Jump to content

Gălăţeanca Marlena Roimal traduce din norvegiană


dcp100168

Recommended Posts

Gălăţeanca Marlena Roimal traduce din norvegiană

Marlena Chirilă Roimal este o gălăţeancă din comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi. A absolvit Liceul Pedagogic "Costache Negri", a profesat ca învăţătoare timp de 15 ani, iar în 1994 a plecat în Norvegia, prin căsătorie. Prima sa traducere din norvegiană a fost publicată anul acesta, la Editura Univers: Jostein Gaarder - „Castelul din Pirinei”. ”Mă simt mândră că vin de unde vin şi că am şansa, prin intermediul literaturii, să mijlocesc acest schimb de cultură”, ne-a declarat doamna Marlena, recunoscând că o preocupă în mod deosebit „cum să facem ca tânăra generaţie să se desprindă de calculator şi să citească o carte. Librăriile din România, atâtea câte mai există, sunt sărace: aceleaşi cărţi pe care le citeam în copilăria mea, iar literatura pentru tineret lipseşte cu desăvârşire. Când m-am hotărât să traduc m-am gândit la literatura pentru tineret, dar mi-a fost imposibil să găsesc o editură în România interesată de aşa ceva. "Copiii noştri nu mai citesc! Cărţile nu se vând", mi s-a spus. În Norvegia există o literatură pentru tineret foarte bogată, sunt cărţi de aventură care împletesc irealul cu realul şi cu activităţile tinerilor din zilele noastre. Eu tot sper că voi găsi o editură interesată de acest gen de literatură, aş numi-o literatura contemporană pentru tineret”, ne dezvăluie românca din planurile sale.

Rebreanu ar fi pe placul norvegienilor

“Limba norvegiană n-a fost uşor de învăţat. Mi-au trebuit trei ani intensivi la facultatea de filologie, mai ales că doream să profesez tot în învăţământ. Le mulţumesc profesorilor mei din liceu care mi-au creat o bază solidă de cunoştinţe, ce mi-au fost de un mare ajutor când am ajuns aici. Primul scriitor clasic de care m-am apropiat a fost Bjornstjerne Bjornsson. Dar din favoriţii mei clasici nu lipsesc Henrik Ibsen, Knut Hamsun şi Sigrid Undset”. Un autor român care ar putea fi citit cu interes de publicul norvegian este, în opinia româncei noastre, Liviu Rebreanu, cu romanele sale reprezentative, "Ion" şi "Răscoala". „Norvegianul ţine la tradiţii, le conservă cu respect, iar tema moştenirii pământului a fost şi este mult discutată aici. În Norvegia, dragostea pentru lectură se dezvoltă în şcoală. Şcolile, în colaborare cu părinţii, cu biblioteca locală, cu autorii de cărţi organizează activităţi atractive în acest sens. În plus, tehnologia actuală oferă generaţiei tinere atâtea posibilităţi de "a lectura" o carte: mă refer la cărţile electronice, digitale. Lucrând în învăţământ, cunosc ce poate oferi literatura norvegiană pentru această categorie de vârstă. Constatând că această literatură este aproape inexistentă în librăriile din România, mi-a venit ideea de a traduce. Dar la acest capitol am întâlnit dezinteresul editurilor din România. Când spun tineri mă refer la grupa de vârstă între 10-15 ani.

Nu-ţi trebuie bani ca să mergi la bibliotecă…

Traducerile sunt pentru Marlena Roimal un hobby şi le face în timpul liber. Meseria sa de bază este cea de cadru didactic. “Poate că nu toţi tinerii ar cumpăra o carte, dar dacă aceasta este antrenantă şi plină de neprevăzut... Cititorul trebuie să se regăsească în personajele cărţii. Aici intervine colaborarea dintre editură şi translator. De comun acord trebuie să găsească, pe cât posibil, cartea potrivită pentru stilul de viaţă, mentalitatea şi preocupările tinerilor din ţara în a cărei limbă se traduce cartea. Societatea trebuie să se implice în promovarea culturii tinerei generaţii. În România, toată lumea vorbeşte de sărăcie. Nu trebuie să fii bogat ca să te duci într-o bibliotecă şi să împrumuţi o carte…”, mai spune românca noastră.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Din experienţa unui dascăl gălăţean: ce înseamnă să fii cadru didactic în Norvegia

„Marlena”, aşa îi spun elevii de la "Lunde 10-årige skole", şcoala de zece ani din localitatea Lunde, din districtul Telemark, aflat în sud-estul Norvegiei, la 250 kilometri de capitala Oslo, gălăţencei Marlena Chirilă Røimål. Şi asta nu în particular, ci chiar la ore. De ce? Pentru că în Norvegia este permis ca elevii să-şi strige dascălii pe numele mic. Iar din treaba asta, au numai de câştigat! „Cu cât relaţia cadru didactic-elev este mai strânsă, relaţie bazată pe încredere şi respect reciproc, cu atât rezultatele sunt mai vizibile”, spune Marlena Chirilă Røimål.

Cadru didactic atât prin pregătirea profesională, cât mai ales prin vocaţie, gălăţeanca, despre care aţi mai citit în pagina de Diaspora a ziarului „Viaţa liberă” a profesat ca învăţătoare în Galati timp de 16 ani, în 1994 a plecat în Norvegia, prin căsătorie şi a urmat cursurile Facultăţii de Filologie, secţia norvegiană, pentru a primi dreptul de a preda. Iată ce înseamnă să fii cadru didactic în Ţara Fiordurilor.

Doi profesori, plus asistenţi şcolari

„Avem un plan de învăţământ, o programă şcolară pe care trebuie s-o respectăm, dar modul de predare, metodele, cum ne programăm să parcurgem programa şcolară, asta  alegem noi înşine”, spune Marlena Chirilă Røimål. „Munca unui cadru didactic aici este o muncă de grup. Majoritatea claselor au în jur de 30 elevi. O clasă de 30 de elevi (la clasele I-VII) are două cadre didactice. Fiecare elev este evaluat individual şi dacă se constată că există unul sau mai mulţi elevi care au nevoie de mai multă «atenţie» şi «ajutor» atunci alături de cele două cadre didactice se adaugă unu-doi asistenţi şcolari (personal cu pregătire în domeniu). Cele două cadre didactice şi eventualii asistenţi şcolari colaborează zilnic, şi structurează modul de desfăşurare a fiecărei zile din săptămână”, ne-a explicat Marlena Chirilă Røimål.

Cadrele didactice îşi pot împărţi obiectele de studiu după preferinţe şi aptitudini. La fel, clasa se poate împărţi în două: 15 elevi pot avea norvegiana cu un cadru didactic, iar ceilalţi 15 pot avea matematica cu celălalt cadru didactic - simultan în săli de clase diferite. „Munca unui cadru didactic este mult mai uşoară şi mai efectivă cu grupe mai mici de elevi”, spune Marlena Chirilă Røimål.

Relaţia cu părinţii

Colaborarea dintre cadru didactic - elev - părinţii elevului este foarte importantă. Şedinţele cu părinţii sunt individuale şi confidenţiale. Fiecărui elev îi sunt rezervate 30 minute. La şedinţă participă părinţii şi elevul. În cadrul şedinţei se face evaluarea elevului şi se schiţează un plan de lucru individual. Un punct important în cadrul şedinţei îl reprezintă opinia elevului despre interacţiunea lui cu colegii şi mediul social al clasei, şcolii, a precizat gălăţeanca. „În momentul când ai primit diploma de cadru didactic, şcoala şi conducerea şcolii au încredere în competenţa ta. Nu există inspecţii şi moduri de evaluare a cadrelor didactice. Competenţa unui cadru didactic iese în evidenţă când reuşeşte să creeze o omogenizare a clasei, când reuşeşte să ridice nivelul celor mediocri şi să stimuleze elevii cu aptitudini”, spune Marlena Chirilă Røimål.

Cât de respectat este dascălul

Am fost curioşi care este statutul cadrului didactic în Norvegia. Iată ce ne-a răspuns Marlena Chirilă Røimål: „Statutul cadrelor didactice este proporţional cu durata anilor de studiu. Iar durata studiilor pentru cadrele didactice este: pentru şcoala obligatorie - patru ani, pentru liceu – cinci ani, pentru – universitate - 7,5 ani. Toţi absolvenţii Institutului Pedagogic care termină cu 4 ani (echivalenţa internaţională - bachelor-grad) sunt competenţi să predea de la clasa I până la a X-a. Avem acelaşi statut, acelaşi salariu, şi ne numim "Lærer", cadru didactic. Alegerea ciclului se face după preferinţe sau posturi libere. Pentru a preda la liceu (clasele XI-XII) ,cadrele didactice îşi contituă studiile cu al cincilea an, numit "mellomfag" (echivalenţa internaţională - master-grad)”, spune Marlena Chirilă Røimål.

Cât de bine plătit este

Din păcate, nici în Ţara Fiordurilor salariul nu reflectă întotdeauna studiile şi munca prestată, din păcate: „Exista meseriaşi care câştigă mai bine decât un cadru didactic. Iar un cadru didactic are patru – cinci ani de studii în plus. Asta nu ne face să fim mai puţin mândri de ceea ce facem zi de zi: formăm generaţia de mâine. Eu consider că este o muncă nobilă care-ţi dă multe satisfacţii şi este respectată de societate. Diferenţe de salariu între profesiile intelectuale există, dar nu sunt mari. Concluzie: Nu există societate perfectă şi implicit nici sistem de învăţământ perfect. Ceea ce este pozitiv este faptul că se încercă continuu să se găsească căi, metode eficiente de a se îmbunătăţi calitatea învăţământului”, ne-a declarat profesoara.

Două reforme, dar bune!

În vreme ce în învăţământul din România o ducem din reformă în reformă - reforme ale căror victime permanente sunt elevii şi profesorii - sistemul de învăţământ norvegian, în ultimii 20 de ani, a fost ghidat de două reforme de învăţământ! Acestea au avut ca ţel să pună în aplicare metode cât mai eficiente de a educa şi integra în sistem orice copil, adolescent, tânăr, indiferent de moştenirea genetică şi capacitatea lui intelectuală. Norvegienii s-au inspirat de la suedezi, finlandezi şi danezi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.