Jump to content

Reforma învăţământului superior, văzută de gălăţeni


dcp100168

Recommended Posts

Reforma învăţământului superior, văzută de gălăţeni

* Învăţământul superior românesc mai are mult până să intre în reformă * Actualul proiect de lege, aflat în dezbatere publică, e un pas înainte, dar încă situează învăţământul românesc departe de standardele lumii civilizate * Lumea universitară gălăţeană e, cel puţin la nivelul declaraţiilor, mult mai reformistă

Proiectul de lege privind învăţământul superior nu va reforma din temelii lumea universitară românească, dar o va schimba în bine. Aceasta este concluzia exprimată de câţiva dintre cei mai importanţi actori din lumea universitară gălăţeană, invitaţi la o dezbatere publică organizată de cotidianul "Viaţa liberă" săptămâna trecută, la sediul redacţiei. Deşi nu reprezintă un pas hotărât pe calea schimbării radicale, noul proiect de lege, aflat până pe 19 februarie în dezbatere publică, aduce o serie de modificări de bun augur pentru lumea universitară. Cel puţin aşa susţin invitaţii "Vieţii libere", chiar dacă mulţi dintre ei par convinşi că va mai fi nevoie peste puţini ani de o altă lege a învăţământului superior pentru a duce la bun sfârşit ideile bune care abia acum sunt aduse în prim‑plan.

Vă prezentăm în continuare o analiză a proiectului de lege, cu bune şi cu rele, cu propuneri timide şi cu altele radicale şi bineînţeles o scurtă radiografie a sistemului universitar gălăţean în particular şi românesc în general.

O reformă din temelii

Actuala împărţire în universităţi de stat şi universităţi private, precum şi modalităţile de finanţare sunt, în opinia rectorului Universităţii "Dunărea de Jos", prof. dr. Viorel Mînzu, greşite. Acesta propune reforma din temelii a sistemului. "Nu trebuie să existe decât universităţi, nu poate fi vorba de privat sau de stat, iar existenţa acestora trebuie să fie certificată de îndeplinirea unor standarde de calitate. Costul unui an de studiu pentru fiecare student în parte este o sumă fixă. În medie, în Europa, aceasta este de 15.000 de euro. Ei bine, de unde ia studentul aceşti bani? Are mai multe variante: primeşte un grant de la stat, primeşte o bursă de la o societate comercială sau de la o fundaţie de binefacere, de la părinţii lui sau, pur şi simplu, munceşte în benzinărie ca să îşi plătească studiile. Fiecare student are grade diferite de acoperire din alte surse a cheltuielilor de şcolarizare, dar, în faţa universităţii, ei sunt egali pentru că toţi plătesc aceiaşi bani, indiferent de unde îi iau", este de părere rectorul "Dunării de Jos". Acesta susţine că politica statului în ce priveşte domeniile de studiu poate fi foarte uşor implementată pentru că statul ar fi, într‑un astfel de sistem, cel mai important jucător de pe piaţa burselor, granturilor, subvenţiilor. Cine ar decide într‑un astfel de sistem ce specializări se scot la concurs? În primul rând, statul, care în urma unor analize ar putea vedea unde e inflaţie de specialişti şi unde mai e nevoie de absolvenţi de facultate. De asemenea, societăţile comerciale pot "comanda" cu ajutorul unor burse un anumit număr de studenţi, în timp ce chiar conducerile unor zone geografice pot oferi granturi, în funcţie de nevoile economiei locale. "Un astfel de sistem ar fi unul omogen, corect", consideră Viorel Mînzu. Acesta spune că a găsit şi motivaţia pentru care proiectul aflat acum în dezbatere publică nu promovează o astfel de reformă radicală. "Sistemul a fost deformat în ultimii 20 de ani, există diferenţe mari între ceea ce ar trebui să fie şi ceea este. Reformarea bruscă ar însemna un zbucium puternic în universităţi, o bulversare a sistemului", spune rectorul Viorel Mînzu.

Studenţii vor să fie în centrul reformei

Vederi reformiste au şi studenţii, sau reprezentanţii acestora, însă ei privesc schimbarea din punctul lor de vedere. Directorul Casei de Cultură a Studenţilor, Dinu Gîndu, fost lider al mişcării sindicale studenţeşti, spune că intervenţia statului în învăţământul superior trebuie să se materializeze prin intermediul unor vouchere de studiu, care ar echivala cu contravaloarea unui ciclu de studii complet. "Statul scoate la concurs nişte vouchere în diverse domenii, acolo unde consideră că are nevoie de specialişti. Absolvenţii de liceu participă la concurs, le câştigă şi le depun la ce universitate din ţară doresc pentru a beneficia de educaţie", spune Dinu Gîndu.

Cu taxă sau fără taxă?

Niciuna dintre propunerile de reformă de mai sus nu este cuprinsă în proiectul legislativ ce va ajunge în dezbaterea Parlamentului în această primăvară. Cu vederi ceva mai tradiţionale, rectorul universităţii private "Danubius" din Galaţi, prof. dr. Benone Puşcă, are o modificare punctuală, care ar putea da peste cap întreaga lege, aşa cum e gândită ea acum. Articolul 1, alineat 5 din actualul proiect spune că "Învăţământul universitar de stat este gratuit pentru numărul de granturi de studii aprobate anual de Guvern şi cu taxă, conform legii". Benone Puşcă spune că nu se poate ca învăţământul de stat să fie cu taxă pentru că ar contraveni Constituţiei. "Învăţământul de stat trebuie să fie gratuit, nu cu taxă. Dacă nu se poate, atunci trebuie schimbată Constituţia şi privatizăm întregul sistem de învăţământ superior pentru că altfel, în actualele condiţii, se poate vorbi despre concurenţă neloială pe care universităţile de stat o fac celor private. Dacă s‑ar privatiza întreg sistemul concurenţa ar fi reală, lucru care ar duce la progres. Şi poate că aşa am avea şi noi universităţi în topuri", susţine rectorul "Danubius", Benone Puşcă.

Părerile pe scurt

Opiniile invitaţilor "Vieţii libere" în ce priveşte calitatea actului legislativ aflat în dezbatere publică nu diferă foarte mult. Unii preferă să vadă jumătatea plină a paharului, în timp ce alţii sunt ceva mai pesimişti.

Viorel Mînzu, rector "Dunărea de Jos": "Am avut o lege foarte proastă, acum riscăm să avem doar o lege proastă. Deşi sunt şi lucruri pozitive în lege, ea reprezintă oglinda sistemului actual: este imaginea incapacităţii noastre de a ne adapta la cerinţele europene".

Petru Alexe, decan FSIA, "Dunărea de Jos": "Legea are părţi bune, dar mai e mult de lucru. Legea trebuie să fie dublată de politici coerente ale Ministerului Educaţiei. În plus, trebuie mărită puterea Consiliului Naţional al Rectorilor, pentru că universităţile ştiu mai bine decât Ministerul ce trebuie făcut".

Marius Cristea, preşedinte Liga Studenţilor: "E un pas înainte, dar nu s‑a construit pe baza eficienţei. Proiectul nu limitează încă învăţământul de masă. Asta e problema cea mare".

Cosmin Niţu, student: "Trebuie stabilit foarte clar modelul pe care să îl urmăm şi să fim coerenţi din acest punct de vedere. Altfel, haosul creează haos".

Cristi Dumitru, şef departament Comunicare "Dunărea de Jos": "Încă nu vreau să fac aprecieri la adresa proiectului, prefer să aştept să văd în ce formă va ajunge la Parlament".

Dinu Gîndu, director Casa de Cultură a Studenţilor: "E un pas înainte, dar nu cred că era momentul. Ca să vindeci o boală trebuie să pui foarte bine diagnosticul şi nu cred că în acest moment se ştie exact care e problema cu învăţământul superior".

Luiza Şerbănescu, jurnalist, consilierul rectorului, "Dunărea de Jos": Cel mai important lucru care ar trebui prevăzut este ca studentul să îşi poată alege profesorul. Nici eu nu cred că era momentul unei noi legi, dar poate că va oferi un cadru mai bun".

Benone Puşcă, rector "Danubius": "Nu pot să spun că e un proiect rău, însă din punctul meu de vedere trebuia să delimiteze mult mai clar natura juridică a învăţământului particular".

Iulian Bîrsan, deputat, prorector "Dunărea de Jos": "Legea trebuie să treacă de Parlament, pentru că e un pas înainte. Asta chiar dacă vor fi multe modificări în cele două Camere".

Un avantaj cert - contractele de muncă pe perioadă determinată

Dincolo de strategii la nivel macro, toţi cei prezenţi la dezbaterea "Vieţii libere" au fost de acord că adevărata reformă trebuie să înceapă şi de jos, nu doar de la nivelul unei legi. Aşadar, e nevoie de persoane bine pregătite la catedre, care să nu fie doar buni specialişti în domeniu, ci şi dascăli adevăraţi. "Trebuie să recunosc faptul că noi, privaţii, suntem avantajaţi din acest punct de vedere. De exemplu, dacă cineva nu îmi place cum lucrează cu studentul, îl chem la mine şi îi spun că nu mai putem colabora şi ne despărţim. Nu acelaşi lucru se întâmplă şi la stat, unde e mai greu să dai un om afară", spune rectorul Benone Puşcă. Viorel Mînzu este de acord cu colegul său de la "Danubius", dar se declară mulţumit că există unele prevederi în noua lege care avantajează angajatorul. "Din nefericire, acţionăm după o legislaţie care ne defavorizează. Iar actualul proiect are ceva modificări, chiar dacă nu spectaculoase. O dată intrat în sistem, un cadru didactic se consideră că este salariat până la pensie, ceea ce este absolut greşit. Şi în alte părţi dacă ne uităm, vom vedea că un contract de muncă cu durată nedeterminată se obţine numai în anumite condiţii. O rezolvare va fi folosirea pe scară largă a contractelor cu durată determinată", susţine rectorul de la "Dunărea de Jos", Viorel Mînzu. Deputatul Iulian Bîrsan, prorector în cadrul aceleiaşi universităţi, este de acord cu "perioada de probă" în învăţământul superior. "Noua lege vine în ajutorul instituţiilor. Până la obţinerea titlului de doctor, angajarea se va face pe durată determinată, pentru cel mult patru ani. Dacă în această perioadă asistentul nu obţine titlul de doctor, contractul de muncă cu universitatea încetează", susţine deputatul Iulian Bîrsan.

Rezistenţa la reformă, în mâinile parlamentarilor

Lumea universitară consideră că adevărata piatră de încercare a proiectelor legislative aflate în dezbatere publică va fi în Parlament. Mai toată lumea este de acord că discuţiile publice nu îi vor impresiona prea mult pe parlamentari, în special pe cei care provin din lumea universitară. Temerea cea mare este că, indiferent cât de bun ar fi proiectul trimis la Parlament, acolo decizia va fi în mâinile unor oameni care opun rezistenţă reformei. "Ce e bun în lege va rămâne", susţine deputatul Iulian Bîrsan, care recunoaşte totuşi că unii parlamentari vor încerca să facă o lege care să îi avantajeze.

De ce era nevoie de o nouă lege?

În condiţiile în care noul proiect de lege nu aduce modificări de răsunet faţă de actualul act legislativ, se pune problema de ce mai era nevoie de o nouă lege şi pentru învăţământul superior. Invitaţii noştri ne‑au oferit cel puţin două explicaţii. "E adevărat, nu sunt mari deosebiri, însă au fost introduse unele prevederi pentru alinierea la normele europene, la curricula academică a Procesului Bologna. Legea trebuia actualizată", este de părere rectorul Universităţii "Danubius", Benone Puşcă. Prorectorul de la "Dunărea de Jos", deputat Iulian Bîrsan, susţine că actualul act legislativ e atât de vechi încât toate modificările apărute de‑a lungul timpului îngreunează munca celor din teritoriu. "De ce apare o nouă lege? Pentru că au apărut foarte multe modificări ale Legii 84, iar în teritoriu se lucrează cu două unităţi de măsură, pentru că nu se fac legături cu noile modificări. Chiar colegi ai mei parlamentari au venit cu modificări la lege care deja erau făcute. Mulţi caută doar Legea Învăţământului şi uită că trebuie să mai caute peste o sută de articole, de modificări la lege şi astfel apar încurcăturile. Fie şi numai din acest punct de vedere era nevoie de o lege nouă."

Unii discută, alţii hotărăsc

"Una e legea pe care o face Guvernul şi cu totul altceva va ieşi de la Parlament", sunt convinşi participanţii la dezbaterea organizată de "Viaţa liberă". "Aşa e. Eu nu garantez că 50 la sută din această lege va trece în forma aceasta. În plus, eu sunt sigur că nu va ajunge aşa la Parlament, pentru că au venit deja tot felul de modificări din teritoriu", spune deputatul de Galaţi, Iulian Bîrsan.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=21720

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

"Costul unui an de studiu pentru fiecare student în parte este o sumă fixă. În medie, în Europa, aceasta este de 15.000 de euro. Ei bine, de unde ia studentul aceşti bani? Are mai multe variante: primeşte un grant de la stat, primeşte o bursă de la o societate comercială sau de la o fundaţie de binefacere, de la părinţii lui sau, pur şi simplu, munceşte în benzinărie ca să îşi plătească studiile."

Ei !!! cam aici se observa de la ce inaltime, vede "stimabilul" invatamantul superior. Un taran, un muncitor, un intelectual nu-si va permite niciodata sa isi trimita copilul la studii, poate un superintelectual ca si domnia sa DA.

Link to comment
Share on other sites

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.