Fără energie ieftină, Combinatul Siderurgic ”sângerează”

[dcp100168]

Radu Ionescu, General Manager Liberty Galați: „Capacitatea parcului fotovoltaic pe care îl dezvoltăm vrem să ajungă la 250 de megawați”

Există în România proiecte mare care pun țara în mișcare. Ele pornesc de la viziunea unor lideri și de la efortul unor echipe care reușesc să modeleze afaceri de viitor. Câțiva dintre acești lideri au vorbit în cadrul Conferinței Naționale RO 3.0 „Investitori pentru Viitor, marile proiecte care mișcă România”, organizată de Antena 3 CNN. În cadrul conferinței au participat actori publici și privați din mai multe domenii-cheie ale României, precum sănătate, infrastructură, construcții și energie.

Radu Ionescu, General Manager Liberty Galați, a vorbit în cadrul conferinței despre unul dintre proiectele ambițioase din Galați, și anume, extinderea capacității parcului Fotovoltaic la 250 de megawați. „Noi avem un proiect de 50 de megawați la Galați, care este deja în curs de execuție, urmând ca capacitatea parcului Fotovoltaic pe care îl dezvoltăm să ajungă la 250 de megawați”, a declarat Radu Ionescu, General Manager Liberty Galați.

De asemenea, acesta a vorbit și despre faptul că este nevoie de un suport mai curajos din partea Guvernului și de negociere mai fermă la Bruxelles, inclusiv pentru obținerea schemelor de ajutor financiar european, pentru dezvoltarea unor astfel de proiecte. „Este nevoie de un pic mai multă fermitate și în ceea ce privește modul în care Comisia Europeană aprobă solicitările de scheme de ajutor de stat dedicate industriei și în principal industriei pe care o reprezint. Observăm o rapiditate mai mare și o intensitate mai mare a ajutorului de stat, cam de la Bratislava spre vest, și o ușoară lentoare, și un ușor schimb accelerat de documente și de întrebări și de nevoie de clarificări suplimentare atunci când aceste scheme vin dinspre est. E nevoie de un pic mai multă fermitate și sigur, și noi, pe canalele noastre, prin industrie, prin asociațiile din care facem parte, Euro Fair ș.a.m.d. suntem angajați în în dialog cu autoritățile europene, dar avem nevoie și de sprijinul autorităților naționale. Noi suntem una dintre companiile vizate direct de acest impozit. În anul 2021, impozitul pe profit pe care compania pe care o reprezint l-a plătit la bugetul de stat a depășit 100 de milioane de euro. A fost un un an cu un profit important”, a mai declarat Radu Ionescu, General Manager Liberty Galați.

antena3.ro

[dcp100168]

Combinatul siderurgic a reluat producția la Furnalul nr. 5

În combinatul siderurgic gălăţean, Furnalul nr. 5 este din nou operațional, dar activitatea acestuia depinde în ultimă instanță de condițiile de pe piața oțelului, au declarat joi, 27 iunie, pentru "Viața liberă" reprezentanții companiei.

"Furnalul este operațional în acest moment, dar așa cum am comunicat foarte clar încă de la începutul anului, pentru a asigura o producție profitabilă și sustenabilă la Galați, compania noastră continuă să își adapteze graficele de producție la condițiile pieței și la comenzile clienților noștri. În tot acest timp, continuăm operațiunile laminoarelor și furnizarea produselor din oțel către clienți, chiar dacă activitatea furnalului poate fi întreruptă din când în când și apoi reluată în mod normal. De asemenea, echipele noastre continuă să lucreze cu program întreg, ca de obicei", a precizat pentru "Viața liberă" un purtător de cuvânt al Liberty Galați.

La rândul său, directorul general Radu Ionescu a declarat recent pentru zf.ro că "în acest moment am reluat producția și facem eforturi să stabilizăm nivelul de producție".

Pe de altă parte, pierderile suferite în cursul anului trecut se resimt asupra activității combinatului. În 2023, Liberty Galați a înregistrat, la o cifră de afaceri de 3,65 miliarde de lei, pierderi de 2,3 miliarde de lei, adică în jur de 460 milioane de euro.

"În 2023, am avut o scădere de aproximativ 54 la sută față de nivelul de producție din 2022, iar dacă ne raportăm la 2021, care a fost un an bun pentru noi, atunci scăderea a fost de peste 70 la sută. În 2021, am produs 2,2 milioane de tone de oțel, în 2023 doar 600.000 tone", a precizat pentru zf.ro managerul general al Liberty Galați, Radu Ionescu, care a subliniat, însă, că ținta pe 2024 este de a reveni pe creștere, la o producție de cel puțin 1 milion de tone de oțel.

"În momentul de față, producția crește, pentru că strategia noastră este să ne focusăm pe acele categorii de produse unde prețul poate fi menținut sau chiar prezintă o tendință de creștere. Vorbim aici fie de tablă subțire cu valoare adăugată mai mare (tablă zincată, tablă vopsită organic etc.) sau de gama pentru care Liberty Galați e recunoscută, respectiv tabla groasă. Și aici vedem un potențial foarte mare de creștere, atât prin prisma proiectelor care urmează a fi implementate în România, dar și prin prisma dispariției unor capacități importante din producția de tablă groasă care erau în Ucraina. La nivel european se resimte lipsa acestor capacități și există o cerere ridicată", a explicat managerul Liberty Galați.

În același timp, acesta a admis că în situația financiară a combinatului se resimt efectele pierderilor din perioada anterioară.

"Din păcate, situația dificilă cu care ne-am confruntat anul trecut se resimte și suntem conștienți că în afară de noi o resimt puternic și furnizorii noștri, sunt încă provocări în gestionarea plăților pe care le avem de făcut", a arătat managerul Liberty Galați.

Situația financiară a combinatului a cunoscut o îmbunătățire odată cu accesarea unui împrumut de 150 milioane de euro în cadrul unei scheme de ajutor de stat pentru întreprinderile afectate de războiul din Ucraina, însă acesta este, totuși, insuficient pentru nevoile combinatului siderurgic, astfel că, în prezent, se fac demersuri pentru atragerea unor resurse suplimentare, inclusiv prin noi scheme de ajutor de stat.

Fără a da cifre exacte, managerul Liberty Galați a arătat că, pentru asigurarea capitalului de lucru sunt necesare sume importante.

"Vorbim de «sute de milioane», cu siguranță, ținând cont de cifra de afaceri pe care Liberty Galați o are într-un an cu producție normală - cu 2,2 milioane de tone, cifra de afaceri depășește 2 miliarde de euro. Și atunci, ținând cont și de pierderile pe care le-am înregistrat anul trecut și de provocările pe care încă le avem pentru acoperirea datoriilor pe care le-am acumulat din aceste pierderi, nivelul de capital de lucru este unul substanțial. Tocmai de aceea, pe lângă efortul pe care îl face grupul din care face parte Liberty Galați, este nevoie și de un sprijin suplimentar la nivelul autorităților", a declarat Radu Ionescu.

În prezent, la nivelul Ministerului Finanțelor se află în curs de avizare o serie de scheme de ajutor la nivelul întregii industrii, afectate în special de creșterea pieței la energie și sunt premise ca unele dintre ele să fie accesate și de combinatul siderurgic.

Reamintim că, în contextul mai amplu al pieței europene a oțelului, Liberty Galați trebuie să se confrunte cu importurile ieftine din țări precum China, Vietnam, Taiwan etc., dar nici concurența producătorilor europeni nu este de neglijat.

"Chinezii, taiwanezii și turcii nu pot veni pe piața europeană cu produse de calitate așa cum producem noi. Atunci, mă tem mai degrabă de producătorii europeni, care beneficiază în statele lor de măsuri de sprijin mult mai puternice decât beneficiem noi. E un fenomen pe care îl vedem la nivelul Europei de Est, unde statele sau măsurile vizate de stat au fost mult mai încete sau mai greu puse în practică față de ce s-a întâmplat în Europa de Vest. Și aici e o combinație de factori, trebuie să ne uităm cumva și spre Comisia Europeană și autoritățile europene și viteza sau dorința acestora de a aproba scheme de sprijin în Europa de Vest și Europa de Est", a mai arătat managerul Liberty Galați.

Potrivit estimărilor, piața europeană a oțelului ar urma să înregistreze o creștere în a doua jumătate a acestui an, rămâne însă să vedem dacă raportul între cerere și ofertă va fi unul favorabil siderurgiei gălățene.

viata-libera.ro

[dcp100168]

General Manager Liberty Galați: Sunt necesare investiții de sute de miliarde euro pentru atingerea țintelor de reducere a emisiilor de carbon, care ar trebui să fie mai realiste

Uniunea Europeană ar trebui să fie realistă în stabilirea țintelor de reducere a emisiilor de carbon, și să le dubleze cu măsuri de susținere financiară a industriei locale, pentru a nu afecta competitivitatea acesteia pe plan global, a transmis Radu Ionescu, General manager Liberty Galați,  la Maratonul Made in Romania, organizat de PROFIT NEWS TV.  „E important să ne stabilim ținte, dar să fim și realiști în stabilirea acestor ținte și să le dublăm cu măsuri de susținere financiară a industriilor afectate. Sunt necesare investiții de sute de miliarde euro, nesustenabile pentru investitorii privați”, a general managerul Liberty Galați.

În opinia acestuia, reducerea amprentei de carbon este un deziderat important, iar industria de oțel și cea de ciment sunt cele 2 industrii responsabile, prin prisma tehnologiilor utilizate, pentru o importantă cantitate a emisiilor de CO2. „Oțelul și cimentul, însă, sunt două produse indispensabile pentru dezvoltarea planetei”, a adăugat acesta.

Radu Ionescu susține că eforturile europene sunt inutile dacă nu vor fi respectate și aplicate și în celelalte părți ale lumii. „Degeaba impunem standarde dacă importăm oțel care nu respectă aceste standarde din China sau America de Sud. Trebuie implementate aceleași reguli de emisii CO2 pe întreaga piață globală sau, dacă nu se poate, mecanisme care să garanteze că toți producătorii, europeni sau nu, respectă aceleași reguli pe piața europeană”, crede Ionescu.

Șeful Liberty crede că în angajații sunt cel mai important activ al unei companii, dar că există și la Galați, ca peste tot în România, o tendință a tinerilor de a fugi de munca practică. „Un lucru pe care l-am învățat în cele 8 luni de când conduc această companie e că cel mai importat activ al unei firme e capitalul uman”, a precizat Ionescu, adăugând că, de exemplu, în prezent, fostul Sidex „se bate un pic cu industria navală pe sudori”.

Liberty Galați își păstrează intențiile de atingere a unei amprente neutre din perspectiva emisiilor de dioxid de carbon în 2030 în pofida provocărilor din ultima perioadă, care țin de contextul geopolitic și cel al pieței. Printre altele, investițiile programate la Galați pentru tranzitia către oțel verde presupun construirea a două furnale cu arc electric, alimentate cu energie verde, furnale cu eficiență mult mai mare și cu amprentă de carbon mult redusă față de tehnologia actuală, care se bazează pe exploatarea unui furnal clasic energointensiv, care consumă multe resurse și produce o amprentă de carbon semnificativă.

Liberty Galați, condusă din noiembrie 2023 Radu Ionescu, este cel mai mare producător integrat de oțel din România, cu o capacitate de fabricație de aproximativ 3 milioane de tone de oțel pe an, pentru clienți din construcții, industria navală, petrol și gaze, precum și din sectorul producției de energie regenerabilă.
 

profit.ro

[dcp100168]

Provocări uriașe pentru Liberty Galați. Radu Ionescu dezvăluie cum abordează criza din industrie

Săptămâna aceasta, podcastul „Picătura de business” îl prezintă pe Radu Ionescu, General Manager al Liberty Galați. Acesta a preluat noua funcție la finalul anului trecut, într-o perioadă extrem de provocatoare pentru industria oțelului. Impactul crizei din Ucraina a fost semnificativ asupra rezultatelor, forțând jucătorii din sector să adopte măsuri severe, inclusiv închiderea unor unități de producție.

Vorbind în cifre, în 2023, combinatul de la Galați a fost la o treime față de anul 2021, cel din urmă fiind cel mai bun an. Radu Ionescu a preluat acest mandat cu optimism, deși a fost privit cu scepticism la început. „Sigur că toată lumea a ridicat din sprânceană în momentul în care s-a anunțat numirea mea în această funcție, pentru că vin din afara industriei. Am un istoric în domeniu juridic și evident că au existat discuții despre natura mandatului meu” a precizat Radu Ionescu în cadrul podcastului.

Obiectivul principal, stabilizarea combinatului de la Galați

Deși Radu Ionescu provine dintr-un domeniu total diferit, preluarea funcției de General Manager a venit ca o provocare pentru acesta, pe care a acceptat-o cu brațele deschise. Scopul principal a fost acela de la stabiliza combinatul de la Galați și de a-l readuce pe drumul cel bun. În acest caz, experiența juridică a lui Radu Ionescu a fost un pilon de bază în gestionarea situațiilor delicate.

„Cred că cele opt-nouă luni care au trecut de când am fost numit în funcție, au venit să demonstreze că nu am fost numit în această funcție, nici să închid combinatul, nici să gestionez insolvența lui. Mandatul pe care mi l-au acordat acționarii a fost acela de a ajuta echipa atât de la Galați, cât și echipa din cadrul grupului să stabilizeze business-ul și să readucem combinatul de la Galați pe un drum stabil, pe un drum al transformării industriale pe care îl dorim cu toții. Sigur că experiența pe care o am în domeniul juridic a ajutat în gestionarea situațiilor dificile cu care a trebuit să ne confruntăm anul trecut” a adăugat General Managerul Liberty Galați.

Odată cu scăderea semnificativă a cifrei de afaceri, combinatul a întâmpinat dificultăți în gestionarea plăților către furnizori și în menținerea relațiilor cu partenerii săi tradiționali. În acest context, Radu Ionescu și-a concentrat atenția pe menținerea relațiilor cu furnizorii, asigurându-se că aceștia rămân alături.

Efectele directe ale războiului din Ucraina

Înainte de izbucnirea războiului de la graniță, aprovizionarea cu minereuri se făcea din Ucraina. În continuare se întâmplă acest lucru, însă efectele directe ale războiului se simt la un nivel înalt. „Prin urmare, încă pare că acest război, care a intrat într-o fază de uzură cumva, pare că a intrat în firesc. Dar nu-i așa, resimțim aproape în fiecare săptămână efectele lui” a mărturisit Radu Ionescu în cadrul podcastului, potrivit Infofinanciar.ro.

Astfel, pentru a aplana acest efect negativ, sunt căutate constant surse alternative pentru materiile prime utilizate. În ultimii doi ani, combinatul de la Galați a început să aducă resurse din diferite părți ale lumii. „Turcia este una din sursele predilecte pentru minereuri, de exemplu. În ceea ce privește cărbunii sau combustibilii, ne aprovizionăm atât de la furnizori europeni, dar am început să ne uităm și la piețele mai mult sau mai puțin îndepărtate. Vorbim de China, vorbim de SUA, vorbim de Venezuela” a precizat Radu Ionescu. Desigur, costurile se ridică la un nivel semnificativ, astfel impactul performanței combinatului este unul îngrijorător. Acest lucru se aplică atât în România, cât și în Europa. Însă, vecinii direcți ai Ucrainei au simțit efectele războiului mult mai mult decât alți jucători europeni.

Viitorul industriei oțelului în Europa

În anii ’90, industria oțelului în Europa a dispărut din focusul european pentru o perioadă, considerându-se că există o supraproducție în acest sens. Între timp, lucrurile s-au schimbat, iar în momentul de față în Europa, cererea este asigurată 40% din importuri, în general din Asia. ”Din 2021 până în prezent, până în 2023, la sfârșitul anului, cea mai mare creștere a importurilor în Uniunea Europeană vine din Taiwan. Ceea ce este surprinzător” a subliniat Radu Ionescu.

Când vine vorba despre competitivitatea industriei europene a oțelului, Radu Ionescu precizează faptul că, cel puțin la nivelul prețurilor, este greu să concurezi cu cei din Asia.

Diferențele dintre vest și est

Radu Ionescu a vorbit și despre măsurile de sprijin destinate industriei. „Orice măsură de ajutor de stat pentru industrie este de fapt o măsură prin care se asigură sustenabilitatea creșterii PIB.”

În plus, el a mărturisit că există diferențe vizibile între estul și vestul Europei când vine vorba despre aceste ajutoare. „Putem să ne uităm la modul în care sunt distribuite la nivel european. Harta relevă o nouă Cortină de fier a intensității ajutorului acordat producătorilor. Este important să ne uităm la Germania. Acolo sumele sunt interesante cel puțin. Germania este la aproape 6 miliarde. Există și la noi pași făcuți în sensul acesta. Însă, fără ca ei să se fi concretizat încă.”

Aceste măsuri reprezintă o combinație între fondurile europene și între fondurile puse la dispoziție de autoritățile naționale.

Desigur, există și un anumit ritm în care proiectele depuse de anumite țări sunt analizate. „Există un anumit ritm cu care proiectele depuse de statele din vest sunt analizate și un alt ritm cu care sunt analizate cele propuse de statele din est. Cel puțin asta transpare din ceea ce vedem.” a precizat Radu Ionescu.

Totuși, el a adăugat că, în anii următori, speră ca și statele din est vor beneficia de o creștere.

evz.ro

[dcp100168]

Liberty Galați va reporni furnalul, în urma unei întâlniri între vicepremierul Marian Neacşu şi Sanjeev Gupta

Ca urmare a cererii solide pentru produsele sale din tablă groasă și acoperite organic, Liberty Galați anunță repornirea Furnalului nr. 5 în următoarele zile, după o perioadă de întrerupere. Repornirea are loc în urma unei întâlniri a președintelui executiv al Liberty Steel Group, Sanjeev Gupta, cu viceprim-ministrul României, Marian Neacșu, care a avut loc pe 23 iulie, la București, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

În cadrul întâlnirii, au fost abordate atât planurile iminente de repornire a activității furnalului pentru furnizarea produselor din oțel clienților locali din infrastructură și construcții navale, cât și planurile Liberty de a investi în transformarea companiei din România într-un producător de oțel verde.

Compania a solicitat sprijinul guvernului în alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și în implementarea mecanismelor existente pentru susținerea marilor consumatori industriali de energie. În cadrul discuției, viceprim-ministrul a subliniat importanța companiei siderurgice din Galați pentru economia românească și necesitatea continuării investițiilor în decarbonizare. Guvernul României va colabora cu compania pentru identificarea soluțiilor care să susțină repornirea furnalului.

În ceea ce priveşte activitatea combinatului gălăţean, în comunicat se afirmă că "având în prezent un business cu o poziție mai stabilă pe piață, repornirea Furnalului nr. 5 va contribui la creșterea avantajelor pe care compania le are în segmentele de tablă groasă și de produse acoperite furnizate clienților săi care dezvoltă proiecte majore de infrastructură atât în România, cât și în toată Europa. De asemenea, Liberty Galați este o companie solidă, care nu este afectată de situația de la Ostrava".

După întâlnirea de la București, Ajay Aggarwal, președintele Consiliului de Administrație al Liberty Galați, a declarat: "Ultimele douăsprezece luni au fost extrem de dificile pentru întreaga industrie siderurgică din Europa, dar suntem încurajați de suportul acordat de Guvernul României. Suntem recunoscători să lucrăm în parteneriat cu Guvernul României pentru a traversa aceste provocări și pentru a susține rolul esențial pe care îl are compania din Galați în producția de oțel necesară în infrastructura strategică, precum și în asigurarea miilor de locuri de muncă în lanțul valoric. Odată cu repornirea Furnalului nr. 5, ne propunem să maximizăm avantajele-cheie ale portofoliului nostru de produse din oțel, precum tablă groasă și produse acoperite, și să accelerăm producția odată cu redresarea pieței pe care sperăm cu toții să o vedem în Europa."

viata-libera.ro

[dcp100168]

Când va reporni Liberty Galaţi furnalul: de Sfânta Maria sau la Sfântul Aşteaptă?

Pe data de 24 iulie 2024, oficialii Liberty Galaţi anunţau că există cerere solidă pentru produsele sale din tablă groasă şi acoperite organic şi că reporneşte Furnalul Nr. 5 (singurul funcţional) în următoarele zile.

Numai că zilele au trecut şi s-au făcut săptămâni, dar furnalul nici gând să fie pornit. Ba mai mult de atât, salariaţilor li s-a spus că ar porni pe data de 15 august, adică de Sfânta Maria, dar mai sigur pe 17 august sau poate chiar la Sfântul Aşteaptă, căci la fel de sigur era şi că va fi pornit în jurul datei de 1 august.

Un siderurgist ne-a scris la redacţie că angajaţii din combinat sunt din ce în ce mai îngrijoraţi şi că aceste nenumărate amânări nu fac decât să le întărească ideea ca Liberty Galaţi nu mai are multe zile.

De altfel mult promisele investiţii majore pentru GREENSTEEL au rămas la faza de ”bune intenţii” şi se pare că aceste promisiuni se bazează doar pe ajutor financiar, căci Sanjeev Gupta & Co, de când a venit prima dată la Galaţi numai despre asta vorba vorbit, dar nu s-a investit nici măcar un leu sau eurocent din fondurile companiei în aşa zisa tranziţie la oţel verde şi au cam trecut 5 ani de atunci.

Am solicitat Liberty Galaţi informaţii despre data repornirii furnalului şi despre motivele pentru care nu a fost repornit aşa cum s-a anunţat, însă până la ora publicării acestui material nu am primit niciun răspuns.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

China împinge în jos prețurile la oțel

În condițiile unei piețe chineze a construcțiilor aflată în declin, producătorii de oțel din această țară, aflată în topul mondial, împing excesul de oțel la export. Astfel, valul de oțel chinezesc afectează o serie de piețe majore.

Potrivit unei analize a Fastmarkets, prețurile scăzute din China au generat comenzi mari de export către marile piețe care cumpără fier vechi, cum ar fi Turcia, precum și la reducerea semnificativă a prețurilor în Asia de Sud-Est, unde fabricile exportă, de asemenea, volume mari de oțel. Consecințele acestui efect de domino sunt resimțite chiar și pe piețele oțelului din Rusia și Orientul Mijlociu, afectând totodată cererea de materii prime, cum ar fi deșeurile feroase.

În plus, noile regulamente din China, care prevăd revizuirea standardelor de fabricație a barelor de armătură, și care vor intra în vigoare pe 25 septembrie, a determinat vânzătorii să-și elibereze stocurile existente înainte de această dată.

În luna iulie, prețurile barelor de armătură din China au scăzut la cel mai mic preț din ultimii șapte ani, fapt care a condus la un sentiment de scădere pe piața oțelului. Fastmarkets a calculat indicele bobinei din oțel laminate la cald (HRC), la exporturile din China, la 495 de dolari pe tonă în data de 1 august, comparativ cu 518 de dolari pe tonă în 1 iulie.

În primele șase luni ale anului 2024, exporturile Chinei de HRC și tablă de oțel s-au ridicat la 13,70 milioane de tone, în creștere cu aproape 58% față de 8,69 milioane de tone în perioada corespunzătoare din 2023, arată calculele Fastmarkets bazate pe datele vamale chineze. Turcia este una dintre piețele principale, cu fabrici care au cumpărat, potrivit Fastmarkets, la prețuri foarte bune din China, însă s-ar putea confrunta ele însele cu probleme în momentul în care vor încerca să vândă produse din oțel, în condițiile unei economii în scădere.

Producția mondială de oțel brut pentru cele 71 de țări care raportează la World Steel Association a fost de 161,4 milioane de tone (Mt) în iunie 2024, o creștere cu 0,5% față de iunie 2023, arată organizația. Asia și Oceania au produs 120,6 Mt, în creștere cu 0,3%, urmate de UE (27) care a produs 11,1 Mt, în creștere cu 5,1% din totalul mondial. America de Nord a produs 8,9 Mt, în scădere cu 1,9%. Rusia și alte CSI + Ucraina au produs 7,4 Mt, în creștere cu 1,4%. 

China este în topul statelor producătoare de oțel, cu 91,6 Mt în iunie 2024, în creștere cu 0,2% față de iunie 2023, urmată de India (12,3 Mt, în creștere cu 6,0%) și Japonia (7,0 Mt, în scădere cu 4,2%). Pe locul patru se situează Statele Unite, care au produs 6,7 Mt, în scădere cu 1,5%. Se estimează că Rusia a produs 6,0 Mt, în scădere cu 4,1%. Turcia, singură, are o producție de 3,1 Mt, cu 4,3% mai mult față de iunie 2023.

În România, cel mai mare producător de oțel este Liberty Galați, deținut de familia Gupta. În condițiile importurilor ieftine din Asia și ale unor costuri în creștere ale energiei, combinatul siderurgic se confruntă cu probleme, având datorii neplătite către zeci de companii. Chiar dacă anul trecut a obținut afaceri de 3,6 miliarde de lei, pierderile au ajuns la 2,2 miliarde de lei. 

forbes.ro

[dcp100168]

Un nou ajutor de stat pentru cei mai mari emitenți industriali de CO2 din România

Ministerul Energiei pregătește o nouă schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea celor mai mari emitenți industriali de CO2 din România, împovărați de obligațiile de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră impuse la nivel european, relevă date analizate de Profit.ro. Ajutorul va fi destinat companiilor din industriile oțelului, cimentului, petrolului și gazelor naturale, producției de energie și ″din alte industrii intens poluatoare″.

Banii nerambursabili, proveniți din Fondul de Modernizare al UE, alimentat cu încasări din vânzarea de certificate CO2 alocate celor mai sărace state membre ale Uniunii, vor avea ca scop sprijinirea investițiilor în modernizarea la nivelul celor mai bune practici disponibile (BAT) a instalațiilor beneficiarilor care sunt incluse în sistemul UE de tranzacționare a certificatelor, pentru creșterea eficienței energetice a acestora și reducerea emisiilor. Diminuarea consumului și a emisiilor înseamnă obligații mai mici de achiziție de certificate și reducerea costurilor de producție.

Bugetul schemei va fi de 150 milioane euro, pentru un număr estimat de 10 beneficiari. Aceștia vor fi selectați prin procedură de ofertare concurențială, la care proiectele depuse spre finanțare vor fi ierarhizate în funcție de eficiența investițiilor preconizate, fiind favorizate cele care își asumă cele mai mari reduceri de consum energetic și de emisii cu cele mai mici costuri. În situație de egalitate de punctaj, cererile de finanțare vor fi ordonate descrescător în funcție de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pe conturul proiectului, astfel încât va avea prioritate proiectul cu cea mai mare reducere cantitativă a emisiilor de GES. Dacă și după această situație va caz de fi egalitate, se va lua în considerare suma solicitată, astfel încât va avea prioritate proiectul care va solicita o valoare mai mică a ajutorului de stat. Următorul criteriu de departajare este recipisa de înscriere, astfel încât va avea prioritate proiectul care a fost depus mai întâi. Proiectele vor fi finanțate până la epuizarea bugetului alocat.

Schema, care nu trebuie notificată Comisiei Europene, ar urma să fie aplicată până la finalul anului 2026, iar plata ajutoarelor de stat se va putea face până la 31 decembrie 2030.

Cei mai mari consumatori industriali de energie din România beneficiază deja, de mai mulți ani, de alte 2 scheme de ajutor de stat dedicate. Una dintre ele subvenționează o parte din costurile certificatelor CO2 incluse în prețul electricității, iar cealaltă prevede reducerea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi destinate sprijinirii producătorilor de energie regenerabilă și suportate de consumatori pe facturi.

Printre beneficiarii acestora se numără giganți industriali precum Alro Slatina sau Liberty Galați.

profit.ro

[dcp100168]

Ajutor de stat pentru decarbonarea siderurgiei, după ce companiile din domeniu au reclamat dificultăți. Sute de milioane de euro la rectificarea bugetară

Guvernul discută un Memorandum întocmit de Ministerul Economiei privind acordarea unor ajutoare de stat în industria siderurgică. Motivul invocat este că industria siderurgică nu face față costurilor cu decarbonizarea. Acest memorandum apare după ce reprezentanții companiilor siderurgice s-au plâns că sectorul se confruntă cu o situație economică dificilă.

În luna martie, ministrul economiei, Ștefan-Radu Oprea, s-a întâlnit cu reprezentanți ai Liberty Galați, TenarisSilcotub, Artrom Steel Tubes, Erdemir România, Donalam AFV Beltrame, UniTub și UniRomSider, și au discutat despre ajutoare de stat. După cum a relatat Profit.ro, în ultima parte a lunii trecute, și Sanjeev Gupta, omul de la vârful conglomeratului GFG Alliance, care deține cel mai mare producător siderurgic din România, combinatul Liberty Galați (fostul Sidex), s-a întâlnit cu vicepremierul Marian Neacșu. Combinatul a raportat o pierdere pe anul trecut de 2,2 miliarde de lei, aproape triplă în comparație cu cea din 2022, de 821,5 milioane lei, pusă pe seama prețurilor foarte mari la energie, a subvențiilor acordate în alte țări sectorului siderurgic, care au ieftinit importurile, precum și a războiului din Ucraina, care a dus la întreruperea lanțului de aprovizionare și la creșterea cotațiilor în domeniu.

Ministerul Economiei cere majorarea bugetului pentru ajutoare de stat

Potrivit Memorandumului, Ministerul Economiei dispune de un buget de circa 80 milioane euro destinat schemei de sprijin, însă nu este suficient. „Dar urmare derulării procesului de consultare publică estimăm că acesta se va dovedi insuficient. În acest context s-ar putea avea în vedere ca pe baza evaluării expresiilor de interes primite în cadrul consultării, bugetul să fie majorat la cca 280 milioane de euro, aspect care ar urma să fie luat în considerare la proxima rectificare bugetară. Perioada de plată a ajutorului de stat va fi 2025 – 2030”, se precizează în document. Potrivit Memorandumului, furnizorul și administratorul ajutorului de stat este Ministerul Economiei, iar ajutorul de stat va fi acordat sub formă de grant pentru a asigura finanțarea costurilor eligibile. Ajutorul de stat va fi acordat numai după emiterea deciziei de autorizare a acestuia de către Comisia Europeană.

″Statele membre UE pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea întreprinderi mari din sectorul siderurgic - Germania, Franța, Belgia, Luxemburg, Spania - au acordat ajutoare de stat semnificative pentru decarbonizarea activității acestora. Totodat.ă Slovacia, Austria, Ungaria și Italia au acordat ajutoare de stat în același scop sau pentru tranziția către industrii cu emisii zero către diverse sectoare industriale. (...) pentru a evita plasarea industriei siderurgice din România în dezavantaj competitiv față de competitorii din celelalte state membre UE, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) intenționează elaborarea unei scheme de ajutor de stat în vederea sprijinirii sectorului siderurgic pentru reducerea emisiilor de CO2 (...)″, se arată în document.

Potrivit sursei citate, sprijinul ar urma să fie acordat în baza secțiunii 4.1 din Orientările Comisiei Europene din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie. Etapele de parcurs în continuare includ realizarea unei consultări publice a operatorilor economici din sector, prin lansarea apelului de exprimare a interesului pentru realizarea de investiții destinate reducerii substanțiale a emisiilor de CO2, elaborarea proiectului de act normativ de instituire a schemei de ajutor de stat și prenotificarea acestuia către Comisia Europeană, via Consiliul Concurenței, notificarea schemei de ajutor de stat la Bruxelles, după finalizarea etapei anterioare, precum și definitivarea actului normativ și supunerea acestuia spre aprobare Guvernului, după primirea deciziei din partea Comisiei.

″(...) actualmente, MEAT dispune de un buget de circa 80 milioane euro destinat acestei scheme, dar urmare derulării procesului de consultare publică, estimăm că acesta se va dovedi insuficient. În acest context, s-ar putea avea în vedere ca, pe baza evaluării expresiilor de interes primite în cadrul consultării, bugetul să fie majorat la circa 280 milioane de euro, aspect care ar urma să fie luat în considerare la proxima rectificare bugetară. Perioada de plată a ajutorului de stat va fi 2025 - 2030″, se spune în document.

Companiile din industria siderurgică, alături de alți mari consumatori industriali de energie electrică din România, beneficiază deja, de mai mulți ani, de alte 2 scheme de ajutor de stat dedicate. Una dintre ele subvenționează o parte din costurile certificatelor CO2 incluse în prețul electricității, iar cealaltă prevede reducerea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi destinate sprijinirii producătorilor de energie regenerabilă și suportate de consumatori pe facturi. În plus, și Ministerul Energiei pregătește o nouă schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea celor mai mari emitenți industriali de CO2 din România, inclusiv a celor din siderurgie, prin Fondul de Modernizare al UE. Banii nerambursabili vor avea ca scop sprijinirea investițiilor în modernizarea la nivelul celor mai bune practici disponibile (BAT) a instalațiilor beneficiarilor care sunt incluse în sistemul UE de tranzacționare a certificatelor, pentru creșterea eficienței energetice a acestora și reducerea emisiilor. Bugetul schemei gândite la Ministerul Energiei va fi de 150 milioane euro, pentru un număr estimat de 10 beneficiari.

Tranziția la neutralitatea climatică a sectorului siderurgic presupune construcția de instalații noi, modernizarea instalațiilor existente, alimentarea cu energie din surse regenerabile și cu hidrogen. La nivel internațional, documentul OECD din noiembrie 2022 Assessing steel decarbonization progress arată că „sectorul siderurgic se clasează ca cel mai mare sector de emisii din industrie, reprezentând 30% din emisiile industriale de carbon. Cu o amprentă de carbon atât de mare, decarbonizarea sectorului siderurgic este cheia pentru atingerea obiectivelor climatice.” România își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul anului 1990, potrivit proiectului de Strategie industrială a României, aflat acum în circuit de avizare. Emisiile din industria metalurgică vor fi reduse cu 67% în 2050 față de 2019 în scenariul România Neutră, în principal datorită implementării unui proces mai eficient de fabricare a oțelului.

profit.ro

[dcp100168]

Ajay Aggarwal, preşedintele Liberty Group pentru Europa: UE trebuie să îşi securizeze frontierele pentru a proteja industria de oţel

Uniunea Europeană, care s-a format din nevoia Europei de a integra industriile de oţel şi cărbune într-o piaţă unică, trebuie să ia măsuri urgente pentru a salva de la colaps industria siderurgică a acestui continent. Oţelul este coloana vertebrală a industriei din Europa şi un sector esenţial pentru viitorul Uniunii Europene neutru în emisii de carbon. Este pilonul economiei, fiind necesar în infrastructură, energie, locuinţe şi transport, dar şi pilon principal al viitorului sustenabil, din oţel fiind construite turbine eoliene, parcuri solare, maşini electrice şi oraşe ecologice.

LIBERTY susţine obiectivele climatice ambiţioase ale României şi Uniunii Europene, noi înşine având ambiţia de a avea o amprentă neutră de carbon până în 2030. Însă industria siderurgică europeană se confruntă în prezent cu multiple provocări, inclusiv costurile mari ale energiei, inflaţia care se menţine la cote ridicate şi importurilor ieftine care au inundate piaţa europeană, aflate deja la un nivel istoric. În raportul privind viitorul competitivităţii europene, Mario Draghi afirmă că singurul mod de a asigura competitivitatea Europei este să facem tranziţia de la combustibilii fosili la o economie circulară curată şi competitivă. Însă viitorul verde pare din ce în ce mai dificil, din cauza provocărilor cu care se confruntă producătorii de oţel din Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România: fonduri de stat limitate, tehnologii costisitoare de producţie a oţelului verde şi costuri mai ridicate pentru a avea acces la energie regenerabilă.

În acest context de piaţă extrem de dificil, întrebarea este de ce un producător global de oţel ar investi în CEE sau în Europa când există atât de multe oportunităţi pe alte continente. Răspunsul l-am dat recent la evenimentul “Smart and sustainable growth for Regions", organizat de DG REGION (Direcţia pentru politică regională şi urbană) a Comisiei Europene la Bruxelles, unde am propus o serie de acţiuni pe care Uniunea Europeană trebuie să le pună în aplicare pentru a asigura condiţii echitabile de concurenţă pentru toţi producătorii de oţel.

Competitivitatea Europei nu este sustenabilă fără competitivitatea Europei Centrale şi de Est. Cu toate acestea, concurăm cu producătorii vest-europeni care primesc miliarde de Euro în subvenţii şi ajutoare de stat din partea guvernelor lor. Peste 40 de miliarde de euro din fondurile UE au fost distribuite companiilor din Europa de Vest pentru a subvenţiona costurile mari cu energia, în Cadrul temporar de criză şi de tranziţie. Peste 20 de miliarde de euro au fost deja alocate proiectelor din Occident pentru a finanţa eforturile de decarbonizare. În schimb, în Europa Centrală şi de Est a fost alocată doar o fracţiune din aceste sume. Cu excepţia notabilă a României, multe ţări nu au lansat nici scheme de ajutor de stat pentru transformarea ecologică a industriei, iar mecanismele europene de finanţare sunt complexe şi lente. De aceea, avem nevoie de sprijinul Uniunii Europene şi de un proces simplu şi eficient pentru a accesa fondurile UE, asigurându-ne că nicio regiune nu este lăsată în urmă.

Avem nevoie de energie verde constantă la preţuri accesibile. În prezent, preţul energiei electrice în sectorul industrial european este cu 150% mai mare decât preţul energiei din China şi SUA, iar gazul natural este cu 34% mai scump. Comisia Europeană are un rol esenţial de a reduce volatilitatea cu care se confruntă consumatorii industriali şi de a prioritiza accesul industriei la energie verde la preţuri competitive. Nu putem decarboniza industria cu energie electrică costisitoare, care are o amprentă mare de carbon.

Procesul de autorizare a proiectelor strategice de decarbonizare a industriei trebuie, de asemenea, simplificat - astfel încât să putem demara şi realiza aceste proiecte mai rapid şi mai eficient din punct de vedere al costurilor. În prima fază de 50 MW a programului nostru solar de la Galaţi, ne-am confruntat cu proceduri interminabile de autorizare, în timp ce obţinerea autorizaţiilor pentru turbinele eoliene a fost imposibilă. Comisia Europeană trebuie să elimine dificultăţile în implementarea noilor tehnologii inovatoare, cum ar fi producţia de hidrogen, care implică costuri iniţiale ridicate, dar sunt esenţiale pentru producţia de energie verde. 

Pentru a stimula cererea de oţel şi aluminiu verde european în sectoarele automobilelor, construcţiilor şi transporturilor, normele privind achiziţiile publice ar trebui să fie puse în aplicare în mod uniform în toată Uniunea Europeană. Ar trebui să încurajăm autorităţile publice şi clienţii să cumpere produsele noastre ecologice, în loc să aleagă produse ieftine de import cu emisii ridicate de carbon. Nu în ultimul rând, pentru a realiza o tranziţie justă, trebuie să ne asigurăm că angajaţii şi comunităţile noastre se dezvoltă împreună cu industria, deci avem nevoie de mai multe fonduri pentru recalificare şi retenţie.

Tranziţia ecologică poate să securizeze poziţia Europei de lider în industria sustenabilă, însă doar printr-o colaborare strânsă care să rezolve discrepanţele dintre cele două regiuni europene şi să asigure corelarea politicilor, mecanismelor de finanţare şi modelelor de piaţă din UE. Regiunea noastră şi industria noastră nu trebuie lăsate în urmă în această transformare. De aceea, trebuie să luăm măsuri urgente acum pentru a salva industria siderurgică astăzi, astfel încât să putem realiza viitorul ecologic de mâine.

zf.ro

[dcp100168]

Dan Nica a cerut în plenul Parlamentului European comisarului desemnat pentru Industrie, Stephane Sejourne, soluții concrete de salvare a siderurgiei

Europarlamentarul Dan Nica, liderul delegaţiei PSD în Parlamentul European, i-a solicitat miercuri, în cadrul audierilor, vicepreşedintelui propus pentru Prosperitate şi Strategie Industrială Stephane Sejourne din cadrul Comisiei Europene, identificarea de soluţii concrete pentru salvarea siderurgiei, o ramură ameninţată de concurenţa neloială din China şi din alte ţări din afara spaţiului european, informează PSD Galaţi, relatează Agerpres.

Dan Nica a solicitat măsuri urgente în acest domeniu, având în vedere că peste 300.000 de locuri de muncă directe şi alte două milioane de locuri de muncă indirecte sunt ameninţate dacă nu se vor găsi soluţii urgente pentru finanţarea siderurgiei europene.

„Fără oţel nu există nimic în economia UE. Pentru a avea o industrie competitivă este nevoie de găsirea unor surse de finanţare concrete. Pentru a face o industrie a oţelului decarbonizată, costurile sunt între 600 de milioane de euro şi un miliard de euro. Care sunt soluţiile concrete pentru ca cei care lucrează din greu să poată să aibă un viitor într-o industrie a oţelului curată, să aibă acces la surse de finanţare? Veţi introduce cerinţe exprese pentru ca Banca Europeană de Investiţii să finanţeze aceste proiecte de producere a oţelului curat, astfel încât cei care investesc din mediul privat să poată să vină cu o contribuţie? Dar dacă nu există acest echilibru între toate sursele de finanţare, nu cred ca industria oţelului poate să supravieţuiască”, a spus Dan Nica, în cadrul audierilor, citat într-un comunicat de presă remis de PSD Galaţi.

Stephane Sejourne i-a răspuns eurodeputatului român că se angajează să găsească un plan de salvare a industriei oţelului în 100 de zile. „BEI şi BPI finanţează deja proiecte de oţel verde în Suedia. Este novatoare şi o putem da ca exemplu pentru ca Clintec să ajungă în acest domeniu al siderurgiei, iar această industrie să fie decarbonizată şi toată lumea ar avea de câştigat, pentru că se creează locuri de muncă şi, apoi, decarbonizăm, deci mergem în direcţia pe care ne-o dorim. Mă angajez să propun mijloace de finanţare şi să accelerăm decarbonizarea combinatelor”, a răspuns Stephane Sejourne, citat în comunicatul PSD.

economica.net

[dcp100168]

Premierul Marcel Ciolacu: ” În acest moment, statul român este lângă combinatul de la Galaţi”

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi se zbate să supravieţuiască, însă nu prea reuşeşte cu forţe proprii. De aceea a tot solicitat şi primit ajutoare de stat şi împrumuturi de la statul român, ca să rămână pe linia de plutire. Deşi conducerea combinatului a promis încă din luna iulie a acestui an că va reporni furnalul, cuptorul tot în sstins este şi acum.

Potrivit informaţiilor noastre, conducerea combinatului siderurgic se zbate să obţină un nou împrumut de la statul român pentru că altfel colapsul economic este iminent.
De altfel, în această lună, siderurgiştii nu şi-au primit încă bonurile de masă pe care le încasau de obicei pe data de 6, primind amânări săptămână de săptămână. Acesta este încă un motiv ca cei aproape 5.000 de angajaţi ai combinatului de la Galaţi să se teamă că foarte curând vor rămâne fără locuri de muncă.

Totuși, potrivit declaraţiilor primului ministru Marcel Ciolacu, aflat într-o vizită de lucru la Galaţi, Guvernul României va sprijini Liberty Galaţi. ”Am luat mai multe hotărâri de guvern (n.r. - în sprijinul combinatului de la Galaţi). Sunt convins că miercuri, când vom avea următoarea şedinţă de guvern, iarăşi va fi o hotărâre de guvern care va ţine cont de solicitările celor de la combinat. Avem o discuţie aplicată. Lucrurile trebuie să fie făcute legal şi Guvernul României trebuie să fie alături de marile companii şi în perioadele bune, şi în perioade mai puţin bune. În acest moment, statul român este lângă combinatul de la Galaţi”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Vom vedea ce formă de sprijin va găsi guvernul pentru Liberty Galaţi, căci combinatul are deja luate împrumuturi peste împrumuturi. Unul dintre ele a fost contractat la la sfârşitul anului trecut, în numele şi în contul statului român, în valoare de 150 milioane de euro, această sumă fiind garantată cu toate activele imobiliare aflate pe platforma siderurgică şi nu numai. Cu aceşti bani, combinatul a mai reuşit să lungească agonia falimentului încă un an de zile. Timp în care subcontractorii Liberty Galaţi tot nu şi-au încasat banii pentru serviciile prestate decât foarte greu, cererile de faliment ale acestora fiind în continuare foarte multe pe rolul instanțelor gălățene.

Având deja toate bunurile girate, pentru noul împrumut ce se preconizează a fi obţinut acum de la statul român combinatul siderurugic de la Galaţi va acorda garanţii printr-o altă societate din grupul de firme, adică Liberty Tubular Products SA, sub formă de ipotecă active imobiliare şi mobiliare, fidejusiune.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Marii consumatori industriali de energie, în frunte cu Alro Slatina și Liberty Galați, vor fi scutiți parțial de subvenționarea regenerabilelor încă 7 ani

Ajutorul de stat constând în exceptarea marilor consumatori industriali de energie electrică de la o parte din cota obligatorie de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie regenerabilă, în vigoare din 2014 și care expiră la finalul anului în curs, va fi prelungit cu 7 ani. Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă a României în valoare de 578 de milioane euro (2,9 miliarde lei), al cărei scop este să reducă nivelul taxei pe energie electrică pentru întreprinderile mari consumatoare de energie. Taxa este menită să promoveze energia electrică din surse regenerabile. Schema urmărește să atenueze riscul ca, din cauza acestei taxe, întreprinderile mari consumatoare de energie să își mute activitățile în locuri din afara UE, cu politici mai puțin ambițioase privind clima.

În 2011, România a introdus certificate verzi pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile, conform cărora producătorii eligibili de energie electrică din surse regenerabile primesc certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs și livrat în rețea. Furnizorii de energie electrică sunt obligați să achiziționeze o cotă obligatorie de certificate verzi. În cele din urmă, costurile certificatelor verzi sunt transferate consumatorilor prin intermediul unei taxe. Schema vizează reducerea nivelului taxei pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, atenuând astfel riscul ca întreprinderile să își mute activitățile în locuri din afara UE, cu politici mai puțin ambițioase privind clima. Schema se va desfășura până la 31 decembrie 2031 și are un buget estimat de 578 de milioane euro (2,9 miliarde lei).

Beneficiarii vor beneficia de o reducere a taxei cuprinsă între 75 % și 85 %, în funcție de expunerea lor la risc. Reducerea aplicabilă nu trebuie să ducă la o taxă mai mică de 0,5 euro/MWh. În cadrul schemei, beneficiarii vor trebui fie (i) să pună în aplicare anumite recomandări formulate în urma auditului energetic, fie (ii) să acopere cel puțin 30% din consumul de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon, fie (iii) să investească cel puțin 50% din ajutor în proiecte care să ducă la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalației.

″Marii consumatori din sistemul energetic național pot și trebuie să beneficieze de toate instrumentele permise de reglementările europene. Aproximativ 200 de companii din industria românească vor beneficia de o reducere de 75%-85% privind plata certificatelor verzi, un sprijin real pentru păstrarea locurilor de muncă și pentru productivitatea economiei naționale. Concret, am inițiat demersurile pentru prelungirea ajutorului acordat sub forma exceptării unor consumatori finali de la aplicarea legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie pe o perioadă de 8 ani, începând cu ianuarie 2024 până la sfârșitul anului 2031″, declara ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în urmă cu un an. în noiembrie 2023.

Potrivit ministrului, în urma consultărilor de la acea dată cu Consiliul Concurenței și cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), fusese definitivată forma finală a schemei de ajutor de stat, aceasta aflându-se atunci pe circuitul intern de avizare. Burduja mai preciza că schema de ajutor de stat va avea un buget total de 750 milioane euro, iar ajutoarele acordate nu vor depăși 150 milioane euro pe an. În cele din urmă, Bruxelles-ul a aprobat o valoare a schemei de 578 milioane euro, pe o perioadă de 7 ani.

În 2022, de sprijin au beneficiat un număr de 88 de companii, a căror listă completă poate fi citită aici. Cele mai mari ajutoare individuale, cuprinse între 10 și 30 milioane euro, au fost acordate celor de la Alro Slatina și Liberty Galați, cei mai mari consumatori industriali de energie din România și cu cea mai mare pondere a costurilor cu electricitatea în totalul cheltuielilor.

profit.ro

[dcp100168]

Împrumut de 750 milioane de lei pentru combinatul siderurgic de la Galați

Combinatul siderurgic Liberty Galați va beneficia de un împrumut de stat în valoare de 750 milioane de lei, în cadrul unor mai ample măsuri de sprijin pentru sectorul industrial, convenite între Guvern și Comisia Europeană, ce vizează reducerea emisiilor de carbon, în paralel cu păstrarea competitivității economice a sectoarelor energointensive, potrivit datelor furnizate de europarlamentarul gălățean Dan Nica.

În ședința de Guvern de joi, 21 noiembrie, a fost aprobată "Strategia industrială a României pentru perioada 2024-2030", care definește viziunea națională asupra politicii industriale, prin raportare la contextul european și internațional.

Inițiator al actului normativ, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va ghida transformarea industrială a României printr-un proces de retehnologizare, adaptat la procesele de digitalizare și de tranziție la o economie verde și sustenabilă.

Europarlamentarul Dan Nica, președinte al Grupului S&D din cadrul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a susținut în cadrul mai multor runde de consultări cu Comisia Europeană necesitatea păstrării competitivității industriei europene, în paralel cu atingerea obiectivelor cuprinse în Pactul Verde european.

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", Comisia a anunțat joi, 21 noiembrie, că a aprobat o schemă de ajutoare de stat în valoare de 578 milioane de euro, al cărei scop este să reducă nivelul taxei pe energie electrică pentru întreprinderile mari consumatoare de energie din România, vizate fiind industria siderurgică, industria cimentului, industria chimică etc., în conformitate cu un set de criterii și condiții stabilite la nivelul Uniunii Europene.

Tot în cursul zilei de joi, Guvernul a aprobat Strategia industrială a României, ce oferă inclusiv cadrul pentru facilitarea accesului la finanțare pentru companiile din sectorul industrial, prin lansarea unor scheme naționale de ajutor de stat sau prin intermediul unor scheme de împrumuturi cu garanții de stat. Aceste surse de finanțare vin în completarea cadrului de asistență financiară nerambursabilă prin fonduri structurale și PNRR, focalizate pe sprijinirea întreprinderilor industriale în tranziția verde și digitală.

Pentru susținerea competitivității industriei, Strategia menționează posibilele surse de finanțare, respectiv: europeană nerambursabilă, rambursabilă (împrumuturi - n.r.) și de la bugetul de stat.

"Guvernul salvează Combinatul de la Galați! 750 de milioane de lei au fost acordați Combinatului gălățean pentru susținerea activității (...) Combinatul de la Galați este un pilon esențial pentru economia locală, dar și pentru economia națională. Prin această măsură, Guvernul contribuie direct la menținerea locurilor de muncă și la protejarea unei industrii strategice, cu impact semnificativ în regiune și în întregul sector siderurgic. Cei 10.000 de gălățeni care lucrează în industria oțelului au primit, din nou, siguranța că sunt ascultați și protejați de Guvernul României", a subliniat europarlamentarul Dan Nica.

În acest context, un reprezentant al companiei Liberty Galați a declarat pentru "Viața liberă": "Industria siderurgică europeană, în special în România, traversează cele mai dificile condiții de piață din 2015 până astăzi, fiind afectată de numeroase provocări în contextul războiului din Ucraina, inclusiv prețul crescut al energiei și materiei prime, întreruperea lanțului de aprovizionare, scăderea cererii și creșterea semnificativă a importurilor de oțel. În acest context economic și geopolitic, mulțumim Guvernului României pentru acest sprijin esențial și sperăm că autoritățile europene vor lua, de asemenea, măsuri reale pentru redresarea industriei noastre".

Nu în ultimul rând, ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că pentru o industrie competitivă este nevoie de energie "suficientă, verde, curată şi ieftină". "Ultima strategie industrială a României a fost promovată în 2005. A avut ca termen 2005 - 2008, iar de atunci nu s-au mai întâmplat foarte multe lucruri. Acum venim cu o strategie pentru perioada 2024 - 2030, care are în vedere toate dezvoltările din ultima perioadă, raportul Letta, raportul Draghi, ale Comisiei Europene. Vorbim despre tranziţia industriei româneşti către o tranziţie a energiilor curate", a declarat ministrul Economiei.

Noua Strategie industrială are la bază o analiză combinată macroeconomică, din punct de vedere al productivităţii muncii, al valorii adăugate la nivel de sectoare industriale, al comerţului exterior al României şi, în acelaşi timp, o analiză transversală pe ecosisteme economice.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dan Nica, pledoarie în Parlamentul European pentru susținerea siderurgiei europene

Industria siderurgică europeană se confruntă cu provocări majore în contextul creșterii prețurilor la energie și a competiției neloiale în acest domeniu a țărilor din afara Uniunii Europene. Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, a cerut soluții concrete pentru salvarea sectorului siderurgic, situație gravă în care se află și combinatul gălățean. Dan Nica a susținut în Parlamentul European că, fără reducerea costurilor energetice și fără facilitarea accesului la fonduri pentru investiții în tehnologii verzi, viitorul industriei oțelului nu sună deloc bine.

„Care sunt măsurile concrete pentru a avea un preț la energie bun, astfel încât să poată permite funcționarea unui combinat siderurgic, cum este cel din Galați, sau oricare altul din Uniunea Europeană? Vorbim de competiție, în condițiile în care tot noi dăm cote de import la prețuri care nu pot fi justificate de niciun producător care să fie pe piața europeană. Luăm materie primă din Vietnam, Rusia. Subvenționăm cu emisii de dioxid de carbon la un nivel fără precedent. Așteptăm Planul de Acțiune pentru Oțel, dar când va veni și care sunt soluțiile concrete? Vor fi bani pentru decarbonizare? De unde vor veni acești bani? Acces la finanțare nu se oferă, fonduri, nu, și constatăm că industria oțelului este pusă pe butuci”, a subliniat în Parlamentul European Dan Nica.

reperul.ro

[dcp100168]

La Combinatul din Galați, ponderea prețului energiei în prețul tonei de oțel a crescut de la 8% la 40%

Combinatul Siderurgic „Liberty” de la Galați a rămas singura mare companie siderurgică din România, după ce la Combinatul ArcelorMittal din Hunedoara au fost operate mai multe restrângeri de activitate și închideri de capacități de producție. Combinatul de la Galați are o producție de aproximativ 2,2 milioane de tone, din care cea mai mare parte, 1,8 milioane de tone, este destinată exportului.

În 2019, la preluarea combinatului siderurgic Galați de la Grupul ArcelorMittal, omul de afaceri Sanjeev Gupta, președintele GFG Alliance, care deține „Liberty Steel Group”, anunța investiții de 200 de milioane de euro în creșterea producției de oțel a combinatului de la Galați, de la 2 la 3 milioane de tone. Au fost anunțate și investiții în dezvoltarea Programului „GreenSteel”, de producție de oțel cu emisii reduse de CO2, pentru care compania a cumpărat unele echipamente din Coreea de Sud.

Dar toate aceste planuri de investiții în creșterea producției au fost afectate de creșterile de prețuri la energie, care ar putea duce chiar la închiderea activității combinatului. În ultimii doi ani, singurul furnal operațional a fost închis și deschis de mai multe ori. Potrivit lui Ajay Aggarwal, președintele „Liberty Steel” Group Europe, în cazul combinatului de la Galați costul energiei reprezenta în trecut 6 – 8% din costul variabil pe tona de oțel, dar a ajuns la 35 – 40% din costul variabil pe tona de oțel, iar costul taxei pe carbon este de aproximativ 160-180 de euro pe tona de oțel.

Dificultățile financiare cu care se confruntă Combinatul „Liberty” au efect și asupra celor 1.400 de companii românești care livrează materii prime, materiale, servicii de reparații și mentenanță etc. Multe dintre aceste firme nu au încasat contravaloarea livrărilor și în prezent pe rolul Tribunalului Galați sunt zeci de procese în care firmele contractoare cer insolvența „Liberty”.

puterea.ro

[dcp100168]

Circa 200 de mari consumatori industriali de energie vor fi scutiți parțial de subvenționarea regenerabilelor timp 7 ani

Ajutorul de stat constând în exceptarea marilor consumatori industriali de energie electrică de la o parte din cota obligatorie de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie regenerabilă, în vigoare din 2014 și care a expirat la finalul anului trecut, va fi prelungit cu 7 ani, cu număr majorat de beneficiari.

Comisia Europeană a aprobat în noiembrie, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă a României în valoare de 578 de milioane euro (2,9 miliarde lei), al cărei scop este să reducă nivelul taxei pe energie electrică pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, după cum a relatat atunci Profit.ro. Acum, autoritățile de la București au pregătit actul normativ național de legiferare și implementare a schemei de ajutor de stat.

În 2011, România a introdus certificate verzi pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile, conform cărora producătorii eligibili de energie electrică din surse regenerabile primesc certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs și livrat în rețea. Furnizorii de energie electrică sunt obligați să achiziționeze o cotă obligatorie de certificate verzi. În cele din urmă, costurile certificatelor verzi sunt transferate consumatorilor prin intermediul unei taxe ce se regăsește pe facturile de consum.

Schema de acum vizează reducerea nivelului taxei pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, atenuând astfel riscul ca întreprinderile să își mute activitățile în locuri din afara UE, cu politici mai puțin ambițioase privind clima. Ajutorul va fi în vigoare până la 31 decembrie 2031 și are un buget total estimat de 578 de milioane euro (2,9 miliarde lei), pentru un număr de aproximativ 200 de beneficiari și cu scutiri anuale maxime de 150 milioane euro. Beneficiarii vor beneficia de o reducere a taxei cuprinsă între 75 % și 85 %, în funcție de expunerea lor la risc. Reducerea aplicabilă nu trebuie să ducă la o taxă mai mică de 0,5 euro/MWh. În cadrul schemei, beneficiarii vor trebui fie (i) să pună în aplicare anumite recomandări formulate în urma auditului energetic, fie (ii) să acopere cel puțin 30% din consumul de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon, fie (iii) să investească cel puțin 50% din ajutor în proiecte care să ducă la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalației. De scutirea de 85% vor beneficia firmele cu codurile CAEN menționate aici, iar de cea de 75% - cele cu codurile CAEN de aici.

Hotărârea de Guvern de instituire a ajutorului de stat inițial a fost adoptată în 2014, iar aplicarea ei nu a fost lipsită de controverse și chiar de litigii, după cum a relatat Profit.ro aici sau aici.  În 2022, de sprijin au beneficiat un număr de 88 de companii, a căror listă completă poate fi citită aici. Cele mai mari ajutoare individuale, cuprinse între 10 și 30 milioane euro, au fost acordate celor de la Alro Slatina și Liberty Galați, cei mai mari consumatori industriali de energie din România și cu cea mai mare pondere a costurilor cu electricitatea în totalul cheltuielilor.

profit.ro

[dcp100168]

Siderurgia românească s-a scufundat sub prețurile energiei și a dumpigului din țările non-UE: minus 30% în 4 ani. Exportăm zeci de mii de tone de fier vechi pentru că nu mai e rentabil să-l prelucrăm. Și importăm produs finit

Întreaga siderurgie europeană se confruntă cu mari dificultăți pe fondul exploziei prețurilor la energia electrică și concurenței neloiale provenită din state non-UE care beneficiază de reglementări mult mai laxe. În contextul european, industria siderurgică românească este în pericol de dispariție: prețul energiei și politica de dumping a unor state non-UE au dus atât la scăderea dramatică a producției, cât și la anomalii profunde: exportăm zeci de mii de tone de fier vechi pentru că nu e rentabil să-l prelucrăm, și importăm produse finite de siderurgie.

Unele unități de producție s-au văzut nevoite chiar să își suspende producția pentru perioade limitate din cauza costurilor mari și a cererii scăzute. Producția de oțel brut a scăzut accentuat de la peste 5 milioane tone în 2008 la mai puțin de 1,5 milioane tone anul trecut, iar tendința continuă și în 2025. Asta în timp ce marii jucători din siderurgia românească își suspendă activitatea, căci nu-și permit să producă la prețuri atât de mari în fața dumpingului din piață. Mai ales ultimii trei ani au consemnat o reducere drastică a producției în industria siderurgică, după izbucnirea războiului în Ucraina. De la 3.391 mii tone oțel brut produs în 2021, producția s-a prăbușit la doar 1.335 mii tone în 2024, iar debutul anului 2025 nu aduce vești bune.

Prețurile energiei electrice au crescut semnificativ în toată Uniunea Europeană, însă România este campioană. Astfel, prețul mediu al energiei electrice în România a fost cel mai mare din UE, în T3/2024, 127 euro/MWh, în timp ce în Franța a fost 51 euro, sau în Germania 71 euro/MWh. Prețul de referință al energiei electrice în UE a fost în trimestrul III din 2024, în medie, de 78 euro/MWh. În termeni anuali, în 2024, cele mai mari creșteri din UE al prețului la energia electrică au fost înregistrate în România (26%), Bulgaria (23%) și Ungaria (21%). Prețurile mari la energia electrică din România continuă să se mențină și în 2025. În ianuarie, prețul final al energiei plătit de un consumator industrial a fost de 139 euro/MWh, în timp ce în Italia a fost 71 euro/MWh, în Franța – 56 euro/MWh, iar în Bulgaria a fost plafonat la 108 euro/MWh.

„În contextul în care în România, constatăm constatăm o creștere dramatică doar a prețului spot al energiei active la aprox 200 euro/MWh, devine clară necesitatea implementării de urgență a unei scheme de ajutor de stat solidă, capabilă să protejeze real  industria în fața exploziei prețurilor la energie”, atrage atenția Compania Donalam, membră a Grupului AFV Beltrame, unul din liderii europeni în producția de oțeluri speciale și oțel beton, proprietarul combinatelor siderurgice din Călărași și Târgoviște.

Pentru a face față provocărilor actuale, industria siderurgică din România are nevoie de măsuri urgente care să asigure competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung, similare celor adoptate de alte state europene (Italia, Slovacia, Suedia, Republica Cehă, Franța, Germania, Elveția).

Piața românească e invadată de produse la pret de dumping

„Avem nevoie de un cadru legislativ clar, de măsuri pentru reducerea costurilor energetice și de o strategie industrială coerentă, bazată pe scheme de ajutor de stat pentru investiții, așa cum se întâmplă în alte state europene. Trebuie găsite soluții pentru limitarea accesului pe piața românească a produselor din oțel la preț de dumping. Fără aceste măsuri concrete, România riscă să piardă un sector strategic, afectând zeci de mii de locuri de muncă și stabilitatea economică”, avertizează Carlo Beltrame, CEO Donalam.

Pe piața românească intră oțel ieftin importat din țări precum Egipt și Turcia, la prețuri de dumping, și de o calitate îndoielnică, ceea ce îi afectează pe producătorii locali care înregistrează pierderi.

Cu toate că înregistrează pierderi  financiare, Donalam a investit doar în anul 2024, din resurse proprii, aproximativ 20 de milioane de euro, din care 16 milioane de euro în combinatul de la Târgoviște –  singurul producător național de oțel beton, și 4 milioane de euro în unitatea de producție oțeluri speciale din Călărași. „Chiar dacă înregistrăm pierderi financiare, noi nu renunțăm la investițiile propuse. Acestea sunt o dovadă clară a angajamentului nostru de a transforma Donalam într-un producător de referință în Europa, atât pe segmentul oțelurilor speciale, cât și al oțelului beton”, afirmă Carlo Beltrame

Fondat în 1896 în Italia, Grupul AFV Beltrame este astăzi unul dintre cei mai mari producători de bare de oțel și oțeluri speciale din Europa. Grupul are 7 fabrici în Italia, Franța, Elveția și România, 2.900 de angajați, peste 3 milioane de tone de oțel capacitatea anuală de producție, și activități comerciale în peste 40 de țări. Filiala din România a Grupului AFV Beltrame, Donalam SRL, dispune de două unități de producție: una în Călărași, cu peste 15 ani de activitate în producția de bare de oțel laminate la cald și, începând cu februarie 2022, fabrica din Târgoviște – unde, în iunie 2022, a reînceput producția de oțel beton.

Creștere a eporturilor de fier vechi – e nerentabil să-l prelucrezi aici. ArcelorMittal Hunedoara a suspendat activitatea

Odată cu scăderea producției interne de fontă și oțel, crește exportul de fier vechi, o resursă prețioasă pentru industria siderurgică. Acesta este exportat în țări precum Turcia sau Egipt de unde se importă produsele finite, în loc să fie prelucrat în unitățile din țară. Asociația europeană a oțelului solicită interzicerea exporturilor de fier vechi care să fi prelucrat de combinantele sidrurgice din UE.

Apelul făcut de Donalam vine la scurt timp după ce un alt producător important, ArcelorMittal Hunedoara, a anunțat că își întrerupe activitatea de la 14 februarie până la sfârșitul lunii martie din cauza prețurilor exagerate la energie. Aceasta nu este prima decizie de acest gen luată de companie. În decembrie 2024, combinatul a mai trecut printr-o oprire temporară a activității, motivată atunci de lipsa comenzilor. Activitatea a fost suspendată între 9 decembrie și 31 decembrie, iar angajații au primit 75% din salariu.

Combinatul siderurgic din Hunedoara a fost privatizat în 2003, după un lung proces de restructurări care a început la mijlocul anilor ’90. Aceste măsuri au dus la o scădere semnificativă a numărului de angajați, de la aproape 20.000 în 1991, la circa 2.500 în 2004, când combinatul a fost preluat de grupul ArcelorMittal. De-a lungul anilor, mai multe unități de producție considerate neviabile, printre care oțelăriile Siemens Martin, Cocseria, Aglomeratorul și furnalele, au fost închise, dezafectate și demolate. Astăzi, la două decenii de la privatizare, combinatul mai are aproximativ 600 de angajați și produce circa 200.000 de tone de oțel brut anual.

Combinatul Liberty Galați este într-o situație dificilă

Liberty Galați SA a înregistrat, în 2023, pierderi de aproape 440 de milioane de euro. Sunt cele mai mari pierderi din istoria companiei siderurgice după ce unitatea a fost privatizată în 2001. Conducerea companiei explică pierderile prin investiții de peste un miliard de euro într-un program de îmbunătățire a producției. Pentru 2024 nu au fost încă raportate datele financiare.

Liberty Galați SA a raportat pentru 2023 afaceri de peste 3,65 miliarde de lei. Acestea sunt rezultate cu 54% mai mici decât anul precedent. În 2022, cifra de afaceri a fost de 7,91 miliarde de lei. Astfel, s-a înregistrat o scădere de aproape 4,25 miliarde de lei de la an la an, între 2022 și 2023.

Cea mai mare cifră de afaceri realizată de Liberty Galați SA a fost în anul 2022. Atunci, 9,34 miliarde de lei au fost veniturile companiei siderurgice din Galați.

Problemele financiare nu sunt singurele cu care se confruntă combinatul gălățean. Pe 5 iunie 2024, combinatul Liberty Galați a întrerupt din nou activitatea la singurul furnal rămas funcțional, nr. 5, pe platforma siderurgică. Repornirea era anunțată pe 24 iulie, dar s-a întâmplat nimic până în prezent. Ultima oprire face parte dintr-o lungă serie ce a marcat ultimii ani. În cazul în care nu ar mai fi pornit, nu ar mai produce brame – un semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel – iar acestea ar trebui importate.

În prezent mai funcționează doar laminoarele, ceea ce înseamnă că jumătate din cei cinci mii de angajați nu ar mai avea ce face. 

Un semnal puternic de alarmă referitor la Liberty Steel Group, din care face parte și combinatul gălățean, a avut loc în vara anului trecut. Cea mai mare oțelărie din Cehia, Liberty Ostrava, a intrat în faliment pe 21 iunie 2024, printr-o decizie a instanţei, conform agenţiei France Presse. Compania cehă avea furnalul oprit din octombrie 2023, iar din decembrie mare parte din cei 5.000 de angajați erau în șomaj, după ce furnizorul de energie al oţelăriei a oprit livrările, din cauza datoriilor neplătite. Planul de restructurare, convenit de Liberty cu creditorii în luna aprilie, a fost suspendat două luni mai târziu. Datoriile restante ale Liberty Ostrava erau estimate la peste 200 de milioane de euro.

Siderurgia europeană se scufundă și ea sub măsurile Green-Deal și a pieței care nu ține cont de ele

Mult așteptatul „Acord pentru o industrie curată” prezentat miercuri de Comisia Europeană este aspru criticat de Asociația Europeană a Oțelului – Eurofer: „Cu toate că recunoaște rolul strategic al industriei siderurgice europene și provocările existențiale cu care se confruntă, soluțiile concrete fie sunt lăsate în suspensie, cum ar fi cele privind supracapacitatea globală de producție a oțelului și lacunele din Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), fie sunt abordate cu măsuri incomplete, cum ar fi în cazul prețurilor la energie”, a transmis Eurofer într-un comunicat. „Măsurile decisive privind comerțul, CBAM și prețurile energiei sunt esențiale și trebuie implementate urgent pentru a proteja producția europeană de oțel. Comisia identifică provocările în mod corect, dar nu reușește să ofere răspunsuri politice concrete pentru a inversa tendința”, a declarat Axel Eggert, director general al Asociației Europene a Oțelului (EUROFER).

cursdeguvernare.ro

[dcp100168]

Semnal de alarmă privind Liberty Galați, în Parlamentul European

Situația de criză de la combinatul siderurgic Liberty Galați a fost adusă în atenția vicepreședintelui Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, care deține portofoliul Strategiei Industriale, în cadrul unei intervenții în Parlamentul European a europarlamentarului gălățean Dan Nica, coordonatorul Grupului S&D din Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE).

Industria europeană, în mod particular unitățile din siderurgie, inclusiv combinatul Liberty de la Galați, se confruntă cu ”furtuna perfectă” generată de prețurile mari la materii prime și energie, scăderea comenzilor, efectele războiului din Ucraina, creșterea tendințelor protecționiste la nivelul unor parteneri comerciali, precum SUA, dar și cu concurența neloială și prețurile de dumping practicate de unele țări din afara spațiului comunitar.

După cum v-am informat în paginile ziarului ”Viața liberă”, în urmă cu o săptămână, combinatul Liberty Galați a inițiat procedura de concordat preventiv, procedură care îi permite să negocieze un acord cu creditorii pentru a restructura datoriile, în încercarea de a reface echilibrul financiar al afacerii și a evita intrarea în insolvență.

Situația rămâne însă extrem de tensionată pe platforma siderurgică, o dovadă în acest sens fiind faptul că, o parte dintre angajați, s-au adunat miercuri, 12 septembrie, în mod spontan, în zona turnului administrativ pentru a-și manifesta nemulțumirea cu privirea la întârzierile înregistrate la plata drepturilor salariale, cu toate consecințele ce decurg de aici pentru familiile siderurgiștilor. Desigur, la fel de îngrijorate sunt și companiile care, într-un fel sau altul, au legături comerciale cu Liberty Galați.

"Industria, în al 12-lea ceas"

Reprezentanții Asociației Europeane a Oțelului (EUROFER), din care face parte și Liberty Steel, au avut, săptămâna trecută, o întâlnire și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru definitivarea mult așteptatului Plan de Acțiune pentru Oțel (Steel Action Plan), menit să vină cu soluții la provocările din siderurgie, ce ar urma să cuprindă inclusiv o serie de măsuri financiare pentru unitățile europene.

Subiectul a fost reluat miercuri, 12 martie, și cadrul dezbaterilor din Parlamentul European, unde europarlamentarul Dan Nica, membru al Comisiei ITRE, a avut o nouă intervenție privind industria oțelului. Acesta s-a adresat vicepreședintelui Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, și a evidențiat situația dificilă a combinatului de la Galați, solicitând o intervenție mai rapidă a Comisiei Europene. "Toată lumea se aștepta ca în primele 100 de zile (de la învestirea noii Comisii Europene - n.r.) să apară primele măsuri concrete de sprijinire a industriei europene, aflată în plin proces de transformare. Din păcate, astăzi, situația este foarte proastă. Industria europeană este într-o situație atât de proastă cum nu a fost niciodată. În industria siderurgică, de exemplu, sunt unități care și-au oprit activitatea. În prezent, și combinatul siderurgic din Galați este la un pas de a-și înceta activitatea, iar 10.000 de oameni riscă să-și piardă locurile de muncă. Aceeași situație este și în cazul industriei aluminiului, a cimentului, a îngrășămintelor chimice pentru că nu s-a reușit luarea acelor măsuri care să limiteze prețurile mari la energie, importurile din afara Uniunii Europene care conțin emisii mari de dioxid de carbon. Se adaugă lipsa de finanțare a programelor europene, Banca Europeană de Investiții refuză să finanțeze toate aceste programe. Domnule vicepreședinte al Comisiei Europene, trebuie luate aceste măsuri acum! Suntem în al 12-lea ceas și vă rog, vă cer să luați aceste măsuri cât mai repede posibil", a arătat europarlamentarul Dan Nica, în plenul Parlamentul European

Reacția Comisiei Europene

Drept răspuns la această intervenție, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, a confirmat că Planul European de Acțiune pentru Oțel va fi adoptat în următoarele câteva zile de către Comisia Europeană. De asemenea, comisarul pentru Strategie Industrială a admis că industria europeană se află sub presiune și că se va ține cont semnalele primite atât din comisiile de specialitate din Parlamentul European, cât și din partea companiilor.

În cadrul dezbaterilor din forul european s-a subliniat și faptul că, în actualul context geopolitic, refacerea competitivității industriei este deopotrivă un imperativ economic, social și strategic, pentru a asigura rezistența Uniunii Europene în fața noilor provocări internaționale.

Reamintim că, în întâlnirile cu oficialii europeni, EUROFER a solicitat includerea în Steel Action Plan a unor măsuri care să reflecte aceste priorități. Sintetizat, acestea ar fi următoarele:

Comerț - întărirea măsurilor de protecție a industriei în linie cu realitatea pieței siderurgice, implementarea unui regim tarifar mai robust și mai cuprinzător pentru a opri efectele supraofertei globale de oțel înainte ca măsurile de protecție să expire în iunie 2026 și aplicarea eficientă și fermă a instrumentelor de protecție comercială ale Uniunii Europene.

CBAM - asigurarea unui Mecanism de Ajustare a Frontierei de Carbon (CBAM) solid, care să prevină ocolirea regulilor, redistribuirea resurselor și relocarea emisiilor de carbon, protejând în același timp competitivitatea exporturilor europene de oțel și descurajând relocalizarea lanțurilor de producție în afara Uniunii Europene.

Energie - furnizarea de energie curată și accesibilă, prin transferul beneficiilor energiei regenerabile și a energiei cu emisii reduse de carbon către consumatorii industriali și, implicit, asigurarea competitivității industriei.

Fier vechi - Menținerea acestei resurse valoroase, dar rare în Europa, pentru a sprijini obiectivele economiei circulare, decarbonizarea industriei, autonomia strategică și securitatea energetică.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Liberty Galați a produs în 2024 de șase ori mai puțin față de capacitate

Față de capacitatea actuală, de 3 milioane de tone de oțel, Liberty Galați a produs în 2024 de șase ori mai puțin. Rămâne astfel în zona recordurilor negative, departe de performanța de 8,2 milioane tone din 1988.

„În 2023, am avut o scădere de aproximativ 54% față de nivelul de producție din 2022. Dacă ne raportăm la 2021, care a fost un an bun pentru noi, atunci scăderea a fost de peste 70%. În 2021, am produs 2,2 milioane de tone de oțel. În 2023 doar 600.000 tone”, preciza anul trecut pentru zf.ro managerul general al Liberty Galați, Radu Ionescu. Acesta anunța că ținta pe 2024 este de a reveni pe creștere, la o producție de cel puțin 1 milion de tone de oțel. Ținta a fost ratată.

Producţia de oţel de la Galaţi a fost de 0,5 milioane de tone în 2024, conform datelor publicate de zf.ro. De şase ori mai mică decât actuala capacitate a combinatului.

Per total, și producţia industrială a scăzut, în ianuarie 2025, cu 2,5% faţă de luna similară a anului trecut. Așa arată datele Institutului Naţional de Statistică.

antidotul.ro

[dcp100168]

Siderurgia românească se prăbușește iute ca oțelul fix când Europa ar putea crește comenzile pentru industria de apărare

Planul european de 800 de miliarde de euro destinat apărării găsește industria siderurgică românească în cel mai slab moment din ultimele trei decenii. Înarmare fără oțel nu se poate – doar pentru un tanc e nevoie de 50 de tone. Însă industria care odinioară era înfloritoare în România s-a răcit semnificativ un ultimii ani. Producția de oțel din prezent este la jumătate față de acum un deceniu și de zece ori mai redusă decât acum 35 de ani. Poate redresa România acest domeniu vital?

Liberty Galați se confruntă în prezent cu zeci de cereri de insolvență sau de recuperare a unor datorii. Multe au fost deja admise la începutul acestui an. Un exemplu este cererea pentru plata a 55.284 lei, depusă de Tech-Con Industry S.R.L pentru zece facturi neplătite din perioada august 2022-aprilie 2024 . În timp ce Liberty Galați – companie care a avut recent (în 2021) o cifră de afaceri de aproape două miliarde de euro și profit de 272 de milioane de euro – nu reușește să achite la timp o factură de 5.715 lei (1.143 euro) către compania de transport BH Trans SRL, și ceilalți mari jucători de pe piața siderurgică din România se confruntă cu grave probleme.

Până la sfârșitul lunii martie 2025, angajații combinatului ArcelorMittal Hunedoara sunt în șomaj tehnic.

Salvată in extremis de la naționalizare în 2022, oțelăria din Târgoviște nu funcționează de mai bine de un an și ar putea rămâne rece până anul viitor.

Metalurgia românească e sufocată, iar prima gură de oxigen ar putea veni dinspre Comisia Europeană, care anunță un plan de acțiune, în contextul în care se discută de reînarmare. Iar înarmare fără siderurgie nu se poate: un tanc se face din 50-60 de tone de oțel. Un avion, din trei tone de aluminiu.

Cât de pregătită este însă România să-și repornească industria de profil?

Extaz și agonie marca Liberty Galați

„2021 a demonstrat progresul nostru în transformarea Liberty Galaţi, care a obţinut cele mai bune rezultate financiare, operaţionale şi de management din ultimii zece ani”, declara în 2022, într-un comunicat de presă, Ajay Aggarwal, preşedintele Liberty Steel Group Europe şi al Consiliului de Administrație al Liberty Galaţi.

Preluat de doi ani de un grup de companii controlat britanicul de origine indiană Sanjeev Gupta, combinatul gălățean era în culmea succesului. Își dublase cifra de afaceri – de la 4,6 miliarde de lei (0,9 miliarde euro) în 2020, la 9,4 miliarde lei (1,9 miliarde euro) în 2021. Trecuse de la pierderi nete de 51 milioane lei (10 milioane euro) la un profit de 1,36 miliarde lei (272 milioane euro). Fără mari investiții și chiar cu o ușoară scădere de personal, de la 5.026 la 4.987 de angajați.

Miracolul nu s-a repetat. 2022 a adus pierderi de 149 milioane de euro, iar 2023 – de jumătate de miliard de euro. Pentru 2024 nu au fost încă publicate datele contabile.

Toamna lui 2022 a venit și cu prima cerere de insolvență. Au urmat alte aproximativ o sută, pe care conducerea a reușit să le rostogolească, achitând datoriile în ultima secundă. Pe 5 martie 2025, jocul amânărilor s-a gripat. Confruntată, pe lângă cererile de insolvență, cu salarii restante și chiar amenințată cu decuplarea de la rețeaua electrică, conducerea combinatului siderurgic Liberty Galați a decis să ceară instanței concordat preventiv – o măsură care permite o eventuală înțelegere cu creditorii și eșalonarea datoriilor. A primit un răgaz de trei luni în care să-și pună lucrurile în ordine, timp în care nu poate fi executată silit.

Din cauza datoriilor, conducerea combinatului siderurgic din Galați vrea să prezinte un plan de restructurare cu eșalonarea creanțelor. „Acest proces va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra angajaților, partenerilor de business și operațiunilor companiei”, susține directorul general Liberty Galați, Radu Ionescu, prin intermediul unui comunicat de presă.

Conducerea motivează acțiunea prin „contextul schimbărilor geopolitice, al noilor tarife impuse de SUA asupra importurilor de oțel și lipsa unor măsuri reale de protecție a industriei siderurgice la nivelul Uniunii Europene”. Argumentele vizează schimbări produse recent. Cererile de insolvență depășesc însă doi ani.

Europa Liberă a încercat în repetate rânduri să discute cu conducerea combinatului, mai ales că problemele sale nu afectează doar mediul de afaceri, ci și angajații și comunitatea locală. Nu am reușit.

Mai multă disponibilitate a dovedit avocatul Remus Borza, în calitate de coordonator Euro Insol, firmă care se ocupă de concordatul preventiv al Liberty Galați, alături de compania Sierra Quadrant. La momentul discuției, echipa coordonată de Remus Borza făcuse deja o primă analiză a situației de la Galați. Conform acestuia, combinatul a înregistrat în 2024 datorii de 4 miliarde de lei și totalizează, în prezent, datorii de 4,4 miliarde lei (aproape 0,9 miliarde euro).

Pandemia, criza energetică și obligațiile de mediu sunt considerați principalii factori externi ai dezastrului. Doar certificatele de mediu ar ajunge la aproximativ 70 de milioane de euro pe an. „Politica comunitară a Green Deal-ului (Pactul Ecologic European, respectiv un set de inițiative politice ale Comisiei Europene cu scopul general de a face Europa climatică neutră în 2050, n.r.) a adus nu doar pentru oțelul românesc, ci și pentru oțelul european, o problemă de competitivitate, în sensul în care e imposibil să facă concurență oțelului care provine din piața asiatică, India, China sau nordul Africii”, a explicat Borza pentru Europa Liberă.

Schema de personal mare, mai ales la nivelul personalului TESA (tehnic, economic, social și administrativ) și erorile de management sunt însă factorii interni.

La zece zile de la declararea concordatului preventiv, echipa coordonată de Borza analizase 148 de contracte. „Sunt multe total dezavantajoase pentru Liberty și încercăm să le aducem într-un echilibru”, spune avocatul. Unul dintre ele, de exemplu, prevede o taxă lunară minimă de 1,5 milioane euro pentru o materie primă utilizată la furnal, indiferent dacă acesta este sau nu activ. Cum Furnalul 5, singurul funcțional, este oprit de zece luni, combinatul are de achitat 15 milioane de euro, deși nu a beneficiat de nimic.

„Sunt foarte multe contracte cu acest mecanism în care se plătește o taxă fixă de la 1,5 milioane euro la câteva sute de mii de euro. E uzual, dar nu neapărat echitabil, pentru că, până la urmă, într-un contract trebuie să plătești contravaloarea unor servicii prestate sau contravaloarea unor produse ori materiale livrate”, spune Remus Borza pentru Europa Liberă. Lor li se adaugă importuri de materii prime cu prețuri mai mari decât cele de pe piață și cu penalități exagerate. „Mă refer la minereu de fier, cărbune energetic, cocs, chiar și fier vechi, produse aglomerate vitale în procesul de producție”, face o scurtă enumerare avocatul.

În prezent, costurile fixe ale combinatului sunt de 15 milioane de euro lunar, chiar dacă în acea lună nu ar produce nimic. Costurile cu salariile sunt de opt milioane de euro.

Bomba economică și socială pe care stă Galațiul

Un eventual colaps al combinatului ar genera o undă de șoc în economie dar și alta, la fel de puternică, în mediul social. „Situația combinatului de la Galați este una critică nu doar pentru economia județului, ci și pentru stabilitatea socială a comunității”, a declarat pentru Europa Liberă Andreea Naggar, prefectul județului Galați. Direct, ar lovi în familiile celor aproape 5.000 de angajați și în cele peste 1.500 de companii care au relații comerciale cu platforma siderurgică.

Aceasta nu produce însă doar oțel, ci este responsabilă și de ce a mai rămas din termoficarea municipiului (6.000 de consumatori casnici și 37 de sedii de instituții publice) și de aprovizionarea cu apă a jumătate din orașul de la Dunăre. La recensământul din 2021, Galațiul număra 218.000 locuitori.

„Priza de apă de la Dunăre este controlată de combinat, după privatizarea din 2001. Reprezintă o vulnerabilitate majoră, dacă activitatea combinatului s-ar opri complet”, mai spune Andreea Naggar. Prefectul Galațiului, Andreea Anamaria Naggar, are săptămânal discuții cu reprezentanții combinatului siderurgic din localitate pentru a soluționa problemele care afectează comunitatea locală. „Din punct de vedere tehnic, sunt analizate mai multe scenarii, inclusiv să montăm două pompe de apă ale noastre, cu care să ne detașăm de pompa pe care Liberty o are acolo”, arată Naggar care ar fi una dintre soluții. Alta, analizată de Primăria Galați, este preluarea fizică a Prizei de Apă din proprietatea combinatului, în cuantumul datoriilor pe care le are față de municipalitate.

Altă problemă este generată de rețelele de electricitate din combinat, care deservesc peste o sută de companii din partea de nord a platformei. Colapsul colosului siderurgic ar însemna și tăiarea accesului la energie pentru aceste firme.

Săptămânal, Prefectura Galați organizează întâlniri la care participă reprezentanții Liberty Galați, ai municipalității și ai principalelor sectoare vizate de problemele combinatului. Discuțiile există. Soluțiile se lasă încă așteptate, având în vedere complexitatea problemei.

Rece ca oțelul

La 260 de kilometri de Galați, în oțelăria de la Târgoviște e liniște. De mai bine de un an, instalația este rece, iar perspectivele de a fi din nou pornită arată că ar mai fi de așteptat măcar încă un an. În iunie 2020, conducerea Combinatului de Oțeluri Speciale Târgoviște anunța concedierea colectivă a celor 1.200 de angajați motivând pagubele provocate de pandemie, care se suprapuneau cu situaţia dificilă a combinatului. Deținut de grupul rus Mechel, combinatul fusese vândut în 2013 firmei Nikarom Invest din București pentru suma simbolică de 230 de lei. La câteva săptămâni după preluare, combinatul intra în insolvență.

După concedierea colectivă din 2020 au urmat doi ani în care s-a pus problema preluării lui de către statul român, în contul datoriilor. „Am oprit naționalizarea Combinatului de Oțeluri Speciale de la Târgoviște și am căutat investitori privați, tocmai ca să aibă o șansă, și el a repornit producția. Acum au dificultăți, cum au și ceilalți, dar oricum merg mult mai bine decât dacă ar fi fost de stat, adică o gaură neagră în care statul tot ar fi pompat bani aiurea”, a explicat pentru Europa Liberă Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, implicat în preluarea fostului COS Târgoviște de noul acționariat.

În urmă cu trei ani, în martie 2022, Grupul italian Beltrame a cumpărat combinatul din Târgoviște de la administratorul special pentru 38 milioane euro. Noul proprietar anunța investiții de 500 de milioane de euro pentru reconstruire și modernizare. O parte din investiții s-au realizat. „Oricât ai vrea, la ora actuală, nu poți fi rentabil cu oțelăria noastră la prețurile actuale ale curentului electric”, explică pentru Europa Liberă Gabriel Banu, liderul sindicatului Metalurgistul de pe platforma fostului COS Târgoviște.

În prezent, pe platformă mai lucrează 330 de angajați. Dacă ar porni și oțelăria, s-ar mai alătura 120-150 de salariați.

Problema celor din Târgoviște este una de conjunctură: atunci când investitorii italieni au cumpărat combinatul, prețul oțelului beton pe care îl puteau produce era de peste 900 de euro tona. În prezent, a scăzut la 600 de euro/tona, în timp ce prețul gazului și cel al energiei electrice au crescut și de trei-patru ori.

Dacă ar găsi un echilibru de rentabilitate, combinatul ar putea produce 200.000 de tone anual, acoperind 40% din consumul național – estimat la 500.000 de tone. În lipsa acelui echilibru, oțelul beton este importat. „La actualul preț al energiei din România, nici nu pot să visez să pornesc oțelăria de la Târgoviște. E imposibil”, declara în martie 2025 Carlo Beltrame pentru profit.ro.

Omul de afaceri italian este președintele Donalam, subsidiara românească a grupului italian AFV Beltrame, unul dintre cei mai mari producători siderugici din Europa, care deține în România combinatele de profil de la Călărași și Târgoviște. „Noi avem făcut un plan de afaceri care prevede un preț de maximum 90 euro/MWh (cam 450 lei/MWh – n.r.). Anul trecut nu am fost departe de acest preț (a atins 515 lei/MWh, n.r.). Doar că ne lipseau niște echipamente, un sistem de baterii numit STATCOM, care absoarbe energia reactivă, pentru ca aceasta să nu mai fie reinjectată în rețea, astfel încât să nu mai plătim tarife de rețea pe această energie”, susține Beltrame.

Investiția va fi făcută anul acesta și va costa circa cinci milioane euro. Anul trecut a fost făcută o altă investiție, de 12 milioane euro, pentru pornirea oțelăriei. „Ar mai trebui încă 3,5-4 milioane euro pentru a fi gata. Când prețul energiei va coborî în jur de 90 euro/MWh, noi suntem gata să-i dăm drumul”, a mai spus Beltrame.

Oțel – nu, șomaj tehnic – da la ArcelorMittal Hunedoara

Pe 6 decembrie, conducerea ArcelorMittal Hunedoara, un alt combinat siderurgic din România, notifica Bursa de Valori București că a decis să reducă producția în perioada 9-31 decembrie și să plătească 75% din salariu angajaților afectați de șomajul tehnic. Printre motive se menționează „dificultățile economice cu care se confruntă compania din cauza lipsei comenzilor și implicit a volumului producției, precum și o măsură de protecție a angajaților”.

O decizie similară era transmisă în februarie. Consiliul de Administrație al ArcelorMittal Hunedoara S.A. decidea întreruperea temporară a activității pentru perioada 14 februarie 2025-31 martie 2025 și plata cu 75% din salariul de bază a salariaților afectați de aceasta măsură. În total sunt vizați peste 500 de salariați.

Compania produce țagle pentru țevi, profile grele, mijlocii și ușoare, oțel beton, sârmă, profile speciale și pentru minerit.

Energia, marea problemă ignorată

Potrivit lui Carlo Beltrame, una dintre marile probleme ale operațiunilor grupului din România este prețul foarte mare al energiei, în comparație cu alte țări UE. „Cu toate ajutoarele incluse, prețul final în Italia este de 69 euro/MWh, în Franța – de 45 euro/MWh (alte două țări din UE în care activează Beltrame – n.r.), în Germania – 53 euro/MWh, în Spania – 67 euro/MWh. În România e de 130 euro/MWh”, declara Beltrame în martie pentru Profit.ro.

România oferă un ajutor de stat pe costuri indirecte legate de energie, pentru certificatele CO2, dar nu e destul în comparație cu ce este în Europa. „Italia are trei scheme de sprijin de reducere a prețului la energie pentru marii consumatori industriali, Franța are patru, Germania are două. E nevoie de un ajutor de stat mai puternic în România pentru industria energointensivă”, susține Beltrame.

Punctul său de vedere este sprijinit și de sindicaliști, care au trimis instituțiilor statului solicitări prin care cer găsirea unor soluții pentru reducerea costurilor cu energia. Sindicatul Metalurgistul Târgoviște a cerut, pe lângă compensarea prețurilor la energia electrică, și verificarea calității oțelului beton important, catalogat a fi de slabă calitate.

„Amânarea unor decizii de susținere din partea autorităților va avea efecte dezastruoase pe termen scurt și lung. Solicităm autorităților statului să urgenteze analiza și luarea unor decizii pentru o opri impactul negativ – economic, social și chiar de siguranță publică și pentru a salva această industrie cheie”, se arată în petiția adresată Guvernului de Sindicatul metalurgistul Târgoviște pe 22 ianuarie 2025.

„Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului apreciază interesul și preocuparea Sindicatului Metalurgistul Târgoviștea față de viitorul industriei. Aspectele semnalate de președintele SMT sunt analizate cu atenție la nivelul MEDAT”, a transmis ministrul Economiei, Bogdan Ivan pe 28 februarie. Între timp, nu s-a întâmplat nimic, semn că angajații ministerului nu au depășit momentul „analizei cu atenție” a datelor semnalate de siderurgiști.

Promisiuni guvernamentale

Într-un interviu acordat Europei Libere pe 11 martie 2025, ministrul Ivan a discutat și despre situația grea cu care se confruntă siderurgia românească. „În momentul de față, cei de la Liberty au primit din partea statului un credit pentru capital de lucru. În urmă cu două săptămâni a trecut memorandumul prin guvern și urmează să primească 350 de milioane exclusiv pentru capital de lucru și în două-trei săptămâni o să repornească furnalul din Galați care va asigura materie primă inclusiv pentru patru dintre fabricile noastre”, a spus Ivan pentru Europa Liberă. Fabricile vizate sunt Carfil, Cugir, Sadu și Dragomirești și fac parte din industria de armament.

Invitat la Europa Liberă, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a promis că va căuta soluții pentru scăderea prețului energiei electrice în sectorul siderurgic. Ministrul a mai spus și că există un plan concret de sprijinire a siderurgiei românești. „Planul concret este următorul: Pe de o parte, de a găsi o formulă prin care o parte din prețul energiei și din taxele care sunt aferente prețului energiei să o renegociem cu cei din Comisia Europeană și am trimis deja documente de poziție din partea României”, a spus Ivan.

Acesta mizează, de exemplu, pe exceptarea industriei siderurgice de la acele taxe, de 7-8%, care vin suplimentar pe costul net al energiei. „De exemplu, certificatele de carbon, impactul mediu este de aproape 13% din prețul final al energiei. Putem veni, pentru acele coduri CAEN din siderurgie, din producția de automotive, să reducem la 50% din valoare. Adică, sunt aceste mecanisme pe care le-am gândit împreună cu industria, tocmai pentru a nu veni cu propuneri fantasmagorice atunci când mergi la nivelul Comisiei Europene”, a mai spus Ivan.

Siderurgia, marea problemă în atenția Comisiei Europene

Joi, 19 martie, Comisia Europeană a anunțat un plan de acțiune „pentru a asigura o industrie a oțelului și a metalelor competitivă și decarbonizată în Europa”. „Industria siderurgică a fost întotdeauna un motor esențial al prosperității europene. Prin urmare, oțelul curat de nouă generație ar trebui să fie fabricat în continuare în Europa. Aceasta înseamnă că trebuie să îi ajutăm pe producătorii noștri de oțel care se confruntă cu dificultăți puternice pe piața mondială. Pentru a ne asigura că acestea rămân competitive, trebuie să reducem costurile energiei și să le ajutăm să introducă pe piață tehnologii inovatoare, cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, a transmis președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Principalele direcții vizate sunt:
- asigurarea unei aprovizionări cu energie sigure și la prețuri accesibile pentru sectorul siderurgic;
- prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon: Mecanismulde ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) trebuie să asigure condiții de concurență echitabile. Comisia va efectua o revizuire a CBAM, cu o primă propunere legislativă până la sfârșitul anului 2025, extinzând domeniul de aplicare al CBAM la anumite produse din aval pe bază de oțel și aluminiu și incluzând măsuri suplimentare de prevenire a eludării;
- extinderea și protejarea capacităților industriale europene. Înainte de sfârșitul anului, Comisia va propune o nouă măsură pe termen lung pentru a menține o protecție a sectorului siderurgic al UE după expirarea actualei măsuri de salvgardare la jumătatea anului 2026. Pentru a împiedica exportatorii să eludeze măsurile de apărare comercială, Comisia va evalua, de asemenea, introducerea regulii „topit și turnat”pentru a determina originea mărfurilor din metal;
- promovarea circularității: Îmbunătățirea reciclării este esențială pentru reducerea emisiilor și a consumului de energie în industria metalelor. Comisia intenționează să stabilească obiective pentru oțelul și aluminiul reciclat în sectoare-cheie și să evalueze dacă mai multe produse, cum ar fi materialele de construcții și produsele electronice, ar trebui să aibă cerințe privind reciclarea sau conținutul reciclat.
- protejarea locurilor de muncă industriale de calitate: Industria oțelului și a metalelor este vitală pentru economia UE, angajând direct și indirect aproape 2,6 milioane de persoane.

Prezentul gri și viitorul roz al siderurgiei românești

În prezentul gri al siderurgiei românești, specialiștii văd suficiente nuanțe de viitor roz.

Mai întâi, există companii care performează, chiar și în acest climat ostil. Este cazul Tenaris, o companie din Luxemburg, care este cel mai mare producător din lume de conducte pentru forajul petrolier. În România, deține producătorul de țevi fără sudură Silcotub Zalău, care include și combinatul siderurgic Donasid Călărași.

Cu o cifră de afaceri de 3,8 miliarde lei (765 milioane euro), Silcotub Zalău înregistra în 2023 profit de 517 milioane lei (104 milioane euro). Aproape la fel s-a întâmplat și în anul precedent. În ultimul deceniu, compania a avut an de an profit, cel mai mic de 17 milioane euro, în 2017.

Viorel Dobre este președintele Sindicatului Liber Donasid Călărași și vicepreședinte la Federația Sindicatelor din Siderurgie (FSS) Metarom. „Acționariatul, managementul de top și planul de investiții sunt cheia succesului”, explică Dobre rețeta. În întreaga țară sunt 1.800 de angajați. „Convertit la nivelul altor combinate, ar fi echivalentul a vreo șase mii. Compensăm cu investiții, roboți, digitalizare, decizie imediată, nu după cinci-șase zile”, susține viceoreședintele FSS Metarom.

O lumină se vede și dinpre Galați. „Am luat deja decizia de a porni furnalul în intervalul 10-20 aprilie. Deja de săptămâna asta o să începem operațiunile de preîncălzire a furnalului, care reclamă 27 de zile. Încercăm în două săptămâni să pornim și partea de laminare, ca să facem tablă tablă groasă, pentru autostrăzi, poduri, fie tablă subțire, galvnizată, pentru clienții noștri tradiționali”, a declarat pentru Europa Liberă avocatul Remus Borza.

Avocatul Remus Borza crede că situația de la combinatul siderurgic din Galați mai poate fi redresată.

Speranțe sunt și dinspre administrația locală. „Cred că în final vom reuși să ajungem la un consens”, susține Andreea Naggar, prefectul de Galați, care spune că reprezentanții combinatului sunt „foarte cooperanți”. „Nu au niciun interes să blocheze distribuția, că e de energie către alte firme, că e de apă către oameni. Dincolo de asta, trebuie să vedem și modalitatea juridică în care putem să ne asigurăm că aceste servicii vor avea continuitate, indiferent de situația în care Liberty e. Trebuie să existe o autonomie. Și chiar dacă au fost făcute niște greșeli, la un moment dat, să le remediem”, mai spune prefectul Galațiului.

O eventuală închidere a unor unități de producție nu este văzută ca o vulnerabilitate a României de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui. „Depinde de unde cumperi oțelul. Dacă îl cumperi din țări prietene, n-ai absolut nicio problemă. E normal, într-o economie globală, să depinzi unii de alții. E normal să importăm și să exportăm. Deficitul comercial nu este o problemă decât în măsura în care este finanțat de datorie de stat, cum este la noi, de altfel”, a declarat Năsui pentru Europa Liberă.

Cinci țări din UE, printre care Irlanda, Cipru și Lituania, nu au deloc siderurgie.

Siderurgia românească față de cea europeană

Conform datelor Eurofer.eu publicate anul trecut, România ocupa în 2023 a patra poziție la nivel european în ceea ce privește numărul angajaților din metalurgie – 22.000.

Primele locuri erau:
1. Germania – 79.500 salariați (26,2% din totalul UE)
2. Italia – 30.800 (10,2%)
3. Franța – 25.300 (8,3%)
4. România – 22.100 (7,3%)
5. Polonia – 21.500 (7,1%)

În materie de producție, însă, poziția este spre coada clasamentului celor 20 de țări producătoare din UE. România e pe poziția a 15-a, cu o contribuție de doar 1,3%. Germania (28%), Italia (16,7%) și Spania (9%) sunt în top.

Pe plan național, metalurgia ocupă poziția 62 din 65 la capitolul creşterilor din economie în ultimii cinci ani. Per total, cifra de afaceri din 2023 este cu 3% mai mică decât în 2018. În toate celelalte 61 de sectoare care preced siderurgia, cifra de afaceri a crescut.

În perioada comunistă, siderurgia a cunoscut o dezvoltare puternică, deși materiile prime necesare (minereuri de fier, cărbune cocsificabil s.a.) sunt în majoritate din import. Începând cu anul 1990, pe fondul scăderii cererii interne de metal și pierderii unor piețe tradiționale din spațiul ex-comunist, s-a ajuns de la o producție de oțel de cca. 13,4 milioane tone în 1989, la 4,5 milioane tone oțel în 2000 și aproximativ 3 milioane de tone, în prezent. Numărul angajaților din siderurgie era, în 2000, de 79.000. Adică doar 38% față de numărul celor din 1989, când erau peste 200.000 de siderurgiști. Astăzi mai sunt 22.000.

europalibera.org

[dcp100168]

200 de mari consumatori industriali de energie vor fi scutiți parțial de subvenționarea regenerabilelor. Ajutor de stat de peste jumătate de miliard de euro

Ajutorul de stat constând în exceptarea marilor consumatori industriali de energie electrică de la o parte din cota obligatorie de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie regenerabilă, în vigoare din 2014 și care a expirat la finalul anului trecut, va fi prelungit cu 6 ani, cu număr majorat de beneficiari, potrivit unui decizii adoptate azi de către Executiv.

Comisia Europeană a aprobat în noiembrie anul trecut, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă a României în valoare de 578 de milioane euro (2,9 miliarde lei), al cărei scop este să reducă nivelul taxei pe energie electrică pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, după cum a relatat atunci Profit.ro. Acum, autoritățile de la București au de aprobat actul normativ național de legiferare și implementare a schemei de ajutor de stat.

În 2011, România a introdus certificate verzi pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile, conform cărora producătorii eligibili de energie electrică din surse regenerabile primesc certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs și livrat în rețea. Furnizorii de energie electrică sunt obligați să achiziționeze o cotă obligatorie de certificate verzi. În cele din urmă, costurile certificatelor verzi sunt transferate consumatorilor prin intermediul unei taxe ce se regăsește pe facturile de consum.

Schema aprobată acum vizează reducerea nivelului taxei pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, atenuând astfel riscul ca întreprinderile să își mute activitățile în locuri din afara UE, cu politici mai puțin ambițioase privind clima. Ajutorul ar urma să fie în vigoare până la 31 decembrie 2031 și are un buget total estimat de 578 de milioane euro (2,9 miliarde lei), pentru un număr de aproximativ 200 de beneficiari și cu scutiri anuale maxime de 150 milioane euro. Beneficiarii vor avea parte de o reducere a taxei cuprinsă între 75% și 85%, în funcție de expunerea lor la risc. Reducerea aplicabilă nu trebuie să ducă la o taxă mai mică de 0,5 euro/MWh. În cadrul schemei, beneficiarii vor trebui fie (i) să pună în aplicare anumite recomandări formulate în urma auditului energetic, fie (ii) să acopere cel puțin 30% din consumul de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon, fie (iii) să investească cel puțin 50% din ajutor în proiecte care să ducă la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalației.

Hotărârea de Guvern de instituire a ajutorului de stat inițial a fost adoptată în 2014, iar aplicarea ei nu a fost lipsită de controverse și chiar de litigii, după cum a relatat Profit.ro.  În 2022, de sprijin au beneficiat un număr de 88 de companii, a căror listă completă poate fi citită aici. Cele mai mari ajutoare individuale, cuprinse între 10 și 30 milioane euro, au fost acordate celor de la Alro Slatina și Liberty Galați, cei mai mari consumatori industriali de energie din România și cu cea mai mare pondere a costurilor cu electricitatea în totalul cheltuielilor.

profit.ro