Jump to content

Mai bine bugetar decât... patron


Recommended Posts

Posted

Trist, dar adevărat

TRAI, NENEACĂ, PE BANII STATULUI

* Investitorii gălăţeni spun că e mai profitabil să fii angajat la stat decât să ai afacerea ta * Veniturile bugetarilor ajung, în unele sectoare, la sume colosale * Bugetul statului - alimentat de IMM‑uri şi "găurit" de marile companii * Mediul de afaceri este în impas: doar 1,3 la sută dintre românii maturi au pornit o afacere în ultimii trei ani

Azi, Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi sărbătoreşte 15 ani de la înfiinţare. Firesc, este un moment de bilanţ, pe care întreprinzătorii îl vor face, cu siguranţă. Tocmai pentru că ne pasă de soarta întreprinderilor mici şi mijlocii gălăţene, ne‑am gândit să facem o analiză la zi a mediului de afaceri românesc şi a relaţiei acestuia cu statul. O să vedeţi că situaţia este departe de a fi idilică.

Datorii de două miliarde de euro

Un lucru este sigur: bugetul de stat este alimentat de IMM‑uri şi ciuruit de marile companii de stat şi private. Potrivit raportului prezentat de Ministerul Economiei şi Finanţelor, la sfârşitul lui 2007 existau în România 238 de mari datornici la buget, datoria lor însumând peste două miliarde de euro. Practic, aceşti datornici trăiesc pe banii statului, de vreme ce nu‑şi plătesc impozitele.

Pe prima poziţie a acestui top al ruşinii se află Compania Naţională a Huilei Petroşani, cu o datorie totală (impozite şi taxe neplătite) de 410 milioane de euro. Asta în condiţiile în care compania amintită a beneficiat în 2006 de o ştergere a datoriilor istorice, care se cifrau la peste jumătate de miliard de euro. Pe locul doi se află UCM Reşiţa (compania privatizată în urmă cu patru ani, când i s‑au şters datoriile), care a acumulat impozite neplătite în sumă de 347 milioane de euro. "Podiumul" este completat de o altă companie de stat - Termoelectrica SA - cu datorii de 109 milioane de euro.

Alte companii cu mari datorii: CN CFR SA (de stat) - 76 milioane euro, ALRO SA Slatina (privată) - 61 milioane euro, E‑ON Gaz Distributie - 45 milioane euro, Carrefour SA - 22 milioane euro. Precizăm este vorba de impozitele restante raportate la 31 decembrie 2007.

Iată ce spune despre această situaţie Marian Filimon, preşedintele PIMM Galaţi: "IMM‑urile care întârzie cât de puţin o plată sunt imediat controlate, amendate, executate silit. În acelaşi timp, o serie de mamuţi industriali beneficiază de tratament preferenţial, deşi au datorii uriaşe către stat. Nu este corect să se opereze cu două unităţi de măsură".

S‑au săturat românii să fie patroni?

Statisticile privind afacerile nou create arată un lucru alarmant privind mediul de afaceri românesc. În ultimii trei ani, doar 1,3 la sută dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani au avut curajul să pornească o afacere. Spre comparaţie, proporţia este de 2,7 la sută în Anglia, de 3,4 la sută în SUA, de 4,3 la sută în Spania şi de 10 la sută în China. Destul de prost stăm şi la intenţiile de afaceri. Dintre românii chestionaţi, doar 2,9 la sută au declarat că au de gând să se apuce de o afacere în viitorul apropiat. Alţii, însă, au curaj mult mai mare: ungurii - 3,8 la sută, grecii - 4,6 la sută, americanii - 6,5 la sută.

Firesc, ne‑am întrebat ce‑i face pe întreprinzătorii atât de rezervaţi. Răspunsul ni l‑a dat tot preşedintele IMM‑urilor gălăţene: "Sunt mai multe cauze. Una este creşterea economică şi pătrunderea multinaţionalelor, care oferă salarii foarte mari, de ordinul miilor de dolari pe lună. Asta îi face pe mulţi să prefere statutul de salariat în locul aceluia de mic întreprinzător. O altă cauză este migraţia masivă a românilor. Practic, au plecat oamenii cu spirit antreprenorial. În fine, a treia cauză ar fi că este mult mai comod să te angajezi la stat, mai ales că salariile încasate de bugetari sunt de multe ori mai mari decât cele oferite la privat". Normal, am zice. Bugetul unei firme nu‑i sac fără fund ca bugetul de stat. Şi, am adăuga noi, o altă cauză şi anume birocraţia, care însoţeşte decretul şi apoi derularea oricărei afaceri private.

Fă‑mă, mamă, bugetar!

Adevărul cel adevărat este că e bine să fii salariat la stat. Mai ales în administraţie. Nu vă luaţi după salariul de încadrare declarat, că nu este relevant. Dincolo de ce scrie pe organigramă, angajaţii statului primesc cele mai năstruşnice sporuri posibile. Iată câteva: spor de praf (primit de judecători, arhivari, conţopişti etc), spor de amabilitate (pentru toţi cei care intră în contact cu publicul şi numai amabili nu sunt), spor pentru dispozitiv (în sensul că poţi fi chemat de acasă în cazul unor evenimente de genul inundaţii, cutremure etc), spor pentru utilizarea xeroxului, spor pentru radiaţii (nu se dau celor care muncesc cu bomba nucleară, ci oricărui birocrat prin încăperea căruia trec trei fire), spor de hrană (pentru militari în special) etc, etc. La astea se adaugă primele: de porc, de miel, de vacanţă, de ziua cu pricina (a magistratului, a poliţistului, a armatei, s.a.m.d), de al 13‑lea salariu, pentru haine (da, există şi aşa ceva)... Apoi vin stimulentele pentru activităţile de inspecţie şi control. Un calcul simplu, ne arată că un bugetar poate încasa, de fapt, dublu faţă de salariul trecut în cartea de muncă. Iar asta doar pentru că îşi îndeplineşte sarcinile de serviciu şi nimic mai mult.

Amendez, deci câştig!

Haideţi să vă dăm doar două exemple de stimulente "grase" primite de bugetari. Este vorba de procentul din amenzi pe care‑l primesc angajaţii Gărzii de Mediu şi ai Gărzii Financiare.

Anul trecut, cei 1508 angajaţi ai Gărzii Financiare au primit 15 la sută din amenzile încasate şi 7 la sută din contravaloarea bunurilor confiscate. La o valoare totală de 282,3 milioane de lei, a rezultat un fond de stimulare de 34 milioane lei, respectiv un bonus lunar (peste salariu) de 1.800 lei (18 milioane de lei vechi) pentru fiecare salariat.

Aproximativ la fel s‑a întâmplat la Garda de Mediu, unde fondul de stimulare este de 25 la sută. Aici, bonusul s‑a ridicat la 2.200 lei lunar pe salariat. Atenţie, este vorba de sume în plus la salariu.

La începutul acestui an, Comisia Europeană şi FMI atrăgeau atenţia că România trebuie să‑şi coreleze creşterile salariale cu productivitatea muncii. Dacă ne explică cineva cum a crescut productivitatea muncii în aparatul de stat de s‑a ajuns la o aşa explozie salarială, atunci cu siguranţă că acela e bun de economist şef la FMI.

În vreme ce în instituţiile statului se duce o luptă continuă pentru a inventa noi şi noi sporuri şi bonificaţii pentru birocraţi, românul este cocoşat de circa 480 de impozite şi taxe diferite, menite să alimenteze cu fonduri uriaşa armată de funcţionari. Poate părea incredibil, dar din 2003 şi până acum s‑au "scos pe piaţă" 5300 de acte normative care introduc sau modifică impozite, iar numărul de bugetari a depăşit deja numărul de angajaţi cu carte de muncă din sectoarele productive din România.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24178

Posted

Eu sunt bugetar si am un salariu sub 10 milioane de lei vechi. Din banii primiti la salariu, imi platesc intretinerea si toate datoriile, apoi imi fac cumparaturile de la magazinele comertului nostru "socialist". Nu imi cumpar haine si alte bunuri din strainatate. Nu consider ca nu imi fac datoria fata de patronii din Romania.

  • 3 months later...
Posted
Eu sunt bugetar si am un salariu sub 10 milioane de lei vechi. Din banii primiti la salariu, imi platesc intretinerea si toate datoriile, apoi imi fac cumparaturile de la magazinele comertului nostru "socialist". Nu imi cumpar haine si alte bunuri din strainatate. Nu consider ca nu imi fac datoria fata de patronii din Romania.

Oana, da' sefa/seful tau ce salariu are? Sunt bugetari si bugetari, Oana.

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.