Afacerile clanului Boldea în şcolile din colegiul 9

[dcp100168]

Descindere DIICOT la sediul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi

În această dimineaţă, în jurul orei 8.00, o echipă de anchetatori de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) a descins la sediul Direcţiei de Sănătate PUblică (DSP) Galaţi. Anchetatorii erau însoţiţi de dr Valentin Boldea, director în cadrul DSP, care se pare că a fost preluat de la domiciliu.

Nu se ştie, deocamdată, dacă procurorii DIICOT au percheziţionat şi casa lui Valentin Boldea sau dacă percheziţionează doar biroul acestuia de la sediul DSP, însă către orele prânzului este anunţată o conferinţă de presă la care se vor face unele precizări.

Nici motivul descinderilor nu a fost încă dezvăluit mass-media, dar la mijloc nu pot fi decât două situaţii: fie este vorba despre dosarul privind certificatele medicale şi reţetele compensate falsificate pe bandă rulantă, fie despre dosarul penal în care este judecat fostul deputat Mihail Boldea, fratele lui Valentin Boldea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Percheziţii la Galaţi, fiind vizaţi fraţii Boldea, suspectaţi că au înşelat trei ministere

Procurorii DIICOT fac, miercuri, percheziţii la locuinţele lui Mihail Boldea şi şefului DSP Galaţi, Valentin Boldea, precum şi la sediul Direcţiei, într-un caz de înşelăciune şi evaziune fiscală de 450.000 de euro, după ce au indus în eroare ministerele Sănătăţii, Educaţiei şi Mediului.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Galaţi, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Galaţi, fac cercetări faţă de cinci persoane acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.

În acest caz, procurorii au făcut, miercuri, şapte percheziţii la locuinţele învinuiţilor, precum şi la sediul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) din municipiul Galaţi, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

Potrivit anchetatorilor, învinuiţii Mihail Boldea şi Valentin Boldea au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Mădălin Petrea şi Eugen Roşu, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale prin creşterea artificială a cheltuielilor aferente unor achiziţii publice şi prin eludarea plăţii taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat.

Membrii grupării sunt suspectaţi că au folosit opt societăţi comerciale pentru a înregistra operaţiuni comerciale fictive pentru diverse mărfuri cu societăţi aflate în lichidare sau firme tip "fantomă", fapt ce a avut drept consecinţă directa diminuarea cuantumului taxelor datorate bugetului de stat .

Totodată, membrii grupării ar fi indus şi menţinut în eroare instituţii de stat, respectiv Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii, cu ocazia încheierii unor contracte având ca obiect reabilitarea unor unităţi de învăţământ şi spitaliceşti din municipiul Galaţi, "prin modificarea unilaterala a cuantumului cheltuielilor aferente achiziţiilor de materiale si a contravalorii prestaţiilor efectuate, inclusiv prin utilizarea unor documente contabile false emise de către societăţi controlate direct sau indirect de către membrii grupării".

"Învinuiţii au facturat lucrări şi prestări de servicii la preţuri supraevaluate şi au utilizat în mod ilegal sumele de bani, fără a respecta obligaţiile care le reveneau privind obţinerea şi folosirea acestor fonduri", au precizat procurorii DIICOT.

Prejudiciul total produs bugetului de stat în acest fel a fost estimat la 450.000 de euro.

Învinuiţii vor fi audiaţi la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Galaţi, urmând ca în cazul lor, raportat la probatoriul administrat, să se dispună măsurile legale.

[dcp100168]

Gruparea constituită de fraţii Boldea, ajutată de persoane din conducerile unor instituţii bugetare

Gruparea din Galaţi constituită de fraţii Boldea ar fi fost sprijinită de persoane din conducerile unor instituţii bugetare gălăţene să obţină fonduri nerambursabile pentru lucrări de amenajări şi reparaţii, făcute la preţuri supraevaluate în baza unor documente fiscale fictive.

Membrii grupării ar fi indus în eroare reprezentanţi ai unor instituţii de stat în vederea fraudării unor fonduri guvernamentale nerambursabile prin crearea unui circuit fiscal fictiv, folosind mai multe societăţi comerciale şi asociaţii nonprofit, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

"Începând cu anul 2011, membrii grupului au atras în activităţi ilicite persoane aflate în conducerea unor instituţii bugetare gălăţene, cărora le-au înlesnit direcţionarea de fonduri nerambursabile destinate efectuării de prestări servicii, lucrări de amenajare şi reparaţii la preţuri supraevaluate. În fapt, aceste lucrări erau efectuate de subcontractori la preţul real al pieţei, diferenţa fiind însuşită de cei implicaţi prin întocmirea unor documente fiscale fictive, în numele societăţilor comerciale folosite", a precizat Poliţia Română.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Galaţi şi poliţiştii fac, miercuri, percheziţii la locuinţele lui Mihail Boldea şi şefului Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, Valentin Boldea, precum şi la sediul DSP, într-un caz de înşelăciune şi evaziune fiscală de 450.000 de euro, după ce ar fi indus în eroare ministerele Sănătăţii, Educaţiei şi Mediului.

Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate vor pune în executare 15 mandate de aducere în urma celor şapte percheziţii făcute miercuri.

În acest caz sunt cercetate cinci persoane, printre care Mihail şi Valentin Boldea, acuzate de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.

Potrivit procurorilor DIICOT, învinuiţii Mihail Boldea şi Valentin Boldea au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Mădălin Petrea şi Eugen Roşu, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale prin creşterea artificială a cheltuielilor aferente unor achiziţii publice şi prin eludarea plăţii taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat.

Membrii grupării sunt suspectaţi că au folosit opt societăţi comerciale pentru a înregistra operaţiuni comerciale fictive pentru diverse mărfuri cu societăţi aflate în lichidare sau firme tip "fantomă", fapt ce a avut drept consecinţă directa diminuarea cuantumului taxelor datorate bugetului de stat .

Totodată, membrii grupării ar fi indus şi menţinut în eroare instituţii de stat, respectiv Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii, cu ocazia încheierii unor contracte având ca obiect reabilitarea unor unităţi de învăţământ şi spitaliceşti din municipiul Galaţi, "prin modificarea unilaterala a cuantumului cheltuielilor aferente achiziţiilor de materiale si a contravalorii prestaţiilor efectuate, inclusiv prin utilizarea unor documente contabile false emise de către societăţi controlate direct sau indirect de către membrii grupării", a precizat DIICOT într-un comunicat de presă.

"Învinuiţii au facturat lucrări şi prestări de servicii la preţuri supraevaluate şi au utilizat în mod ilegal sumele de bani, fără a respecta obligaţiile care le reveneau privind obţinerea şi folosirea acestor fonduri", potrivit DIICOT.

Prejudiciul total produs bugetului de stat în acest fel a fost estimat la 450.000 de euro.

La ora transmiterii acestei ştiri, percheziţiile continuă, inclusiv la sediul DSP Galaţi, unde Valentin Boldea şi mai mulţi angajaţi ai instituţiei sunt audiaţi de procurori. Accesul în sediul DSP, aflat la parterul Spitalului Judeţean de Urgenţă Galaţi, este blocat.

La finalul percheziţiilor, învinuiţii vor fi audiaţi la sediul DIICOT Galaţi, urmând ca în cazul lor, raportat la probatoriul administrat, să se dispună măsurile legale.

[dcp100168]

George Hristu, asociat cu Mihail Boldea într-o firmă, Mircea Bivol, fostul său şef de cabinet

George Hristu, cercetat în dosarul de evaziune şi înşelăciuni al fraţilor Boldea, este acţionar la Agrigal Fruct, firmă la care Mihail Boldea era acţionar majoritar, în timp ce Mircea Bivol, acuzat şi el în această cauză, a fost şeful cabinetului parlamentar pe care Boldea îl avea la Galaţi.

Potrivit procurorilor DIICOT, la gruparea infracţională constituită de Mihail Boldea şi Valentin Boldea au aderat şi Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Mădălin Petrea şi Eugen Roşu, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale prin creşterea artificială a cheltuielilor aferente unor achiziţii publice şi prin eludarea plăţii taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat.

George Hristu este, alături de Mihail Boldea, acţionar la Agrigal Fruct, cu sediul în comuna gălăţeană Pechea, înfiinţată în iulie 2011. Boldea are 90 la sută din acţiuni, restul de zece fiind în proprietatea lui George Hristu.

Agrigal Fruct este una dintre firmele pe care Mihail Boldea nu le-a trecut în niciuna dintre declaraţiile de avere şi de interese depuse din 2008, când a fost ales deputat.

De altfel, în luna martie ANI a anunţat că îl cercetează pe deputat pentru că este acţionar la două firme - Sun Park Energy SRL şi Agrigal Fruct SRL - fără să fi precizat acest lucru în declaraţiile de interese.

De asemenea, Boldea a deţinut acţiuni şi în alte trei firme care în prezent nu mai au activitate şi pe care, de asemenea, nu le-a menţionat în declaraţiile de interese.

La rândul său, Andrei Mădălin Petrea, cercetat în acest dosar, este fiul Elenei Petrea, cercetată şi arestată în dosarul de fraude imobiliare în care a fost arestat fostul deputat. Elena Petrea a fost secretar la cabinetul de avocatură al lui Mihail Boldea.

O altă persoană cercetată, alături de fraţii Boldea, este Mircea Bivol, care este fostul şef de la cabinetul parlamentar pe care Boldea l-a avut la Galaţi. El este şi preşedintele Asociaţei pentru Dezvoltare Socială şi Economică Galaţi, care a obţinut mai multe contracte de finanţere din fonduri europene pentru modernizarea mai multor obiective din municipiul Galaţi.

Astfel, unul dintre contracte a fost semnat de Asociaţia pentru Dezvoltare Socială şi Economică Galaţi în august 2011 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru promovarea unor clădiri de referinţă din Galaţi, între care Casa Memorială "Alexandru Ioan Cuza", Muzeul de Istorie, Biblioteca "V. A. Urechea", prima statuie a poetului Mihai Eminescu, Catedrala Ortodoxă "Sfântul Nicolae", Palatul Administrativ, Universitatea Dunărea de Jos şi mai multe biserici. Valoarea totală a proiectului a fost de 1.023.688,53 lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă s-a ridicat la 107.679,60 lei. Proiectul are o durată de implemantare de doi ani.

Presa locală scria în luna martie, după arestarea lui Mihail Boldea, că acesta îl trimitea pe Mircea Bivol inclusiv în şcoli pentru a face presiuni asupra unor directori ca să încheie contracte cu Asociaţia pentru Dezvoltare Socială şi Economică Galaţi.

"Înainte de alegerile pentru preşedinţie, deputaţii PDL au primit nişte bani pe care trebuia să-i folosească în şcolile din colegiile lor în scopuri electorale. Domnul Boldea a venit la mine în 2009 cu propunerea să modernizăm terenul de sport, cu gazon artificial, nocturnă şi plasă împrejmuitoare. Cum suntem cea mai mare şcoală şi nu aveam sală de sport, m-am bucurat şi am acceptat. Pe data de 28 august 2009 am primit în cont la Trezorerie suma de 210.000 de lei, iar pe 4 septembrie, şeful de cabinet al deputatului, Mircea Bivol, s-a prezentat la mine cu contractul prin care Asociaţia pentru Dezvoltare Socială şi Economică al cărei preşedinte era se obliga să suporte toate cheltuielile ocazionate cu modernizarea terenului de sport, aşa cum este stipulat în contract. Eu am semnat iniţial, apoi, sfătuit de contabila mea şi de contabilul-şef de la ISJ, m-am răzgândit. Banii pe care-i primeam de la Guvern erau pentru investiţie reabilitare, nu pentru modernizarea terenului de sport. Mi se cerea să fac deturnare de fonduri şi nu am vrut să mai semnez pentru ridicarea banilor. În plus, primeam în jur de 50.000 de euro pe care trebuia să-i dau pentru acest gazon artificial, o nocturnă şi o plasă împrejmuitoare, lucruri care n-ar fi costat mai mult de jumătate din sumă. Dacă aş fi acceptat şi aş fi semnat, acum probabil aş fi fost la închisoare", declara pentru un ziar local Marian Prada, fostul director al Şcolii nr. 12 din Galaţi.

[dcp100168]

Valentin Boldea, scos din sediul DSP Galaţi de către anchetatori şi dus la DIICOT

Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea, cercetat pentru evaziune fiscală şi înşelăciune, este dus la DIICOT Galaţi, la ora transmiterii acestei ştiri, el ieşind din sediul DSP însoţit de anchetatori, după aproape patru ore în care a fost interogat de către procurori.

În jurul orei 12.30, Boldea a ieşit din sediul DSP însoţit de procurori, fiind urcat într-o maşină şi dus la sediul DIICOT Galaţi.

Valentin Boldea a spus că nu ştie motivele acţiunii procurorilor şi că le-a prezentat acestora toate documentele cerute.

La ora transmiterii acestei ştiri, percheziţiile în sediul DSP continuă.

[dcp100168]

Valentin Boldea, doar un apartament şi venituri de 60.000 de lei - declaraţie de avere

Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea, cercetat pentru evaziune fiscală şi înşelăciune, are un apartament de 55 de metri pătraţi în Galaţi şi a obţinut venituri de 60.000 de lei în ultimul an fiscal, potrivit declaraţiei sale de avere din iunie 2012.

Apartamentul din Galaţi a fost cumpărat în 2002 de Valentin Boldea, împreună cu soţia sa, în declaraţia de avere nemaifiind trecute alte bunuri mobile sau imobile.

Şeful DSP Galaţi a luat în 2011 un credit de 60.000 de lei, pe care trebuie să îl achite până în 2017.

Valentin Boldea a avut în ultimul an fiscal venituri de 60.354 de lei, dintre care 26.825 de lei ca director executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, 16.002 de lei din activitatea de medic rezident la Spitalul Judeţean Galaţi, 15.787 de lei ca medic de familie şi 1.740 de lei ca membru în Consiliile de Administraţie ale celor cinci spitale din judeţul Galaţi. El a trecut în declaraţie şi alocaţia pentru copil, de 504 lei.

Soţia sa, Nicoleta Boldea, a avut venituri cumulate de 91.150 de lei, dintre care 61.150 de lei din activitatea de medic de familie şi 30.000 de lei din funcţia de coordonator local pentru Fundaţia Romanian Children's Appeal din Bucureşti.

Valentin Boldea mai este membru în Colegiul Medicilor din România - filiala Galaţi, potrivit declaraţiei sale de interese.

[dcp100168]

Valentin Boldea a părăsit sediul DIICOT, declarând că i-au fost aduse la cunoştinţă învinuirile

Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea, cercetat pentru evaziune fiscală şi înşelăciune, a părăsit sediul DIICOT Galaţi miercuri seară, declarând că i-au fost aduse la cunoştinţă învinuirile şi că merge acasă. La ieşirea din sediul DIICOT, miercuri, în jurul orei 18.50, Valentin Boldea a fost însoţit de un avocat şi doi jandarmi, el declarând că este învinuit de complicitate la comiterea infracţiunii de înşelăciune. "Mi s-a adus la cunoştinţă învinuiriea şi este vorba despre complicitate la înşelăciune", a declarat Boldea la ieşirea din sediul DIICOT Galaţi. Întrebat despre ce anume ar putea fi vorba, Valentin Boldea a răspuns: "În România, dacă vrei să faci o reabilitare, să schimbi nişte geamuri, înseamnă că ai comis o infracţiune", fără să facă vreo referire suplimentară în acest sens.

Înainte să fie adus la sediul DIICOT Galaţi, Valentin Boldea s-a aflat în sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, unde, potrivit declaraţiilor sale, a "admirat oraşul de la etajul al treilea" şi s-a uitat la televizor. "Am admirat oraşul de la etajul al treilea al IPJ Galaţi. Nu m-am uitat atât de mult la televizor niciodată în viaţa mea", a spus Valentin Boldea când a fost întrebat dacă a fost anchetat de către procurori sau poliţişti.

mediafax.ro

[dcp100168]

Mihail Boldea, reţinut de procurorii DIICOT

Fostul deputat Mihail Boldea şi alte patru persoane au fost reţinuţi, miercuri seară, de procurorii DIICOT Galaţi, într-un dosar în care sunt acuzaţi de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, înşelăciune şi evaziune fiscală.

Potrivit unor surse judiciare, alături de Mihai Boldea au primit ordonanţe de reţinere Mircea Bivol (consilierul fostului deputat), George Hristu, Andrei Mădălin Petrea şi Eugen Roşu.

Mihail Boldea este acuzat de constituire la un grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune, instigare la evaziune fiscală şi inducere în eroare a unor instituţii publice privind execuţia unor lucrări, Boldea fiind acuzat că nu ar fi înregistrat în documentele contabile aceste operaţiuni, derulate în 2011.

Contactat de MEDIAFAX, Alexandru Chiciu, avocatul lui Mihail Boldea, a confirmat măsura reţinerii în cazul clientului său şi a spus că, în cursul zilei de joi, o va contesta la Curtea de Apel Galaţi, având în vedere că fostul deputat este avocat de profesie.

Fratele lui Mihail Boldea, Valentin, a primit interdicţie de a părăsi ţara.

mediafax.ro

[dcp100168]

Valentin Boldea: Cred că s-ar impune o erată la informaţiile publicate în comunicatul DIICOT

Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea, acuzat de complicitate la înşelăciune într-un dosar în care au fost reţinute cinci persoane, între care fratele său, Mihail Boldea, susţine că DIICOT ar trebui "să dea o erată" la comunicatul transmis, care îi aduce prejudicii de imagine.

Valentin Boldea a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că, din punctul său de vedere, anchetatorii ar trebui să vină cu lămuriri suplimentare referitoare la el, pentru că informaţiile prezentate într-un comunicat de presă al DIICOT îi aduc prejudicii de imagine. "Nu voi face comentarii legate la modul de lucru al procurorilor DIICOT, însă cred că felul în care a fost elaborat acel comunicat de presă îmi aduce prejudicii de imagine şi cred că s-ar impune o erată care să clarifice de fapt cum stau lucrurile. Spun asta pentru că singurul lucru care mi s-a adus la cunoştinţă de către procurori este acela că sunt cercetat pentru complicitate la comiterea infracţiunii de înşelăciune, în timp ce în comunicat se vorbeşte despre un grup infracţional organizat, despre infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală”, a susţinut Valentin Boldea.

El a mai spus că procurorii i-au comunicat că nu poate părăsi ţara timp de 30 de zile, precizând că nu va contesta această măsură pentru că nu este "un procesoman" care să conteste orice decizie în instanţă.

Valentin Boldea a mai afirmat că cercetarea sa are legătură cu lucrările de reabilitare a unor sedii ale Inspecţiei Sanitare de Stat, aflată în subordinea DSP, reabilitare care a constat în înlcuirea unor geamuri. El a precizat însă că nu el, în calitate de şef al DSP, este cel care a făcut selecţia de oferte, ci este vorba despre un departament care se ocupă de achiziţiile publice.

[Mikka]

Fostul deputat Mihail Boldea şi alte patru persoane au fost reţinuţi, miercuri seară

Mihail Boldea nu era deja in arest???

Am ratat ceva?

[dcp100168]

Mihail Boldea nu era deja in arest???

Am ratat ceva?

O procedură Era în arest, da' în ultima vreme avea un regim ceva mai lejer (pe la bucătărie), care-i permitea să discute cu ceilalţi arestaţi. Acum urmează o nouă perioadă de celulă.

[Mikka]

O procedură Era în arest, da' în ultima vreme avea un regim ceva mai lejer (pe la bucătărie), care-i permitea să discute cu ceilalţi arestaţi. Acum urmează o nouă perioadă de celulă.

Fie cum spui tu... Desi, parerea mea e ca pe la bucataria aia ajunsese tot pen'ca ca... era in arest

[dcp100168]

Cu trei dosare penale în opt luni, Mihail Boldea este „dorit” de DNA şi DIICOT în acelaşi timp

Mihail Boldea a intrat din nou în atenţia presei cu un dosar instrumentat de procurorii DIICOT Galaţi, el fiind acuzat, printre altele, şi de evaziune fiscală. Fostul deputat este acuzat că a constituit un grup infracţional cu ajutorul căruia a prejudiciat statul cu 450.000 de euro. Boldea este deja arestat preventiv într-o altă cauză, instrumentată tot de DIICOT, şi se află în arestul Poliţiei Judeţene. El nu a fost transferat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi, deşi a fost trimis în judecată, la cererea procurorilor DNA, care îl anchetează în dosarul „Aviasan”.

În martie, când a fost citat la DIICOT pentru a fi audiat, Mihail Boldea a primit citaţie şi la Direcţia Naţională Anticorupţie. Atunci, însă, cele două instituţii nu l-au putut audia pe fostul deputat, pentru că acesta era fugit din ţară. Situaţia cu citaţiile venite la dublu s-a repetat în mai multe rânduri, avocatul fiind aşteptat la cele două parchete în aceeaşi zi.

De atunci şi până acum a trecut ceva timp, iar dosarul „Aviasan” este în continuare în anchetă. Nu ştim de câte ori a fost citat Mihail Boldea în această perioadă la DNA, dar, din câte se pare, situaţia din martie se repetă.

Ce s-a întâmplat miercuri

Procurorii DIICOT au trimis, în cursul zilei de miercuri, la arestul IPJ, o hârtie oficială prin care anunţau că Mihail Boldea trebuie adus la audieri în noul dosar constituit. Asta însemna că Boldea nu avea voie să ia legătura cu niciunul dintre ceilalţi învinuiţi din dosar şi trebuia dus la DIICOT pentru audieri. La foarte scurt timp, însă, de la primirea hârtiei, la arest a ajuns şi o altă citaţie pe numele lui Mihail Boldea, venită, de data aceasta, din partea celor de la DNA.

Fostul deputat nu a putut fi dus însă la audieri la DNA pentru că era „convocat” la o altă audiere. Citaţia DNA a rămas neonorată, motiv pentru care s-a refăcut hârtia şi Boldea a fost chemat la audieri ieri dimineaţă. Dar, în cursul serii de miercuri, avocatul a primit ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, aşa că ieri urma să fie prezentat judecătorilor Curţii de Apel cu propunerea de arestare preventivă. Cel mai probabil, Mihail Boldea nu a ajuns ieri decât la instanţa de judecată, neonorând nici de această dată citaţia DNA.

Cel mai probabil, în zilele următoare, Mihail Boldea va fi audiat din nou de procurorii DNA, asta după ce a dat explicaţii atât la DIICOT, cât şi în faţa magistraţilor Curţii de Apel, unde s-a discutat măsura arestării sale preventive.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mihail Boldea, propus pentru un nou mandat de arestare preventivă

După ce miercuri dimineaţă au făcut şapte percheziţii domiciliare şi una la Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, procurorii DIICOT Galaţi au audiat mai multe persoane, printre care s-au numărat Mihail şi Valentin Boldea, Mădălin Andrei Petrea, Mircea Bivol, George Hristu, Eugen Roşu şi directorul de la achiziţii din cadrul DSP. În urma audierilor, procurorii au decis ca Valentin Boldea să fie anchetat în stare de libertate, acesta primind interdicţia de a părăsi ţara. Doctorul Boldea este cercetat sub acuzaţia de complicitate la înşelăciune.

Tot în liberate vor fi anchetaţi Cătălin George Ciolacu, administrator al firmei Adypaf, şi Lucia Raluca Dobrea, fiica Marinelei Dobrea, fosta directoare de la DGASPC Galaţi.

Mihail Boldea, Mădălin Andrei Petrea, Mircea Bivol, George Hristu, Eugen Roşu au primit însă ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore, fiind prezentaţi instanţei de judecată cu propunerea de arestare preventivă.

Acuzaţiile aduse de procurori

Anchetatorii îl acuză pe Mihail Boldea că a constituit un grup infracţional la care au aderat şi alte persoane, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale prin creşterea artificială a cheltuielilor aferente unor achiziţii publice şi prin eludarea plăţii taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat. Membrii grupării au utilizat opt societăţi comerciale, înregistrând operaţiuni comerciale fictive cu diverse mărfuri, cu societăţi aflate în lichidare sau firme tip ”fantomă”, fapt ce a avut drept consecinţa directa diminuarea cuantumului taxelor datorate bugetului de stat.

Firmele care au obţinut banii de la cele trei ministere le aparţin lui Eugen Roşu - Red Office SRL, lui Andrei Mădălin Petrea - Blue Office Clean SRL şi lui George Hristu - Geco Clean SRL.

Firma Blue Office Clean s-a ocupat de programul „reciclează inteligent” şi, cu ajutorul lui Mircea Bivol, preşedinte al Asociaţiei pentru Dezvoltare Socială şi Economică, a prejudicat Ministerul Mediului cu suma de 236.488 de lei. Aceeaşi firmă s-a ocupat şi de lucrările de la Direcţia de Sănătate Publică.

Firma Red Office Clean a fost cea care s-a ocupat de renovarea a nouă unităţi de învăţământ, aducând un prejudiciul de 780.616 lei la bugetul Ministerului Educaţiei. Tot de renovarea unităţilor de învăţământ s-a ocupat şi firma lui Hristu, Geco Clean.

Conform procurorilor, învinuiţii evidenţiau în contabilitate operaţiuni comerciale nereale aferente unor relaţii comerciale fictive cu firmele Cadrom, Painter, Eurotechnic Autoglass, La Flote, Dacstil, Golld Fish Com, toate din Galaţi, şi Zamar Violins SRL Mureş.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Curtea de Apel Galaţi a respins cererea DIICOT de arestare a lui Mihail Boldea

Curtea de Apel Galaţi a respins, joi noapte, cererea DIICOT de arestare a lui Mihail Boldea în noul dosar în care este cercetat pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.

Procurorii DIICOT Galaţi au emis, miercuri, ordonanţă de reţinere pentru Mihail Boldea şi au cerut Curţii de Apel Galaţi arestarea lui preventivă pentru 29 de zile. De asemenea, procurorii i-au reţinut în acest dosar şi pe Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Mădălin Petrea şi Eugen Roşu.

Curtea de Apel Galaţi a respins propunerea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a lui Mihail Boldea, care este arestat deja într-un alt dosar în care este judecat pentru înşelăciuni imobiliare.

Niciun mandat de arestare în cel de-al doilea dosar a lui Mihail Boldea

Magistraţii Curţii de Apel Galaţi i-au lăsat în libertate pe toţi cei cinci inculpaţi reţinuţi miercuri noapte de procurorii DIICOT. Astfel, Mircea Bivol, Mihail Boldea, Mădălin Andrei Petrea, Eugen Roşu şi George Hristu vor fi anchetaţi în stare de libertate.

Singura măsură preventivă pe care au dispus-o judecătorii a fost faţă de Mircea Bivol, care, în următoarele 30 de zile, nu are voie să părăsească localitatea.

Procurorii DIICOT au atacat cu recurs decizia instanţei, dosarul urmând să ajungă săptămâna viitoare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Afacerile fantomă ale clanului Boldea: Supraveghere video şi termopane de 150.000 de lei

* Nouă unităţi şcolare au beneficiat de "ajutorul" fostului deputat * Contractele se încheiau cu firmele apropiaţilor lui Boldea şi erau apoi subcontractate * Facturile venite de la constructori erau umflate prin documente fictive

Mihail Boldea a reintrat în atenţia presei cu un nou dosar instrumentat de procurorii DIICOT pe numele său. Fostul deputat este acuzat că a constituit un grup infracţional, cu ajutorul căruia a înfiinţat mai multe firme, ce aveau sediul fie în Galaţi, pe strada Agricola Cardaş, nr. 37, acolo unde locuia Mihai Boldea înainte de arestare, fie la Pechea, la domiciliul tatălui fostului parlamentar. Firmele erau înfiinţate la propunerea lui Boldea, administratorii erau George Hristu, Mădălin Andrei Petrea şi Eugen Roşu, şi erau folosite pentru a contracta lucrări în şcolile, grădiniţele şi liceele aflate în colegiul 9, pe care fostul deputat îl reprezenta în Parlament. Anchetatorii au aflat că Boldea obţinea bani de la Ministerul Educaţiei pentru şcolile aflate pe raza colegiul unde fusese ales deputat, iar apoi îşi trimitea prietenii pentru a primi lucrările plătite din banii publici. „În virtutea calităţii sale de deputat, inculpatul avea rolul de a-i determina pe lucrătorii cu funcţii de conducere din cadrul instituţiilor bugetare să accepte încredinţarea unor lucrări cu finanţare bugetară către societăţile controlate de membrii grupului infracţional al cărui lider era”, arată anchetatorii.

Şcoli supravegheate video de oamenii lui Boldea

Boldea cerea bani de la Ministerul Educaţiei pentru sisteme de supraveghere, geamuri termopan sau centrale termice. Banii veneau la Inspectoratul Şcolar cu „dedicaţie” pentru fiecare şcoală în parte. Mihail Boldea şi Mircea Bivol erau cei care se ocupau inclusiv de documentaţia necesară semnării contractelor. Ba mai mult, în unele cazuri, directorii erau informaţi că trebuie să efectueze lucrările cu o anumită firmă, altfel pierd finanţarea. Procedeul a fost folosit la Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”, Grupul Şcolar „Gh. Asachi”, Grădiniţa nr. 38 „Licurici”, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”, Şcoala Gimnazială nr. 12 „Miron Costin”, Şcoala Gimnazială nr. 41, Şcoala Gimnazială nr. 42 „Sf. Împăraţi”, Grădiniţa nr. 61 „Ion Creangă” şi Grădiniţa nr. 64 „Ileana Cosânzeana”.

Ce s-a întâmplat la Şcoala nr. 42

Dintre toate unităţile de învăţământ enumerate, cea mai mare sumă de bani a fost alocată pentru Şcoala Gimnazila nr. 42 „Sf. Împăraţi”. La această unitate de învăţământ au ajuns, teoretic, 150.000 de lei, bani care se regăsesc însă doar în facturi, lucrările fiind mult mai ieftine. Bani au fost împărţiţi în două contracte diferite pentru a se putea merge pe atribuirea directă a lucrărilor, fără să se facă licitaţie. Astfel, au fost emise două facturi, una de 74.787,79 de lei pentru sistemul de supraveghere video, şi cealaltă de 74.763,07 pentru tâmplăria PVC şi diferite reparaţii.

Promisiunea că se vor aloca bani pentru reabilitarea şcolii a fost făcută chiar de Mihail Boldea, care era însoţit de consilierul său, Mircea Bivol, în octombrie 2011. Aceleaşi persoane au venit la şcoală pentru a face o evaluare a lucrărilor şi a necesarului de materiale. Directoarea şcolii i-a spus lui Boldea că în contul unităţii de învăţământ a fost virată suma de 150.000 de lei, motiv pentru care trebuie organizată o licitaţie publică. Boldea a asigurat-o însă pe directoarea Camelia Dima că suma va fi defalcată pe două lucrări distincte, fiecare având valoarea de 75.000 de lei, evitându-se astfel licitaţia.

Anchetatorii au aflat că de toată documentaţia necesară s-a ocupat chiar Mihail Boldea şi Mircea Bivol, directoarea şcolii urmând doar să semneze hârtiile. La doar câteva zile de la discuţie, Mircea Bivol a revenit la unitatea şcolară cu documentele pentru a fi semnate de conducere.

De cele două lucrări urma să se ocupe firma Red Office Clean, al cărei administrator era Eugen Roşu. Lucrările au fost însă subcontractate altor firme. Facturile venite de la firmele executante erau însă mult mai mici decât sumele alocate de la bugetul de stat. Pentru a acoperi toată suma, Mircea Bivol şi Mihail Boldea înregistrau în contabilitate facturi fictive, prin care arătau că au cumpărat diferite materiale. O parte dintre facturi erau de la firme deschise tot de Boldea pe numele unor cunoştinţe, firme care nu au avut activitate nici măcar o zi de la înfiinţare.

„Nici prin cap nu ne-a trecut ce pusese la cale!”

Directoarea Şcolii Nr. 42, Camelia Dima, ne-a declarat că din punctul de vedere al actelor semnate de şcoală totul s-a făcut legal şi că nici directorul şi nici contabilul nu au atins măcar banii respectivi, i-au văzut doar pe hârtie: „Am o contabilă care face totul în litera legii. Am întrebat şi la alte şcoli dacă primesc bani de la deputatul Boldea şi la ISJ şi ni s-a spus că totul e în regulă. Nici prin cap nu ne-a trecut ce pusese la cale! Nu ne imaginam că un om cu funcţia sa poate face aşa ceva! Noi ne-am bucurat enorm că în sfârşit şi şcoala noastră primea fonduri de la Guvern. Nu mi-am pus problema că sumele sunt prea mari, am fost încântaţi că vom avea supraveghere video şi tâmplărie PVC nouă. Banii nu i-am văzut oricum niciodată decât pe hârtie. Mihail Boldea venise să ne propună să facem investiţia, iar cel care s-a ocupat de derularea lucrărilor a fost Mircea Bivol. Pe acesta din urmă noi îl cunoşteam pentru că eram parteneri cu Asociaţia pentru Dezvoltare Socială şi Economică la un proiect ecologic”, ne-a precizat directoarea de la Şcoala Nr. 42, insistând că şcoala şi oamenii ei nu au nicio vină că aşa s-au întâmplat lucrurile.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Afacerile fantomă ale clanului Boldea (II): Bani cu „dedicaţie”, prin Colegiul „Paul Dimo”

* Acelaşi scenariu: firma ţepuitoare a primit întreaga sumă şi a subcontractat unei alte societăţi la un preţ mult mai mic, iar restul banilor au fost acoperiţi cu facturi false

Fostul deputat Mihail Boldea a obţinut 50.000 de lei de la Guvern şi pentru Colegiul Tehnic „Paul Dimo”. Inspectoratul a anunţat conducerea colegiului că s-au primit banii în decembrie 2010. La foarte scurt timp, Mircea Bivol s-a prezentat la directoarea şcolii, Mirela Carmen Niţă, pe care a informat-o că fondurile au fost obţinute de Mihail Boldea. Bivol era cunoscut în instituţia de învăţământ, acesta participând alături de Boldea la deschiderea anului şcolar. Directoarea a aflat cu această ocazie şi faptul că Mircea Bivol are o firmă „serioasă”, care se va ocupa de montarea camerelor de supraveghere din şcoală.

Unul dintre apropiaţii lui Boldea, Eugen Roşu, administratorul firmei Red Office Clean, a fost trimis la Colegiul „Paul Dimo” pentru a studia terenul în vederea montării camerelor video. Directoarea Niţă i-a cerut lui Eugen Roşu şi alte oferte pentru a putea alege cel mai mic preţ. Roşu era însă pregătit pentru cerinţă, oferindu-i directoarei şi alte oferte. Dar cum era de aşteptat, oferta lui era cea mai bună, motiv pentru care i-a dat directoarei şi contractul pentru semnat.

Şi aici a urmat acelaşi scenariu ca la toate cele nouă unităţi de învăţământ prin care Boldea a „sifonat” banii primiţi prin hotărâri de guvern. Lucrarea a fost subcontractată, iar camerele video au fost montate de o altă firmă. La final, Colegiul Tehnic „Paul Dimo” a primit din partea firmei Red Office Clea o factură, emisă pe 28 decembrie 2010, pentru suma de 49.000,08 lei. În urma anchetei efectuate de Garda Financiară, la cererea procurorilor DIICOT, în contabilitatea firmei Red Office Clean au fost descoperite facturi fictive care acopereau diferenţa de bani rămasă în urma efectuării lucrărilor de la „Paul Dimo”. Acesta este şi motivul pentru care Eugen Roşu este cercetat alături de Mircea Bivol şi Mihail Boldea, fiind acuzat de înşelăciune şi evaziune fiscală.

„Am reuşit să nu facem şi teren de fotbal la suprapreţ!”

Pe larg, cum s-au petrecut lucrurile, astfel încât conducerea şcolii să nu poată obiecta, ne-a povestit directoarea Mirela Niţă: „Mihai Boldea a venit la noi la liceu şi ne-a întrebat ce ne mai trebuie. Bineînţeles că am făcut o listă lungă şi că m-am plâns că nimeni nu mai investeşte în şcoli. Aşa că m-am bucurat foarte mult când, la sfârşitul lui decembrie 2010, am fost anunţată că a obţinut o finanţare pentru a monta sistem de supraveghere. Ştiam că banii veniţi aşa târziu trebuie cheltuiţi până la finalul anului, ca să nu se întoarcă înapoi la stat, aşa că am acceptat cele trei oferte pe care mi le-a adus Mircea Bivol şi am ales-o pe cea mai ieftină. Dar ei aranjaseră şi gândiseră în amănunt toate lucrurile şi repeziciunea cu care s-a făcut totul nu mi-a lăsat timp să devin suspicioasă, mai ales că aveam şi avizul ISJ-ului”, îşi aminteşte managerul de la „Paul Dimo”.

Mirela Niţă ne-a mai declarat că Mircea Bivol şi Mihai Boldea au mai vizitat liceul şi cu o altă ofertă, aceea de a construi un teren de sport artificial: „Cum ştiam că la unele unităţi de învăţământ s-a pus gazon artificial la preţ dublu şi cum nu mi se părea normal să găzduiesc pe teritoriul şcolii o firmă privată care să închirieze şi să dispună de teren după bunul ei plac, am tergiversat lucrurile. Aşa nu s-a ajuns la presiuni politice pe faţă, cum am auzit că s-ar fi întâmplat în alte locuri”, mai spune directoarea de la Energetic.

Cum s-a procedat la celelalte unităţi de învăţământ şi ce sume au intrat în contul fostul deputat pentru lucrările subcontractate aflaţi din numerele viitoare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Afacerile fantomă ale clanului Boldea (III). Mircea Bivol, expert în îmbrobodit directori

* La Şcoala nr. 41 şi la Colegiul "Dumitru Moţoc" s-a aplicat aceeaşi metodă de "reabilitare" pe banii veniţi de la Guvern

În perioada în care a fost deputat, Mihail Boldea a obţinut bani pentru unităţile de învăţământ aflate în colegiul său parlamentar prin ordonanţe de guvern. Printre unităţile de învăţământ care au beneficiat de banii obţinuţi de Boldea se numără şi Şcoala nr. 41, dar şi Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”.

La Şcoala nr. 41, suma obţinută pentru montarea de sisteme de supraveghere a fost de 50.000 de lei, lucrarea fiind finalizată cu o factură în valoare de 49.900,08, aceeaşi sumă ca şi la Colegiul „Paul Dimo”. Directoarea de atunci de la Şcoala nr. 41, Elena Diaconu, a purtat discuţiile cu Mircea Bivol şi lucrarea a fost atribuită firmei Red Office Clean, condusă de Eugen Roşu. Directoarea a avut de ales între trei oferte şi, cum era de aşteptat, cea a firmei Red Office Clean a fost cea mai bună. De menţionat este faptul că toate ofertele erau făcute de firme care aveau sediul fie la domiciliul lui Mihail Boldea, fie la Pechea, unde locuia tatăl său. Ca şi în celelalte cazuri, de contract s-a ocupat chiar Eugen Roşu.

„Nu am crezut că un deputat poate face aşa ceva”

Fosta directoare a Şcolii nr. 41 susţine că şi-au dorit foarte mult camere de supraveghere video în unitate. Ca urmare, când Boldea le-a propus aşa ceva, li s-a părut mană cerească. „Sunt ani de zile de când nimeni nu a mai investit nimic în Şcoala nr. 41. Când am văzut că am primit finanţarea ne-am bucurat foarte mult şi nu ne-am imaginat că un deputat poate face aşa ceva. Am mers pe încredere, neştiind nici care erau preţurile care se practicau la asemenea aparatură”, a declarat Elena Diaconu.

Reţeta succesului se repetă

Aceeaşi reţetă s-a folosit şi la Colegiul de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”. Conducerea colegiului a fost contactată tot de Mircea Bivol, care îl însoţea pe Mihail Boldea ori de câte ori acesta vizita şcoala. Aici suma a fost de trei ori mai mare faţă de cea de la Şcoala nr. 41, unitatea de învăţământ primind trei facturi a câte 49.859,56 de lei.

Mircea Bivol a fost cel care a informat, în noiembrie 2010, conducerea şcolii că se vor monta camere de supraveghere şi geamuri termopan cu bani obţinuţi de Mihail Boldea special pentru colegiul lor. Pe acelaşi principiu, Bivol a indicat şi trei oferte ale firmelor deţinute de prietenii deputatului. „Noi nu am ştiut preţurile, mai ales că cele trei firme aveau oferte foarte apropiate. Ne-am imaginat că aceasta este piaţa. Cine să se priceapă la aşa ceva?”, declară fosta directoare adjunctă de la „Moţoc”, Emilia Pleşa, cea care a fost desemnată de consiliului de administraţie al şcolii să monitorizeze execuţia, recepţia şi verificarea documentaţiei, inclusiv semnarea contractului pentru lucrărilor.

Firma Red Office Clean a subcontractat şi aceste lucrări şi apoi şi-a acoperit în contabilitate diferenţa de bani cu ajutorul unor facturi fictive.

Cum s-au lăsat păcăliţi directorii

Cum a reuşit clanul Boldea să înşele nişte oameni care au totuşi ştiinţă de carte şi care chiar conduc nişte şcoli este întrebarea pe care am pus-o câtorva cadre didactice.

Lidia Antoniu (vicepreşedintă SIP): „Cred că bucuria de a primi nişte fonduri care să acopere nişte probleme stringente ale şcolii i-a determinat să fie neatenţi la ceea ce semnează. Au crezut că politicienii sunt de bună-credinţă, aşa cum sunt, de regulă, oamenii şcolilor. Toate aceste chestiuni politice nu ar fi avut succes, dacă şcolile ar fi fost finanţate corespunzător, dacă s-ar fi acordat acel 6 la sută din PIB stipulat de lege. Subfinanţarea cronică a şcolilor a dus la această situaţie în care directorii au putut fi păcăliţi. Banii ar trebui să vină dinspre instituţiile statului, nu de la politicieni. Rolul acestora este să facă să funcţioneze instituţiile statului, nu să se substituie lor.”

Laura Marin (inspector şcolar general): „Nu cred că directorii au pregătirea necesară pentru a descoperi dacă preţurile unor astfel de lucrări sunt mai mari decât era normal. Noi am avut pe această temă control de la Curtea de Conturi la ISJ, prin care mi s-a cerut să trimit auditul în şcoli să verifice dacă s-au încheiat contracte, sau dacă s-au plătit banii fără să se execute lucrările. Nicăieri nu s-a întâmplat aşa ceva. E bine că se anchetează această problemă şi că se vor descoperi vinovaţii. Dar ştiu că directorii îşi doresc foarte mult să facă ceva pentru şcolile lor, de aceea s-au bucurat pentru banii primiţi şi n-au îndrăznit să refuze. La cât de puţine investiţii se fac în şcoli, nu şi-au permis să cântărească prea mult situaţia.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Afacerile fantomă ale clanului Boldea (IV). Cum a fost transformată Şcoala Nr. 12 în teatru de război

* Fostul director Marian Prada a fost pedepsit exemplar pentru că l-a refuzat pe Boldea în 2009 * Doi ani mai târziu fostul parlamentar reuşeşte să fraudeze investiţiile de la Şcoala nr. 12

Deputatul Mihail Boldea şi şeful său de cabinet Mircea Bivol au început să-şi promoveze afacerile dubioase prin şcolile din colegiu încă din anul 2009. Dar s-au lovit de opoziţia directorului Şcolii Nr. 12 - Marian Prada - pe care l-au pedepsit exemplar, tăind orice avânt altor manageri care ar fi avut de gând să „mai sufle-n front”.

Acelaşi scenariu folosit ulterior de clanul Boldea în şcolile din colegiul nr. 9 s-a încercat fără sorţi de izbândă în 2009, când Marian Prada a semnat un contract de colaborare cu Asociaţia pentru Dezvoltare Socială şi Economică Galaţi, condusă de Mircea Bivol. „Am primit 210.000 de lei pentru montarea unui gazon artificial şi unei nocturne. În primul rând suma mi s-a părut foarte mare - 50.000 de euro pentru un simplu teren! Iar apoi, banii au venit pentru capitolul reabilitare, nu investiţii. Am fost sfătuit de contabila mea şi de contabilul ISJ să nu semnez, pentru că ar fi fost deturnare de fonduri”, ne-a declarat fostul director.

Pe lângă faptul că fostul deputat urma să cheltuiască pentru montarea terenului doar jumătate din sumă, restul urmând să-l păstreze pentru el, cum a făcut şi în cazul camerelor de luat vederi şi al tâmplăriei PVC, preşedintele Asociaţiei, Mircea Bivol, urma să folosească terenul de fotbal după bunul său plac, după orele de program, închiriindu-l, fără să plătească şcolii cotă parte pentru utilităţi, pentru că nimic de acest gen nu era stipulat în contract. Documentul cuprinde însă o clauză foarte dezavantajoasă pentru şcoală: dacă instituia dorea să rezilieze contractul cu asociaţia mai devreme de 10 ani, era obligată să plătească despăgubiri de 100.000 de euro, adică de mai bine de patru ori suma investită pentru construirea terenului!

Refuzul l-a costat pe fostul director

„Imediat ce am refuzat semnarea contractului, a început hărţuirea mea pe toate planurile. Am primit controale peste controale de la ISJ, pentru că nu am vrut să-mi dau demisia. Dar acest lucru m-a costat sănătatea mea şi a familiei mele. Am primit şi eu şi şcoala calificativ „suficient”, mi s-au înscenat lucruri, inclusiv de către oameni din unitate, pe care eu i-am ajutat. Mi-amintesc că, de ziua şcolii, m-a sunat Boldea şi mi-a vorbit ca ultimului om: „Te dau afară ca pe-o măsea stricată!” Ajunsesem din om neom”, ne mai povesteşte Marian Prada.

Ca şi cum toate acestea n-ar fi fost suficiente, Boldea a ţinut să-l beştelească public pe Marian Prada, cel care a îndrăznit să-i încurce planurile. O foaie electorală scoasă cu finanţarea lui Boldea a fost împărţită în cutiile de poştă ale blocurilor din cartier. Într-un articol, Marian Prada era prezentat ca omul care interzice sportul în şcoala sa, pentru că nu a fost de acord să construiască terenul şi era acuzat că schimbase destinaţia banilor veniţi de la deputatul Boldea prin Hotărâre de Guvern, astfel fostul director făcându-se vinovat de pierderea banilor. Adevărul e că Boldea nu a dorit să investească în şcoală decât cel mult jumătate, restul banilor veniţi de la Parlament fiind destinaţi buzunarului său propriu sau celui al prietenilor săi.

„Am semnat bucuroasă că primim bani”

Se pare că toată această hărţuire politică a fostului director de la Şcoala Nr. 12 a fost o lecţie pentru toţi managerii de şcoli din colegiul lui Boldea. Aceştia nu s-au mai opus, ba chiar au închis ochii la semnarea contractelor, mai ales că, între timp, clanul Boldea îşi perfecţionase stilul de lucru, oferind în cazul achiziţionării camerelor de luat vederi şi a termopanelor o portiţă legală cu trucarea licitaţiei directe (cu sau fără ştirea directorilor).

Rămâne însă în continuare neelucidat de ce aproape toţi managerii au semnat contracte pe capitole de reabilitare la achiziţia camerelor, când e vorba de fapt de investiţii. S-au gândit că semnează pentru deturnare de fonduri sau nu şi-au dat seama? Sau au semnat doar de teamă că vor pierde investiţia dacă vor obiecta prea mult?

Boldea a reuşit să-şi facă jocurile la Şcoala Nr. 12 odată cu mazilirea lui Prada din funcţie şi instalarea noii directoare Viorica Moineagu. În mai 2011, Boldea a reuşit să „filtreze” 100.000 de lei prin contabilitatea unităţii. S-au achiziţionat 16 camere de luat vederi, pentru fiecare dintre cele două corpuri ale şcolii. Iar reţeta a fost aceeaşi. Mircea Bivol a venit să anunţe conducerea unităţii că a primit fonduri de la Guvern, obţinute de Boldea. Apoi, însoţit de Eugen Roşu, de la Red Office Clean, Bivol a venit cu trei oferte de preţ şi cu un model de contract.

„Erau absolut necesare camerele de luat vederi şi altă posibilitate să le achiziţionăm nu aveam. Mai ales că ni se ceruseră de la ISJ să avem pentru monitorizarea examenelor. Nu m-a mai interesat pe ce capitol, reabilitare sau investiţii, vin banii, când am văzut că ni se va rezolva problema”, susţine actuala directoare, profesoara Viorica Moineagu.

Mai vigilentă decât alţi directori, Viorica Moineagu a refuzat să semneze modelul de contract adus de Mircea Bivol şi a cerut un altul, mai complet, de la Primăria Galaţi. Lucrările au fost efectuate, ca de obicei, de altă firmă decât Red Office Clean şi au fost supravegheate de Bivol. La final, şcoala a primit două facturi, una pentru „reabilitare/ modernizare sistem supraveghere video” şi cealaltă pentru „reabilitare sistem supraveghere video”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

ICCJ a respins arestarea preventivă a inculpaţilor din noul dosar al lui Mihail Boldea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, vineri, recursul procurorilor DIICOT faţă de cercetarea în libertate a inculpaţilor din noul dosar de înşelăciune şi evaziune fiscală al lui Mihail Boldea. Decizia instanţei supreme este definitivă.

Curtea de Apel Galaţi a respins, în 26 octombrie, cererea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de arestare a lui Mihail Boldea şi a celorlalte patru persoane care fuseseră reţinute în noul dosar de înşelăciune şi evaziune fiscală - Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Mădălin Petrea şi Eugen Roşu. Reprezentantul departamentului de comunicare al Curţii de Apel Galaţi, Irina Popa, a declarat că în cazul lui Mircea Bivol s-a dispus interdicţia de a nu părăsi localitatea.

[dcp100168]

Directorul DSP Galaţi nu are voie să părăsească ţara
Procurorii DIICOT Galaţi au luat, la sfârşitul anului 2012, faţă de dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, după ce au demarat cercetarea penală împotriva acestuia, a fratelui său, fostul deputat Mihail Boldea, dar şi a altor patru persoane pentru complicitate la înşelăciune. Valentin Boldea a contestat decizia procurorilor la Curtea de Apel, dar judecătorii au decis zilele trecute să menţină obligaţia acestuia de a nu părăsi ţara, dar nu pentru că măsura s-ar impune, ci pentru că cererea formulată de directorul DSP Galaţi a venit după expirarea termenului prevăzut de lege.

Acuzaţiile care li se aduc fraţilor Boldea şi celorlalţi învinuiţi din dosar sunt obţinerea de beneficii financiare prin creşterea artificială a cheltuielilor aferente unor achiziţii publice şi prin eludarea plăţii taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat. Concret, aceştia sunt suspectaţi că au folosit opt societăţi comerciale pentru a înregistra operaţiuni comerciale fictive pentru diverse mărfuri cu societăţi aflate în lichidare sau firme tip "fantomă", fapt ce a avut drept consecinţă directă diminuarea cuantumului taxelor datorate bugetului de stat.
Prejudiciu estimat la 450.000 de euro
Procurorii susţin că Valentin şi Mihail Boldea ar fi indus şi menţinut în eroare instituţii de stat, respectiv Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii, cu ocazia încheierii unor contracte având ca obiect reabilitarea unor unităţi de învăţământ şi spitaliceşti din municipiul Galaţi, "prin modificarea unilaterală a cuantumului cheltuielilor aferente achiziţiilor de materiale şi a contravalorii prestaţiilor efectuate, inclusiv prin utilizarea unor documente contabile false emise de către societăţi controlate direct sau indirect de către membrii grupării". Anchetatorii au constatat că au fost facturate lucrări şi prestări de servicii la preţuri supraevaluate şi utilizate în mod ilegal sumele de bani, fără a respecta obligaţiile care le reveneau privind obţinerea şi folosirea acestor fonduri, prejudiciul fiind estimat la 450.000 de euro. Directorul DSP Galaţi a negat permanent toate acuzaţiile, precizând că achiziţiile s-au făcut conform legislaţiei în vigoare, iar ofertele au fost analizate în prealabil de o comisie de evaluare.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Mihail Boldea, trimis în judecată şi în "afacerile" cu şcolile

Fostul deputat Mihail Boldea, acuzat în 2012 de procurorii DIICOT de săvârşirea mai multor infracţiuni şi judecat în prezent la Curtea de Apel Iaşi pentru acestea, s-a ales cu un nou dosar penal. Acesta a fost anchetat tot de procurorii DIICOT Galaţi şi a fost, recent, trimis, la Curtea de Apel Galaţi, pentru judecată.
Alături de Mihail Boldea, în aceeaşi cauză, au mai fost trimişi în judecată Valentin Boldea, fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, Mircea Bivol, fostul consilier parlamentar al lui Mihail Boldea, Mădălin Andrei Petrea, Eugen Roşu, George Hristu, Lucia Raluca Dobrea, dar şi societăţile comerciale Geco Clean SRL şi Red Office Clean SRL.
Procurorii DIICOT susţin că Mihail Boldea a constituit, în cursul anului 2010, un grup infracţional organizat, la care au aderat şi celelalte persoane trimise acum în judecată. Gruparea, susţin anchetatorii, a urmărit obţinerea unor sume de bani, fie prin inducerea în eroare a instituţiilor bugetare, fie prin sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat.

Abuz în serviciu şi instigare

Fostul deputat Mihail Boldea este acuzat de procurori de săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi instigare la complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, participaţie improprie la infracţiunea de evaziune fiscală şi instigare la evaziune fiscală.
Anchetatorii au arătat în rechizitoriul trimis Curţii de Apel Galaţi că Mihail Boldea, în cursul anului 2010, ajutat de ceilalţi membri ai grupului infracţional, a prejudiciat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii cu suma de 893.581 de lei, iar bugetul de stat, prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor, cu 781.808 lei.

Şcoli şi grădiniţe cu lucrări supraevaluate

Anchetatorii susţin că Mihail Boldea cerea bani de la Ministerul Educaţiei pentru sisteme de supraveghere, geamuri termopan sau centrale termice. Banii veneau la Inspectoratul Şcolar, cu "dedicaţie" pentru fiecare şcoală în parte. Mihail Boldea şi Mircea Bivol erau cei care se ocupau inclusiv de documentaţia necesară semnării contractelor. Procedeul a fost folosit la Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”, Grupul Şcolar „Gh. Asachi”, Grădiniţa nr. 38 „Licurici”, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”, Şcoala Gimnazială nr. 12 „Miron Costin”, Şcoala Gimnazială nr. 41, Şcoala Gimnazială nr. 42 „Sf. Împăraţi”, Grădiniţa nr. 61 „Ion Creangă” şi Grădiniţa nr. 64 „Ileana Cosânzeana”.
Astfel, fostul deputat i-a ajutat pe George Hristu, în calitatea lui de administrator al SC Geco Clean SRL, şi pe George Roşu, în calitate de administrator al SC Red Office Clean SRL, să îi determine pe directorii unităţilor de învăţământ menţionate mai sus ca, în calitatea lor de funcţionari publici şi în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, fără vinovăţie, să-şi îndeplinească în mod defectuos obligaţiile de serviciu, cu ocazia încheierii şi derulării a 19 contracte de reabilitare. Concret, Mihail Boldea sau apropiaţii săi mergeau la şcoli şi prezentau mai multe oferte, unele fiind fictive, iar restul aparţinând firmelor controlate de ei. Astfel, directorii de şcoli alegeau cea mai mică ofertă şi încheiau contractele. Firmele controlate de membrii grupului infracţional subcontractau ulterior lucrările la preţuri mult mai mici decât valoarea trecută în contract. Apoi, pentru a acoperi diferenţa de bani, prezentau diferite facturi fictive.
Dintre toate unităţile de învăţământ enumerate, cea mai mare sumă de bani a fost alocată pentru Şcoala Gimnazila Nr. 42 „Sf. Împăraţi”. La această unitate de învăţământ au ajuns, teoretic, 150.000 de lei, bani care se regăsesc însă doar în facturi, lucrările fiind mult mai ieftine. Suma trebuia atribuită abia după o licitaţie publică, dar, conform declaraţiilor directoarei unităţii de învăţământ, Mihail Boldea a fost cel care a propus ca banii să fie defalcaţi pe două lucrări distincte. În acest mod nu mai era nevoie de licitaţie publică. Astfel, au fost emise două facturi, una de 74.787,79 de lei pentru sistemul de supraveghere video, şi cealaltă de 74.763,07 de lei pentru tâmplăria PVC şi diferite reparaţii.

Abuz în serviciu la Direcţia de Sănătate Publică

Pe lângă unităţile de învăţământ, afacerile ilegale ale grupului infracţional au vizat şi Direcţia de Sănătate Publică, condusă la acel moment de Valentin Boldea, fratele fostului deputat. În urma anchetei, procurorii DIICOT susţin că, în 2011, Valentin Boldea, ajutat de Andrei Mădălin Petrea, administrator al SC Blue Office Clean SRL, şi-a îndeplinit defectuos obligaţiile de serviciu la încheierea a două contracte de reabilitare a unor unităţi sanitare aflate în subordinea DSP. Pentru a-l ajuta pe Valentin Boldea, se pare că Mădălin Andrei Petrea fusese instigat chiar de Mihail Boldea şi de Mircea Bivol. Şi în cazul reabilitărilor unităţilor sanitare a fost folosită aceeaşi metodă ca la şcoli, respectiv creşterea artificială a cheltuielilor, cauzând astfel Ministerului Sănătăţii un prejudiciu de 82.800 de lei. Acestea sunt motivele pentru care Valentin Boldea a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu.
În acelaşi dosar va fi judecată şi Raluca Lucia Dobrea, care este acuzată de participaţie improprie la infracţiunea de evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală. Aceasta era persoana care îi ajuta pe ceilalţi membri au grupării să înregistreze în contabilitate operaţiuni comerciale nereale aferente unor relaţii comerciale fictive.

Casare cu privire la prejudiciul adus Ministerului Mediului

În 2012, când a început ancheta în acest caz, Mihail Boldea, Mircea Bivol şi Andrei Mădălin Petrea erau acuzaţi că ar fi adus un prejudiciu de peste 200.000 de lei şi Ministerului Mediului şi Pădurilor - Administraţia Fondului pentru Mediu, cei trei fiind acuzaţi de participaţiune improprie la infracţiunea de abuz în serviciu. La finalul cercetărilor, însă, procurorii au decis clasarea cauzei cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni.
Acesta este al patrulea dosar penal înregistrat pe numele fostului deputat Mihail Boldea. Unul dintre ele, cel instrumentat de DNA Galaţi, a primit şi o primă soluţie, urmând ca decizia finală să fie dată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dosarul în care fostul deputat Mihail Boldea este judecat pentru prejudicierea Ministerului Educaţiei a fost strămutat la Bucureşti

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca procesul în care fostul parlamentar Mihail Boldea este judecat pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu, participaţie improprie la infracţiunea de evaziune fiscală şi instigare la evaziune fiscală, să fie judecat de Curtea de Apel Bucureşti.

Al patrulea proces în care fostul deputat de Galaţi, Mihail Boldea, a fost pus sub inculpare va fi judecat de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Curtea de Apel Galaţi a trimis dosarul pe 30 iunie la instanţa bucureşteană.

Procurorii DIICOT susţin că Mihail Boldea a constituit, în cursul anului 2010, un grup infracţional organizat, la care au aderat alte şase persoane. Gruparea, susţin anchetatorii, „a urmărit obţinerea unor sume de bani, fie prin inducerea în eroare a instituţiilor bugetare, fie prin sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat”. Oamenii legii susţin că Mihail Boldea, în cursul anului 2010, ajutat de ceilalţi membri ai grupului infracţional, a prejudiciat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii cu suma de 893.000 de lei, iar bugetul de stat, prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor, cu 781.000 lei.

Conform rechizitoriului, Mihail Boldea, în calitate de deputat în Parlamentul României, cerea bani de la Ministerul Educaţiei pentru diverse lucrări în şcolile gălăţene: sisteme de supraveghere, geamuri termopan sau centrale termice. Banii veneau la Inspectoratul Şcolar, cu „dedicaţie„ pentru fiecare şcoală în parte, în sensul că firmele beneficiare erau dintre cele „agreate”. 

Conform procurorilor DIICOT,  Mihail Boldea şi Mircea Bivol, unul dintre inculpaţi, erau cei care se ocupau inclusiv de documentaţia necesară semnării contractelor. Procedeul ar fi fost folosit la nu mai puţin de nouă unităţi şcolare gălăţene: Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”, Grupul Şcolar „Gh. Asachi”, Grădiniţa nr. 38 „Licurici”, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”, Şcoala Gimnazială nr. 12 „Miron Costin”, Şcoala Gimnazială nr. 41, Şcoala Gimnazială nr. 42 „Sf. Împăraţi”, Grădiniţa nr. 61 „Ion Creangă” şi Grădiniţa nr. 64 „Ileana Cosânzeana”. Procurorii DIICOT susţin că fostul deputat i-ar fi ajutat pe George Hristu (administrator al SC Geco Clean SRL Galaţi) şi pe George Roşu (administrator al SC Red Office Clean SRL Galaţi) „să îi determine pe directorii unităţilor de învăţământ menţionate mai sus ca, în calitatea lor de funcţionari publici şi în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, fără vinovăţie, să-şi îndeplinească în mod defectuos obligaţiile de serviciu, cu ocazia încheierii şi derulării a 19 contracte de reabilitare”. Directorii de şcoli alegeau astfel cea mai mică ofertă şi încheiau contractele cu firmele „agreate”. Firmele controlate de membrii grupului infracţional subcontractau ulterior lucrările altor firme, la preţuri mult mai mici decât valoarea trecută în contract, iar pentru a acoperi diferenţa de bani prezentau facturi fictive.

adevarul.ro

[dcp100168]

O nouă condamnare pentru fostul deputat Mihail Boldea

După mai bine de trei ani de la înregistrarea dosarului, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au pronunţat o primă sentinţă în dosarul în care fostul deputat Mihail Boldea a fost acuzat de obţinerea unor sume de bani, fie prin inducerea în eroare a instituţiilor bugetare, fie prin sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. În dosarul înregistrat iniţial la Curtea de Apel Galaţi şi strămutat apoi la Bucureşti, alături de Mihail Boldea, au mai fost trimişi în judecată Valentin Boldea, fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, Mircea Bivol, fostul consilier parlamentar al lui Mihail Boldea, Mădălin Andrei Petrea, Eugen Roşu, George Hristu, Lucia Raluca Dobrea, dar şi societăţile comerciale Geco Clean SRL şi Red Office Clean SRL. După ce au studiat probele, judecătorii au stabilit că doar Valentin Boldea va scăpa de acuzaţii în totalitate, ceilalţi inculpaţi primind condamnări cu executare, chiar dacă au existat şi achitări pentru anumite fapte. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată atât de cei implicaţi în dosar, cât şi de procurorii DIICOT.

Acuzat de procurorii DIIICOT că, în cursul anului 2010, ajutat de ceilalţi membri ai grupului infracţional, a prejudiciat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii cu suma de 893.581 de lei, iar bugetul de stat, prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor, cu 781.808 lei, Mihail Boldea a primit o pedeapsă de doi ani şi şase luni  de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. De asemenea, Boldea a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la evaziune fiscală în formă continuată. Fostul deputat a scăpat de acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu în formă continuată, instigare la complicitate la abuz în serviciu în formă continuată şi participaţie improprie la evaziune fiscală în formă continuată, fiind achitat pe motiv că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală. În final, judecătorii au decis contopirea pedepselor, "inculpatul Boldea Mihail urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de trei ani închisoare în regim de detenţie şi doi ani interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, după executarea pedepsei principale rezultante". Fostul deputat a fost reţinut în acest dosar, aşa că judecătorii i-au redus din pedeapsa finală cele 24 de ore petrecute după gratii.

Consilierul are aceeaşi pedeapsă

Fostul consilier parlamentar al lui Mihail Boldea, Mircea Bivol, a scăpat de acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu în formă continuată, instigare la complicitate la abuz în serviciu în formă continuată şi participaţie improprie la evaziune fiscală în formă continuată, fiind achitat pe motiv că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală. Mircea Bivol a rămas însă cu alte două acuzaţii - constituire a unui grup infracţional organizat, pentru care a primit doi ani şi şase luni închisoare, şi instigare la evaziune fiscală în formă continuată, pentru care a primit trei ani închisoare. În final, judecătorii au decis că Bivol va rămâne cu pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani închisoare şi va avea, timp de doi ani după executarea pedepsei, drepturile suspendate. Şi fostului consilier parlamentar i s-au redus din pedeapsă cele 24 de ore petrecute după gratii pe baza ordonanţei de reţinere.

Pedepse cu suspendare

În acelaşi dosar a fost judecat şi Mădălin Andrei Petrea, care nu va ajunge după gratii, acesta primind o pedeapsă cu suspendare. Mai exact, judecătorii i-au stabilit o pedeapsă de un an şi şase luni pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi o pedeapsă de un an şi opt luni pentru evaziune fiscală în formă continuată. După ce l-au achitat pentru instigare la complicitate la abuz în serviciu, judecătorii au decis că Petrea va rămâne cu pedeapsa de un an şi opt luni, suspendând totodată executarea acesteia pe o perioadă de încercare de trei ani şi opt luni.
Tot cu o pedeapsă cu suspendare s-a ales şi Eugen Roşu, care  a fost condamnat la un an şi 10 luni de închisoare pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală în formă continuată. "Suspendă executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de trei ani şi 10 luni", se arată în decizia pronunţată de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.
De asemenea, judecătorii bucureşteni au decis ca George Hristu să fie condamnat la un an şi şase luni de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, şi la un an şi opt luni de închisoare, pentru evaziune fiscală în formă continuată. "Inculpatul Hristu George urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de un an şi 8 luni închisoare. Suspendă executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de trei ani şi opt luni", mai arată judecătorii.
Cei trei inculpaţi condamnaţi cu suspendare au de respectat anumite reguli, iar dacă le încalcă sau mai săvârşesc o altă faptă penală în perioada de încercare riscă să ajungă după gratii.

O condamnare veche adăugată la una nouă

În dosarul instrumentat de procurorii DIICOT Galaţi a fost trimisă în judecată, alături de cei menţionaţi mai sus, şi Lucia Raluca Dobrea, fiica fostei şefe de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Aceasta a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la evaziune fiscală în formă continuată, dar a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. Judecătorii au constat că Lucia Dobrea mai avea o condamnare penală, rămasă definitivă în 2014 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, după ce au contopit pedepsele, au stabilit că inculpata va executa  "pedeapsa cea mai grea, de doi ani şi opt luni sporită la trei ani şi trei luni de închisoare în regim de detenţie". Luciei Dobrea i s-a dedus din pedeapsa rezultată, cea de trei ani şi opt luni închisoare, cele 120 de zile executate deja după prima condamnare.

Două firme, decizii opuse

Prin decizia pronunţată pe 27 ianuarie, judecătorii au decis şi condamnarea societăţii Geco Clean SRL Galaţi la pedeapsa amenzii de 3.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată. "Aplică inculpatei pedeapsa complementară prevăzută de art. 53 indice 1 alin. 3 lit. d Cod penal (1969), respectiv: interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de un an şi şase luni, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare", reţin magistraţii, în sentinţa pronunţată.
Pentru cealaltă firmă implicată în dosar, SC Red Office Clean SRL, acuzată de evaziune fiscală în formă continuată, judecătorii au decis încetarea procesului penal.
De asemenea, judecătorii au decis achitarea lui Valentin Boldea, fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. "Achită pe inculpatul Boldea Valentin pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală", se arată pe portalul instanţei de judecată.

Daune şi penalităţi

Judecătorii au admis, în parte, şi acţiunea civilă exercitată de Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi în calitate de mandatar al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi. Astfel, inculpaţii au fost obligaţi la plata impozitului pe profit şi a TVA, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, calculate potrivit Codului de procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului şi până la efectiva achitare a debitului, astfel: "inculpaţii Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca, în solidar, la plata întregii sume de 320.541 de lei (din care 173.379 de lei impozit pe profit şi 147.162 de lei TVA), inculpaţii Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca, în solidar şi cu inculpaţii Hristu George şi SC Geco Clean SRL Galaţi, la plata sumei de 45.210 lei (din care 18.084 de lei impozit pe profit şi 27.126 de lei TVA), inculpaţii Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca, în solidar şi cu inculpatul Petrea Andrei Mădălin, la plata sumei de 64.548 de lei (din care 48.522 de lei impozit pe profit şi 16.026 de lei TVA), inculpaţii Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca, în solidar şi cu inculpatul Roşu Eugen, la plata sumei de 210.783 de lei (din care 106.773 de lei impozit pe profit şi 104.010 lei TVA)".
Judecătorii au lăsat nesoluţionat capătul de cerere cu privire la acţiunea civilă exercitată de Ministerul Sănătăţii în contradictoriu cu inculpaţii, pentru suma de 82.800 de lei, reprezentând daune materiale. Totodată, s-a constatat că Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru recuperarea prejudiciului, magistraţii au luat măsura "asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor Boldea Mihail, Bivol Mircea şi Dobrea Lucia Raluca până la concurenţa sumei de 320.541 de lei, Hristu George şi SC Geco Clean SRL Galaţi până la concurenţa sumei de 45.210 lei, Petrea Andrei Mădălin până la concurenţa sumei de 64.548 de lei, Roşu Eugen până la concurenţa sumei de 210.783 de lei". La toate aceste sume se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, calculate potrivit Codului de procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului şi până la efectiva achitare a debitului.
Totodată, judecătorii i-au pus la plată pe inculpaţi şi pentru cheltuielile făcute în cursul urmăririi penale şi al judecăţii cauzei, astfel: "Boldea Mihail - 5.000 de lei, Bivol Mircea - 10.000 de lei, Petrea Andrei Mădălin - 7.000 de lei, Roşu Eugen - 7.000 de lei, Hristu George - 7.000 de lei, Dobrea Lucia Raluca -  4.500 de lei, SC Geco Clean SRL Galaţi - 2.000 de lei".
Decizia pronunţată la Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă, ea putând fi atacată, în termen de 10 zile de la comunicare, cu apel atât de fiecare dintre inculpaţi, cât şi de procurorii DIICOT. Dacă se va face apel, dosarul va ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde va fi pronunţată decizia finală.

Şapte ani de la Iaşi

 

În iulie 2018, la Curtea de Apel Iaşi se pronunţa o primă decizie în dosarul în care fostul deputat Mihail Boldea fusese acuzat, încă din 2012, de săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Deşi la Iaşi a scăpat de o parte dintre acuzaţii, intervenind între timp prescripţia, Mihail Boldea s-a ales cu cinci ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat, şase ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, un an de închisoare pentru favorizarea infractorului şi trei ani de închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani. Instanţa a contopit pedepsele şi a stabilit că fostul deputat trebuie să execute pedeapsa cea mai grea, "de şase ani de închisoare, pe care o va spori cu un an de închisoare, dispunând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de şapte ani de închisoare".
Decizia pronunţată la Curtea de Apel Iaşi a fost atacată atât de inculpaţi, cât şi de procurorii DIICOT. Astfel, dosarul a ajuns, la începutul anului 2019, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde sare din amânare în amânare, urmând să aibă un nou termen la jumătatea lunii februarie.

Achitat pentru spălarea banilor

Mihail Boldea a fost acuzat de procurorii DIICOT Galaţi şi de săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. Ancheta a făcut obiectului unui dosar penal judecată la Curtea de Apel Iaşi, unde magistraţii au decis, în aprilie 2018, să îl achite pe fostul deputat. Judecata nu s-a terminat însă aici, în dosar fiind declarat apel. Astfel, dosarul a ajuns, în noiembrie 2018, tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde va avea un nou termen de judecată pe data de 13 februarie 2020.

Şase ani de la Braşov

Tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află şi dosarul în care fostul deputat Mihail Boldea a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie. Cunoscut drept dosarul „Aviasan”, acesta a fost înregistrat la ICCJ în iunie 2016, după ce magistraţii de la Curtea de Apel Braşov l-au condamnat pe Mihail Boldea la şase ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, şantaj, spălarea banilor şi fals în declaraţii în formă continuată. Şi în acest dosar au fost date achitări pentru Mihail Boldea, care a atacat însă decizia pronunţată.
Ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul a fost la un pas de pronunţarea definitivă, însă judecătorii au decis, după mai multe amânări ale pronunţării, să repună cauza pe rol. "În baza art. 395 din Codul de procedură penală, repune cauza pe rol pentru a pune în discuţia părţilor efectuarea unui nou raport de expertiză de evaluare imobiliară", se arată pe portalul ICCJ. Asta se întâmpla în iunie 2019, iar de atunci, conform portalului Instanţei Supreme, au fost cinci termene, toate soldate cu amânări. Următorul termen va fi pe 20 februarie 2020.

O acuzaţie mai puţin

Ancheta în dosarul în care tocmai s-au pronunţat judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti a început în anul 2012, iar Mihail Boldea, Mircea Bivol şi Andrei Mădălin Petrea erau acuzaţi că ar fi adus un prejudiciu de peste 200.000 de lei şi Ministerului Mediului şi Pădurilor, cei trei fiind acuzaţi de participaţiune improprie la infracţiunea de abuz în serviciu. La finalul cercetărilor, însă, procurorii au decis clasarea cauzei cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Boldea, scăpat de condamnarea în dosarul afacerilor cu școlile

Dosarul deschis în 2016 de DIICOT Galați, în care fostul deputat Mihail Boldea și alte opt persoane erau acuzate de o serie de infracțiuni grave, soldate cu un prejudiciu imens în dauna a două ministere și a bugetului de stat, a fost închis la Curtea Supremă, odată cu constatarea prescripției faptelor pentru care, în primă instanță, s-au dat condamnări cu închisoarea.

În urmă cu exact șapte ani, fostul deputat Mihail Boldea era trimis în judecată de procurorii DIICOT Galați într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat care ar fi prejudiciat Ministerul Sănătății, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului și bugetul statului. Evaziune fiscală și abuz în serviciu, în diverse forme de participație, au fost faptele pentru care a fost tras la răspundere grupul din care au mai făcut parte Valentin Boldea, fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, Mircea Bivol, fostul consilier parlamentar al lui Mihail Boldea, Mădălin Andrei Petrea, Eugen Roşu, George Hristu, Lucia Raluca Dobrea, dar şi societăţile comerciale Geco Clean SRL şi Red Office Clean SRL. Procurorii arătau atunci, în rechizitoriul trimis Curţii de Apel Galaţi, că Mihail Boldea, în cursul anului 2010, ajutat de ceilalţi membri ai grupului infracţional, ar fi prejudiciat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii cu suma de 893.581 de lei, iar bugetul de stat, prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor, cu 781.808 lei, prin solicitarea de fonduri de la Ministerul Educației în scopul efectuării de renovări la unele instituții de învățământ din Galați. I-ar fi convins pe directorii respectivelor unități să încheie contracte cu firmele administrate de George Hristu și, respectiv, Eugen Roşu, după ce le prezenta diferite oferte fictive, provenite de la diverse firme, dintre care societățile agreate aveau tarifele cele mai mici.

Pe lângă unităţile de învăţământ, afacerile ilegale ar fi vizat şi Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, condusă la acel moment de Valentin Boldea, fratele fostului deputat. Instituția ar fi încheiat două contracte de reabilitare a unor unităţi sanitare aflate în subordinea DSP cu SC Blue Office Clean SRL, administrată de Andrei Mădălin Petrea. Şi în cazul reabilitărilor unităţilor sanitare ar fi fost folosită aceeaşi metodă ca la şcoli, respectiv, creşterea artificială a cheltuielilor, cauzând astfel Ministerului Sănătăţii un prejudiciu de 82.800 de lei. Acuzat inițial de abuz în serviciu, Valentin Boldea avea să fie achitat, restul grupului primind condamnări.

Dosarul, strămutat la Curtea de Apel București, a primit o primă soluție după aproape patru ani de judecată, în 2020 magistrații condamnându-l pe Mihail Boldea la trei ani de închisoare cu executare pentru constituire a unui grup infracţional organizat și instigare la evaziune fiscală în formă continuată. Mircea Bivol a primit aceeași pedeapsă, pentru aceleași fapte. Cei trei administratori de firme, respectiv, Mădălin Andrei Petrea, Eugen Roşu și George Hristu, au primit pedepse cu suspendare, de 1 an și 8 luni, 1 an și 10 luni și, respectiv, 1 an și 8 luni închisoare. Raluca Dobrea, fiica fostei şefe de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi, a primit doi ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. De asemenea, s-a dispus sechestru asupra bunurilor inculpaților, pentru recuperarea prejudiciului.

Trei ani pe masa instanței supreme

La nouă luni după pronunțarea condamnării de către Curtea de Apel, dosarul avea un prim termen de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță la care condamnații au atacat decizia primită. După aproape trei ani și 25 de termene de judecată, presărate cu numeroase amânări și o suspendare, procesul a luat sfârşit pe 28 martie 2023, când magistrații au decis să admită apelul, dar și să dispună încetarea procesului penal sub motivarea intervenirii prescripției răspunderii penale. Sentința este valabilă pentru toți membrii grupului. Aceștia nu doar că nu vor mai achita nimic, dar vor avea și bani de primit din partea statului, conform aceleiași decizii. "Constată achitat prejudiciul produs ca urmare a faptelor circumscrise ilicitului penal ce au fost comise de inculpaţii din prezenta cauză şi dispune restituirea de către partea civilă Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi, în calitate de mandatar al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi, către Bivol Mircea a sumei de 113.920 lei și restituirea de către ANAF către inculpaţi a celorlalte sume de bani ce le-au fost reţinute prin poprire după data de 13 decembrie 2021, data achitării prejudiciului. Ridică măsura asiguratorie a sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor luată prin sentinţa penală nr. 16/F din 27 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală", se mai precizează în hotărârea Curții Supreme.

Decizia este definitivă.

viata-libera.ro