Fără energie ieftină, Combinatul Siderurgic ”sângerează”

[dcp100168]

Guvernul acordă ajutoare de stat pentru Combinatul siderurgic

Dezvoltarea și adaptarea Combinatului siderurgic ”Liberty” la noua politică europeană ce dorește reducerea emisiilor de dioxid de carbon este sprijinită de Guvernul României.

”Liberty Galați a intrat, deja într-o schemă de ajutor de stat care a fost adoptată de guvernul nostru care prevede, pentru a crește competitivitatea produselor, rambursarea a 15 % din costul certificatelor de CO2 pe anul 2019 și 2020. Este o schemă de ajutor de stat care nu a fost folosită numai în România, este folosită și în Germania și în alte țări; schema pe care noi am utilizat-o tocmai din cauza faptului că Ordonanța 114  a crescut artificial prețul la gaze și energie electric, în special pentru consumatorii industriali și a redus competitivitatea companiilor românești. Deja, este beneficiar, sunt în curs de negociere și urmează să primească această parte de 15 % din certificatele de CO2. În ceea ce privește negocierile dintre EximBank și Liberty nu pot să vă dau detalii, dar orice decizie se ia, este aprobată într-un organism în care sunt reprezentate ministere și entități de la nivel guvernamental care vor analiza orice credit. Din punctul meu de vedere Liberty Galați, este un combinat care trebuie sprijinit, este un combinat care poate fi competitive. Programul de investiții gândit de echipa managerială este un program care se pliază pe politica europeană din cadrul Pactului Verde, de reducere treptată a emisiilor de carbon. Este și vorba despre construcția unei centrale care să producă energie bazată pe gaz și hidrogen, care va reduce foarte mult emisiile de CO2  și este vorba și despre alte parteneriate care sunt făcute între combinatul siderurgic Galați și alte entități cum este Institutul de Cercetare de la Râmnicul Vîlcea”, a  declarat  Ludovic Orban, premierul României.

Aceeași sursă a explicat și faptul că Executivul susține programul investițional al combinatului pentru ca acesta să se dezvolte și să se adapteze la noua politică europeană. Astfel va putea  asigura locuri de muncă și suport economic pentru orașul și județul Galați.

reperul.ro

[dcp100168]

Sindicatele din siderurgie au pichetat Ministerul Energiei

Sindicatele din industria metalurgică au pichetat, joi, sediul Ministerului Energiei, solicitând intervenţia Guvernului pentru a reglementa preţurile mari la electricitate şi gaze. Din cadrul FSS Metarom face parte inclusiv sindicatul Siderurgistul AMG din cadrul Combinatului Siderurgic Liberty Galați.

La acțiunea de pichetare a Ministerului Energiei au participat aproximativ 100 de persoane, reprezentând unitățile din întreaga țară, zece dintre sindicaliști fiind din Galați.
"Am cerut ministrului Energiei să reglementeze preţurile, pentru că nu putem funcţiona în aceste condiţii. Preţul energiei a crescut de opt ori şi nu mai găsim de unde să cumpărăm. În aceste condiţii, toată industria metalurgică din România se va închide, pentru că nu mai suntem competitivi", a declarat Dănuţ Onică, preşedintele Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor Metarom.
El a dat exemplul producătorului de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din ţară, care şi-a închis deja trei din cinci secţii.
”Colegii de la Alro Slatina sunt, într-adevăr, cei mai afectați, pentru că în procesul de producție folosesc numai energia electrică. Combinatul de la Galați este și el afectat, dar într-o măsură mai mică, dacă e să facem o comparație cu ei”, a precizat Gheorghe Bezman, președintele sindicatului Siderurgistul AMG.
În cadrul acțiunilor de protest, sindicaliştii din siderurgie au cerut autorităţilor o investigaţie cu privire la cauzele care au dus la aceste tarife.
"Aşteptăm să vedem ce prevede noua ordonanţă pe care au promis-o cei din Guvern pentru sprijinirea populaţiei şi a industriei", a spus președintele FSS Metarom.
El a arătat că liderii sindicali au cerut să intre la discuţii cu reprezentanţi ai Ministerului Energiei.
"Nimeni nu ne-a primit. Am depus un material la registratură. Dacă nu vom primi un răspuns, mâine (vineri - n.r.), între orele 11:00 şi 13:00, suntem pregătiţi să pichetăm sediul Guvernului. Nu doar sindicatul de la Alro, ci din toată siderurgia, de la Galaţi, Hunedoara, Zalău, Călăraşi", a arătat liderul sindical.
În funcție de reacția autorităților, liderii sindicali urmează să ia o decizie privind viitoarele măsuri de protest.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prețul energiei ar putea lăsa România fără industrie siderurgică. Conducerea combinatului din Galați caută „modalități de gestionare a situației”

Prețurile la energie electrică și gaze, dar și scăderea pieței europene a oțelului în contextul războiului din Ucraina, au adus și industria siderurgică într-o situație fără precedent, punând în pericol continuarea producției.

Principala unitate de producție din România, Combinatul Siderurgic „Liberty” de la Galați se confruntă cu mari probleme în derularea operațiunilor și după ce pe platforma siderurgică a fost vehiculată știrea că ar putea fi închis și ultimul furnal aflat în funcțiune, situație care ar fi însemnat de fapt închiderea activității combinatului, reprezentanții bordului director au transmis angajaților un mesaj în care sunt prezentate problemele cu care se confruntă compania și în care se spune că deocamdată sunt căutate „modalități de gestionare responsabilă a situației”.

În afară de combinatul de la Galați, în România mai funcționează Combinatul Siderurgic de la Hunedoara, aflat în proprietatea Grupului ArcelorMittal cu o participaţie de 96,5% și SIF Banat-Crişana, cu un pachet de 2,98%. Dar și combinatul din Hunedoara este într-o situație economică dificilă, din cauză că a înregistrat pierderi în 2020 și 2021. La începutul lunii septembrie, Grupul ArcelorMittal a închis două combinate siderurgice din Europa.

Companiile cer „suportul Guvernului pentru industria românească”

În mesajul transmis angajaților Combinatului Siderurgic „Liberty” de către Sandip Biswas, Interim CEO for Liberty Primary Steel and Mining în cadrul Grupului „Liberty Steel” se face precizarea că cea mai dificilă provocare cu care se confruntă compania este creșterea prețurilor la energie și gaze, care au determinat reducerea producției în industriile energo-intensive, companiile din aceste domenii industriale având nevoie de susținerea Guvernului României pentru depășirea acestor situații de criză și continuarea producției:

„În primul rând, piaţa de energie şi impactul său asupra inflaţiei: preţurile energiei au crescut masiv în Europa pe fondul creşterilor preţului la gaz, care a atins cote-record. Acestea au condus la inflaţia care pune presiune pe economia majorităţii ţărilor şi pe capitalul de lucru al industriilor energo-intensive, de aceea multe companii şi-au redus producţia.

În cadrul asociaţiilor profesionale, colaborăm cu mari companii industriale şi solicităm suportul Guvernului pentru industria românească în această perioadă”.

Scăderi ale cererii de laminate pe piața europeană, din cauza războiului din Ucraina și dumpingului

Alte dificultăți în siderurgia românească sunt provocate de perturbările intervenite pe piața europeană a oțelului, atât în contextul războiului din Ucraina, care a diminuat consumurile de laminate, dar și din cauză că producătorii din afara Uniunii Europene, care beneficiază de prețuri mai mici la energie și gaze și nu plătesc certificate pentru emisii CO2 își permit să vândă laminate pe piața europeană la prețuri de dumping.

„Cel de-al doilea factor important este piaţa de oţel: cerere de oţel la nivel european a înregistrat o scădere în majoritatea segmentelor în al doilea semestru al anului 2022. Această scădere a fost determinată în principal de stocurile excesive, ca urmare a preocupărilor legate de aprovizionare în contextul războiului din Ucraina, dar şi de o creştere mare a importurilor în Europa la preţuri de dumping.

Pieţele de construcţii şi infrastructură sunt într-o situaţie mai bună, ceea ce se potriveşte cu portofoliul nostru, dar – în afară de câteva semne de revigorare – majoritatea analiştilor estimează că cererea va stagna o perioadă înainte de a-şi reveni spre sfârşitul anului”, se spune în mesajul reprezentantului Grupului „Liberty Steel”.

„Vom evalua modalităţi prin care să gestionăm în mod responsabil această situaţie”

Situația în care se află combinatul de la Galați este cu mult mai dificilă decât în perioada crizei din perioada 2009 – 2010, când producția a scăzut la 1,9 milioane de tone sau în perioada 2013 – 2016, când întreaga piață europeană a oțelului a fost afectată de dumpingul practicat de producătorii de oțel din China.

Administrația combinatului gălățean a depășit acele situații de criză. Acum, reprezentanții administrației sunt ceva mai rezervați în a oferi garanții de ieșire din criză, rezumându-se doar la a le comunica angajaților că deocamdată sunt căutate modalităţi pentru gestionarea situației.

„În acest moment continuăm activitatea combinatului în mod normal, iar săptămânile viitoare vom analiza piaţa şi costurile noastre operaţionale şi vom evalua o serie de modalităţi prin care putem să gestionăm în mod responsabil această situaţie”, se spune în mesajul trimis angajaţilor de către Sandip Biswas, Interim CEO for Liberty Primary Steel and Mining.

puterea.ro

[dcp100168]

Ajutor pentru compensarea costurilor cu certificatele CO2

Companiile mari consumatoare de energie din România vor putea beneficia de ajutor din partea statului pentru a compensa o parte din costurile generate de certificatele de emisie de gaze cu efect de seră. Comisia Europeană a aprobat o schemă de sprijin în valoare de 1,5 miliarde de euro, valabilă până în 2030, fondurile necesare susținerii acestei scheme fiind asigurate tocmai din vânzarea de certificate CO2 de către statul român. Costurile cu energia electrică sunt puternic grevate de prețul acestor certificate, cu impact mare asupra competitivității produselor pe piața globală, unde nu se plătesc aceste certificate CO2.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României menită să acorde o compensație parțială întreprinderilor mari consumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică ce rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii („ETS”), se arată într-un comunicat de presă al Executivului Comunitar.

Schema notificată de România, cu un buget total estimat de 1,5 miliarde euro, va acoperi o parte din prețurile mai ridicate la energie electrică rezultate din impactul prețurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei electrice (așa-numitele „costuri indirecte ale emisiilor”) suportate în perioada 2021-2030. Măsura de sprijin vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

De această măsură vor beneficia întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon nominalizate în „Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS”. Aceste sectoare se confruntă cu costuri semnificative ale energiei electrice și sunt expuse în mod deosebit concurenței internaționale.

Compensația va fi acordată întreprinderilor eligibile sub forma unei rambursări parțiale a costurilor indirecte ale emisiilor suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031. Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75 % din costurile indirecte ale emisiilor suportate. Valoarea ajutorului se calculează pe baza valorilor de referință privind eficiența consumului de energie electrică, care asigură faptul că beneficiarii sunt încurajați să economisească energie.

Pentru a putea primi compensații, beneficiarii trebuie să îndeplinească anumite măsuri, care nu sunt cumulative. Aceste măsuri se referă la punerea în aplicare a anumitor recomandări formulate în urma auditului energetic; acoperirea a cel puțin 30 % din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de CO2; investirea a cel puțin 50 % din valoarea ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalațiilor lor. „Beneficiarii vor trebui să respecte una dintre aceste obligații în termen de trei ani de la acordarea ajutorului”, precizează comunicatul.

România a notificat, de asemenea, o modificare a unei scheme anterioare de compensare parțială a întreprinderilor mari consumatoare de energie pentru creșterea prețurilor energiei electrice rezultate din costurile indirecte ale emisiilor suportate în perioada 2019-2020. Schema anterioară a fost aprobată de Comisie în mai 2020 (SA.56403). Prin această modificare, România prelungește până în 2022 termenul pentru plata ajutoarelor pentru anul 2020, având în vedere întârzierea plăților din cauza unei rate de îmbolnăvire excepțional de ridicate în contextul pandemiei de coronavirus.

focus-energetic.ro

[dcp100168]

Ce se întâmplă la Combinatul Liberty Galaţi

* Piața oțelului, "scurtcircuitată" de importurile ieftine și costurile energiei

Măsurile de urgență prezentate recent de Comisia Europeană în domeniul energiei "nu sunt ambițioase și nici suficient de rapide" pentru a reduce prețurile și a asigura sustenabilitatea sectoarelor industriale energo-intensive, precum industria oțelului, a avertizat Asociația Europeană a Oțelului (Eurofer), din care face parte inclusiv Liberty Steel, care deține Combinatul Siderurgic de la Galați.

O serie de state europene, în funcție de resurse, au încercat să regleze la nivel național prețurile din domeniul energiei pentru consumatorii industriali. Din păcate, România, în ciuda faptului că este una dintre țările UE cel mai puțin dependente de energia din surse externe, încă întârzie în a introduce un sistem cu adevărat eficient la nivelul companiilor, așa după cum avertiza la rândul ei, încă de luna trecută, asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC).

Context general

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", în urma negocierilor la nivelul UE, Comisia Europeană a prezentat, pe 14 septembrie, un set de măsuri în domeniul energiei, precum reducerea cererii, limitarea temporară a veniturilor producătorilor "inframarginali" de energie electrică, precum și o contribuție temporară de solidaritate pentru profiturile excedentare generate din activitățile din sectoarele petrolului și gazelor.

Reprezentanții industriei siderurgice apreciază însă că măsurile nu sunt suficiente. "Propunerile Comisiei arată o ambiție și o amploare limitate, deoarece nu vor reduce prețurile și costurile energiei pentru industria siderurgică la un nivel sustenabil, care ar menține sectorul competitiv. Piața europeană este în prezent inundată de importuri mai ieftine din țări terțe, care sunt supuse doar unei fracțiuni din costurile energetice pe care le suportă producătorii de oțel din UE", a declarat Axel Eggert, director general al Eurofer.

Acesta a avertizat că deja există o tendință de reducere a producției și concedieri temporare. "Fără acțiuni rapide, acestea ar putea deveni permanente, iar UE ar periclita reziliența sectorului său intern de oțel, care este un atu strategic pentru propria autonomie, în care se află sectoare-cheie din aval, cum ar fi auto, construcții, inginerie mecanică, apărare, sănătate, şi echipamentele de energie regenerabilă", a mai spus reprezentantul Eurofer.

Ce se întâmplă la Galați

Desigur, în acest context, gălățenii își pun întrebări în legătură cu viitorul Combinatului Siderurgic Liberty Galați. Faptul că, alături de Liberty Ostrava, formează "nucleul dur" al Liberty Steel în Europa îi conferă stabilitate Combinatului de la Galați, dar nu schimbă faptul că industria siderurgică, în ansamblul ei, traversează o perioadă dificilă.

În cadrul unei note interne adresate angajaților, conducerea Liberty Galați arăta, recent, că prețurile record la energie au condus la un nivel inflaționist care pune presiune pe economia țărilor UE și pe companiile industriilor energo-intensive. Un factor important a fost și scăderea cererii de oțel la nivel european. "Această scădere a fost determinată în principal de stocurile excesive, ca urmare a preocupărilor legate de aprovizionare în contextul războiului din Ucraina, dar și de o creștere mare a importurilor în Europa la prețuri de dumping. Piețele de construcții și infrastructură sunt într-o situație mai bună, ceea ce se potrivește cu portofoliul nostru, dar - în afară de câteva semne de revigorare - majoritatea analiștilor estimează că cererea va stagna o perioadă, înainte de a-și reveni spre sfârșitul anului", se arătat în mesajul conducerii Liberty Galați.

"În acest moment, continuăm activitatea Combinatului în mod normal, iar săptămânile viitoare vom analiza piața și costurile noastre operaționale și vom evalua o serie de modalități prin care putem să gestionăm în mod responsabil această situație", se mai arăta în mesajul conducerii Combinatului.

Scenariile apocaliptice, dezmințite

În condițiile în care, totuși, în Europa asistăm la închiderea unor oțelării, la reducerea producției și concedieri, scenariile "apocaliptice" n-au ocolit nici Combinatul de la Galați, pe principiul "zvonerul și răspândacul" fiind vehiculată, de exemplu, "închiderea iminentă" a Furnalului nr. 5.

Cum astfel de zvonuri încă persistă, am solicitat conducerii Liberty Galați un punct de vedere privind situația actuală a Combinatului și ultimele evoluții de pe piața oțelului. Drept urmare, un purtător de cuvânt Liberty Steel Group a dat ziarului "Viața liberă" următoarea declarație: "Toate companiile producătoare de oțel din Europa sunt afectate de condițiile de piață pline de provocări. Monitorizăm îndeaproape prețurile la energie electrică și gaze naturale și, în același timp, gestionăm eficient stocurile de materii prime pentru a asigura în continuare un management responsabil al producției la Liberty Galați. De asemenea, continuăm să implicăm în mod ferm Guvernul României și alți parteneri să ne sprijine atât pe noi, cât și celelalte mari companii electro-intensive, să navigăm printre provocările actuale ale pieței. În cazul în care vor exista schimbări în procesul de producție, îi vom informa în primul rând pe angajații noștri."

Ce măsuri solicită industria

Revenind la situația înregistrată la nivel național, unde companii precum Azomureș, ALRO, ALUM sau Chimcomplex au fost nevoite să-și restrângă activitatea, nu se poate nega faptul că este nevoie de măsuri coerente de protejare a industriei energo-intensive în fața creșterilor prețurilor la energie.

ABIEC, în calitate de reprezentant al marilor consumatori de energie din economia românească, a propus un set de măsuri care încă mai așteaptă un răspuns din partea autorităților. Vă reamintim care au fost soluțiile propuse: plafonarea/compensarea prețului energiei și a gazului natural pe tot lanțul de comercializare de la producător până la consumatorul final. Astfel de măsuri au fost deja aplicate în țări precum Slovacia, Grecia, Spania și Portugalia. Scheme de protejare a consumatorilor industriali mai sunt aplicate, printre altele, în Franța și Bulgaria; contracte pe termen lung între producători și marii consumatori; reduceri ale taxelor pe energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie; urgentarea prelungirii schemei de compensare a emisiilor indirecte de CO2 pentru perioada 2021-2030, precum și finanțarea adecvată a acesteia.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Liberty Galaţi investeşte 1 milion de lei într-un sistem de iluminat stradal care va scădea consumul de energie al sistemului cu 61%

Ca urmare a crizei energetice, mai multe companii şi persoane iau măsuri de reducere sau eficientizare a consumului de energie electrică şi gaze naturale. Recent, Liberty Galaţi, fostul combinat Sidex, a anunţat o investiţie de 1 milion de lei (200.000 de euro) în eficientizarea energetică a sistemului de iluminat stradal. Potrivit reprezentanţilor companiei, consumul sistemului în cauză va scădea cu 61%, care va însemna o economie anuală de 700 Mwh.

„Cu un cost de circa 1 milion de lei, acest proiect va asigura o economie de energie de aproximativ 700 MWh pe an, o cantitate suficientă pentru a alimenta 400 de locuinţe. Preconizăm ca investiţia se va amortiza în următoarele 18 luni, datorită scăderii cu 61% a consumului de energie al sistemului de iluminat stradal şi a costurilor reduse de mentenanţă”, au transmis reprezentanţii Liberty Galaţi.

Este vorba de un proiect în colaborare cu Enel X în cadrul căruia peste 1.000 de becuri vor fi înlocuite cu unele moderne, care consumă mai puţin.

„Liberty Galaţi îşi asumă în totalitate responsabilitatea de a reduce consumul de energie şi de a realiza pe termen lung planul său de decarbonizare până în 2030. În condiţiile creşterii continue a preţurilor la energie şi a lipsei de angajament din partea furnizorilor sau a guvernului de a încheia contracte de furnizare de energie pe termen lung, aceste programe şi investiţiile noastre în producţia de energie regenerabilă devin din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, pe termen scurt nu putem face mai mult, de aceea continuăm să implicăm în mod activ autorităţile guvernamentale la nivel local şi naţional pentru a oferi industriei sprijin substanţial în perioada de iarnă care urmează", a declarat Ajay Aggarwal, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Liberty Galaţi.

La începutul acestei veri, compania a lansat procedura de licitaţie pentru furnizarea tehnologiei pentru două cuptoare hibride cu arc electric, care vor reduce în timp emisiile de carbon ale companiei cu peste 80%, mai anunţă reprezentanţii Liberty.

„Pentru a sprijini transformarea Greensteel şi obiectivul de a deveni neutru în emisii de carbon până în 2030, Liberty Galaţi dezvoltă deja prima fază de 50 MW dintr-un parc fotovoltaic, cu o capacitate totală de 180 MW, care va necesita o investiţie totală de 890 de milioane de lei şi va furniza energie verde, regenerabilă direct pe platforma siderurgică.”

zf.ro

[dcp100168]

Schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie

Guvernul a adoptat miercuri ordonanța de urgență privind instituirea unei scheme de ajutor de stat de 1,5 miliarde de euro în perioada 2022-2030 pentru marii consumatori de energie, schemă avizată anterior de Comisia Europeană.

O astfel de măsură răspunde, parțial, solicitărilor marilor consumatori de energie din economia românească, inclusiv Combinatul Siderurgic Liberty Galați.

Ținerea sub control a prețurilor la energie este cu atât mai importantă cu cât, la nivel național, sunt deja companii precum Azomureș, ALRO, ALUM sau Chimcomplex care au fost nevoite să-și restrângă activitatea din cauza costurilor ridicate.

Potrivit Ministerului Energiei, noile măsuri adoptate prin actul normativ aprobat de CE vizează instituirea, pentru perioada 2022-2030, a unei scheme de ajutor de stat pentru întreprinderile din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon - este cazul industriei siderurgice - din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice.

Schema de ajutor în valoare de 1,5 miliarde de euro va asigura o compensare parțială întreprinderilor mari consumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică ce rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Autoritatea responsabilă cu administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Energiei.

În perioada 2019- 2021, în România a fost implementată o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare, ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice. Plata ajutorului de stat s-a efectuat pentru emisiile indirecte aferente anilor 2019-2020. Valoarea totală a ajutorului de stat pentru anul 2019 a fost de 399 milioane de lei pentru un număr de 34 de întreprinderi, respectiv, de 637 milioane de lei pentru un număr de 33 de întreprinderi în anul 2020.

Beneficiarii ajutorului de stat au fost consumatorii energointensivi cu activitate în pregătirea fibrelor și filării fibrelor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele, fabricarea hârtiei și a cartonului, extracția de minereuri feroase, extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale, fabricarea produselor de cocserie, fabricarea altor produse chimice anorganice de bază, fabricarea îngrășămintelor și produselor azotoase, fabricarea fibrelor sintetice și artificiale, producția de metale feroase, sub forme primare, și de feroaliaje, metalurgia aluminiului, producția plumbului, zincului și cositorului, metalurgia cuprului.

ABIEC, în calitate de reprezentant al marilor consumatori de energie din economia românească, printre care și Liberty Galați, a propus un set de măsuri printre care figurează: plafonarea/compensarea prețului energiei și a gazului natural pe tot lanțul de comercializare de la producător până la consumatorul final; contracte pe termen lung între producători și marii consumatori; reduceri ale taxelor pe energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie; urgentarea prelungirii schemei de compensare a emisiilor indirecte de CO2 pentru perioada 2021-2030, precum și finanțarea adecvată a acesteia.

viata-libera.ro