Centre de îngrijire pentru bolnavii de Alzheimer

[dcp100168]

Ce este şi ce cauzează boala Alzheimer

* Pierderea cuiva drag sau conştientizarea îmbătrânirii sunt factori care pot contribui la declanşarea bolii Alzheimer * Mulţi bolnavi de Alzheimer ajung la medic prea târziu, atunci când tratamentul este mult mai puţin eficient

Între patru şi cinci pacienţi care suferă de diverse tipuri de demenţă sunt diagnosticaţi săptămânal în Secţia de Geriatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi şi în Ambulatoriul de specialitate de la Policlinica aceluiaşi spital. Ei intră într-un program terapeutic special din cadrul Programului Naţional de Sănătate al Demenţelor. Medicii preconizează că în viitor numărul acestor pacienţi va creşte din ce în ce mai mult, având în vedere îmbătrânirea generală a populaţiei, de la care nici judeţul nostru nu face excepţie.

Cea mai întâlnită formă de demenţă

"Demenţele reprezintă un grup variat de afecţiuni psihice. Aceste boli sunt caracterizate prin alterarea progresivă şi persistentă a funcţiilor cognitive. Ele sunt asociate, de asemenea, cu slăbirea accentuată a funcţiilor somatice şi neurologice. Este important să cunoaştem cât mai multe date despre demenţe, din cauza gravei infirmităţi pe care o produc, prin pierderea treptata a autonomiei. De departe, cea mai redutabilă formă de demenţă este boala Alzheimer. Aceasta are o incidenţă de 44 la sută sub 70 ani şi 52 la sută peste 70 ani din totalul pacienţilor cu demenţă. Din datele OMS, rezultă că între 11 şi 15 procente din populaţia vârstnică prezintă o regresie intelectuală. În 60-70 la sută dintre aceste cazuri vorbim de demenţa Alzheimer", ne explică şefa Secţiei de Geriatrie din cadrul Spitalului Judeţean Galaţi, dr. Aurelia Romilă.

Un drum lent, dar sigur

Demenţele se manifestă printr-un tablou clinic cu evoluţie lentă, dar sigură. De cele mai multe ori, familia sau anturajul bolnavului apelează la medic atunci când apar tulburări de memorie, dezorientare în timp şi spaţiu, deteriorare a activităţii intelectuale, lentoarea gândirii, tulburări de comportament şi o sărăcire a limbajului. De asemenea, mai pot apărea şi fenomene de depresie, dezinteres pentru cei din jur şi pentru propria persoană, neglijenţă vestimentară şi igienică, tendinţa de a pleca de acasă fără niciun motiv, idei delirante, precum şi halucinaţii vizuale sau auditive şi stări accentuate de agitaţie. Unii dintre bolnavi pot manifesta somnolenţă în timpul zilei şi insomnii noaptea.

Ce e de făcut

"Pacientul sau familia trebuie să se adreseze cât mai repede la medicul de familie. În urma consultului, acesta va da un bilet de trimitere către medicul specialist. Diagnosticul, tratamentul şi urmărirea evoluţiei bolii revin în sarcina acestuia din urmă. Pentru că se află la graniţa mai multor discipline medicale, demenţele sunt tratate de medicul geriatru, psihiatru sau neurolog. Cel mai bine este tratat şi supravegheat vârstnicul cu boala Alzheimer în mediul său familial. Se estimează că aproximativ 60 la sută din pacienţii cu Alzheimer nu sunt instituţionalizaţi în căminul-spital", adaugă specialistul citat.

De regulă, boala Alzheimer nu este doar rezultatul procesului natural de îmbătrânire. În apariţia afecţiunii au importanţă şi factorii psiho-socio-familiali. Pierderea rudelor, a soţului sau a soţiei, a unui prieten sau conştientizarea îmbătrânirii sunt doar câteva dintre situaţiile care pot contribui la apariţia Alzheimerului.

Importanţa rutinei zilnice

Pacienţii care suferă de Alzheimer sau de alte tipuri de demenţă au nevoie, în general, de suportul familiei sau al anturajului pentru desfăşurarea activităţilor zilnice. Este extrem de important ca bolnavul să fie obişnuit cu anumite activităţi zilnice regulate. În cazul bolnavilor instituţionalizaţi se folosesc metode de resocializare, activităţi de grup, terapii psihologice, creşterea capacităţii de autoservire, precum şi reînvăţarea unor gesturi uitate.

În general, datele arată faptul că boala Alzheimer este subdiagnosticată şi subtratată. Pentru că tratamentul este aplicat de multe ori prea târziu, eficienţa sa este una limitată. Pacienţii care au probleme legate de memorie se pot adresa la Secţia de Geriatrie a Spitalului Judeţean Galaţi sau la Ambulatoriul de specialitate din Policlinica Spitalului Judeţean. Programul este de marţi până joi, între orele 8.00 - 12.00. Consultaţiile se fac doar pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie. Mai există şi varianta programării la Clinica Maycor, la numărul de telefon (0236) 43 53 73.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Centrul Alzheimer de pe strada Domnească a fost finalizat

Primăria municipiului Galaţi a finalizat astăzi un nou proiect cu finanţare europeană nerambursabilă, în domeniul serviciilor sociale. Este vorba despre un centru medico-social destinat persoanelor bolnave de Alzheimer, cu o capacitate de 30 de locuri, care oferă servicii integrate de îngrijire, în regim rezidenţial, constând în recuperare şi reabilitare prin terapie ocupaţională. Valoarea proiectului s-a ridicat la aproximativ 4 milioane de lei, din care 2,82 milioane de lei reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă.

Centrul Alzheimer se află pe strada Domnească la numărul 160 şi este o construcţie nouă, în regim parter + etaj, cu o capacitate de 30 de locuri, care are următoarea organizare funcţională:

- la parter se află o sală de mese, o sală de terapie ocupaţională, şapte camere cu câte 2 paturi;

- la etaj sunt alte 8 camere cu câte două paturi, cabinetul medical, cabinetul pentru asistente, camera infirmierelor, grupuri sanitare.

Accesul la etaj se face pe două căi: fie pe o scară în două rampe, luminată natural, fie pe o rampă pentru persoane cu dizabilităţi, amplasată de-a lungul coridorului cu camere. Centrul medico-social este prevăzut şi cu rampă exterioară pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi.

În cadrul Centrului Alzheimer, serviciile oferite beneficiarilor sunt orientate spre promovarea autonomiei persoanelor bolnave, cu dependenţă ridicată de îngrijire socio-medicală sau aflaţi în stadiul terminal al maladiei, întrucât acestea necesită supraveghere permanentă şi îngrijire într-un cadru instituţionalizat.

Centrul Alzheimer funcţionează în strânsă colaborare cu Centrul de servicii medico-sociale al Primăriei municipiului Galaţi. De aceea, în cadrul aceluiaşi proiect cu finanţare europeană s-a urmărit şi îmbunătăţirea serviciilor oferite beneficiarilor în acest centru, modernizat şi el, în anii trecuţi, tot cu bani europeni. În acest sens, au fost modernizate bucătăria, depozitul de alimente, spălătoria şi călcătoria, anexe care oferă servicii ambelor centre medico-sociale, care funcţionează în regim rezidenţial. În urma modernizării, bucătăria care deserveşte cele două centre poate asigura un flux de trei mese pe zi pentru 95 de beneficiari. Spălătoria şi călcătoria au fost dotate cu aparatură modernă pentru serviciile specifice.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi

[dcp100168]

Condiţii de viaţă demne pentru zeci de gălăţeni cu ”boala uitării”

Despre Alzheimer se ştie că afectează, în mod dramatic şi iremediabil, gândirea şi comportamentul celor pe care pune ghearele. Deşi petrecut de-a lungul multor ani, declinul pacientului este unul sigur. Nimeni nu se vindecă de Alzheimer, iar singura ieşire din temniţa bolii este moartea. Mai puţin evident este însă faptul că "boala uitării" îi fură pacientului însăşi demnitatea de fiinţă umană. Ca într-o gaură neagră interioară, conştiinţa bolnavului de Alzheimer este absorbită, încetul cu încetul, până ce din omul de altădată nu mai rămâne decât învelişul exterior.

În România, la fel ca în restul ţărilor în curs de dezvoltare, din cauza lipsei centrelor specializate, pacienţii cu demenţă (Alzheimerul este un tip de demenţă - n.r.) sunt îngrijiţi mai ales acasă. În consecinţă, diagnosticul devine unul al întregii familii. Odată ce boala se agravează, persoana are nevoie permanentă, minut cu minut, de un îngrijitor, adesea o rudă apropiată. Pentru familiile care îşi permit costurile, pe piaţa medicală locală au apărut, în ultimii ani, câteva centre private specializate în îngrijirea acestor bolnavi.

Ca o excepţie în cadrul acestui peisaj dominat de mediul privat, în municipiul Galaţi funcţionează, de aproape trei ani, un centru modern de stat, destinat îngrijirii şi tratamentului bolnavilor cu Alzheimer. Unitatea are o capacitate de 30 de locuri şi oferă condiţii de viaţă civilizate pentru pacienţi. Un astfel de centru nu ar fi fost însă posibil, nici măcar pe hârtie, fără o investiţie cu fonduri europene, în valoare de peste jumătate de milion de euro.

Ideea înfiinţării unui centru destinat îngrijirii permanente a bolnavilor de Alzheimer datează încă din anii 2010-2011 şi corespunde destul de bine unei perioade în care incidenţa bolii în municipiul Galaţi a cunoscut o explozie. Nu că înainte vârstnicii nu ar fi uitat şi nu ar fi devenit apatici sau "schimbaţi", așa cum spun membrii apropiaţi ai familiei, însă toate aceste simptome nu conduceau în mod automat la medic, fiind puse de rude pe seama faptului că "bunicul a dat în mintea copiilor".

De la o viaţă independentă la omul "schimbat"

În ultimii 20 de ani, Ion S. (identitatea pacienţilor nu este divulgată - n.r.) a locuit singur, după ce soţia i-a murit. Primii ani de acomodare cu noul statut de văduv au fost mai grei, însă viaţa şi-a reluat, încetul cu încetul, cursul firesc, iar bărbatul a învăţat să se gospodărească singur. Avea grijă de casă şi ieşea zilnic la plimbare, pentru a rămâne activ. Doar ştia că mişcarea face bine pentru trup şi minte. Totul s-a schimbat destul de brusc, la începutul acestui an, după două intervenţii chirurgicale dificile, efectuate la Iaşi. Când s-a trezit din anestezie, gălăţeanul, acum octogenar, era "schimbat", având un comportament pe care copiii săi şi asistentele nu şi l-au putut explica. În perioada de recuperare din următoarele două luni, totul părea să fi revenit la normal. Odată cu luna mai au apărut însă şi primele episoade specifice de boală.

Punerea diagnosticului

"Am observat că tata nu mai era coerent, aşa cum fusese înainte. Ne spunea frecvent că medicamentele pe care i le dăm sunt otrăvuri şi că intenţionăm să îl omorâm. Nu erau vorbe spuse la supărare, ci părea ferm convins că vrem să scăpăm de el la propriu. Apoi, au apărut şi momentele în care era confuz şi uita ceea ce tocmai făcuse. Ne-am dat seama că trebuie să mergem iarăşi cu el la medic, de data aceasta la psihiatru.

A urmat o serie din investigaţii, în urma cărora medicul ne-a spus că, fără urmă de îndoială, tata suferă de Alzheimer. Apoi ne-am informat şi am aflat că boala este una progresivă şi că, în scurt timp, probabil, va avea nevoie de îngrijire permanentă. Prima oară am vrut să-i angajăm un îngrijitor cu normă întreagă, dar este foarte greu şi cred că nici nu este recomandabil ca o persoană să stea timp de 24 de ore, şase zile pe săptămână, în permanenţă cu un pacient cu demenţă. Am vrut să vedem ce alte opţiuni avem şi am aflat că există unităţi private şi de stat specializate în tratarea bolnavilor de Alzheimer. Astfel am ajuns la centrul din cadrul Primăriei Galaţi", a povestit M.I., fiica bărbatului.

Deşi au trecut doar câteva luni din momentul diagnosticului, starea lui Ion S. s-a deteriorat în mod vizibil. "Tata are acum momente din ce în ce mai lungi când boala pune stăpânire pe el, printre care se strecoară şi clipe de luciditate. În astfel de ocazii i-am explicat despre boala pe care o are şi a părut împăcat cu această situaţie, având în vedere vârsta sa. Acum ştie că se află internat în spital, nu într-un centru de îngrijire, dar mi-a spus că se simte bine aici, împreună cu colegii săi de salon, şi că nu ar vrea să se întoarcă acasă, în singurătate", a adăugat fiica bărbatului.

"De obicei, se întâmplă ceva traumatizant care declanşează afecţiunea"

De altfel, cum tratamentul disponibile în acest moment pot doar să întârzie evoluţia firească a bolii, pacienţii din cadrul centrului găsesc în vecinii de salon o mângâiere. Medicul Mihaela Filote, directorul centrului, spune că socializarea este foarte importantă pentru aceşti bolnavi. "Boala presupune o degradare progresivă a memoriei şi a personalităţii pacientului. În ciuda a ceea ce se crede, sunt şi persoane diagnosticate cu Alzheimer care nu sunt vârstnice. Vârstele pacienţilor în acest centru merg de la 50 de ani şi ajung până la peste 90 de ani. Am avut o femeie diagnosticată cu Alzheimer la Bucureşti şi care avea 42 de ani. A fost prima beneficiară din cadrul centrului care a decedat. A fost o formă foarte agresivă de boală. Am înţeles că avusese nişte probleme familiale. De obicei, se întâmplă ceva traumatizant care declanşează afecţiunea: ori decesul unui copil, ori decesul soţului etc. Avem la etaj o bunicuţă căreia i-au murit fiica şi nepoata, într-un accident în Franţa. A rămas şi fără casă, deoarece şi-a scos-o la vânzare pentru a face rost de bani ca să-şi repatrieze fata şi nepoata. Sunt anumite evenimente traumatizante declanşatoare ale bolii", explică dr. Mihaela Filote.

Fiecare pacient se manifestă diferit

De cele mai multe ori, bolnavii de Alzheimer au o memorie bună a evenimentelor petrecute în trecutul îndepărtat. Îşi amintesc cu lux de amănunte de ziua nunţii, însă nu par să aibă cunoştinţă despre faptul că au mâncat cu doar o oră înainte sau că abia au fost tunşi. Fiecare se manifestă în felul său: unul e mai liniştit, altul, de-a dreptul letargic, în vreme ce altul este foarte agitat.

De regulă, manifestările bolii îi iau total pe nepregătite pe apropiaţii bolnavului. Unele rude nu pot accepta nici în al doisprezecelea ceas că persoana pe care o cunosc de o viaţă se poate schimba într-un mod atât de radical. Sunt bărbaţi care nu au ridicat o dată mâna la soţiile lor, iar în momentul în care Alzheimerul le schimonoseşte personalitatea devin ursuzi şi violenţi. De aceea, diagnosticul este o provocare mai ales pentru familia bolnavului, iar necesitatea îngrijirii într-un cadrul instituţionalizat devine urgentă.

Toţi împreună, fiecare cu uitarea sa

Cei 30 de beneficiari ai centrului care funcţionează în subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială a Municipiului Galaţi locuiesc în saloane de două, de patru sau de cinci paturi. Saloanele sunt grupate două câte două, iar fiecare duplex dispune de propriul grup sanitar, prevăzut cu duş. Contra unei cotizaţii lunare, pacienţii îşi petrec practic tot timpul în centru. Li se dau trei mese pe zi, mâncarea fiind gătită în bucătăria unităţii, şi au parte de şedinţe de terapie ocupaţională, aşa-numita ergoterapie.

La fel de importantă însă este socializarea dintre ei. Pacienţii care se pot deplasa stau adesea pe canapelele de pe holul centrului, discută, cântă, râd, spun glume, uită şi o iau de la capăt. Şi spiritul sărbătorilor de iarnă pare prezent în centru. Deşi abia la început de decembrie, beneficiarii aranjaseră deja un brad şi îşi ornaseră saloanele corespunzător. Terapeutic, stabilirea unui obiectiv şi pregătirea pentru acesta sunt poate cel puţin la fel de importante ca pastilele pe care le iau de câteva ori pe zi.

Piedici în timpul implementării

De la intenţia punerii pe picioare a unui astfel de centru de stat şi până la concretizarea sa au trecut însă câţiva ani. Deşi contractul de finanţare fusese semnat încă din mai 2012, tot anul următor a fost irosit cu contestaţiile din cadrul licitaţiilor. Până la urmă, s-a ajuns ca firma câştigătoare să fie desemnată la Curtea supremă. Firma executantă s-a împotmolit însă la etapa construirii acoperişului, iar ştafeta a fost preluată de un alt constructor. "A fost un proiect în care am întâmpinat piedici fantastice, dar, până la urmă, a fost dus la bun sfârşit. Lucrările au fost finalizate la sfârşitul lui 2015, iar centrul a putut fi inaugurat şi dat în folosinţă în ianuarie 2016", a precizat Mihaela Alupoaie, directoarea Direcţiei de Asistenţă Socială a Municipiului Galaţi.

Amenajarea Centrului medico-social destinat îngrijirii bolnavilor de Alzheimer a fost posibilă printr-o investiţie de aproximativ 4 milioane de lei, din care 2,82 milioane de lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă. Proiectul a fost desfăşurat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 3: "Îmbunătăţirea infrastructurii sociale", domeniul major de intervenţie 3.2 - "Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale".

Structura Centrului Alzheimer

Centrul se află pe strada Domnească, la numărul 160, şi constă într-o construcţie nouă, parter şi etaj, cu o capacitate de 30 de locuri. La parter se află sala de mese, o sală de ergoterapie, trei duplexuri cu câte două saloane fiecare şi o sală de baie suplimentară, pe lângă grupurile sanitare din fiecare duplex. La etaj se află alte saloane cu toalete proprii, o altă sală de baie, un cabinet medical, unul pentru asistentele medicale, precum şi o cameră a infirmierelor. Legătura dintre parter şi etaj se face fie pe scări, fie pe o rampă pentru persoane cu dizabilităţi. Potrivit conducerii, scopul centrului este acela de a oferi servicii orientate spre promovarea autonomiei persoanelor bolnave, cu dependenţă ridicată de îngrijire socio-medicală sau pentru pacienţii aflaţi în stadiul terminal al bolii.

Centrul Alzheimer funcţionează, de altfel, în aceeaşi curte cu Centrul de servicii medico-sociale al Primăriei. Din acest motiv, în cadrul aceluiaşi proiect cu finanţare europeană s-a dorit şi îmbunătăţirea serviciilor oferite beneficiarilor din cel de-al doilea centru. Astfel, au fost modernizate bucătăria, depozitul de alimente, spălătoria şi călcătoria, aceste anexe asigurând serviciile pentru ambele centre medico-sociale.

Maladia Alzheimer, descoperită în 1901

Psihiatrul german Alois Alzheimer (1864-1915) a examinat-o, pe 25 noiembrie 1901, pe Auguste D., o pacientă în vârstă de 51 de ani, internată într-un spital din Frankfurt, pentru "tulburări cognitive progresive, halucinaţii, idei delirante şi degradare a personalităţii sociale". Diagnosticul pe care medicul german îl nota în foaia de observaţie a pacientei era unul nedefinit: "Boală a uitării".

Femeia a rămas în grija medicului timp de cinci ani. După ce a murit, ca urmare a unei infecţii (bolile infecţioase reprezentau de departe principala cauză de mortalitate în Europa, la începutul secolului al XX-lea - n.r.), creierul femeii, obţinut în urma autopsiei, a fost studiat în amănunt de Alzheimer, care a observat o serie de modificări anatomice nedescrise de niciun alt medic înaintea sa. Pe 3 noiembrie 1906, în cadrul celei de-a 37-a ediţii a Conferinţei Psihiatrilor Germani din Sud-Vest, desfăşurată la Tübingen, cazul fostei paciente a fost prezentat de Alzheimer. Detaliile au fost ulterior publicate într-o revistă germană de specialitate, sub titlul "O îmbolnăvire particulară a scoarţei creierului".

Deşi maladia este astăzi cunoscută cu numele său, Alois Alzheimer o numise demenţă presenilă, făcând referire la faptul că afecţiunea este întâlnită şi la pacienţi mai tineri.

Boala Alzheimer este mai des diagnosticată în SUA, Canada, Australia şi în vestul, centrul, şi nordul Europei. Totuşi, se crede că acest lucru se explică prin sistemele medicale mai bine puse la punct din aceste state, mai degrabă decât printr-o predispoziţie a locuitorilor acestor ţări.

viata-libera.ro

[dcp100168]

(4 aprilie)

Centru de îngrijire şi asistenţă pentru bolnavii de Alzheimer

Astăzi, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a inaugurat Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte cu dizabilităţi “Maria”, un centru destinat persoanelor încadrate în grad de handicap cu afecţiuni precum Boala Alzheimer, demență vasculară, Boala Parkinson sau care au rămas cu sechele în urma unui accident vascular cerebral.

„Am decis să deschidem un astfel de centru ca urmare a numărului mare de persoane cu dizabilităţi care necesită îngrijire şi asistenţă într-un mediu securizat, cu servicii individualizate adaptate nevoilor lor. Din păcate, numărul celor care suferă de Alzheimer este în creştere. De aceea, am decis că trebuie să-i ajutăm. În acest centru vor beneficia de servicii complete. Vor fi găzduiţi în dormitoare cu baie proprie, hrana va fi gătită în bucătăria centrului, vor beneficia de servicii medicale, vor fi consiliaţi de psiholog şi vor fi îngrijiţi de către personalul specializat. Centrul dispune de spaţii special amenajate pentru recuperare şi reabilitare funcţională, precum şi de spaţii pentru socializare şi parc pentru activităţi în aer liber”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Centrul dispune de 24 de locuri și este dotat cu lift. Fiecare dormitor are baie proprie echipată cu cărucioare speciale pentru baie şi toaletă. Dormitoarele sunt dotate cu paturi medicale cu saltea ortopedica şi saltea anti-escară, dulapuri, noptiere, mese mobile pentru servit la pat si cărucioare rulante. La nivelul centrului există cabinet de tratament, cabinet psihologic, cabinet de kinetoterapie, dar şi un spaţiu destinat socializării şi petrecerii timpului liber dotat cu canapele, fotolii, televizor, sistem audio, DVD, mese şi scaune, unde se pot desfăşura activităţi de recuperare prin joc şi de recreere. Contribuţia beneficiarilor este zero sau 900 de lei, în funcţie de încadrarea în grad de dizabilitate.

Valoarea investiţiei de reabilitare, compartimentare şi extindere a fostului Centru de Plasament nr.2 şi de transformare într-un centru de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele adulte cu dizabilităţi a fost de 1.478.788 de lei, bani din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Galaţi. Cererile pentru acest centru se depun la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Galaţiul devine o rezervaţie a oamenilor fără memorie

Sute de gălăţeni suferă de boala Alzheimer, o maladie care îi fură bolnavului memoria, limbajul, emoţiile şi personalitatea. O analiză a Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) plasează Galaţiul printre judeţele cel mai puternic afectate de această boală. Situaţia nu este deloc surprinzătoare, deoarece Galaţiul are o populaţie îmbătrânită, din rândul căreia provin cei mai mulţi pacienţi cu „boala uitării”.

INSP a publicat recent o analiză a situaţiei bolilor mintale în România. Din datele prezente în document reiese faptul că incidenţa maladiei Alzheimer, în judeţul Galaţi, era, în 2018, de 216 bolnavi la suta de mii de locuitori. Judeţul nostru se afla pe locul al zecelea, pe plan naţional, la incidenţa acestei boli neurodegenerative, după: Tulcea, Argeş, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Giurgiu, Vâlcea şi municipiul Bucureşti. Prevalenţa bolii la scară naţională a fost, în acelaşi an, de 165 de cazuri la suta de mii de locuitori.
"În România, maladia Alzheimer afectează aproximativ 270.000-300.000 de persoane. În ţara noastră nu este încă recunoscut faptul că demenţa (boala Alzheimer este cel mai des întâlnită formă de demenţă - n.r.) reprezintă o problemă de sănătate publică, nefiind elaborată o strategie naţională privind această afecţiune. Luând în considerare numai cazurile de demenţă Alzheimer şi fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demenţă sunt implicate încă trei-patru persoane, calitatea vieţii a cel puţin un milion de români este profund perturbată”, arată INSP.

Mulţi bolnavi, puţine servicii de îngrijire

Cei 300.000 de români diagnosticaţi cu Alzheimer situează România cu mult peste media europeană, iar aici nu intră în calcul bolnavii îngrijiţi de familii, mulţi dintre aceştia nefiind nici măcar luaţi în evidenţele medicale.

Cel mai adesea, boala Alzheimer apare după vârsta de 60 de ani, fiind o afecţiune neurodegenerativă (în care neuronii din creier sunt distruşi în mod progresiv - n.r.). Incidenţa mare a maladiei în judeţul Galaţi poate fi explicată şi prin îmbătrânirea demografică a populaţiei, lucru subliniat de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi.
„Populaţia vârstnică este numeroasă, acest lucru fiind cauzat de o natalitate scăzută în raport cu rata mortalităţii. Numărul şi ponderea mare a vârstnicilor înseamnă o nevoie crescută de servicii medicale, sociale şi medico-sociale”, scrie într-un raport de activitate al DSP Galaţi.
În ciuda numărului mare de bolanvi, România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte fondurile alocate pentru îngrijirea bolilor creierului, „fenomen explicabil, în cea mai mare parte, prin absenţa serviciilor de îngrijire”, scrie Societatea Română Alzheimer.

Membrii familiei observă primii simptomele

Boala Alzheimer nu înseamnă doar pierderi ale memoriei, ci şi tulburări de comportament, de personalitate, pierderea abilităţii de a gândi corect şi de a efectua activităţi zilnice dintre cele mai simple. De obicei, membrii familiei observă modificările de la început, dar acestea pot fi sesizate şi de bolnavul însuşi. Vârsta înaintată, istoricul familial, bolile cardiovasculare, diabetul, sindromul Down şi terapia hormonală de substituţie sunt consideraţi factori de risc în apariţia bolii Alzheimer. Simptomele bolii includ: pierderi de memorie, dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor uzuale, tulburări de limbaj, dezorientare temporo-spaţială, tulburări de judecată, probleme cu gândirea abstractă, punerea anumitor obiecte în locuri neobişnuite, tulbuări ale dispoziţiei, modificări de personalitate, lipsa iniţiativei, somnolenţa pronunţată.

"Boala uitării", descoperită în 1901

Psihiatrul german Alois Alzheimer (1864-1915) a examinat-o, pe 25 noiembrie 1901, pe Auguste D., o pacientă în vârstă de 51 de ani, internată într-un spital din Frankfurt, pentru "tulburări cognitive progresive, halucinaţii, idei delirante şi degradare a personalităţii sociale". Diagnosticul pe care medicul german îl nota în foaia de observaţie a pacientei era unul nedefinit: "boală a uitării".
Femeia a rămas în grija medicului timp de cinci ani. După ce a murit, ca urmare a unei infecţii (bolile infecţioase reprezentau de departe principala cauză de mortalitate în Europa, la începutul secolului al XX-lea - n.r.), creierul femeii, obţinut în urma autopsiei, a fost studiat în amănunt de Alzheimer, care a observat o serie de modificări anatomice nedescrise de niciun alt medic înaintea sa. Pe 3 noiembrie 1906, în cadrul celei de-a 37-a ediţii a Conferinţei Psihiatrilor Germani din Sud-Vest, desfăşurată la Tübingen, cazul fostei paciente a fost prezentat de Alzheimer. Detaliile au fost ulterior publicate într-o revistă germană de specialitate, sub titlul "O îmbolnăvire particulară a scoarţei creierului".

Afecţiune a vârstnicilor, apărută şi la tineri

Deşi cea mai frecventă formă de demenţă este astăzi cunoscută cu numele său, Alois Alzheimer (foto) o numise demenţă presenilă, făcând referire la faptul că afecţiunea este întâlnită şi la pacienţi mai tineri. Boala Alzheimer este mai des diagnosticată în Statele Unite ale Americii, Canada, Australia şi în vestul, centrul şi nordul Europei. Totuşi, se crede că acest lucru se explică prin sistemele medicale mai bine puse la punct din aceste state, mai degrabă decât printr-o predispoziţie a locuitorilor acestor ţări.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Centrul Alzheimer din Galați este plin. Zeci de gălățeni beneficiază de tratamente moderne

Centrul pentru bolnavii de Alzheimer din orașul Galați este plin. 24 de pacienți sunt în interiorul unității construite de Consiliul Județean Galați. Ei beneficiază de tratamente moderne. Primul centru public destinat persoanelor care suferă de Alzheimer funcţionează în Port, într-o clădire care aparţine Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). Imobilul a fost renovat de Consiliul Județean cu bani din bugetul propriu. Investiția a fost de 300.000 de euro.

„După o investiție de 300.000 de euro câteva zeci de gălățeni care suferă de Alzheimer beneficiază de un tratament specific complet și o îngrijire la standarde moderne. M-am implicat în realizarea acestei investiții socio-medicale și rezultatele se văd. Noul centru are asigurată o dotare la parametri funcționali optimi şi personalul necesar îngrijirii bolnavilor. Medicii, asistentele și infirmierele sunt specializate în domeniu”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Lucrările la centrul Alzheimer din Port au durat aproximativ un an, iar inaugurarea a avut loc la sfârșitul anului trecut.

regionalpress.ro

[dcp100168]

Se închid trei centre din cadrul DGASPC Galaţi

Colegiul Director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială Galaţi a avizat în şedinţa din 23 februarie 2021 închiderea a trei centre din subordinea instituţiei. Este vorba despre Centrul de consiliere şi asistenţă pentru persoane cu tulburări de spectru autist, Centrul de zi pentru copii aflaţi în situaţii de risc de separare de părinţi şi Centrul de zi pentru persoane adulte cu handicap de tip Alzheimer din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Galaţi.

Motivaţia închiderii Centrului de consiliere şi asistenţă pentru persoane cu tulburări de spectru autist se referă la faptul că un astfel de serviciu social ar fi util să funcţioneze la nivelul acelor unităţi administrativ - teritoriale unde există beneficiari, pentru a fi cât mai facilă accesarea lui dat fiind problemele de sănătate ale copiilor şi/sau dificultăţile materiale şi de transport ale părinţilor. „Pentru zona municipiului Galaţi, Direcţia de Asistenţă Socială a municipiului Galaţi a dezvoltat şi dezvoltă în continuare serviciile sociale necesare nevoilor persoanelor cu tulburări de spectru autist şi există şi servicii sociale private (ONG-uri). În aceste condiţii menţinerea centrului nu se mai justifică“, se arată în referatul de aprobare.

În privinţa închiderii Centrului de zi pentru copii aflaţi în situaţii de risc de separare de părinţi din cadrul DGASPC Galaţi, Colegiul Director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială Galaţi consideră că: „Un astfel de serviciu social ar fi util să funcţioneze la nivelul acelor unităţi administrativ teritoriale care se confruntă cu astfel de situaţii putând asigura copiilor o masă caldă, posibilitatea de a-şi face lecţiile şi de a socializa cu alţi copii. Un astfel de centru înfiinţat la distanţă în structura DGASPC Galaţi este dificil de accesat de copiii din mediul rural, iar pentru cei din municipiul Galaţi, Direcţia de Asistenţă Socială a municipiului Galaţi a dezvoltat şi dezvoltă în continuare serviciile sociale necesare nevoilor comunităţii. De asemenea există în acest domeniu şi servicii sociale private (ONG-uri)“.

La Centrul de zi pentru persoane adulte cu handicap de tip Alzheimer din cadrul DGASPC Galaţi, închiderea a fost motivată de faptul că numărul de beneficiari este foarte mic. „Serviciile centrului erau accesate de un număr din ce în ce mai mic de beneficiari deoarece aceştia se orientau către serviciile sociale oferite de Primăria Galaţi/Direcţia de Asistenţă Socială a municipiului Galaţi sau de organisme private organizate, astfel încât, din februarie 2020, activitatea centrului este suspendată“, se arată în referatul de aprobare.

Consiliul Judeţean Galaţi a aprobat, marţi, 30 martie 2021, închiderea celor trei centre din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi.

monitoruldegalati.ro