada 2022-2030 pentru marii consumatori de energie, schemă avizată anterior de Comisia Europeană.

O astfel de măsură răspunde, parțial, solicitărilor marilor consumatori de energie din economia românească, inclusiv Combinatul Siderurgic Liberty Galați.

Ținerea sub control a prețurilor la energie este cu atât mai importantă cu cât, la nivel național, sunt deja companii precum Azomureș, ALRO, ALUM sau Chimcomplex care au fost nevoite să-și restrângă activitatea din cauza costurilor ridicate.

Potrivit Ministerului Energiei, noile măsuri adoptate prin actul normativ aprobat de CE vizează instituirea, pentru perioada 2022-2030, a unei scheme de ajutor de stat pentru întreprinderile din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon - este cazul industriei siderurgice - din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice.

Schema de ajutor în valoare de 1,5 miliarde de euro va asigura o compensare parțială întreprinderilor mari consumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică ce rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Autoritatea responsabilă cu administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Energiei.

În perioada 2019- 2021, în România a fost implementată o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare, ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice. Plata ajutorului de stat s-a efectuat pentru emisiile indirecte aferente anilor 2019-2020. Valoarea totală a ajutorului de stat pentru anul 2019 a fost de 399 milioane de lei pentru un număr de 34 de întreprinderi, respectiv, de 637 milioane de lei pentru un număr de 33 de întreprinderi în anul 2020.

Beneficiarii ajutorului de stat au fost consumatorii energointensivi cu activitate în pregătirea fibrelor și filării fibrelor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele, fabricarea hârtiei și a cartonului, extracția de minereuri feroase, extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale, fabricarea produselor de cocserie, fabricarea altor produse chimice anorganice de bază, fabricarea îngrășămintelor și produselor azotoase, fabricarea fibrelor sintetice și artificiale, producția de metale feroase, sub forme primare, și de feroaliaje, metalurgia aluminiului, producția plumbului, zincului și cositorului, metalurgia cuprului.

ABIEC, în calitate de reprezentant al marilor consumatori de energie din economia românească, printre care și Liberty Galați, a propus un set de măsuri printre care figurează: plafonarea/compensarea prețului energiei și a gazului natural pe tot lanțul de comercializare de la producător până la consumatorul final; contracte pe termen lung între producători și marii consumatori; reduceri ale taxelor pe energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie; urgentarea prelungirii schemei de compensare a emisiilor indirecte de CO2 pentru perioada 2021-2030, precum și finanțarea adecvată a acesteia.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galațiul riscă să rămână fără industrie

România are un risc crescut de dezindustrializare, în condițiile în care ponderea industriei în PIB a avut scăderi accentuate în ultimii zece ani, avertizează Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), din care face parte și Combinatul Liberty Galați

Din ABIEC fac parte, alături de combinatul siderurgic de la Galați, și alte mari companii din metalurgie, industria chimică și construcții, precum Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Tenaris Silcotub, Saint-Gobain România, Romcim, Azomureș și BA Glass România. Toate aceste companii formează, practic, "coloana vertebrală" a marii industrii din România și au împreună o cifră de afaceri de peste 4,5 miliarde de euro și, în total, peste 14.000 de angajați.

Combinatul Liberty Galați este, deopotrivă, compania din marea industrie cu cea mai mare cifră de afaceri, dar și cu cel mai mare număr de angajați. Mai exact, Liberty Galați, a avut în 2022 o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de euro, dublu față de următoarea clasată - Silcotub (821 milioane de euro) și mult peste Alro (645 milioane de euro) sau Saint Gobain (454 milioane de euro).

În ceea ce privește numărul de salariaţi, Liberty Galați are 5.125 de angajați, aproape cât următorii trei mari angajatori la un loc, respectiv Alro - 2.118 angajați, Saint-Gobain - 1.991 angajați și Silcotub - 1.837 angajați.

În același timp, deși vorbim de marea industrie, problemele cu care se confruntă în prezent sunt la fel de mari.

Prețurile energiei "omoară" industria

Potrivit studiului realizat de Asociația Marilor Consumatori de Energie, situația marii industrii din România continuă să se deterioreze și în 2023, pe fondul menținerii unui preț foarte ridicat al energiei, atât electricitate, cât și gaze. Din păcate, factorii de risc pentru activitatea industrială sunt în creștere.

"Situația financiară a companiilor din ABIEC a început să se deterioreze în 2022, în contextul în care prețul energiei a continuat să crească, în timp ce cotațiile bursiere ale produselor au scăzut. Perspectivele în 2023 sunt îngrijorătoare: cotațiile bursiere nu dau semne de revenire, în timp ce prețul energiei rămâne ridicat", precizează ABIEC.

Datele studiului arată că prețul energiei a crescut de cinci ori față de nivelul prepandemic, iar prețul mărfurilor a crescut doar de 1-2 ori. Creșterea masivă a prețului energiei nu a putut fi reflectată în prețul produsului finit, multe dintre produsele acestor industrii fiind tranzacționate pe burse de mărfuri, unde prețul este determinat de companii care produc în țări cu prețuri mult mai mici ale energiei.

În studiu se mai arată faptul că, dintre toate țările europene, industria românească ar primi printre cele mai mici compensații financiare de la stat, în ceea ce privește prețul energiei. Astfel, fabricile românești plătesc în medie 192 de euro/MWh, preț de plafon, în timp ce fabricile din Grecia plătesc 65 de euro, Spania plătește 95 de euro, iar vecinii bulgari, 102 euro.

Pilonii economiei se clatină

Marile companii consumatoare de energie formează, per ansamblu, unul dintre principalii piloni ai economiei. Producția de metale, minerale nemetalice, materiale de construcții și produse chimice din România reprezintă nu mai puțin de 7,5 la sută din PIB. În această structură, metalurgia, în care este cuprins și Combinatul Liberty Galați, generează 2,1 la sută din PIB, adică aproximativ echivalentul totalului alocațiilor bugetare la nivel național pentru Apărare!

Dincolo de asta, însă, sectoarele amintite asigură și 10 la sută din totalul angajaților, respectiv 572.531. Dintre aceștia, peste 256.000 de angajați au legătură, sub o formă sau alta, cu sectorul metalurgic și al prelucrării metalelor. Prin urmare, când marea industrie înregistrează un declin, acest lucru se reflectă inclusiv la nivel macroeconomic.

"Deficitul pe comerțul cu produsele minerale, materialele de construcții, produsele chimice și metalurgice a crescut rapid în ultimii ani și depășește deja 9,4 miliarde euro", se mai arată în studiul ABIEC. Pe categorii, deficitul cel mai mare este înregistrat în industria chimică (6,8 miliarde de euro), urmat de cel din metalurgie (un miliard de euro) și comerțul cu minerale și materiale de construcții (un miliard de euro).

Propunerile companiilor

Dat fiind tot acest context economic, ABIEC vine cu o serie de propuneri de mecanisme suport pentru susținerea marii industrii.

Un prim set de propuneri se referă la adoptarea imediată a TCTF (Temporary Crisis and Transition Framework) pentru industrie, în conformitate cu măsurile similare luate la nivelul Uniunii Europene. Acest lucru privește compensarea costurilor excesive cu energia pentru anii 2022 și 2023, pe baza consumului actual sau a celui anterior (dinaintea crizei energetice); ajutoare pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială și pentru investiții în eficiența energetică - planificate sau efectuate (pentru a reduce gradul excesiv de îndatorare acumulat făcând investiții în condiții economice foarte dificile); compensarea costurilor de conservare și redeschidere a unor linii de producție închise din cauza costurilor excesive ale energiei.

Al doilea set de propuneri se referă la definirea unor scheme de suport complementare specifice, adresate marilor consumatori industriali, pentru a stimula investițiile noi în producție, prin alocarea unor bugete dedicate din fondurile disponibile (Fondul de Modernizare, realocarea fondurilor europene neutilizate în anii precedenți, bugetul de stat).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Industria mare din România solicită compensarea costurilor mari cu energia şi sprijin pentru decarbonizarea sectorului

♦ „Trebuie să concurăm cu importurile din alte ţări europene în care există scheme de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie şi, mai ales, cu importurile masive din afara Uniunii Europene, unde producătorii au subvenţii pentru energie“.

Industria mare din România solicită compensarea costurilor mari cu energia şi sprijin pentru decarbonizarea sectorului, conform unui comunicat al Asociaţiei Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC). Din asociaţie fac parte unii dintre cei mai mari producători industriali din România, cu afaceri cumulate de peste 4,5 mld. euro (24 mld. lei).

„Liberty Galaţi este cel de-al doilea mare consumator de energie din România şi curând va deveni cel mai mare consumator - după ce implementăm planurile Green Steel. Istoric, costul direct al energiei a crescut de la 6 - 8% la 35 - 40% din costurile noastre variabile pe tona de oţel, ceea ce este o creştere imensă. Aceasta exclude costurile indirecte cu furnizorii cu care am fost nevoiţi să renegociem contracte, la un cost al serviciilor în creştere până la 200%, la care se adaugă costul taxei pe carbon de aproximativ 160-180 de euro pentru tona de oţel“, a transmis Ajay Aggarwal, preşedintele Liberty Steel Group Europe şi preşedintele Consiliului de Administraţie Liberty Galaţi.

România are un risc crescut de dezindustrializare, mai susţine sursa citată: „Deficitul comercial pentru produsele minerale, materiale de construc­ţii, produse chimice şi meta­lur­gice a atins 9,4 miliarde de euro, în 2023. În plus, trebuie să concurăm cu importurile din alte ţări euro­pene în care există sche­me de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie şi, mai ales, cu im­porturile masive din afara Uniunii Europene, unde pro­du­cătorii au subvenţii pentru ener­gie şi unde nu se aplică nici taxa pe car­bon. Aceste importuri ajung în România la pre­ţuri mai mici decât costurile noastre va­ria­bile -  întrebarea este cum putem fi com­petitivi.“

„Astfel, reducerea cererii şi creşterea costurilor au avut un impact devastator asupra pieţei oţelului din România şi din întreaga Europă“, mai spune Ajay Aggarwal.

Membri ABIEC generează afaceri de peste 4,5 miliarde de euro şi plătesc peste 336 de milioane de euro anual către stat, conform cifrelor  furnizate de asociaţie: „Companiile mari consumatoare de energie plătesc cu 75% mai mult decât competitorii din ţările care au luat măsuri de compensare“. ABIEC solicită compensarea costurilor excesive cu energia pentru anii 2022 şi 2023, pe baza consumului actual sau anterior (dinaintea crizei energetice), sprijin pentru decarbonizarea proceselor de producţie industrială şi pentru investiţii în eficienţă energetică din fondurile disponibile (Fondul de Modernizare, realocarea Fondurilor Europene neutilizate în anii precedenţi etc). „Astfel, industria României, mult diminuată în ultimii ani, va putea concura, în condiţii similare, cu cea a Europei şi cea de la nivel internaţional. Potrivit studiului „Riscul de dezindustrializare a României şi soluţii pentru o industrie mai puternică“, realizat de VALOREM, până în prezent, sprijinul acordat de România prin aplicarea Cadrului temporar de criză şi tranziţie nu a fost aplicat marilor companii industriale spre deosebire de majoritatea guvernelor din Europa care au alocat fonduri substanţiale pentru a proteja industria.“

Printre acestea se numără Italia care a înfiinţat un fond de 23 de miliarde de euro sub formă de garanţii şi împrumuturi cu dobândă subvenţionată, Germania care a alocat cinci miliarde de euro pentru intervenţii standard, în primă fază, iar apoi a suplimentat succesiv fondurile, Franţa, care a alocat cinci miliarde de euro, completate ulterior; iar Spania a înfiinţat un fond de 6,3 miliarde de euro pentru a limita preţul gazelor naturale pentru producătorii de energie, au mai transmis asociaţia producătorilor. „Aceste măsuri au vizat sprijinirea producţiei industriale, cu rezultate directe in Produsul Intern Brut al fiecărei ţări, dar şi cu impact pozitiv asupra bugetelor de stat, prin colectarea taxelor şi impozitelor şi prin menţinerea locurilor de muncă.“ Potrivit studiului VALOREM, în România, companiile mari consumatoare de energie plătesc cu aproximativ 75% mai mult pentru energie decât cele din ţările care au luat măsuri proactive de compensare.

zf.ro

[dcp100168]

Combinatul Liberty Galați, o nouă schemă de ajutor în energie

Marii consumatori industriali de energie, printre care se numără și Combinatul Siderurgic Liberty Galați, vor beneficia de o nouă schemă de ajutor de stat prin care vor fi scutiți de la subvenționarea energiei regenerabile, prevederile în acest sens fiind deja pe circuitul de avizare la nivelul Ministerului Energiei.

Costurile la energie reprezintă în prezent o "piatră de moară" pentru marea industrie, existând chiar riscul ca unele unități să-și reducă în mod considerabil activitatea sau chiar să fie închise.

După cum v-am relatat în "Viața liberă", România are un risc crescut de dezindustrializare, în condițiile în care prețul energiei continuă să crească, în timp ce cotațiile bursiere ale produselor industriale au scăzut. Potrivit datelor Asociației Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), din care face parte și Combinatul Liberty Galați, alături de alte mari companii precum Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Tenaris Silcotub, Saint-Gobain România, Romcim, Azomureș și BA Glass România, prețul energiei a crescut de cinci ori față de nivelul prepandemic, iar prețul mărfurilor a crescut doar de 1-2 ori.

În aceste condiții, pentru a evita o deteriorare a situației din industrie, ajutorul de stat constând în exceptarea marilor consumatori industriali de energie electrică de la o parte din cota obligatorie de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie regenerabilă, în vigoare din 2014 și care expiră la finalul lui 2023, urmează să fie prelungit cu opt ani, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"Energia este inima economiei românești, inclusiv a industriei și a locurilor de muncă pentru zeci de mii de români. Țin la tranziția energetică, dar ea trebuie să fie și corectă, și inteligentă. De aceea, caut în permanență, împreună cu echipa Ministerului Energiei, soluții pentru a crește competitivitatea economiei românești, pentru a ne proteja industria și pentru a-i asigura perspectivele de dezvoltare pe termen lung. Marii consumatori din sistemul energetic național pot și trebuie să beneficieze de toate instrumentele permise de reglementările europene", a arătat ministrul Energiei.

Acesta a precizat că de reînnoirea schemei de ajutor de stat pentru plata certificatelor verzi care se adresează marilor consumatori de energie electrică vor beneficia zeci de companii din industrie.

"Aproximativ 200 de companii din industria românească vor beneficia de o reducere de 75-85 la sută privind plata certificatelor verzi, un sprijin real pentru păstrarea locurilor de muncă și pentru productivitatea economiei naționale. Concret, am inițiat demersurile pentru prelungirea ajutorului acordat sub forma exceptării unor consumatori finali de la aplicarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie pe o perioada de opt ani, începând cu ianuarie 2024, pană la sfârșitul anului 2031.

În urma consultărilor cu Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, a fost definitivată forma finală a schemei de ajutor de stat, aflându-se actualmente pe circuitul intern de avizare, urmând a fi publicată pe site-ul Ministerului Energiei în consultare publică, în cel mai scurt timp. Schema de ajutor de stat va avea un buget total de 750 milioane de euro, iar ajutoarele acordate nu vor depăși 150 milioane de euro în fiecare an", a mai arătat ministrul Economiei, Sebastian Burduja.

Anul trecut, de sprijin au beneficiat un număr de 88 de companii. Cele mai mari ajutoare individuale, cuprinse între 10 și 30 milioane  de euro, au fost acordate Combinatului Siderurgic Liberty Galați și Combinatului Alro Slatina, aceste unități având și cea mai mare pondere a costurilor cu electricitatea în totalul cheltuielilor.

Pe de altă parte, deși această schemă de ajutor este binevenită, ea rezolvă doar în parte problema prețurilor mari la energie din industrie și vine mai degrabă să conserve o stare de fapt.

"Dintre toate țările europene, industria românească ar primi printre cele mai mici compensații financiare de la stat, în ceea ce privește prețul energiei. Astfel, fabricile românești plătesc în medie 192 de euro/MWh, preț de plafon, în timp ce fabricile din Grecia plătesc 65 de euro, Spania plătește 95 de euro, iar vecinii bulgari, 102 euro", se arată în studiul Asociației Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC).

Așa cum subliniam în paginile ziarului "Viața liberă", ABIEC a venit cu un set de propuneri de mecanisme-suport pentru susținerea marii industrii. Printre acestea se numără adoptarea imediată a TCTF (Temporary Crisis and Transition Framework) pentru industrie, în conformitate cu măsurile similare luate la nivelul Uniunii Europene. Acest lucru privește compensarea costurilor excesive cu energia pentru anii 2022 și 2023, pe baza consumului actual sau a celui anterior (dinaintea crizei energetice); ajutoare pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială; compensarea costurilor de conservare și redeschidere a unor linii de producție etc.

De asemenea, companiile din industrie mai propun definirea unor scheme de suport complementare specifice, adresate marilor consumatori industriali, pentru a stimula investițiile noi în producție, prin alocarea unor bugete dedicate din fondurile disponibile (Fondul de Modernizare, realocarea fondurilor europene neutilizate în anii precedenți, bugetul de stat).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Liberty Galaţi vrea să ia un credit de 150 milioane de euro în numele şi în contul statului român

Acţionarii combinatului siderurgic Liberty Galaţi sunt convocaţi într-o şedinţă extraordinară, în data de 14 decembrie 2023, pentru a aproba contractarea unui împrumut în valoare maximă de 150 milioane de euro, ce urmează a fi făcut în numele şi în contul statului român.
Potrivit convocatorului, pe ordinea de zi sunt următoarele puncte:
”1. - Aprobarea contractării prin EximBank Banca Românească, în numele şi în contul statului, a unui credit cu dobândă subvenţionată în scopul realizării de investiţii şi/sau capital de lucru, în termenii şi condiţiile prevăzute în schema de ajutor de stat conform Normei SN3.15 Garanţii Eximbank în cadrul schemei de ajutor de stat UcrainaZ (NI-GAR-15l/0), în valoare de 150 de milioane de euro.
2.- Aprobarea încheierii de către Consiliul de Adminsitraţie al Societăţii a convenţiei de garantare (”Convenţia de Garantare”) prevăzută în Schema de Ajutor de Stat, în legătură cu contractul de credit, precum şi cu alte documente aferente Convenţiei de Garantare.
3. - Aprobarea constituirii în garanţie a bunurilor mobile şi/sau imobile ale Societăţii, astfel cum acestea vor fi regăsite în patrimoniul societăţii la data la care este convocată Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor societăţii şi acordării mandatului de a decide asupra cuantumului acestora Consiliului de Adminsitraţie al societăţii”.

Acţionariatul Liberty Galaţi SA este structurat astfel: Liberty Holdco Galati & Skopje Limited din Regatul Unit, Londra (controlată de Sanjeev Gupta) deţine 99,7 % din acţiuni, iar restul de 0,30 % este deţinut de persoane fizice. 

Este alarmant cum statul român intră în acest joc al împrumuturilor, ajutoarelor de stat şi garanţiilor în condiţiile în care patronul combinatului de la Galaţi, Sanjeev Gupta şi grupul lui de firme fac obiectul unor investigaţii ale instituţiilor anticorupţie din Marea Britanie, dar şi din Franţa.

Demn de menţionat este şi faptul că schema de ajutor de stat conform Normei SN3.15 se acordă în contextul crizei economice generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, instituind o schemă de garantare cu componentă de ajutor de stat, având ca obiectiv deblocarea accesului la finanţare al companiilor care se confruntă cu un deficit de lichidităţi, ca urmare a blocajelor financiare generate de conflictul din Ucraina, în vederea asigurării continuităţii în desfăşurarea activităţii acestora, potrivit actului normativ care reglementează această normă.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Fostul Sidex Galați vrea credit bancar de până la 150 milioane euro, cu dobândă subvenționată și garanție de stat

Combinatul siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, deținut de Liberty Steel Group din conglomeratul GFG Alliance al familiei Gupta, vrea să contracteze un credit bancar în valoare de până la 150 milioane euro, relevă date analizate de Profit.ro. Împrumutul vizat de Liberty Galați ar urma să fie acordat în cadrul unei scheme de ajutor de stat implementate de către banca de stat Exim Banca Românească, menită să deblocheze accesul la finanțare al companiilor care se confruntă cu deficit de lichidități ca urmare a blocajelor financiare generate de conflictul din Ucraina. În cadrul schemei de ajutor de stat, banca acordă garanții, în numele și în contul statului, care acoperă în proporție de maximum 90% creditele acordate de către instituții de credit pentru realizarea investițiilor și/sau pentru susținerea activității curente.

Schema a fost instituită în noiembrie 2022, după ce a fost aprobată de către Comisia Europeană. Bugetul total al schemei este de 1,5 miliarde lei (circa 300 milioane euro), acesta permițând constituirea unui portofoliu de garanții la credite estimat la 4,5 miliarde lei (aproximativ 900 milioane euro).

Combinatul siderurgic gălățean, al doilea cel mai mare consumator industrial de energie din România, a anunțat recent că a început procesul de repornire a unui furnal și a solicitat din nou din partea autorităților măsuri de protecție față competitorii externi subvenționați, precum și de ținere sub control a costurilor cu electricitatea.

Liberty Galați, unde a fost numit de curând un nou manager general, este cel mai mare producător de oțel integrat din România, cu o capacitate de fabricație de aproximativ 3 milioane de tone de oțel pe an, pentru clienți din construcții, industria navală, petrol și gaze, precum și din sectorul producției de energie regenerabilă. Compania a terminat anul trecut cu pierderi de peste 821 milioane lei, comparativ cu profitul net de peste 1,3 miliarde lei din 2021, iar veniturile totale au scăzut cu mai mult de 10%, de la 10 la 8,98 miliarde lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor Publice. Efectivul mediu de angajați s-a menținut constant, la circa 5.000 de persoane.

profit.ro

[dcp100168]

Extremă urgență! Problemele financiare ale Combinatului „Liberty” împing în faliment zeci de firme din Galați

Economia Galațiului este într-o criză fără precedent după ce zeci de firme au ajuns în pragul falimentului din cauză că nu și-au încasat banii din relațiile contractuale cu Combinatul Siderurgic „Liberty”, iar în zeci de procese aflate pe rolul Tribunalului Galați se cere insolvența combinatului.

România ar putea pierde standardul de „exportator”, devenind „importator” de laminate, dacă nu vor fi găsite rapid soluții pentru ieșirea din criză a singurei companii producătoare de oțel din țară, Combinatul Siderurgic „Liberty”, care se află într-o situație financiară dificilă în primul rând din cauza prețului energiei, care în România este dublu față de prețurile la energie plătite de producătorii de oțel din Franța și Germania.

Despre aceste lucruri se discută de câțiva ani, de pe vremea Guvernului Ponta. Aproape toate guvernele au promis măsuri de asigurare a unui climat economic echivalent cu cel din siderurgia europeană, pentru a fi asigurată competitivitatea producătorilor români pe piața europeană, dar nu s-a întâmplat nimic și acum situația pare să se îndrepte spre punctul final.  

Primul semn este faptul că au ajuns în pragul falimentului zeci de firme  din Galați care au relații contractuale cu combinatul și care nu și-au încasat banii pentru lucrările executate sau serviciile și materialele furnizate din cauza problemelor financiare cu care se confruntă Combinatul „Liberty”.

Multe dintre aceste firme s-au dezvoltat în baza colaborării cu combinatul siderurgic și sunt dependente în foarte mare măsură de contractele cu combinatul.

Patronatul IMM din Galați încearcă cu disperare să obțină o rezolvare a situației

În ultima perioadă, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii (PIMM) din Galați a avut mai multe întâlniri cu reprezentanții administrației Combinatului Siderurgic „Liberty”, dar și la Guvern, în încercarea de a găsi o soluționare a crizei prin care trece economia locală din cauză că zeci de firme din Galați nu și-au încasat banii în contractele derulate cu combinatul și sunt pe punctul de a intra în faliment.

Potrivit președintelui PIMM Galați, Marian Filimon, situația este extrem de gravă, pentru că nu se pune problema unor întârzieri la plată în cazul contractelor cu plata la trei luni sau la șase luni. S-ajuns și la întârzieri de un an a acestor plăți și asta a dus la blocarea activității multor firme, care nu mai au resurse financiare pentru salarii și materii prime. Mulți administratori de firme au intrat în litigii cu băncile, care nu numai că nu le mai acordă credite, dar nici nu mai au răbdare să aștepte plata sumelor restante.

În urma acestor întâlniri cu administrația Combinatului „Liberty”, o parte din firme și-au încasat, cel puțin pațial, sumele restante, dar situația este, în continuare, extrem de gravă.

„Ei ne-au dat asigurări că se va rezolva, că vor da drumul, spun să avem încredere, numai că evidențele sunt cele care se văd. Să dea Dumnezeu ca pentru Galați, pentru țară, Combinatul Liberty să meargă mai departe, pentru că este singurul producător de oțel din România”, ne-a declarat Marian Filimon, președintele Patronatului IMM Galați.

Tribunalul Galați, asaltat de o avalanșă de procese în care firmele solicită insolvența Combinatului „Liberty”

În ultimele luni, pe rolul Tribunalului Galați au apărut zeci de dosare în care creditorii Combinatului Siderurgic „Liberty” SA au deschis acțiuni în instanță pentru a-și recupera banii.

O simplă căutare a litigiilor combinatului pe portalul tribunalului demonstrează cât de gravă este situația, pentru că apare o lungă listă de acțiuni în instanță identice, cu același obiect și aceeași materie juridică: „obiectul cauzei: procedura insolvenței – societate pe acțiuni”, „materia juridică: faliment”!  

În urmă cu două luni erau peste 50 de cereri de deschidere a procedurii, la începutul lunii noiembrie erau peste 70 de procese, iar acum a devenit mult mai dificil de evaluat numărul proceselor.

În urmă cu o lună, administrația combinatului afirma că sunt doar câteva „cazuri izolate”, dar portalul Tribunalului Galați demonstrează că situația este chiar foarte gravă.

Trei cauze ale dezastrului: prețul energiei, contracția pieței din cauza războiului din Ucraina și dumpingul din China

S-a ajuns la această situație dificilă cu care se confruntă singura companie producătoare de oțel din România din mai multe cauze. Una din acestea este războiul din Ucraina, care a determinat o scădere a investițiilor, care a avut ca efect contracția pieței laminatelor.

În contextul acestei scăderi a pieței oțelului, dublată de o creștere a prețurilor la energie, o mare parte din piață a fost captată prin dumpingul practicat de companiile producătoare de oțel din China, care își pot permite să vândă mai ieftin din cauză că beneficiază de un preț mai mic al energiei și nu plătesc certificate pentru emisiile CO2.

Situația economică a Combinatului „Liberty” de la Galați a fost afectată în cea mai mare măsură de prețul energiei, cu mult mai mare decât cel plătit de companiile concurente pe piața europeană. Prețul energiei electrice plătit de Combinatul Siderurgic „Liberty” este dublu față de prețul plătit de producătorii de oțel din Franța și Germania, iar de aici prețul mai mic practicat de acele companii pe piața europeană.

„Din punct de vedere istoric, costul direct al energiei a fost în medie 6 – 8% din costul nostru variabil pe tonă de oțel. Astăzi, costul energiei este, în medie, de 35 – 40% din costul nostru variabil pe tona de oțel. Este o creștere uriașă!

Aceasta exclude costurile indirecte cu furnizorii și alți vânzători, pentru care am fost nevoiți să renegociem contracte, la un cost al serviciilor în creștere între 70 și 200%, toate acestea înainte de a calcula costul taxei pe carbon de aproximativ 160-180 de euro pe tona de oțel.

În plus, trebuie să concurăm cu importurile din alte țări UE în care există scheme de sprijn pentru energie pentru marii consumatori, precum și din afara UE, unde țările au subvenții pentru energie și, în plus, nu se aplică taxa pe carbon”, declara recent Ajay Aggarwal, președintele Consiliului de Administrație la Combinatul „Liberty” din Galați.

Combinatul din Galați a ajuns într-o situație critică și în pofida încercărilor administrației companiei de a da asigurări că lucrurile merg destul de bine, sunt semne clare că problemele cu care se confruntă sunt destul de complicate și nu mai pot fi rezolvate cu promisiuni.

puterea.ro

[dcp100168]

Cu zeci de cereri de insolvență și furnalul oprit, Combinatul Liberty Galați vrea 150 milioane de euro credit garantat de stat

Combinatul siderurgic Liberty Galati se confruntă cu un val de cereri de insolvență și probleme de producție ce au generat îngrijorare printre furnizori. Nu mai puțin de 42 de companii cer intrarea în insolvență a celui mai mare producător de oțel din sud–estul Europei. Compania Liberty Galați spune că sunt puține cazuri, raportat la miile de furnizori, și se pregătește să ia un credit de 150 de milioane de euro garantat de stat. 

Ziua de 8 decembrie va fi una lungă pentru magistrații Tribunalului Galați. Un singur complet are de soluționat 42 de cereri de insolvență a combinatului siderurgic Liberty Galați. Creditorii reclamă faptul că nu au primit sume mai mari de 40.000 de lei, de mai bine de 90 de zile.

Roata norocului pentru creditorii combinatului

O parte dintre dosare vor fi fără obiect, dat fiind că datoriile au fost deja stinse. „Până anul trecut, au fost corecți, nu știu ce s-a întâmplat de s-a ajuns în situația asta”, a declarat pentru Europa Liberă Paula Bulgaru, administratorul companiei Firogal Galați, una dintre firmele care au solicitat insolvența. Agentul economic se ocupa cu servicii de întreținere la Uzina de Aglomerare și Furnale și avea de recuperat - din ianuarie - aproximativ 100.000 de lei. A primit banii abia acum, după ce a deschis procesul.

Nu toți furnizorii de materii sau servicii au fost la fel de norocoși. Una dintre firmele care-și caută banii în instanță este Rora Consing S.R.L. Brașov. „Nu am primit nimic”, declara la sfârșitul săptămânii trecute, pentru Europa Liberă, Cristina Tudose – directorul operativ al companiei. Firma este deja la al doilea termen de judecată, primul având loc în octombrie.

În ultimul an, de când a apărut primul caz de cereri de insolvență, s-au adunat peste 70. Ce se întâmplă pe 8 decembrie este un record de cereri de analizat în aceeași zi. La precedentul termen, din octombrie, erau 14 astfel de solicitări.

„Încearcă să minimalizeze situația”

La începutul lunii noiembrie a existat o întrevedere pe subiectul datoriilor între conducerea combinatului și Nicolae Filimon, președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Galați. Filimon a declarat pentru Europa Liberă că a fost informat de reprezentanții Liberty Galați de constituirea unei comisii care analizează și decide cum și când se achită creanțele. „Au încercat să minimalizeze situația. Nu au dreptul nici moral, nici profesional să aprecieze dacă o societate creditoare este într-o situație mai grea ca alta, nu sunt bancă, să facă reeșalonări. Sunt obligați să dea banii”, a spus Filimon.

În opinia sa, este vorba doar de o strategie de a trage de timp, interval în care firmele mici sau mijlocii riscă falimentul.

Un alt semnal de alarmă este numirea în funcția de director general a avocatului Radu Ionescu. „În mediul de afaceri se vorbește că a fost pus să pregătească insolvența ”, mai spune Filimon.

Reprezentanții combinatului susțin că situația este sub control. „Liberty Galați nu a fost și nu este în insolvență. Avem mii de furnizori și câteva cazuri care în prezent sunt apărate în instanță.”, a transmis pentru Europa Liberă un purtător de cuvânt al Liberty Galați.

Semne de întrebare referitoare la producție

Pe 30 septembrie, Liberty anunța că a decis oprirea temporară a Furnalului nr. 5, singurul operațional, și invoca vremea nefavorabilă de la Marea Neagră și nivelul scăzut al Dunării, „nivel care a afectat livrarea unei cantități suficiente de materii prime care să asigure funcționarea neîntreruptă a furnalului în condiții de siguranță”, conform unui comunicat de presă al Liberty. În trecut erau stocuri de materii prime suficiente pentru a acoperi perioadele de vreme proastă. Conducerea combinatului invocă faptul că pe 21 și 25 septembrie, compania care asigură transportul materiilor prime a emis două notificări privind „instaurarea situației de ape mici”, motiv ce a generat instaurarea unei situații de forță majoră. La 21 septembrie, cotele apelor Dunării erau de +141 cm peste nivelul de referință specific și nu exista vreun aviz de oprire a circulației din partea Administrației Fluviale Dunărea de Jos. Pe 7 noiembrie, când conducerea combinatului anunța repornirea Furnalului 5, cotele apelor Dunării erau de + 126 cm peste nivelul de referință specific. În tot acest interval, cotele Dunării au fost sub cele din 21 septembrie, când Combinatul a invocat că nu se poate face transport din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Repornirea Furnalului 5 nu a avut loc nici până în prezent, la o lună de la anunțarea evenimentului. „Repornirea cu succes a furnalului în condiții de siguranță este un proces complex, chiar dacă are loc după o oprire temporară. Cu toate acestea, echipele noastre au început deja lucrările de repornire a furnalului, care estimăm că va fi operațional în scurt timp”, a transmis pentru Europa Liberă un purtător de cuvânt al Liberty Galați.

Persoane din conducerea combinatului au declarat pentru Europe Liberă că o explicație ar putea fi legată de stocurile de materii prime, care ar asigura necesarul doar pentru o perioadă scurtă de timp. „Avem suficientă materie primă pentru a livra clienților noștri produsele de care au nevoie”, au comunicat, în replică, reprezenții Liberty Galați, la solicitarea Europei Libere.

Credit de 150 de milioane de euro, garantat de stat

Pe 14 decembrie este convocată Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Liberty Galați. Pe ordinea de zi figurează și „aprobarea contractării prin EximBank, în numele și în contul statului, a unui credit cu dobândă subvenționată în scopul realizării de investiții și/sau pentru capital de lucru”. Conducerea își propune accesarea a până la 150 de milioane de euro prin schema de ajutor de stat Ucraina, lansată pe 17 martie 2023.

Obiectivul schemei este deblocarea accesului la finanţare al companiilor care se confruntă cu un deficit de lichidităţi, ca urmare a blocajelor financiare generate de conflictul din Ucraina, în vederea asigurării continuităţii în desfăşurarea activităţii acestora. Bugetul Schemei este de 1.500 de milioane de lei (aproximativ 300 de milioane de euro), care permite constituirea unui portofoliu de garanţii la credite, estimat la 4.500 de milioane de lei (aproximativ 900 de milioane de euro), fiind destinat unui număr estimat de 120 de beneficiari. Pentru a beneficia de sprijin, beneficiarul trebuie să dovedească și că „nu se află în procedură de executare silită, insolvenţă, închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau administrare specială şi nu face obiectul niciunei cereri adresate instanţelor judecătoreşti competente de deschidere a procedurii de concordat preventiv sau de insolvenţă, la iniţiativa acestuia ori la solicitarea vreunui terţ creditor”, conform normelor elaborate pentru Garanţii EximBank în cadrul schemei de ajutor de stat Ucraina.

„Fiind una dintre numeroasele companii românești afectate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Liberty Galați poate confirma că a solicitat Eximbank România acordarea unui sprijin pentru capital de lucru în cadrul schemei de ajutor de stat Ucraina”, a transmis pentru Europa Liberă un purtător de cuvânt al Liberty Galați.

Scurt istoric al Combinatului Siderurgic Galați

Inaugurat în 1966, Combinatul Siderurgic Galați (Sidex) a fost cumpărat de LNM Holdings NV în 2001, pentru 70 de milioane de dolari. După fuziunea, în 2006, dintre Mittal Steel și Arcelor, numele combinatului a fost schimbat în ArcelorMittal Galați.

În 2019, Liberty House Group (parte a grupului GFG Alliance) a cumpărat de la ArcelorMittal combinatul siderurgic din Galați, la pachet cu alte șase unități europene, achitând pentru toate 740 de milioane euro.

Cu 5.066 angajați și o cifră de afaceri de 7,9 miliarde lei, combinatul a avut anul trecut pierderi de 821 milioane lei.

În 2021, firma a a vut o cifră de afaceri de 9,4 miliarde lei și un profit de 1,3 miliarde lei. În 2020, primul an după schimbarea acționariatului, cifra de afaceri era de 4,7 miliarde de lei, fiind consemnate pierderi de 51 de milioane. Liberty Galați a ocupat anul trecut prima poziție din județ, după cifra de afaceri, și cea de-a 24-a la nivel național.

europalibera.org

[dcp100168]

Liberty Galaţi a repornit Furnalul 5, după mai bine de două luni

După mai bine de două luni de zile în care singurul furnal operaţional din combinatul siderurgic Liberty Galaţi a fost oprit sub motivul că din cauza cotelor scăzute ale apelor Dunării şi a vremii nefavorabile nu s-a putut face aprovizionarea cu materii prime, iată că a venit momentul mult aşteptat atât de siderurgişti, cât şi de întregul oraş.
Pe data de 8 decembrie 2023, la furnalul 5 a fost reaprins arzătorul. Sâmbătă, 9 decembrie, cotinuă procesul tehnologic de repornire, iar pe data de 12 decembrie, dacă totul merge bine, ar putea curge prima şarjă de fontă.

”Repornirea furnalului este un pas extrem de important pe termen scurt, mai ales că în 2024 ne propunem să consolidăm portofoliul nostru de produse. Pe termen lung, ne menţinem planurile de a produce Greensteel utilizând tehnologia cuptorului cu arc electric, o instalaţie de reducere directă a fierului şi un amplu program de energie solară cu capacitate de 250 MW aici, în combinat”, a transmis salariaţilor Radu Ionescu, directorul general al Liberty Galaţi.

”Deşi repornirea are loc în condiţiile dificile de piaţă cu care se confruntă producătorii europeni de oţel, vom continua să ne adaptăm prin ajustarea mixului de produse şi a graficelor de producţie, precum şi prin reducerea costurilor. De asemenea, vom continua să colaborăm cu guvernul şi organizaţiile din industrie pentru a reduce diferenţa dintre preţurile energiei înregistrate în Europa. Este important acum, că am repornit, să menţinem ritmul de producţie şi să rămânem competitivi prin ajustarea programului la condiţiile de plată”, a transmis şi Prasanta Mishra, directorul de operaţiuni al Liberty Galaţi.  

Siderurgiştii speră ca furnalul să nu mai fie oprit prea curând astfel încât să nu mai stea cu grija că îşi vor pierde locurile de muncă, însă tot mai au temeri privind bunul mers al combinatului, mai ales că directorul de resurse umane Daniela Ungureanu şi-ar fi dat demisia în pline negocieri ale noului contract colectiv de muncă, ceea ce a fost interpretat ca un semn de instabilitate. Deocamdata, prin repornirea furnalului, se aprinde și speranța că nu va muri combinatul de la Galați.

monitoruldegalati.ro

Furnalul nr.5 își reia activitatea după două luni de pauză

După două luni de zile de inactivitate, combinatul siderurgic Liberty Galați a demarat procesul de repornire a Furnalului nr.5. Acest lucru ar trebui să fie, poate, un semnal că activitatea unității siderurgice începe să iasă din ”apele tulburi” prin care a trecut în ultima perioadă.

După cum v-am informat în paginile ziarului ”Viața liberă”, Furnalul nr.5 a fost oprit la începutul lunii octombrie. După cum susținea conducerea combinatului, "Furnalul nr. 5 al Liberty Galați a fost temporar oprit din cauza vremii severe din Marea Neagră și a nivelurilor dramatic de scăzute ale Dunării, care au afectat livrarea de suficiente materii prime pentru funcționare în siguranță a furnalului".

Demararea procesului de repornire a furnalului a fost anunțată oficial la începutul lunii noiembrie, dar a mai fost nevoie de încă o lună de zile pentru ca activitatea să fie efectiv reluată.

”Repornirea are loc în condițiile dificile de piață pentru producătorii de oțel din Europa, la care Liberty se adaptează prin ajustarea mixului de produse și a graficelor de producție, prin reducerea costurilor și prin colaborarea cu guvernul pentru a reduce diferența față de prețurile energiei înregistrate în Europa.

Aceste acțiuni, alături de sprijinul și cooperarea clienților, furnizorilor și altor parteneri ai Liberty, vor susține o repornire sustenabilă și competitivitatea companiei din Galați pe parcursul ciclurilor pieței de oțel, în procesul de tranziție către tehnologii și surse de energie cu emisii reduse de carbon”, se preciza la acel moment într-un comunicat de presă al companiei.

Repornirea activității la Furnalul nr.5 vine în condițiile în care Liberty Galați se confruntă în instanță cu zeci de cereri de insolvență din partea unor companii care susțin că au facturi neachitate de către combinat. Liberty susține că ”o mare parte dintre aceste cereri, care au o valoare scăzută, sunt nejustificate și sunt contestate în instanță. Puținele cazuri care trebuie rezolvate sunt în curs de soluționare”.

Rămâne de văzut cât de solid este combinatul din punct de vedere financiar. Cert este că, o analiză mai amplă a activității Combinatului Siderurgic Liberty Galați ar urma să fie făcută în cursul lunii decembrie, când este convocată o adunare generală a acționarilor, un anunț în aceste sens fiind publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit convocatorului, principalul punct pe ordinea de zi va fi „aprobarea contractării prin EximBank Banca Românească, în numele şi în contul statului, a unui credit cu dobândă subvenţionată în scopul realizării de investiţii şi/sau capital de lucru, în termenii şi condiţiile prevăzute în schema de ajutor de stat conform Normei SN3.15 Garanţii Eximbank în cadrul schemei de ajutor de stat UcrainaZ (NI-GAR-15l/0), în valoare de 150 de milioane de euro”!

Acționariatul ar urma să aprobe convenția de garantare din cadrul schemei de ajutor de stat, precum și constituirea în garanție a bunurilor mobile și/sau imobile ale Liberty Galați, așa cum se regăsesc acestea în patrimoniul societății.

"Fiind una dintre numeroasele companii românești afectate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Liberty Galați poate confirma că a solicitat Eximbank România acordarea unui sprijin pentru capital de lucru în cadrul schemei de ajutor de stat Ucraina”, a declarat în legătură cu acest subiect pentru ”Viața liberă” un purtător de cuvânt al Liberty Galați.

Mai amintim că, recent, marile companii din industrie (ABIEC) au solicitat autorităților române deblocarea unor instrumente financiare - Fondul de Modernizare, realocarea fondurilor europene neutilizate în anii precedenți, bugetul de stat etc. - menite să le sprijine să depășească criza indusă de războiul din Ucraina în special prin creșterea prețurilor la energie și scăderea pe burse a prețurilor la produsele industriale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dan Nica: Combinatul siderurgic din Galați ar putea fi declarat strategic de către Guvernul României, pentru a fi eligibil în proiectul STEP

Europarlamentarul Dan Nica anunță că cel mai mare combinat siderurgic din România, Liberty Galați, ar putea fi declarat strategic de către Guvernul României, pentru a fi eligibil în cadrul proiectului STEP. Este vorba de un program care „urmărește să consolideze, să stimuleze și să orienteze fondurile UE - existente și noi - către investiții în tehnologii profunde și digitale, ecologice și biologice în UE, precum și către persoanele care pot implementa aceste tehnologii în economie”.

„În cadrul negocierilor pe directiva STEP care prevede finanțarea pentru industriile cu emisii zero de bioxid de carbon am reușit introducerea și a industriilor care contribuie la realizarea echipamentelor și a construcțiilor necesare pentru instalațiile care au emisii zero de bioxid de carbon. Am preluat lista Net-Zero Industry Act (NZIA) care spune că guvernele pot decide care activități sunt strategice”, a anunțat europarlamentarul Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European.

Potrivit europarlamentarului român, Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul siderurgic de la Galați devine eligibil prin programul STEP. „În speță, combinatul de la Galați poate fi declarat strategic de către Guvernul României. În momentul respectiv devine eligibil prin programul STEP care are o componentă de câteva miliarde de euro. Acești bani pot fi cheltuiți doar de acele state membre și regiuni care au Produsul intern brut mai mic decât 80 la sută din media Uniunii Europene. România și Galațiul se încadrează în această chestiune. Astfel, poate fi finanțat combinatul pentru a-și finaliza procesele de modernizare a instalațiilor de producere a oțelului, astfel încât să fie instalații cu emisii de bioxid de carbon cât mai scăzute, dacă se poate zero. Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul devine eligibil pe STEP”, a declarat Dan Nica. 

În martie 2023, Comisia Europeană a propus Legea privind industria cu zero emisii nete The Net-Zero Industry Act (NZIA). „NZIA va contribui la consolidarea capacității europene de fabricare a tehnologiilor net-zero și la depășirea barierelor în calea creșterii capacității de producție în Europa. Măsurile din regulament vor spori competitivitatea bazei industriale a tehnologiei net-zero și vor îmbunătăți rezistența energetică a UE. Această propunere demonstrează angajamentul Europei de a juca un rol de lider în tranziția către tehnologia net-zero și de a contribui la realizarea obiectivelor Fit-for-55 și REPowerEU”, scrie pe site-ul oficial al UE.

mediainfo.ro

[dcp100168]

De Anul Nou, Furnalul nr.5 a fost tras din nou pe ”linie moartă”

Activitatea la Furnalul nr.5 din combinatul siderurgic Liberty Galați a luat ”o scurtă pauză”, au declarat pentru ”Viața liberă” reprezentanții companiei. Aceștia au precizat că ”scurta pauză” din perioada sărbătorilor de iarnă este ”în line cu strategia companiei de planificare a producției”.

Această nouă oprire a Furnalului nr.5 vine după un an cu destule provocări în activitatea combinatului siderurgic. După cum v-am informat în paginile ziarului ”Viața liberă”, Furnalul nr.5 a fost de mai multe ori oprit pe parcursul anului 2023.

Astfel, în decembrie 2022 a fost anunțat un program de mentenanță și modernizare a furnalului, program care a durat până la sfârșitul lunii martie 2023.

La acel moment conducerea Liberty Galați susținea că a investit 18,3 milioane de lei într-un plan mai amplu de creștere a eficienței activității pe platforma siderurgică.

”Lucrările de mentenanţă şi îmbunătăţiri de la Furnalul nr. 5 au inclus: înlocuirea plăcilor de uzură şi a două dintre reductoarele de la aparatul de încărcare; deblocarea zonelor de evacuare şi de epurare a gazelor; curăţarea cuvei furnalului şi a platformelor superioare; modernizare macaralelor de la depozitul de fier al Oţelăriei. Îmbunătăţirea tehnologiei şi calităţii produselor includ: creşterea producţiei laminoarelor şi dezvoltarea portofoliului de produse din oţel de înaltă calitate (TMCP); creşterea capacităţii de fabricare a produselor din tablă prevopsită şi galvanizată cu valoare adăugată mare şi a capacităţii de producţie a ţevilor cu valoare adăugată”, se preciza într-un comunicat al companiei.

Pe de altă parte, deși 2023 ar fi trebuit să fie un an de redresare a pieței oțelului, lucrurile au avut mai degrabă o evoluție negativă. Siderurgia europeană a fost afectată de prețurile mari la energie, de efectele războiului din Ucraina în menținerea unor fluxuri logistice, de stoparea unor investiții, de prețurile de dumping practicate pe piața europeană de unele companii din spațiul extracomunitar etc.

În acest context, în luna octombrie a fost anunțată o nouă oprire a Furnalului nr.5, fiind însă invocate... condițiile meteo nefavorabile.

"Furnalul nr. 5 al Liberty Galați a fost temporar oprit din cauza vremii severe din Marea Neagră și a nivelurilor dramatic de scăzute ale Dunării, care au afectat livrarea de suficiente materii prime pentru funcționare în siguranță a furnalului", transmitea conducerea companiei.

Chiar dacă o repornire a combinatului era planificată undeva spre sfârșitul lunii octombrie, Liberty Galați anunța demararea procesului de repornire a furnalului abia pe 9 decembrie.

”Repornirea are loc în condițiile dificile de piață pentru producătorii de oțel din Europa, la care Liberty se adaptează prin ajustarea mixului de produse și a graficelor de producție, prin reducerea costurilor și prin colaborarea cu guvernul pentru a reduce diferența față de prețurile energiei înregistrate în Europa.

Aceste acțiuni, alături de sprijinul și cooperarea clienților, furnizorilor și altor parteneri ai Liberty, vor susține o repornire sustenabilă și competitivitatea companiei din Galați pe parcursul ciclurilor pieței de oțel, în procesul de tranziție către tehnologii și surse de energie cu emisii reduse de carbon”, preciza compania.

Iată însă că, la doar trei săptămâni de la repornire, Furnalul nr.5 a fost din nou oprit în cursul acestei săptămâni, în condițiile în care, oricum, activitatea a fost una redusă la minim.

”În perioada sărbătorilor de iarnă, Liberty Galați a planificat o scurtă pauză în activitatea furnalului, în linie cu strategia companiei de planificare a producției. Această pauză de Anul Nou nu afectează comenzile clienților noștri”, a declarat pentru ”Viața liberă” un purtător de cuvânt al Liberty Galați.

Rămâne de văzut cât de scurtă va fi această nouă oprire a activității la Furnalul nr.5.

Cert este că procesele de oprire/repornire a Furnalului nr.5 vin pe fondul unor îngrijorări privind activitatea combinatului siderurgic. În prezent,  Liberty Galați se confruntă în instanță cu zeci de cereri de insolvență din partea unor companii care susțin că au facturi neachitate de către combinat. Liberty susține însă cu regularitate că ”o mare parte dintre aceste cereri, care au o valoare scăzută, sunt nejustificate și sunt contestate în instanță. Puținele cazuri care trebuie rezolvate sunt în curs de soluționare”.

În paralel,  combinatul de la Galați se află în centrul unui ”duel financiar” multinațional de 140 milioane de euro între ArcelorMittal și Liberty Steel - fostul, respectiv actualul proprietar al unității siderurgice. În timp ce Liberty susține că este vorba doar de un ”litigiu comercial”, ArcelorMittal a făcut deja o serie de pași în instanțele internaționale ce au dus inclusiv la înghețarea unor active ale grupului Liberty, nefiind exclus să se ajungă până la vânzarea acestora.

Nu în ultimul rând, Liberty Galați dorește să contracteze un împrumut de 150 milioane de euro cu garanții de stat, în contextul schemelor de ajutor acordate companiilor afectate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Există însă o serie de condiții pentru accesarea acestei scheme de ajutor, urmând ca autoritățile financiar-bancare să analizeze dacă Liberty Galați chiar este eligibil pentru obținerea împrumutului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Combinatul din Galați își continuă activitatea fără să concedieze oameni

Combinatul Liberty Galaţi a fost salvat de la închidere de Guvernul României. Aproximativ 15.000 de gălăţeni care muncesc pe platforma siderurgică, angajaţi ai combinatului sau ai firmelor contractoare pot sta liniştiţi căci deocamdată nu îşi vor pierde locurile de muncă.

Anunţul a fost făcut de europarlamentarul Dan Nica într-o conferinţă, la Tulcea. „Îi mulţumesc prim-ministrului Marcel Ciolacu pentru că efectiv a salvat combinatul siderurgic Galaţi, în urmă cu două luni. Mulţumesc în numele celor 5.800 de oameni care astăzi lucrează în combinat şi celor aproape 10.000 de oameni, care astăzi lucrează pe platformă. Datorită primului-ministru, astăzi ei îşi pot întreţine familiile, pot lucra şi să producă oţel în România. Combinatul Siderurgic Galaţi e singurul care mai produce oţel şi trebuie să continue să fie fanionul industriei româneşti”, a declarat Dan Nica.

În 2023, Liberty Galaţi s-a aflat la un pas de colaps, furnalul a fost oprit de nenumărate ori din cauza lipsei de materii prime, zeci de firme contractoare au cerut în instanţă deschiderea procedurii de insolvenţă pentru că nu şi-au mai primit banii pe serviciile prestate, cu greu s-a reuşit (prin depunerea unei scrisori de garanţie) să fie supendată executarea silită instituită de ANAF pentru datoriile pe care combinatul le are la stat.

După ultima oprire a furnalului nr. 5 (în data de 29 decembrie 2023), la sfârşitul lunii ianuarie 2024 s-au reluat procedurile de repornire a acestuia care au decurs destul de anevoios, însă în aceste zile a curs şi prima şarjă de oţel din 2024, iar asigurarea materiei prime nu pare să mai fie o problemă.

tecuceni.com

[dcp100168]

Liberty Galați: Următoarele luni vor rămâne dificile pentru siderurgia din Europa. Industria are nevoie de egalitate la alocarea fondurilor UE. Credit important pentru fostul Sidex

Liberty Galați, cel mai mare producător de oțel integrat din România, anticipează o revenire a condițiilor din piață în acest an, însă spune că următoarele luni vor rămâne dificile pentru industria siderurgică din Europa. Conducerea companiei consideră că industria europeană are nevoie de egalitate în ceea ce privește alocarea fondurilor UE, care în prezent sunt direcționate în principal către producătorii de oțel din vestul Europei.

Industria siderurgică europeană s-a confruntat cu numeroase provocări în ultimii ani, exacerbate de izbucnirea războiului din Ucraina în 2022. Condițiile dificile de piață au afectat toți producătorii de oțel din Europa, presiunea pe capitalul de lucru fiind imensă, spune pentru Profit.ro Radu Ionescu, General Manager Liberty Galați, fostul Sidex, deținut de Liberty Steel Group din conglomeratul GFG Alliance al familiei Gupta.

"Întreaga industrie din România a fost serios afectată de aceste provocări, în special Liberty Galați, care este cel mai mare producător de oțel la nivel național. Deși am fost nevoiți să raționalizăm programul de producție și să reducem drastic costurile, am făcut absolut toate eforturile să menținem echipa și să plătim integral salariile angajaților, cunoscând impactul teribil pe care îl pot avea programele de disponibilizări sau șomaj tehnic în comunitățile noastre. Având sprijinul și cooperarea clienților, furnizorilor și autorităților, ne-am asigurat că avem un business capabil să traverseze perioada de criză și să susțină angajații noștri loiali, care au expertiză și experiență. Guvernul României a implementat prompt schema de ajutor de stat Ucraina, adresată IMM-urilor cu o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de lei și companiilor mari din România afectate de conflictul din Ucraina. În cadrul acestei scheme de ajutor, Liberty Galați a primit un credit important pentru capitalul nostru de lucru”, arată managerul.

Banca de stat Exim Banca Românească, fosta EximBank, a acordat, cu 2 zile înaintea Revelionului 2023, un credit în valoare de 708 milioane lei (peste 142 milioane euro) combinatului siderurgic Liberty Galați, relevă date analizate de Profit.ro. Împrumutul, cu dobândă subvenționată și garantat de stat, a fost acordat în cadrul unei scheme de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană în noiembrie 2022, menită să deblocheze accesul la finanțare al întreprinderilor care se confruntă cu deficit de lichidități ca urmare a blocajelor financiare generate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Liberty Galați solicitase creditul în toamna anului trecut.

Compania a repornit din nou un furnal, care fusese oprit în mod repetat, ultima dată în luna decembrie, cu ajutorul finanțării din cadrul schemei de ajutor de stat. ”În prezent, cu ajutorul finanțării puse la dispoziție în cadrul schemei de ajutor de stat Ucraina, compania noastră a a repornit furnalul și reluat producția primară de oțel, ceea ce a permis accelerarea activității laminoarelor pentru a livra oțel românesc de înaltă calitate clienților noștri. Avem deja un portofoliu solid de comenzi, în special tablă groasă și rulouri laminate la cald”, explică Radu Ionescu.

În 2022 și 2023, toți producătorii de oțel din Europa au operat în condiții extrem de dificile, cu inflație crescută, costuri ridicate ale energiei și cerere scăzută, agravate de războiul din Ucraina care a generat lipsa materiilor prime și creșterea masivă a prețurilor acestora. Prețul energiei electrice a crescut cu până la 400%, în timp ce industria siderurgică a fost afectată în continuare de importurile ieftine din țări cu standarde scăzute de mediu. Importurile din țările non-UE, care nu plătesc certificate de emisii de gaze cu efect de seră și primesc subvenții de la stat au atins un nivel istoric, afectând vânzările din Europa. Astfel, la finalul anului trecut era suspendată o capacitate de circa 24 de milioane de tone de oțel, reprezentând aproximativ 20% din capacitatea totală de producție primară la nivel european", spune președintele pentru Europa al grupului-mamă, totodată președinte al Consiliului de Administrație al Liberty Galați, Ajay Aggarwal.

Toți marii producători de oțel din Europa se confruntă cu provocări majore, în contextul pieței europene din ultimul an: Tata Steel a anunțat recent oprirea furnalelor sale din Marea Britanie și concedierea celor 2.800 de angajați din Port Talbot, confruntându-se cu proteste ale sindicatelor; în Spania, grupul Celsa a pus în aplicare un plan de restructurare judiciară, iar Guvernul italian a preluat controlul asupra oțelăriilor Arcelor Mittal din Taranto, ceea ce a provocat o undă de șoc în industria siderurgică internațională.

"Pe lângă aceste provocări, companiile energo-intensive precum Liberty Galați au concurat cu producătorii din țările europene ale căror guverne i-au protejat cu subvenții și politici energetice prin cadrul temporar de criză și tranziție. Franța și Germania au anunțat scheme imense de ajutor de stat pentru a acoperi costurile cu energia în perioada 2021-2030. Germania alocă finanțări de peste 6 miliarde de euro pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie expuse la concurența internațională, acoperind parțial costurile carburanților. Franța alocă circa 13 miliarde de euro pentru a compensa parțial companiile energo-intensive pentru prețurile mari la electricitate rezultate din costurile indirecte cu emisiile, în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. Spania și Portugalia au anunțat, de asemenea, investiții de peste 8 miliarde de euro în 2023 în măsuri de reducere a costurilor de producție a energiei și, implicit, a prețului pe piața angro de energie, în beneficiul consumatorilor. România, Polonia, Ungaria, Cehia și Croația au implementat, de asemenea, scheme de ajutor de stat pentru a sprijini companiile în contextul războiului din Ucraina, însă considerăm că industria europeană are nevoie de egalitate în ceea ce privește alocarea fondurilor UE, care în prezent sunt direcționate în principal către producătorii de oțel din vestul Europei”, adaugă Ajay Aggarwal.

Potrivit președintelui Liberty Europe, principalele asociații din industria oțelului, WorldSteel și EUROFER, anticipează revenirea cererii în 2024, care va stabiliza prețurile. Estimările pozitive sunt influențate de reducerea nivelului de importuri din afara Uniunii Europene. "Ne așteptăm ca îmbunătățirea condițiilor de piață anul acesta să dea mai mult dinamism operațiunilor noastre. Cu toate acestea, următoarele câteva luni vor continua să fie dificile în Europa, iar echipa noastră face eforturi în continuare pentru a depăși această perioadă”, conchide acesta.

Liberty Galați, unde în noiembrie a fost numit un nou manager general, este cel mai mare producător integrat de oțel din România, cu o capacitate de fabricație de aproximativ 3 milioane de tone de oțel pe an, pentru clienți din construcții, industria navală, petrol și gaze, precum și din sectorul producției de energie regenerabilă.

profit.ro

[dcp100168]

Radu Ionescu, Liberty Galaţi: Avem nevoie de măsuri de sprijin concrete care să ajute ca industria care face din piatră oţel să poată supravieţui

Radu Ionescu a declarat joi, la evenimentul News.ro - Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2024. Ediţia a II-a, că Liberty Galaţi este o companie strategică la nivel naţional. “Reprezint una din companiile care nu este  importantă doar la nivel local. Liberty Galaţi este o companie strategică la nivel naţional. În ultimele săptămâni a fost o discuţie aprinsă în Marea Britanie cauzată de închiderea ultimului furnal, care putea produce oţel din minereu de fier. Deci în Marea Britanie nu mai există în momentul de faţă nicio capacitate de producţie care permite să faci oţel din piatră.  În România, din fericire, această capacitate s-a conservat, există încă, iar importanţa companiei transcende un pic zona imediată în care funcţionează, pentru că avem un impact pe verticală în toată economia României. Sigur, la nivel local suntem mai mult decât importanţi, pentru că sunt mii de angajaţi, atât direcţi, cât şi pe platforma Liberty Galaţi, dar şi în lanţul integrat pe verticală, care depind de noi, şi ei, şi familiile lor, şi aşa mai departe”, a afirmat Radu Ionescu.

El a precizat că se bucură să vadă că Guvernul recunoaşte această importanţă strategică. “Ne  bucurăm că vedem semne că Guvernul României recunoaşte această importanţă strategică nu doar prin prisma datelor din prezent, dar şi în perspectiva unui eventual efort de reconstrucţie a Ucrainei, prin proximitatea pe care o avem faţă de zona respectivă. Dar în acest context de piaţă în care ne aflăm, pentru a putea contribui nu numai la succesul pe viitor al economiei româneşti, dar şi la reconstrucţia Ucrainei, avem într-adevăr nevoie de măsuri de sprijin concrete care să ajute ca industria producătoare, industria care face din piatră oţel, să poată supravieţui şi pe mai departe.  Şi sperăm noi să poată produce oţel verde până în 2030 cu impact, deci cu amprentă de dioxid de carbon neutru”, a menţionat Radu Ionescu.

El a precizat că aceste investiţii promovate de UE nu sunt distribuite uniform la nivelul Uniunii Europene. “Este un efort important. Vorbim de investiţii de ordinul miliardelor, investiţii pe care Uniunea Europeană le promovează, dar care am vrea să vedem că sunt distribuite într-o formă uniformă la nivelul UE. În momentul de faţă vedem că există o intensitate a ajutorului serios mai mare în partea de vest a Cortinei de Fier. Sunt 17 miliarde de euro care au fost alocate în cursul anului trecut în Europa de Vest şi numai cinci miliarde alocate acestui efort de decarbonizare în Europa de Est. Am vrea să vedem o egalizare a acestor fonduri europene”, a mai declarat Radu Ionescu.

news.ro

[dcp100168]

Ultimul furnal al României mai are doar doi ani de trăit. Ce rămâne în urma lui

În 2026 se va închide un capitol important din industria grea românească, închiderea ultimului furnal de la Galați, și din țară.

Combinatul siderurgic de la Liberty Galați, parte a alianței GFG, este societatea care operează ultimul furnal activ existent în România, furnalul nr. 5. Conform unui document de la ministrul Economiei, Radu Oprea, durata de viață a acestui furnal va expira în anul 2026, moment în care actuala arhitectură de producție va necesita o schimbare profundă prin dezvoltarea unor soluții de producție nepoluante, neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, astfel încât producția siderurgică din România să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 începând cu anul 2030.

Ministrul Oprea susține că discuțiile cu conducerea Liberty s-au axat pe subiecte de importanță majoră în ceea ce privește atingerea obiectivului de decarbonizare. În acest sens, reprezentanții Liberty au menționat că grupul urmează să demareze investiții substanțiale în producerea de H2 și a energiei eoliene. Totodată, reprezentanții Liberty și-au manifestat un interes deosebit referitor la adoptarea legii care ar permite demararea operațiunilor de exploatare a energiei eoliene offshore (mori de vânt în largul Mării Negre), accentuând că energia eoliană este cheia pentru producerea de H2.

Grupul Liberty House, parte a Alianței GFG, este în prezent proprietarul combinatului siderurgic de la Galați. Potrivit documentului amintit, Liberty Steel Group își proupune să investească până la 1 miliard de euro în următorii ani în planul de transformare GREENSTEEL. Acest plan face parte din viziunea CARBON NEUTRAL 30 (CN30), care are ca obiectiv o producție sustenabilă și neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030.

Liberty Galați, singurul proprietar al unui furnal activ, este singurul producător siderurgic din România care produce fontă/oțel/brame din oțel (produse laminat la cald – utilizate în construcțiile civile și industriale, produse laminate la rece care sunt utilizate în industria prelucrătoare și automotive, tablă groasă utilizată la construcțiile navale și la construcțiile de infrastructură/proiecte energetice etc.).

Fără să facem aici o vale a plângerii sau să blamăm moartea vechii industrii prea-mărită de foarte mulți nostalgici, spunem că în 1990 existau cel puțin 12 furnale active în România, care pe parcurs au fost închise din motive economice. Informațiile disponibile sunt incomplete și variază în funcție de sursă. Totuși, se poate oferi o imagine de ansamblu a industriei siderurgice românești în 1990, care vă poate ajuta să estimați numărul de furnale:

Combinatul Siderurgic Hunedoara: Cel mai mare combinat siderurgic din România, cu o capacitate de producție de aproximativ 6 milioane de tone de oțel pe an. Se estimează că aveau 4 furnale active.

Combinatul Siderurgic Galați: Al doilea cel mai mare combinat siderurgic din România, cu o capacitate de producție de aproximativ 4 milioane de tone de oțel pe an. A avut 6 furnale active.

Combinatul Siderurgic Reșița: Un combinat siderurgic mai mic, cu o capacitate de producție de aproximativ 1 milion de tone de oțel pe an. Se estimează că aveau 2 furnale active.

Un sfârșit tumultos al Furnalului 5

Ultimii ani ai furnalului 5 de la Galați nu sunt liniștiți pentru că ba e închis ba se redeschide. La finele anului trecut furnalul a fost oprit din cauza lipsei de materii prime nicidecum din cea a vremii nefavorabile sau a apelor scăzute ale Dunării aşa cum au invocat oficialii la oprirea anterioară, când a stat pe bară două luni.

Prima șarjă a furnalului 5 s-a dat în 1978. ”Eu am lucrat 8 ani și jumătate la furnale 1-4 și 25 ani în Sidex, dar știu destul de bine și furnalul 5. Ce oameni, ce viață, atunci fiindcă eram tânăr absolvent, toate le vedeam în roz, acum s-au schimbat multe și nu știu dacă chiar în bine!”, susține Vasile Luca.

Presa locală susține că semnele sunt clară că Liberty Galați dă semne de ”oboseală” financiară evidente încă din vara anului trecut, când pe rolul instanțelor au început să se înregistreze tot mai multe cereri de faliment.

Creditul care salvează combinatul

Liberty Galați a inițiat demersuri pentru obținerea unui credit de 150 de milioane de euro în numele și pentru contul statului român. În luna decembrie a anului 2023, acționarii combinatului siderurgic Liberty Galați s-au reunit într-o ședință extraordinară la data de 14 decembrie 2023, pentru a aproba contractarea unui împrumut cu o valoare maximă de 150 de milioane de euro, în numele și pentru contul statului român.

Într-o mișcare decisivă, Guvernul României, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, a intervenit pentru a sprijini Liberty Galați. În ședința din 21 decembrie 2023, s-a aprobat Memorandumul referitor la solicitarea Liberty Galați pentru acordarea unui credit cu dobândă subvenționată de către stat, conform Normei SN3.15 Garanții Eximbank în cadrul schemei de ajutor de stat UcrainaZ (NI-GAR-15l/0), în valoare de 150 de milioane de euro. Pentru a proteja interesele statului român în eventualitatea falimentului sau neplății creditului de către Liberty Galați, s-a încheiat o Convenție de Garanție solidă, cu constituirea garanției pe bunurile mobile și imobile ale combinatului în favoarea statului român.

Siderurgiștii își exprimă speranța că furnalul nu va fi oprit prea curând, astfel încât să nu se confrunte cu teama de a-și pierde locurile de muncă. Cu toate acestea, își păstrează îngrijorările cu privire la buna funcționare a combinatului, în special în contextul demisiei directorului de resurse umane, Daniela Ungureanu, în timpul negocierilor pentru noul contract colectiv de muncă, ceea ce a fost perceput ca un semn de instabilitate. Prin repornirea furnalului, se reînnoiește speranța că combinatul de la Galați va supraviețui.

În perioada ceaușistă, aici lucrau 55.000 de angajați, Sidex fiind unul dintre cele mai mari combinate siderurgice din lume. În 2004, a fost privatizat și cumpărat de grupul indian Mittal. În 2019, grupul Liberty, tot cu proprietari indieni, a preluat combinatul. În 2021, acționarii au anunțat că vor investi un miliard de euro pentru a transforma combinatul într-un campion regional în siderurgie. Din păcate, planurile nu s-au materializat; ecotaxele și competiția din țări care nu plătesc ecotaxe (cum ar fi Ucraina, Rusia, Turcia, China) au afectat dur afacerile Liberty.

ortodoxinfo.ro

[dcp100168]

Dan Nica: Protejarea industriei siderurgice, temă prioritară pe agenda Comisiei Europene

Dan Nica, șeful delegației române în grupul europarlamentar al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), a solicitat ferm celor doi vicepreședinti ai Comisiei Europene, Margrethe Vestager și Maros Sefcovic, să ia măsuri imediate pentru a proteja producția de oțel în Europa. Astfel, sute de mii de oameni își vor păstra locurile de muncă, mediul va fi protejat, iar economia va deveni mai solidă.

„Piața de oțel din Europa este la ora actuală în scădere și asta din cauza importurilor care au atins un nivel record. Pentru a stopa această tendință negativă, Comisia Europeană trebuie să intensifice eforturile în viitor pentru a asigura condiții echitabile de concurență. Nu putem să acceptăm ca industria noastră să fie subminată de practici comerciale neloiale care vin de la țări cu capacitate de producție în exces. Trebuie să țineți cont și de miliardele de euro pe care companiile europene le-au investit în proiecte de oțel verde. În plus, solicit actualei Comisii să prezinte o acțiune consistentă pentru planul „Green Steel Made in Europe”. Acest plan ar trebui să includă măsuri specifice pentru depășirea barierelor: lipsa aprovizionării cu energie la costuri competitive, infrastructura lentă, cererea redusă pentru produsele verzi produse în UE. De asemenea, Comisia trebuie să conceapă cât mai rapid măsuri structurale pentru a avea, astfel, dimensiunea exactă a deficitului de oțel din industria noastră. Cred cu fermitate că UE are nevoie de oțel de cea mai bună calitate, decarbonizat, care să respecte toate condițiile de mediu și din punct de vedere energetic, iar toate acestea să ducă la păstrarea locurilor de muncă pentru toți cetățenii europeni”, a declarat Dan Nica, europarlamentar PSD.

reperul.ro

Protejarea industriei europene de oțel, extremă urgență. Solicitarea lui Dan Nica la nivelul Comisiei Europene

Protejarea industriei siderurgice trebuie să fie o temă prioritară în cadrul politicilor economice ale Comisiei Europene, în vederea protejării întreprinderilor și a locurilor de muncă din acest sector strategic, a declarat europarlamentarul gălățean Dan Nica, în cadrul dialogului instituțional cu comisarii europeni Margrethe Vestager și Maros Sefcovic.

Viitorul industriei siderurgice este una dintre temele cele mai sensibile aflate în prezent pe agenda instituțiilor europene, inclusiv a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Recent a avut loc la Bruxelles o întâlnire a comisarului european pentru Concurență, Margrethe Vestager și a comisarului european pentru Relații Interinstituționale și Prognoză, Maros Sefcovic, cu reprezentanții industriei siderurgice europene, dar și europarlamentari, în care s-a abordat viitorul acestei industriei, în contextul mai amplului proces al strategiei de reducere a emisiilor de carbon.

Tema este de interes pentru gălățeni, dat fiind faptul că inclusiv la nivelul Grupului Liberty Steel, care controlează Combinatul Siderurgic de la Galați, se derulează strategia ”Greensteel” ce are ca obiectiv o producție sustenabilă și neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030. Pe de altă parte, piața europeană a oțelului rămâne una complicată, fie și numai dacă amintim de efectele războiului din Ucraina, creșterea prețurilor la energie, oțelul importat la preț de dumping sau efectele inflației.

”Apreciem demersurile la nivelul UE spre o tranziție ecologică a industriei siderurgice, dar în același timp nu trebuie să uităm că trebuie să păstrăm competitivitatea acestui sector strategic. Nu se poate vorbi de o reformă ecologică a industriei europene fără a ține cont și de riscurile multe cu care se confruntă în prezent industria oțelului! Prin urmare, în calitate de legislatori europeni, solicităm Comisiei Europene să ia măsuri imediate pentru protejarea producției de oțel și a locurilor de muncă în Europa, precum și pentru a debloca investițiile suplimentare în decarbonizare”, a declarat europarlamentarul Dan Nica, președintele grupului S&D din cadrul Comisiei ITRE a Parlamentului European.

Acesta a precizat că Europa este singura piață majoră a oțelului unde nivelul producției și al ocupării forței de muncă au fost în scădere mai mulți ani la rând, în timp ce importurile au atins noi cote record. Drept urmare, pentru a inversa această tendință negativă, Comisia trebuie să-și intensifice eforturile pentru a asigura condiții de concurență echitabile prin consolidarea măsurilor sale de apărare comercială, consideră europarlamentarul gălățean.

”Noi nu putem accepta ca industria noastră să fie subminată de practicile comerciale neloiale la care recurg țări cu capacitate de producție în exces, dar care nu respectă normele de mediu europene, având în vedere inclusiv eforturile de miliarde de euro făcute de companiile europene prin investițiile în producerea de oțel verde. Drept urmare, solicităm actualei Comisii să prezinte cât mai curând posibil un plan de acțiune pentru industria oțelului, concentrat pe prezentarea unui model economic favorabil producerii de «oțel verde» în Europa. Acest plan - «Green Steel Made in Europe» – ar trebui să includă masuri specifice pentru depășirea unor bariere precum lipsa aprovizionării cu energie la costuri competitive, dezvoltarea lentă și necoordonată a noii infrastructuri industriale, incertitudinile pe piață privind cererea pentru «produsele verzi» produse în UE, lacunele în aplicarea CBAM (Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – n.r.). De asemenea, Comisia trebuie să conceapă cât mai rapid măsuri structurale pentru a controla efectul dăunător al creșterii importurilor din țările cu capacități excedentare de oțel asupra tranziției industriei noastre”, a arătat europarlamentarul Dan Nica.

Sectorul siderurgic european, așa după cum reiese din datele Comisiei Europene, este liderul în materie de decarbonizare la nivel global, cu aproximativ 60 de proiecte majore cu emisii scăzute de carbon din 80 planificate la nivel mondial.

Pe de altă parte, tranziția sectorului siderurgic european necesită investiții de capital de 31 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile operaționale se ridica la 54 de miliarde de euro, însumând astfel 85 de miliarde de euro.

Potrivit reprezentanților industriei siderurgice europene, calitatea de lider a Uniunii Europene în cursa către producția cu emisii reduse de carbon este însă pusă în pericol de prețurile la energie, care sunt de 4 până la 6 ori mai mari decât cele plătite de concurenții din afara spațiului european. De asemenea, capacitatea globală în exces a depășit peste 600 de milioane de tone, la care în următorii trei ani se vor mai adăuga încă 150 de milioane de tone. Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană are nevoie de o capacitate mai rapidă de răspuns la politicile comerciale neloiale practicate de alte state sau la ambițiile climatice neuniforme între actorii globali care sunt activi inclusiv pe piața europeană.

viata-libera.ro

[dcp100168]

 Afacerile Liberty, care deţine combinatul de la Galaţi, au scăzut la jumătate în 2023

• Liberty: „A fost un an greu pentru toată industria, am întrerupt uneori activitatea furnalului, dar am păstrat toţi angajaţii. 2024 arată o revenire”

Afacerile companiei Liberty Galaţi, care deţine combinatul siderurgic, au scăzut la 3,7 mld. lei (740 mil. euro) în 2023, de la 7,9 mld. lei în 2022, arată cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe. De asemenea, compania a înregistrat o pierdere de 2,3 mld. lei (460 mil. euro). Numărul de angajaţi al companiei a rămas acelaşi  - 4.772 – în 2023.

Datele din piaţă vin să confirme datele statistice: industria României, în special industria metalurgică, a înregistrat în 2023 practic al cincilea an de declin consecutiv. Pe de-o parte, este din cauza preţului la energie, care a explodat în 2021-2022 şi a undei de şoc a crizei energetice, care încă se mai resimte. Pe de altă parte, izbucnirea războiului din Ucraina şi sancţiunile aplicate fierului vechi rusesc, care alimenta Europa, au făcut ca producţia europeană de oţel, inclusiv cea românească, să devină scumpă şi necompetitivă faţă de industria chineză, indiană, turcească etc.

Mai mult, industria românească a mai înregistrat un handicap, de data aceasta faţă de companiile europene: în vreme ce ţări precum Germani sau Franţa au pompat miliarde de euro pentru susţinerea marilor jucători din industrie, în România producătorii nu au beneficiat de ajutoare. Astfel, industria românească  a pierdut viteză pe două fronturi.

Este ceea ce spun şi reprezentanţii Liberty: „De anul trecut, toţi producătorii de oţel din Europa operează în condiţii extrem de dificile, cu inflaţie crescută, costuri ridicate ale energiei şi cerere scăzută, agravate de războiul din Ucraina care a generat creşterea masivă a preţurilor la materiile prime şi întreruperea lanţului de aprovizionare. Industria siderurgică a fost, de asemenea, afectată de creşterea istorică a importurilor ieftine din ţări care nu se confruntă cu aceleaşi costuri de reglementare a standardelor de mediu. Importurile au obţinut o cotă de 27% din piaţa europeană, un factor care a contribuit la suspendarea unei capacităţi de producţie primară de 22 de milioane de tone de oţel la finalul anului trecut, reprezentând aproximativ 25% din capacitatea totală de producţie la nivel european, iar mulţi producători din Europa au anunţat închideri de fabrici şi disponibilizări”, au transmis, pentru ZF, reprezentanţii Liberty.

A fost nevoie şi de întreruperea activităţii la combinat, cum a fost şi închiderea temporară a furnalului, când s-au făcut lucrări de mentenanţă a acestuia, dar sistarea activităţii a venit şi ca urmare a condiţiilor de piaţă din acel moment. „Pentru a gestiona eficient aceste provocări de piaţă, Liberty Galaţi a întrerupt uneori activitatea furnalului şi a redus programul de producţie, dar a reuşit să menţină locurile de muncă şi să plătească integral salariile angajaţilor. În acest an, am repornit operaţiunile de producţie şi am livrat circa 400.000 de tone de oţel românesc clienţilor noştri din România şi de peste hotare. Aşteptăm o îmbunătăţire a pieţei în cursul acestui an şi revenirea producţiei şi a profitabilităţii la un nivel normal”, au mai transmis reprezentanţii companiei.

Pe de altă parte, 2024 arată mai bine pentru industria metalurgică românească, spun atât datele statistice, cât şi jucătorii din piaţă. Deşi per total industria a scăzut în primele trei luni din an, industria metalurgică a fost printre sectoarele care au înregistrat creştere, de 11,4%, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, Radu Ionescu, general manager la Liberty Galaţi, a spus, la conferinţa ZF Reindustrializarea României, că anul acesta se înregistrează o creştere a producţiei: „În 2022, când a început conflictul din Ucraina, producţia a scăzut la 1,4 milioane de tone, iar pentru 2023 este o scădere substanţială pe care însă, o vedem reversată anul acesta. Focusul este pe recâştigarea în cea mai mare proporţie a pieţei locale. Deja ponderea livrărilor locale în livrările totale a crescut cu aproape 20% faţă de ultimii doi ani”, a spus el.

Marii consumatori industriali de energie electrică, cum este şi cazul Liberty, s-au confruntat cu o creştere a preţului energiei electrice de până la 400% în perioada 2022-2023, concomitent cu o concurenţă acerbă din partea producătorilor din ţările europene. Guvernele acestor ţări şi-au protejat companiile prin subvenţii şi politici energetice în cadrul temporar de criză şi tranziţie. Pentru a acoperi costurile cu energia în intervalul 2021-2030, Franţa şi Germania au anunţat scheme imense de ajutor de stat. De exemplu, Germania alocă peste 6 miliarde euro pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie expuse la concurenţa internaţională, acoperind parţial costurile carburanţilor, în timp ce Franţa alocă aproximativ 13 miliarde pentru a compensa parţial companiile energo-intensive pentru preţurile mari la electricitate rezultate din costurile indirecte cu emisiile. De asemenea, Spania şi Portugalia au anunţat investiţii de peste 8 miliarde de euro în 2023 în măsuri de reducere a costurilor de producţie a energiei şi, implicit, a preţului pe piaţa energiei electrice, în beneficiul consumatorilor.

În contextul pieţei europene, toţi marii producători de oţel din Europa s-au confruntat cu provocări majore anul trecut şi iau măsuri de redresare. Tata Steel a anunţat oprirea furnalelor sale din Marea Britanie şi concedierea celor 2 800 de angajaţi din Port Talbot, confruntându-se cu proteste ale sindicatelor. În Spania, grupul Celsa a pus în aplicare un plan de restructurare judiciară, iar guvernul italian a preluat controlul asupra oţelăriilor Arcelor Mittal din Taranto, provocând o undă de şoc în industria siderurgică internaţională.

zf.ro

[dcp100168]

Furnalul nr. 5, oprit din cauza dificultăților pe piața oțelului

Combinatul Liberty Galați a întrerupt din nou activitatea la Furnalul nr. 5, singurul rămas funcțional pe platforma siderurgică, ca măsură de adaptare la condițiile dificile de pe piața oțelului, au declarat pentru ”Viața liberă” reprezentanți ai companiei.

“Pentru a asigura o producție profitabilă și sustenabilă la Galați, am decis să întrerupem activitatea furnalului pentru o scurtă perioadă și am continuat producția laminoarelor cu stocurile existente de brame, furnizând în continuare oțel românesc de calitate clienților noștri.

În prezent, pregătim stocurile de materii prime necesare și repornirea în scurt timp a producției furnalului, după această perioadă în care am efectuat lucrări de întreținere și mentenanță pentru a îmbunătăți performanța și fiabilitatea furnalului și am consolidat portofoliul de comenzi pe segmentele de piață profitabile.

Aceste decizii sunt în linie cu strategia noastră de adaptare la condițiile dificile de piață și de realizare a unui mix de produse finite care să asigure sustenabilitatea afacerii.

Astfel de pauze în activitatea furnalului, care nu afectează comenzile către clienți, sunt firești în derularea operațiunilor companiei în acest context geopolitic și în condițiile actuale de piață. Echipele noastre au lucrat și vor lucra cu program întreg, ca de obicei”, a declarat pentru ”Viața liberă” un purtător de cuvânt al Liberty Galați.

Sincope în activitate

Această nouă oprire a activității la Furnalul nr. 5 vine după o serie mai lungă de alte întreruperi asemănătoare, care au marcat activitatea combinatului siderurgic gălăţean pe tot parcursul anului trecut. Ultima dintre opririle Furnalului nr. 5 a avut loc în luna decembrie 2023, iar activitatea a fost reluată abia în februarie 2024.

În aceeași perioadă, Liberty Galați a reușit să acceseze prin Eximbank un credit de 150 milioane de euro, cu garanții de stat, în cadrul unei scheme de ajutor pentru companii românești afectate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit unor surse din piața siderurgică, acest împrumut ar fi fost folosit pentru achiziția de materii prime pentru continuarea activității.

Pe de altă parte, situația financiară a combinatului siderurgic de la Galați rămâne în continuare una complicată. Pe rolul instanțelor de judecată sunt zeci de acțiuni de cereri de insolvență la adresa Liberty Galați, deschise de firme care au de încasat facturi din partea combinatului siderurgic. Până în prezent, Liberty Galați a încercat să minimalizeze aceste cazuri, precizând cu regularitate că ”o mare parte dintre aceste cereri, care au o valoare scăzută, sunt nejustificate și sunt contestate în instanță. Puținele cazuri care trebuie rezolvate sunt în curs de soluționare”.

”Furtună perfectă” pe piața oțelului

Pe piața europeană, companiile siderurgice trebuie să facă față ”furtunii perfecte” generate de creșterea costurilor la energie și la o serie de materii prime, în paralel cu scăderea prețurilor la produsele metalurgice, ca efect al scăderii cererii pe piață ce a urmat încetinirii creșterii economiei din țările europene. Întreruperea unor lanțuri logistice din cauza războiului din Ucraina, dar și expunerea pieței europene la importuri masive de oțel, inclusiv la preț de dumping, din țări din afara spațiului european n-au făcut decât să agraveze și mai mult situația industriei siderurgice europene.

La nivelul unităților europene parte a Liberty Steel, o situație mai dificilă se înregistrează la Combinatul Liberty Ostrava, unde activitatea este oprită, iar mare parte din cei aproximativ 5.000 de angajaţi sunt în şomaj tehnic. Oficialii cehi şi-au crescut din luna aprilie presiunile asupra Liberty Steel, după ce o decizie judecătorească i-a oferit protecţie faţă de creditori până în luna iunie. Oţelăria din Ostrava are datorii către zeci de furnizori şi parteneri locali, iar statul ceh este unul din creditorii importanţi.

La începutul lunii mai, un purtător de cuvânt al Liberty Steel Group a declarat că problemele de la combinatul din Cehia nu se vor răsfrânge asupra unității siderurgice din Galați, unde "producția accelerează": "Situația de la Liberty Ostrava nu are niciun impact asupra operațiunilor Liberty Galați. Acesta, spre deosebire de compania din Cehia, a beneficiat de un sprijin constant din partea Guvernului României. Acest suport a permis companiei să accelereze producția, ajungând la volume de peste 136.000 de tone de oțel și 133.000 de tone de brame produse în luna martie".

Iată însă că, în mai puțin de o lună de la aceste declarații, s-a ajuns din nou la întreruperea activității la Furnalul nr. 5.

Pierderi în siderurgie

Pe fondul acestor evoluții, după cum v-am informat în paginile ziarului ”Viața liberă”, afacerile Combinatului siderurgic Liberty Galați au înregistrat la nivelul anului 2023 cele mai mari pierderi din ultimii ani. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanțelor, cifra de afaceri a combinatului a scăzut la 3,7 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 740 milioane de euro - n.r.) în 2023, în condițiile în care, în 2022, a avut o cifră de afaceri de 7,9 miliarde de lei.

Pe de altă parte, pierderile financiare raportate de Liberty Galați au crescut de la 821,5 milioane lei, în 2022, la nu mai puțin de 2,3 miliarde de lei (echivalentul a 460 milioane de euro - n.r.) în 2023.

Nu în ultimul rând, asistăm și la o scădere lentă a numărului de salariați. Dacă în 2022, Liberty Galați a avut 5.066 de angajați, în 2023 numărul mediu de salariați a scăzut la 4.772 de persoane. Liberty Galați continuă, totuși, programele de ucenicie și de formare a unor noi angajați.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Care este impactul războiului din Ucraina asupra industriei de oțel din România. „Sunt perturbări masive”

Radu Ionescu, managerul general al Liberty Galați, invitat în emisiunea Income de la Antena 3 CNN, a vorbit despre impactul pe care războiului din Ucraina îl are asupra industriei de oțel din România.

„În ceea ce privește războiul din Ucraina, se aplică acea vorbă veche, că e mult rău înainte să fie bine. Cu toții ne gândim în momentul acesta la reconstrucție și la impactul pe care un eventual efort de reconstrucție, susținut și de Uniunea Europeană și de Statele Unite și de alți actori instituționali, îl va avea asupra economiei românești, prin prisma proximității noastre. Dar până vom ajunge la acel punct, (...) impactul acestui conflict asupra economiei în general și asupra industriei noastre, ale companiei pe care o reprezint, a fost unul substanțial.

Noi am venit după criza Covid-19, pe care am reușit să o depășim bine, iar anul 2021, imediat după primul an de pandemie a fost un an spectaculos din punct de vedere al rezultatelor. După aceea, la începutul anului 2022, a venit acest conflict. (...) Trebuie să ne gândim că o mare parte din combustibilul, cărbunii pe care îi folosim și minereurile pe care le utilizăm în producerea oțelului vin din bazinul Mării Negre. Ele vin din Rusia, din Ucraina, din Turcia. 

Acestea sunt sursele principale de aprovizionare de dinainte de Covid. Evident că Rusia a dispărut, Ucraina a dispărut în cea mai mare parte, evident că toate lucrările din Marea Neagră, din Turcia, vin acum cu un premium pe costurile de logistică. Sunt perturbări masive, care au fost dublate de impactul major asupra prețului energiei, pentru că, de fapt, cea mai mare lovitură pe care a primit-o industria noastră și industria în general, a fost acest impact asupra prețului energiei, care s-a resimțit masiv din a doua jumătate a anului 2022 și pe tot parcursul anului 2023, presiunea de preț pe energie scăzând abia spre sfârșitul lui 2023”, a explicat Radu Ionescu, managerul general al Liberty Galați.

Atenția este acum îndreptată asupra impactului pe care îl au importurile din Coreea de Sud asupra industriei de oțel. „Coreea de Sud produce, în momentul de față, și vinde cu tot cu costul logistic pe care îl presupune transportul până la Constanța, la un preț care se apropie sau chiar scade sub prețurile noastre variabile pe anumite game de produse. Singura modalitate prin care poți să faci față este să te focusezi pe acele tipuri de produse, unde valoarea adăugată este mult mai mare și unde marjele pot susține competiția”, a mai spus Radu Ionescu.

Managerul Liberty Galați a vorbit apoi despre sprijinul de care industria oțelului are nevoie pentru tranziția către oțelul verde și pentru îndeplinirea scopurilor din Green Deal. „În mare parte din țările din est, cu excepția notabilă a Slovaciei, aceste măsuri de sprijin pentru tranziția către oțel verde și pentru îndeplinirea scopurilor din Green Deal, în mare parte din Europa de Est, aceste măsuri au fost foarte limitate sau inexistente și nu este vina doar a autorităților naționale, este vorba despre abordarea și modul în care autoritățile europene gestionează. Noi sperăm ca această nouă cortină de fier financiară, în ceea ce privește sprijinul pe care îl acordă, să dispară în viitorul apropiat și să vedem astfel de măsuri”, a mai spus Radu Ionescu.

antena3.ro