Costel Constantin va primi o stea pe Aleea Celebrităţilor

[dcp100168]

Costel Constantin va primi o stea pe Aleea Celebrităţilor

Actorii George Mihăiţă și Costel Constantin vor primi, sâmbătă 20 octombrie, la orele 12.00, în Piaţa Timpului, câte o stea pe Aleea Celebrităţilor din Capitală, în prezenţa a numeroase personalităţi din lumea teatrului şi filmului românesc, în semn de recunoaştere şi preţuire pentru o viaţă dăruită teatrului românesc. “Placheta Bucureştiului” va fi înmânată de către Primarul General al Capitalei Sorin Oprescu, care va participa și la decernarea celor două stele, actorilor George Mihăiţă şi Costel Constantin, care vor primi și câte o stea din aur din partea Casei de Bijuterii Sabion, bijutierul oficial al evenimentului.

Aleea Celebrităţilor (Walk of Fame) este un proiect cultural care a debutat în ianuarie 2011 și găzduieşte stelele celor mai cunoscuţi artişti români din lumea filmului şi a teatrului, în semn de preţuire a valorilor culturale din România. Pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului strălucesc deja stelele altor mari personalităţi: Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Amza Pellea (postum), Ştefan Iordache (postum), Maia Morgenstern, Alexandru Tocilescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Ion Caramitru, Draga Olteanu Matei, Mircea Albulescu, Mariana Mihuţ, Marin Moraru şi Iurie Darie, U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale” și Horaţiu Mălăele.

...

Actorul Costel Constantin s-a născut în Galaţi, la 20 octombrie 1942, în familia unui siderurgist de la uzinele Titan. În perioada liceului a fost membru al trupei de teatru a şcolii, dar pasiunea pentru meseria de actor a moştenit-o de la fratele mamei sale, Damian Bozianu, actor renumit în Galaţi, care i-a fost model. Astfel, proaspătul liceean dă admitere şi reuşeşte din prima încercare la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, absolvind facultatea în 1964, cu rolul de licenţă Laertes, din spectacolul cu piesa „Hamlet”, de William Shakespeare, la clasa Beate Fredanov, avându-i colegi de clasă pe Ion Caramitru, Virgil Ogăşanu, Ştefan Radof, Valeria Seciu, Ilinca Tomoroveanu, Florina Cercel şi mulţi alţii. După terminarea Facultăţii de teatru a debutat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi (1965-1969), cu rolul călugărul tânăr, din spectacolul cu piesa “Beckett” de Jean Anouilh, în regia Soranei Coroama-Stanca, unde a jucat şi alte roluri importante în spectacole cu piese de Sofocle, alături de Marcela Rusu şi Radu Beligan, despre care declară sincer că: “au fost primii paşi pe o scenă covârşitor de importantă şi primii paşi contează totdeauna.”

Din 1970 se transferă la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde dă viaţă altor partituri actoriceşti de excepţie, pe tabla de şah a teatrului românesc. A interpretat memorabil rolul lui Ştefan cel Mare din spectacolul cu piesa “Apus de soare” de Barbu Ştefanescu Delavrancea înscriindu-se printre actorii de mare valoare ai scenei româneşti, care au interpretat acest rol: Constantin Nottara, George Calboreanu şi George Vraca. Societar de onoare al Teatrului Naţional Bucureşti, primeşte pentru performanţele sale artistice: Premiul I pentru interpretare masculină (1970), Premiul revistei “Teatru” pentru “cel mai bun spectacol” şi din nou “pentru cea mai bună interpretare masculină “ la Festivalul Artelor (1983), Premiul “pentru cel mai bun spectacol cu o piesa romanească” în cadrul Festivalului “I. L. Caragiale” (1990). În 2002 i s-a conferit Ordinul National “Serviciu Credincios” în grad de Cavaler. În stagiunea 2012-2013 la Teatrul Naţional din Bucureşti are roluri în spectacolele: “Vizita bătrânei doamne”, „Sinucigaşul”, „Sâmbătă, duminică, luni”. De-a lungul carierei actoriceşti a mai jucat în: spectacole de teatru radiofonic, teatru pentru copii, în filme pentru cinema şi televiziune. În film de ficţiune de lung metraj a colaborat cu regizori ca: Elisabeta Bostan, Andrei Bleier, Dan Piţa, Mircea Daneliuc. A jucat şi în filme pentru televiziune ca: “Tandreţea lăcustelor”, „Aniela” sau recentul serial „Iubire şi onoare”.

După cum declară prin interviuri, nu ajunge la evenimentele mondene, pentru că îşi petrece timpul liber la Breaza, unde are o casă. Acolo se relaxează plantând flori în mica grădină, îngrijindu-le, unde se relaxează, gătind româneşte reţete culinare din vremea bunicii. Pe lângă mentorul său din studenţie, Ion Finteşteanu, alţi doi mari actori ai scenei româneşti i-au influenţat viaţa şi meseria: Radu Beligan, pentru că l-a dus la teatrul din Iaşi, unde a jucat alături de alţi mari actori în spectacole cu răsunet în teatru, şi actorul George Constantin, alături de care a jucat fascinat de jocul său. Este căsătorit de peste 30 de ani cu Mihaela, despre care declară cu multă dragoste: “În cazul meu, norocul a însemnat întălnirea cu soţia mea, Mihaela. Suntem de 30 de ani împreună. Ne completăm. O relaţie, ca să functioneze, trebuie consolidată. Trebuie să dublezi permanent cu inteligenţă şi sensibilitate.”

dcnews.ro

[dcp100168]

Actorul Costel Constantin împlinește astăzi 78 de ani

Actorul român de teatru și film Costel Constantin s-a născut la data de 20 octombrie 1942, în Galați.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, cu lucrarea de licența/rolul: Laertes, din “Hamlet”.

Biografie

A absolvit liceul Liceul Mihail Kogalniceanu din Galati si era membru al trupei de teatru a scolii. Fratele mamei sale era Damian Bozianu, actor renumit in Galati si i-a servit drept model. A plecat la Bucuresti, a intrat din prima incercare la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, absolvindu-l in anul 1964. I-a marcat evolutia mentorul sau din perioada studentiei, marele actor Ion Fintesteanu, potrivit cinemagia.ro.

A fost repartizat la Teatrul Național din Iași. Rolul de debut a fost cel al calugarului tanar din piesa Beckett de Jean Anouilh. A mai jucat in Vara si fum de Tennessee Williams, Sagetatorul de Ion Omescu, Exista nervi de Marin Sorescu, Lotte la Weimar de Thomas Mann s.a. pana in anul 1969, cand l-a descoperit actorul Radu Beligan, pe atunci director al Teatrului National bucureștean si l-a luat in capitala. Din 1969 devine actor al Teatrului National din Bucuresti, unde a aparut în numeroase roluri principale din piese de Shakespeare, Ostrovski, Gogol, Vallejo, Wasserman, Caragiale etc.

Slujeste si azi scena acestui teatru si a jucat in zeci de piese, printre care se numara Saptamana patimilor de Paul Anghel, Regele Lear de William Shakespeare, Napasta, O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale, Alexandru Lapusneanu de Virgil Stoenescu, Ultimul set de Marica Beligan, Mostenirea de Titus Popovici, Azilul de noapte de Maxim Gorki, Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea, Steaua fara nume de Mihail Sebastian, Crima pentru pamant dupa Dinu Sararu, Sambata, duminica, luni de Eduardo De Filippo, Sinucigasul de Nikolai Erdman, etc.

Primul rol intr-un film l-a avut in pelicula Portile albastre ale orasului, din 1973, in regia lui Mircea Muresan. Au urmat: Tanase Scatiu, Ultima noapte a singuratatii, Editie speciala, Ion, blestemul pamantului, blestemul iubirii, La rascrucea marilor furtuni, Ana si hotul, Linistea din adancuri, Amurgul fantanilor, Liliacul înfloreste a doua oara, O lebada iarna, Campioana, Pepe si Fifi, Omul zilei, Dulcea sauna a mortii, Eu sunt Adam, etc.

Costel Constantin face parte din ultima generatie de maestri ai scenei nationale. Impins de tanar catre roluri memorabile nu e intamplator faptul ca, la apogeul talentului, toate datele aveau sa-l indice potrivit pentru rolul lui Stefan din “Apus de soare”. Astfel rolul voievodului a reprezentat pentru Costel Constantin triumful unei mari cariere.

Premii şi distincţii

Premiul Naţional pentru cel mai bun actor pentru rolul Vulpenaru - "Crimă pentru pământ", regia Grigore Gonţa, 2003
Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, 2002
Premiul I de interpretare masculină pentru rolul Dinu din piesa „Moartea ultimului golan” de Virgil Stoenescu, regia Ion Finteşteanu
Premiul ATM de interpretare pentru cel mai bun rol masculin pentru Randle Mc Murphy - „Zbor deasupra unui cuib de cuci”
Premiul pentru cel mai bun spectacol cu o piesa românească - „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia Alexa Visarion, Festivalul „I.L. Caragiale”

ziuaconstanta.ro

[dcp100168]

(22 mai)

A murit actorul Costel Constantin

Actorul Costel Constantin a murit miercuri, 22 mai 2024, la vârsta de 81 de ani, a anunţat directorul general interimar al Teatrului Naţional din Bucureşti, George Călin. Decesul lui Costel Constantin a fost anunţat şi pe pagina de Facebook a Teatrului Naţional.

Actorul Costel Constantin s-a născut la 20 octombrie 1942, la Galaţi. A urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică, secţia actorie, clasa Beate Fredanov, pe care le-a absolvit în 1964.

A debutat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi, unde a activat în perioada 1965-1969, cu rolul călugărul tânăr din ''Beckett'' de Jean Anouilh, în regia Soranei Coroamă Stanca. Activitatea teatrală a desfăşurat-o, în mare parte, la Teatrul Naţional ''I.L.Caragiale'' din Bucureşti (din 1969). A jucat în numeroase piese, atât în roluri principale, cât şi secundare, dovedind aceeaşi forţă interpretativă: ''Numele Trandafirului'', după romanul lui Umberto Eco (regia Grigore Gonţa, premiera 7 noiembrie 1998), ''Nunta lui Krecinski'', de A.V. Suhovo Kobâlin (regia Felix Alexa, premiera 7 mai 2000), ''Crimă pentru pământ'', o dramatizare după romanul lui Dinu Săraru (regia Grigore Gonţa, premiera 26 octombrie 2002), rolul lui Ştefan cel Mare în ''Apus de soare'', o adaptare după piesa lui Delavrancea, a regizorului Dan Piţa şi a actorului însuşi (premiera la 13 mai 2004), ''Burghezul gentilom'', o adaptare modernă după Moliere (regia Petrică Ionescu, premiera la 26 septembrie 2006), ''Sâmbătă, duminică, luni'' de Eduardo De Filippo (regia Dinu Cernescu, 2007), ''Sinucigaşul" de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa, 2009), "Vizita bătrânei doamne" de Friedrich Dürrenmatt (regia Alexander Morfov, 2011), "Omul care a văzut moartea" (regia Dan Tudor, 2013), "Visul unei nopţi de vară" de William Shakespeare (regia Petrică Ionescu, 2015).

De asemenea, a jucat şi în piese montate de Teatrul Naţional de Televiziune (''Cu toată dragostea'', o adaptare TV a piesei ''Secunda 58'' de Dorel Doria; ''Mitică Popescu'', adaptare TV, după piesa omonimă a lui Camil Petrescu), de Teatrul Ion Creangă şi de Teatrul Radiofonic.

Dintre filmele în care a interpretat, cu acelaşi talent ca şi în teatru, o multitudine de roluri, amintim: ''Tănase Scatiu'' (1975, regia Dan Piţa), ''Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii'' (1979, regia Mircea Mureşan), ''Ana şi hoţul'' (1981, regia Virgil Calotescu), ''Buletin de Bucureşti'' (1982, regia Virgil Calotescu), ''Aşteptând un tren'' (1982, regia Mircea Veroiu), ''A unsprezecea poruncă'' (1990, regia Mircea Daneliuc), ''Pepe şi Fifi'' (1993, regia Dan Piţa), ''Somnul insulei'' (1993, regia Mircea Veroiu), ''Omul zilei'' (1997, regia Dan Piţa), ''Dulcea saună a morţii'' (2003, regia Andrei Blaier), ''Cu un pas înainte'' (2007, serial TV), ''Aniela'' (2009, serial TV), ''Iubire şi onoare'' (2010), "Sunt o babă comunistă" (2013) ş.a.

Pentru performanţele sale artistice a fost recompensat cu: Premiul pentru cel mai bun spectacol cu o piesă românească - ''Steaua fără nume'' de Mihail Sebastian, regia Alexa Visarion, Festivalul ''I.L. Caragiale''; Premiul ATM (actual UNITER) de interpretare pentru cel mai bun rol masculin pentru Randle Mc Murphy - ''Zbor deasupra unui cuib de cuci''; Premiul I de interpretare masculină pentru rolul Dinu din piesa ''Moartea ultimului golan'' de Virgil Stoenescu, regia Ion Finteşteanu; Premiul Naţional pentru cel mai bun actor pentru rolul Vulpenaru - "Crimă pentru pământ", regia Grigore Gonţa (2003), potrivit http://www.tnb.ro/.

A fost distins cu Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Cavaler (2002). În 2021, i s-a decernat Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră.

La 20 octombrie 2012, a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Bucureşti, un proiect cultural care găzduieşte stelele celor mai cunoscuţi artişti români din lumea filmului şi a teatrului, în semn de preţuire a valorilor culturale din România.

agerpres.ro