Jump to content

Schema afacerilor cu fier vechi în România


dcp100168

Recommended Posts

Afaceri ”la negru” scoase la lumină

Afacerile derulate prin firme ”de apartament” sunt, se pare, printre preferatele românilor când vine vorba de îmbogăţire pe căi necinstite. Nu mai puţin de 16 persoane au fost identificate de poliţiştii de la Crimă Organizată ca făcând parte din grupuri infracţionale care se ocupau cu vânzarea la negru a produselor metalurgice şi a păgubirii mai multor societăţi prin plata cu CEC-uri false.

Fier de miliarde tranzacţionat ”la negru”

Nouă persoane din localitatea gălăţeană Iveşti sunt cercetate de procurorii DIICOT după ce s-a stabilit că au prejudiciat bugetul de stat cu 3,5 milioane de lei prin neplata taxelor şi impozitelor aferente unor afaceri. Trei dintre persoanele acuzate, considerate a fi capii afacerii, sunt membre ale clanului Stănescu din Iveşti, locuiau în palate din localitate şi au vârste cuprinse între 19 şi 40 de ani. Aceştia, în perioada 2002-2008, au înfiinţat mai multe firme fantomă pentru care angajau ca administratori persoane sărace, fără cunoştinţe de contabilitate, care în schimbul unor sume modice acceptau condiţiile impuse de capii afacerii. Prin intermediul acestor firme, învinuiţii vindeau produse metalurgice, fără a evidenţia în contabilitate operaţiunile comerciale şi fără a plăti impozitele la stat. În urma mai multor descinderi la domiciliile acestora, poliţiştii de la Crimă Organizată însoţiţi de mascaţii DPIR au ridicat mai multe documente financiar-contabile, 30.000 lei, un kilogram de bijuterii de aur trei autoturisme şi două tiruri. Unul dintre suspecţi a fost arestat iar celelalte opt persoane sunt cercetate în libertate pentru spălare de bani şi evaziune fiscală.

În numele administratorului-fantomă

Şapte persoane din Galaţi s-au folosit de o firmă pentru a înşela mai multe societăţi comerciale din ţară, plătindu-le cu file CEC fără acoperire. Poliţiştii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Galaţi au stabilit că aceştia, în perioada noiembrie 2006 - martie 2007, au întocmit cereri de ofertă în numele unei societăţi comerciale din Galaţi la care era numit un administrator fictiv, pe care le înaintau prin fax sau e-mail către diverse firme din ţară, a căror adrese le luau din cataloagele cu furnizori de materiale de construcţie, băuturi, plante şi copaci ornamentali, băuturi sau dulciuri. În convorbirile telefonice ulterioare, suspecţii îşi atribuiau nume şi calităţi fictive, pentru a nu fi identificaţi. Conveneau să le fie furnizate mărfurile şi plăteau cu CEC-uri penru care nu aveau acoperire în conturile bancare. În urma mai multor percheziţii domiciliare, anchetatorii au descoperit un calculator, un laptop, ştampile, facturi şi alte înscrisuri folosite. Pentru trei dintre suspecţi, Tribunalul Galaţi a emis mandate de arestare preventivă şi a dispus începerea urmăririi penale pentru înşelăciune şi evaziune fiscală a altor două persoane.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=2

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Evaziune de un milion de euro, la Iveşti

Ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor Galaţi au început – pe 1 februarie - urmărirea penală faţă de Claudiu D., de 43 ani, Geanina T., de 32 ani, Gelu S., de 41 ani, German S., de 50 ani, Florin S., de 23 ani şi Racovina S., de 76 ani, toţi din comuna Iveşti, judeţul Galaţi, asociaţi şi administratori la o societate comercială. Cei 6 sunt cercetaţi pentru evaziune fiscală, utilizarea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Afaceri cu tablă

Cercetările oamenilor legii au arătat că, în perioada 2007-2009, iveştenii au făcut mai multe tranzacţii comerciale cu tablă, fără a declara veniturile realizate şi fără a achita taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, sumele încasate urmare a mărfurilor vândute fiind utilizate în scopuri personale. Prejudiciul cauzat bugetului de stat, ca urmare a sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale este în valoare de 1.021.041 lei; asta în timp ce valoarea retragerilor utilizate în scopuri personale este de 740.000 lei, declară Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Galaţi. Până la ora aceasta, banii nu au fost recuperaţi.

http://www.viata-libera.ro/articol-Mega-evaziune_fiscala_la_Ivesti_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Descinderi şi maşini confiscate la Iveşti

Duminică, procurorii DIICOT cu sprijinul jandarmilor şi poliţiştilor de la Crimă Organizată au organizat o acţiune la Iveşti. Din informaţiile disponibile la acest moment se pare că acţiunea a fost făcută pe linia combaterii infracţiunilor economico-financiare. Mai multe persoane au fost aduse la audieri, iar în urma descinderilor ar fi fost confiscate şi cinci maşini de lux, potrivit unor surse neoficiale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

POLIŢIŞTII AU DESTRUCTURAT UN GRUP INFRACŢIONAL ORGANIZAT CARE A PREJUDICIAT STATUL ROMÂN CU APROXIMATIV 1,5 MILIOANE EURO

În dimineaţa zilei de 08.01.2012, procurorii D.I.I.C.O.T Serviciul Teritorial Galaţi şi poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi împreună cu poliţişti din cadrul Inspectoratelor de Poliţie ale Judeţelor Galaţi şi Brăila şi cu sprijinul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Galaţi au efectuat 15 percheziţii domiciliare în localităţile Iveşti, Lieşti, Griviţa şi în municipiul Galaţi.

Acţiunile poliţiştilor au vizat destructurarea unui grup infracţional organizat care, în perioada 2009 – 2011, a înfiinţat mai multe societăţi comerciale pe numele unor persoane interpuse, prin intermediul cărora se desfăşurau activităţi comerciale, fără ca acestea să fie evidenţiate în contabilitate.

În urma descinderilor, 21 de persoane au fost conduse la sediul poliţiei pentru cercetări şi, în urma audierilor, 7 dintre acestea au fost reţinute pe bază de ordonanţă, urmând ca în cursul zilei de azi să fi prezentate Tribunalului Galaţi, cu propunere de arestare preventivă pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Prejudiciul cauzat statului se ridică la aproximativ 1,5 milioane euro, iar pentru recuperarea acestuia s-a aplicat sechestru asigurător pe 4 imobile şi 8 automobile de lux.

Cercetările continuă pentru documentarea întregii activităţi infracţionale a membrilor grupării.

politiaromana.ro

Link to comment
Share on other sites

Şapte arestaţi după descinderile de duminică

Luni seară, judecătorii Tribunalului Galaţi au emis mandate de arestare pe numele celor şapte persoane reţinute duminică de procurorii DIICOT sub acuzaţiile de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Mandatele de arestare preventivă au fost emise pentru 30 de zile pe numele lui Istrate Stănescu, zis "Bran", Duca Stănescu, Victor Stănescu, Mihalache Stănescu, Săndel Toader, Marin Toader şi Claudiu Dimovici. Istrate Stănescu, Duca Stănescu şi Victor Stănescu sunt acuzaţi că ar fi constituit grupul infracţional la care au aderat şi alte 14 persoane.

Cei şapte au fost reţinuţi după ce procurorii DIICOT şi poliţiştii de la Crimă Organizată au efectuat 15 percheziţii domiciliare în Iveşti, Lieşti, Griviţa şi Galaţi. Din primele cercetări a reieşit faptul că, în perioada 2009 – 2011, grupul infracţional a înfiinţat mai multe societăţi comerciale pe numele unor persoane interpuse, prin intermediul cărora se desfăşurau activităţi comerciale, fără ca acestea să fie evidenţiate în contabilitate. Prin astfel de acţiuni bugetul statului a fost prejudiciat cu 1,5 milioane de euro.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cum s-au îmbogăţit "aristocraţii" din palatele ţigăneşti

De ani buni, Garda Financiară, Poliţia şi, mai nou, procurorii ­DIICOT încearcă să pună capăt evaziunii fiscale ce asigură bunăstarea proprietarilor de palate din mahalaua Blăjerii de Sus din comunele gălăţene Iveşti şi Lieşti. Rromii din Iveşti, Lieşti şi Toflea au ­intrat în afaceri în primăvara lui 1990, când, profitând de blocajul din economie şi de faptul că directorii puteau fi corupţi foarte uşor, au început să facă afaceri cu întreprinderile de stat.

Spre exemplu, aprovizionau cu lingouri de zinc Şantierul Naval Galaţi, revânzând de fapt drojdia de zinc pe care o cumpărau de la secţia de zincare a şantierului, pe care o topeau, îi îmbogăţeau conţinutul în zinc şi o turnau în lingouri.

Un şef de la serviciul aprovizionare era să leşine când partenerul din Iveşti i-a vărsat pe birou o sacoşă cu bani, ca să semneze contractul pe loc. În anii ce au urmat, firme din Iveşti cu denumiri ca Nicovala de Aur SRL sau Ciocanul de Aur SRL au falimentat baza de materiale metalice Admet SA Galaţi, de la care au luat cantităţi impresionante de profile metalice pe care au uitat să le plătească. Aceleaşi firme au intrat şi în filiera firmelor-„căpuşă" de la Sidex. Aşa au făcut bani pentru ridicarea palatelor.

Acum fac afaceri cu metale pentru averi, limuzine de lux, bunăstare. 2012 a început cu o descindere a procurorilor ­DIICOT şi poliţiştilor de la ­„Crimă Organizată", care la ­finalul a 15 percheziţii domiciliare la Iveşti, Lieşti şi Galaţi au reţinut şapte persoane, arestate preventiv pentru constituirea unui grup infracţional, evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul adus statului fiind de 1,5 milioane euro.

Potrivit DIICOT, liderii grupării erau Stănescu Istrate, Stănescu Duca şi Stănescu Victor, care au constituit grupul infracţional la care au aderat alte 14 persoane şi care „în perioada 2009-2011 a înfiinţat mai multe societăţi comerciale pe numele unor persoane interpuse, prin intermediul cărora se desfăşurau activităţi comerciale, fără ca acestea să fie evidenţiate în contabilitate". Prejudiciul produs statului prin evaziune este de peste 5 milioane lei.

Cazuri de evaziune trase la indigo

Un alt caz descoperit la Iveşti de poliţiştii de la IPJ Galaţi pare tras la indigo. Şase „oameni de afaceri" din Iveşti, care făceau comerţ cu tablă, au reuşit un „tun" de 1 milion.

„Poliţiştii au început urmărirea penală faţă de Claudiu D. (43 ani), Geanina T. (32 ani), Gelu S. (41 ani), German S. (50 ani), Florin S. (23 ani) şi Racovina S. (76 ani), asociaţi şi administratori la o societate comercială, care au făcut mai multe tranzacţii comerciale cu tablă, fără a declara veniturile realizate şi fără a achita impozitele datorate bugetului de stat, sumele încasate ca urmare a mărfurilor vândute fiind utilizate în scopuri personale. Prejudiciul cauzat ca urmare a sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale este în valoare de 1.021.041 lei, în timp ce valoarea retragerilor utilizate în scopuri personale este de 740.000 lei", preciza purtătorul de cuvânt al IPJ, subcomisar Cristina Tatulici.

La Iveşti, „aglomeraţie" de firme-fantomă

În 2010, Garda Financiară din Galaţi a descoperit că 11 firme fantomă din Iveşti au ţepuit statul cu peste 1,5 milioane lei. Spre exemplu, Relmetserv SRL Iveşti exista doar pe hârtie, patronul Marin Mihăiţă, care prin evaziune prejudiciase statul cu 253.484 lei, fiind de negăsit. Patronii Vlasimar SRL Iveşti, Vasilica Neagu şi Ilie Zotalis, refuzau sistematic să prezinte documentele contabile. Comisarii au reuşit să realizeze o evidenţă contabilă şi să reconstituie evaziunea pe baza facturilor, chitanţelor şi ordinelor de plată obţinute de la 15 societăţi care cumpăraseră de la Vlasimar SRL profile din oţel şi tablă.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Schema afacerilor cu fier vechi în România

Fierul vechi a ajuns în România mai păzit ca un transport de pietre preţioase. E valoros dar la îndemâna hoţilor. Zeci de trenuri sunt atacate anual în triaje, unde grupari bine organizate dau năvală la un semn şi acţionează profesionist. Două milioane de tone de feroase iau drumul exportului, nu înainte însă să mai treacă printr-o suveică a ilegalităţilor. Pare un război cu morile de vânt, în care autorităţile - depăşite numeric, sunt resemnate şi de multe ori părtaşe la furt.

O zi de vara pe liniile CFR Marfa, in zona Triajului hunedorean Simeria. O garnitura incarcata cu fier vechi trece catre portul Constanta. Transportul e insotit de paznici inarmati cu bastoane si pistoale cu gaze, echipati pentru asalt. Cativa carutasi stau in apropiere, unul ascuns chiar langa calea ferata. Sunt jefuitorii de tren. Cand garniturile nu sunt pazite, dau atacul. De cum opreste marfarul, hotii invadeaza in haite. Cand sunt luati la intrebari, suspectii devin violenti chiar si cu fortele de ordine.

Cand spui fier vechi in Romania, spui una dintre fraudele mari ale acestei tari. Un teren minat in care investigatiile se fac prea tarziu si responsabilii rar ies la rampa. Fierul vechi e in mare parte furat si plimbat prin actele mai multor firme, in tranzactii fictive si in cele din urma ajunge la export. O tara intreaga ajunge mormane de deseuri si nimeni nu poate stopa o frauda de sute de milioane de euro anual.

In Romania sunt zeci de triaje in care mii de trenuri de marfa opresc silit. Hotii sunt atit de bine informati si organizati, incit vin la furat ca la serviciu: in fiecare zi, la ora exacta. Rabdatori, s-au obisnuit cu intarzierile marfarelor si asteapta sosirea vagoanelor pline, din care sa fure rapid.

Triajele Ploiesti - Prahova, Titu - Dambovita, Otelul Rosu - Caras Severin sau Movileni - Galati ori la Fetesti in Constanta sau chiar Chitila, langa capitala, sunt celebre pentru atacurile fulger.

In Ploiesti, pe strada Podul cu Trei Guri se fura cu 5 maini. Langa liniile de cale ferata se aduna la 7 dimineata o armata de tineri. E alerta maxima, fiecare isi ocupa locul strategic. Suntem in cartierul marginas Mimiului, intr-o zona cu restrictie de viteza, inainte de Gara Ploiesti-Sud. E asteptat un tren plin cu sarma. Doi tineri s-au urcat pe o pasarela, sa vada daca garnitura va fi insotita de agenti de paza, in timp ce la marginea strazii e adusa o caruta. Trenul isi face aparitia, insa in acelasi timp vin in patrula si agentii de la Politia Transporturi. Planul de atac e astazi dejucat. Supararea e pe masura. Rromii din zona se folosesc de minori, pe care ii trimit pe trenuri. Daca sunt prinsi, nu raspund penal.

Il abordam pe unul dintre tineri, care recunoaste de fata cu politia cum participa la atacurile asupra marfarelor.

Fix in aceeasi zona acum patru luni un minor a fost impuscat in cap, cand incerca sa fure fier dintr-un tren. Cu doua saptamani inainte, un alt tanar s-a electrocutat, intrand in arcul electric de deasupra vagoanelor.

"Problema e - spune Madalin Stroe Sef Politia TF Ploiesti - ca ei arunca fierul, nu ii prinzi in flagrant si dupa aceea vin sa il ridice si daca ii surprinzi atunci spun ca l-au gasit in zona si asta nu mai este furt. E greu de demonstrat."

Un alt fief celebru al atacatorilor e la Chitila. Anul trecut, 64 de focoase pentru rachete militare au disparut in conditii misterioase, dintr-un tren pazit cu pustile, de jandarmi. Componentele au plecat din fabrica de armanent de la Zarnesti si urmau sa ajunga la o unitate din Bulgaria. La ultima verificare a garniturii inainte de a trece granitei, in statia Giurgiu Nord, cineva a descoperit ca sigiliile unui vagon au fost rupte iar incarcatura se evaporase. Anchetatorii au crezut ca ar fi fost un furt la pont, insa doua zile mai tarziu au avut o mare surpriza: "A facut acolo o hazna, o groapa, si acolo au gasit focoasele".

Iar cand nu fura din garniturile de tren, bandele de hoti se orienteaza la infrastructura feroviara. In februarie la Simeria, o grupare de sase indivizi a fost anihiliata. Au fost prinsi cand incercau sa duca la fier vechi componente valoarase, sustrase de la osiile vagoanelor si de la macazuri.

Acestea sunt furturile mici. Adeveratele tunuri sunt infractiunile economice de pe urma afacerilor intre centrele mici si marile depozite de colectare. 80 la suta din comertul cu fier vechi este derulat la negru, fara acte, fara taxe si impozite. Marile depozite apeleaza la firme fantoma pentru a scoate fierul din tara. Sute de milioane de euro ajung illegal in buzunarele unor patroni, prin tranzactii fictive.

La Strehaia, in Mehedinti, Sintesti, in Ilfov, Sarulesti, in Calarasi sau Ivesti, in Galati s-au ridicat palate si s-au facut averi din afacerile cu fier derulate doar pe hartie. Politia descinde in astfel de zone odata la patru luni. Interventiile au loc cu zeci de mascati si ofiteri cu acoperire, pentru ca suspectii evazionisti devin periculosi cand sunt deranjati.

Un process complex are loc in aceste zile la Galati - pe rolul Tribunalului e un dosar cu peste 5 mii de pagini - protagonisti, 22 de barbati si femei din localitatea Ivesti. In acesta comuna sunt in jur de o mie de firme care teoretic fac afaceri cu fier. Doar pe hartie. O mare parte dintre patroni sunt inculpati in dosare penale de evaziune fiscala, sunt cercetati acum, dupa ce ani la randul si-au cladit proprietati uriase. La Ivesti e paradisul palatelor cu turnulete si multe etaje, cu gospodarii pavate cu marmura si intesate cu masini de lux. O parte dintre bolizi au fost deja confiscati de autoritati, dupa ce procurorii au stabilit ca aici ar functiona o retea de crima organizata, cu o structura piramidala, de tip mafiot.

"S-a pornit cu 4 romi din comuna Ivesti, ca in final acesti 4 romi sa fie la conducerea acestui grup infractional - ne spune Rodica Arhip judecator Tribunalul Galati. Si in timp s-au organizat de tipul filmelor mafiote de care citim in romane. La un moment dat cei de la baza nu mai doreau sa fie cunoscuti de intreg grupul infractional." Reteaua era condusa de Istrate Stanescu zis "Bran", sustine acuzarea, care avea in subordine un fiu si doi gineri. Acestia la randul lor aveau in subordonare alte 18 persoane. Prejudiciul se ridica la 5 milioane de lei, rezultat din afacerile derulate prin 26 de firme, de pe urma carora inculpatii au obtinut venituri aproape 5 milioane de euro, in doar cativa ani.

Daca Fiscul vaneaza activitatea depozitelor mici, companiile mari, care taie si colecteaza deseuri feroase intra rar in vizorul autoritatilor, anchete incep tardiv, cand nu mai gasesti nici fier nici actele din arhiva. Filmati pe ascuns, jucatorii mai mici, cercetati pentru evaziune spun ca investigatiile se opresc intotdeauna la esalonul doi si nu ating firmele mamut din domeniu, desi acestea ar comanda si sustine fenomenul infractional din piata fierului.

Schema evaziunii e simpla, dar lantul implica mai multe societati comerciale.

Totul pleaca de la proprietarul sau lichidatorul unei fabrici, care face licitatie pentru vanzarea a 10 mii de tone de fier, si in realitate taie si vinde 20 de mii de tone. Adica 10 mii de tone vandute la negru iar banii se impart intre toti cei implicati in licitatie.

Cele 20 de mii de tone sunt cumparate de un depozit mare care face colectare si valorificare. Acest depozit va avea in stoc o cantitate de doua ori mai mare decat in acte si are nevoie sa "albeasca" in acte deseurile. Apeleaza la 10 firme fantoma, care ii vand pe hartie fiecare cate o mie de tone. Aceste firme au fost infiintate special pentru a sprijini activitatea companiilor mamut si apartin in general unor indivizi care se imbogatesc peste noapte. Ei accepta sa taie facturi pentru livrari fictive de fier, primesc un comision din valoarea marfurilor tranzactionate. Cele 10 firme raman cu datoriile catre stat - impozit si TVA. In cele din urma se inchid.

Pentru a demonstra buna credinta, depozitele mari fac viramente bancare catre reprezentantii firmelor fantoma, ca si cand ar fi cumparat fier in realitate. Firmele fantoma scot banii cash de la banca si ii returneaza depozitului, mai putin comisionul, cam un sfert din valoarea marfii. Asa obtin depozitele documente pentru marfa la negru.

Firmele fantoma sunt inregistrate si autorizate de Agentia Pentru Protectia Mediului, care da avize pe banda rulanta, in ideea ecologizarii tarii, fara ca sa verifice in prealabil si daca societatile respective au punct de lucru existent. Asa se face de exemplu ca o firma cu sediul intr-un palat cu turnulete din Sintesti, figureaza cu punct de lucru in Bucuresti, pe strada Pargarilor, in sectorul 2. Doar ca la fata locului e un magazin pentru materiale de constructii, nicidecum pentru deseuri feroase.

Inapoi la Ivesti in Galati, toate rudele celor inculpati lasa sa se inteleaga ca reteaua ar fi mult mai mare iar sefii nu sunt cei pe care procurii ii cerceteaza. "Din tot Ivestiul i-a bagat numai pe astia 4. Sa aduca tot Ivestiul sa se vada care ii vinovat si care nu-i." Toti fac afaceri cu fier acolo? De la A la Z. Fara camera de filmat, localnicii ii dau in vileag pe capii afacerii. "E Bulibasa, il stie si politia.. Si nu are niciun dosar? Nu are niciun dosar. Murim crapam si asta numai Dzeu stie de sus."

Bulibasa la Ivesti e Cezar Stanescu. Liderul comunitatii nu apare insa oficial in niciun dosar penal. Caldararii din comunitatea sa povestesc despre afaceri cu "paravan", pe care Bulibasa si rudele sale apropiate le-ar derula prin intermediul unor alte persoane. "A facut case masini aur, a facut, pe ei a facut. Si nu una, zece firme. Si stie Galatiul. Si ce face baga la inaintare niste femei? Niste femei si le face firme fantome. Ei ia banii, ii scoate din banca si ii da la ei."

Destainuirile privesc si sferele de influenta la care Bulibasa ar avea acces. "Aici la noi, pe Ivesti, pe judetul Galati, ca de asta nu am vrut (sa vorbesc), sunt niste presiuni. Care pleaca din minister. .. Se dau si cate un miliard sau doua sa te scoata din dosare, unde sunt probleme mai mari."

L-am cautat pe Bulibasa, la Ivesti. Mai repede numeri turnuletele de la toate palatele, decat sa il gasesti. Cu mana pe inima bulibasa se jura ca nici el sau rudele apropiate nu au afaceri ilegale cu fier. "Fac cazane de tuica, altul mai are un butic, altul cu o afacere, cu ce poate sa traiasca orisicare."

Fara sa stie ca sunt filmati, rromii spun ca Bulibasa are relatii sus-puse, la Bucuresti. "Cand discutam eu cu bulibasul, e unul care e de aici de la noi, era prefect de Galati. Daca ati auzit de Paul Dobre, care e la minister. Pe ala, cand are o problema, il suna." Paul Dobre fostul ministru? Dar el unde a fost ministru, asta? "Paul Dobre a fost la Administratie. Administratie si Interne." "Erau mana in mana, se intalneau la Prefectura, si discuta ca sa nu fie vreo problema. Si isi lua dreptul." "E cel mai smecher, adica in relatii. De dinainte de 2000. Pai si Paul Dobre se baga pentru el de la nivelul asta, adica un ministru pentru un bulibasa de la Galati? Banul, banul dicteaza. Daca sunt o mie de firme, daca ii duce un miliard sau 500 de milioane de la fiecare firma, cati bani face? Deci banii ajung pana la Bucuresti."

Pana in anul 2000 Victor Paul Dobre a fost prefect de Galati. Si ulterior ministru la administratie si secretar de stat in relatia cu prefecturile. Institutiile care pana in noiembrie 2011 autorizau functionarea firmelor care fac afaceri cu deseuri feroase. Pana acum fostul ministru nu a fost implicat in vreo ancheta pe acest subiect si nu exista dovezi care sa sutina afirmatiile romilor din Ivesti.

Si la Grajduri. In Iasi, o ancheta inceputa in mai anul acesta continua si astazi. Politistii inca pregatesc dosarul conform caruia, o retea de 40 de persoane a prejudiciat statul cu aproape 4 milioane de euro. La descinderi, familiile suspectilor au trecut direct la blesteme si atacuri in forta. Ofiterii - paziti de aproape 200 de jandarmi echipati ca pentru razboi au cautat acte si chiar depozite de bani, pentru a dovedi o afacere murdara de proportii. Suspectii au deschis 14 firme, din care 3 mai importante - Palas Mondial, Alpacino sau Pantera Impex. Firmele nu erau pe numele principalilor suspecti, ci pe ale unor rude indepartate sau ale vecinilor.

In acest caz firmele operau transferuri fictive de bani, cerand apoi statului - returnare de TVA, practic 24 la suta din pretinse afaceri pe picior mare.

Capii afacerii prin care s-au strins astfel averi fabuloase sunt supranumiti Lantul, Diamantul si Ferma. Anchetatorii spun ca indivizii preferau sa ridice de la banci cate 5 - 7 milioane de lei, bani gheata, si ii pastrau acasa, pina sa-i investeasca mai departe.

Curios este ca pina acum, oficialii nu s-au mirat cum acest clan, care pe vremea lui Ceausescu traia in bordeie si vindea cazane a facut peste noapte profituri uriase.

La 500 de km distanta, in Gorj, un alt lider al romilor a intrat in vizorul autoritatilor, tot pentru infractiuni economice. Ninel Potârcă, poreclit de apropiati "Obama de Meteor", este presedintele Oamenilor de Afaceri Romi de la noi. A fost singurul rrom candidat la Presedintia Romaniei, in 2009, cand mergea sa-si depuna candidatura in trasura cu mare alai. In 2012, il gasim cu o mare problema. Incearca sa intre in propriul motel, la Tismana, unde a investit deja cateva sute de mii de euro, iar acum priveste la vegetatia abundenta care i-a invadat proprietatea. N-a apucat sa-l inaugureze, pentru ca a fost pus sub sechestru. Ninel Potarca, om de afaceri, este acuzat de evaziune fiscala in mai multe afaceri cu fier vechi.

Conform Directiei Anticoruptie, inculpatul Ninel Potarca, administrator al firmei Siatra Prod SRL, ar fi incheiat tranzactii fictive cu o firma din Ramnicu-Valcea - SC Silnef SRL, careia i-ar fi vandut fier doar pe hartie. Siatra Prod a ramas sa achite statului 18 milioane de lei, din care 8 milioane TVA si 10 milioane impozit pe profit. Ca sa scape de aceste dari, Siatra Prod a procurat facturi de la zeci de firme fantoma, pentru diverse cheltuieli. Apoi a fost bagata rapid in faliment, desi in anii 2000 ocupa prin cifra de afaceri locul I pe toata România, in Topul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, la sectiunea comert. Ninel Potarca s-ar fi ales cu peste 4 milioane de euro. Acum o mare parte din patrimoniul firmelor sale este sub administrarea unui lichidator judiciar. Risca sa ramana fara motel si alte proprietati importante, pentru ca apare in mai multe dosare de evaziune fiscala.

"Totul a plecat de la Arad, din 2000 de cand am luat combinatul Chimic de la Arad. Au zis domne cum sa ia un tigan un ditamai combinatul..." La Arad combinatul a fost demolat, fierul a ajuns la export, iar Ninel Potarca a... cam pierdut numarul dosarelor penale pe care le-a avut incepand din 2000 incoace.

In 2009 candidatul la Presedintie Ninel Potarca venea in campania electorala cu ideea unei legi prin care "sa stearga toate datoriile cetatenilor catre stat". A sustinut ca romanii nu isi pot plati impozitele, si au nevoie de o... amnistie fiscala temporara.

Si daca in 2012 afacerile cu fier sunt deocamdata blocate de instantele de judecata, Ninel Potarca s-a reprofilat. S-a lecuit sa faca firme pe numele sau, si si-a deschis o televiziune, pe numele unei cunostinte din Targu-Jiu. Modereaza talk-show-uri si din cand in cand, interpreteaza cantece tiganesti. Iar emotiile platoului TV par mai mari decat cele produse de anchetele penale.

Cat timp litigiile treneaza in instanta, pe piata retrocedarilor si in zona marilor platforme industriale planurile de a scoate fierul continua. Un domeniu in care se taie si autorizat, dar in urma unor desfasurari suspecte de evenimente. Am prezentat pe larg intr-una din editiile anterioare ale "Romania Te Iubesc" modul in care fabrici intregi se vand la bucata. Colosi industriali au intrat in lichidare si au fost licitati la preturi de nimic, dupa care noii proprietari i-au vandut la kilogram.

Si daca tara e taiata contracronometru, un proces privind infractiuni economice, cu expertize si contraexpertize contabile poate dura si un deceniu. Patronii societatilor vizate se pot "acoperi" cu acte doveditoare si nu de putine ori procurorii se impotmolesc sa dovedeasca vinovatia inculpatilor.

Firmele se inchid inainte sa vireze TVA-ul si impozitele la stat, ori sunt vandute catre persoane sarace, dispuse sa preia societati comerciale cu datorii uriase.

Deseuri aproape un miliard de euro ies anual din Romania cu Tir-ul, trenul sau vaporul. Sute de milioane de euro se plimba prin facturi si chitante care mascheaza o evaziune uriasa. In jurul nostru, in fiecare zi dispar munti de fier taiat si vandut bucata cu bucata. O comoara pe care n-am stiut si nici acum nu stim cum sa o pastram.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

România la fier vechi (I)

* Reportaj difuzat de Protv în emisiunea "România, te iubesc!" din 7 octombrie 2012

De mai bine de 20 de ani, sub ochii nostri, mare parte din aceasta tara dispare putin cate putin. Intram astazi in culisele uneia dintre marile fraude din Romania - afacerile cu fier vechi. Evaziune fiscala de sute de milioane de euro anual, milioane de tone plimbate din condei prin inventarul unor firme fantoma, business-uri aparent legale dar bazate pe tranzactii fictive. Urmărim drumul fierului, care incepe cu furturile din ruine si se termina la export.

Sintesti Ilfov, ora 6 dimineata. Locuitorii sunt suparati ca n-au apucat sa isi faca somnul, iar la poarta le-au batut fortele de ordine. Cei de la Serviciul de Investigare a Fraudelor descind la palatele cu turnulete, insotiti de luptatorii DIAS si de jandarmi. Doar asa pot intra autoritatile la Sintesti, o localitate arhicunoscuta de politisti, care spun ca in zona sunt cateva sute de firme fantoma, cele mai multe implicate in afaceri cu fier vechi.

Anchetatorii cauta şapte persoane, femei si barbati si se perinda pe la portile impunatoare. Indivizii cautati la aceasta razie si-ar fi pus administratori rude si prieteni pe care i-ar fi luat in spatiu, dar care tocmai in ziua descinderii erau plecati cu treburi prin tara. Firmele se deschid azi si se inchid o luna mai tarziu, iar un patron schimba si cate opt societati comerciale intr-o vara. Politistii au liste intregi cu firme ai caror reprezentanti si-au pierdut urma. Anchetatorii i-au ridicat pentru discutii doar pe capii familiilor, pe care i-au gasit acasa, dormind linistiti. Pe ei ii suspecteaza ca ar fi de fapt in spatele afacerilor.

Politistii ridica un barbat, ii cautau o ruda - administrator la o firma considerata fantoma. Familia a inceput un scandal urias, la sosea. Un tertip, sustin politistii, pentru a trage de timp... ca suspectii de la celelalte adrese, sa se faca nevazuti. Pe unul dintre ei, mascatii l-au gasit intr-un bar. Acestia sunt indivizii paravan, adica cei pusi sa semneze si sa raspunda pentrul ilegalitatile din afacerile cu fier. Sunt platiti sa ia asupra lor fraudele.

Si mai mari sunt surprizele la sediile firmelor prin care se tranzactioneaza milioane de lei, anual. In spatele palatelor de la drumul principal, se afla cateva puncte de colectare, fara de care firmele nu pot sa desfasoare, conform legii, tranzactii cu fier.Aici ar trebui sa functioneze conform actelor, centrul de colectare al unei alte societati vizate. Nu stim ce fier poate fi colectat aici, cat timp e vorba de un lan de porumb.

Pe firmele unor frati si veri, familiile numeroase de la Sintesti fac transferuri de mii de tone, lunar. Doar pe hartie, dupa ce agentii de mediu le-au dat avize pe banda rulanta sa stranga fier in lanul de porumb din spatele palatelor.

Numai la Sintesti s-au derulat in ultimii ani afaceri - in documente, de... 30 de milioane de euro. De la Constanta pana in Caras-Severin, modelul ilfovean se regaseste in alte sapte zone din tara. Pana sa ajunga tranzactionat in acte, fierul are o poveste complexa, bazata pe multe ilegalitati - de la furturi multe si marunte la marile fraude economice.

Romania, anii 70. Turnatorii, topitorii, otelarii cu rulaj la foc continuu. Pe santierele incepute in toate colturile tarii se aduc zeci si zeci de milioane de tone de materiale feroase. Noi constructii se adauga marilor platforme industriale, deja existente. .. In 2012, Romania pare o sursa inepuizabila de fier. Nu din minereurile din munti, ci din tot ce s-a construit inainte de 1989. La 22 de ani de la caderea regimului comunist, noi inca demolam si vindem tara bucata cu bucata la fier vechi. Fie vara fie iarna, scoaterea fierului pare sport national la noi. Un tablou al ruinei, in care de la Revolutie incoace, au fost exportate... peste 30 de milioane de tone de deseuri metalice, in valoare de peste 14 miliarde de euro!

Se taie si autorizat, dupa ce fostele fabrici bagate in faliment sunt castigate la licitatii pe nimic. Insa numai o parte din fierul scos din zonele industriale figureaza in acte.

Marii artizani ai privatizarilor din industria romaneasca sunt putini si discreti - au acaparat fabrici si au gasit toate portitele sa le duca la fier vechi. Totul se petrece pe domeniu privat, si nicio autoritate nu cantareste transporturile care ies de pe portile uzinelor. Hale si cladiri administrative au fost rase de pe fata pamantului, cu acte in regula, orasele industriale mor, marii patroni se reorienteaza catre alte investitii.

Acolo unde statul ii obliga sa mentina uzinele pe mai multi ani, sunt lasati hotii de fier sa distruga. Toate autoritatile statului stiu reteta prin care se scoate fierul din tara si asista cu pasivitate la acest dezastru.

Calea Serban Voda, sectorul 4, Bucuresti. Un grup de indivizi intra in incinta Spitalului Scarlat Longhin. Nu cu probleme medicale. Spitalul a fost inchis de mai bine o jumatate de an. A fost retrocedat si acum are mai multi proprietari. In sunet de baros, cladirea se transforma de la o ora la alta. Astazi cladirea este o ruina. Nu-ti mai dai seama unde erau odata laboratoarele si saloanele. Putinele culoare inca in picioare fac din imobil un labirint greu accesibil.

Marin conduce operatiunile de demolare pe culoarele capcana. Scoate fier cu rude si vecini de pe strada, din zona Giurgiului, la 5 minute de mers pe jos. E mandru de cat de eficient se misca echipa lui. Doar castigul conteaza, si cautatorii de fier ignora orice risc. Nu iau in calcul ca le sar aschii de beton in maini si picioare, sau mai grav, ca pot fi surprinsi sub vreun plafon.

Hotii de fier se expun zilnic in toata tara, scormonind in ruine. S-a triplat in ultimii ani numarul celor care au murit curentati, suprinsi sub daramaturi sau prabusiti in santuri si gropi. Ce nu inteleg acesti oameni este cat de periculoasa devine o cladire in care spargi haotic, de la temelie.... Devine o capcana si pentru cei din interior si pentru cei din jur. O constructie inalta ramane treptat fara punctele de sustinere. De cand a fost evacuat spitalul, a disparut tot fierul aflat la vedere, asa ca de o luna hotii au intrat si in structura de rezistenta a imobilului. Taie grinzi si stalpi, iar pentru zidurile groase si-au permis sa inchirieze cu ziua, un buldo-excavator. In putinele pauze, unul dintre spargatori isi face timp sa afle de pe un perete cateva date despre istoricul institutiei.

Alte doua cladiri vecine au scapat de baroasele hotilor, dupa ce proprietarii lor au apelat la protectia unui clan vestit in sectorul 4. Hotii nu se tem de politie, de interlopi, da. Daca luptatorii din clanul sportivilor spun ca "e belea", nimeni nu intra. Frica de bataie e mai presus de orice lege care apara proprietatea. E reteta dupa care furturile de fier ingroasa implicit si conturile clanurilor care ofera protectie.

Stirile Protv au difuzat un reportaj despre situatia imobilului. A doua zi subiectul a fost preluat si de alti reprezentanti ai presei. Hotii i-au asteptat pe ziaristi sa-si termine filmarile, apoi au revenit la cladire. Ba chiar numarul lor a crescut, si-au adus si intariri, ca fierul sa fie scos mai repede. I-am urmarit cateva dimineti la rand.

Am vazut in al doisprezecelea ceas, si reactia politistilor. "Nu este de aici fierul.", spun hotii. Dar de unde? "M-ai vazut ca am iesit de acolo pe poarta? L-am cumparat din alta parte." Şi totul se încheie.

Depozitele de colectare primesc orice fier furat. Lucru dovedit imediat ce politia pleaca la sectie cu hotii "saltati". O femeie sta de paza la strada si ii avertizeaza pe cei din incinta cand au cale libera. Bucatile furate sunt carate cu spatele, pana la cel mai apropiat punct de colectare, la 500 de metri distanta. Tranzactia se face rapid, cu banii jos. Legea spune ca la fiecare transport cel care aduce materialele feroase semneaza o declaratie pe care i se trec datele de identitate, si e specificata, pe propria raspundere, provenienta deseurilor. In cazul de fata, cautatorul de fier n-a dat declaratie si n-a primit un bon pentru marfa vanduta. Netrecand fierul in acte, depozitele fac astfel evaziune fiscala. Cantitatea colectata poate fi si de cinci ori mai mare decat figureaza in documente. Nimeni nu doreste sa dea un raspuns, sa ofere o declaratie, cert este ca la acest centru nimeni nu verifica de unde este adus fierul. Spitalul "Longhin'" e carat bucata cu bucata la fier vechi, fara nici un document. Proprietarul cladirii ar trebui sa asigure paza. Tot el raspunde si daca vreun hot se accidenteaza sau e prins sub daramaturi. Spitalul a fost retrocedat in anul 2006, prin dispozitia Primarului General, catre mostenitorii familiei Mociornita. Gresit, sustine reprezentanta familiei, Marie Rose Mociornita. Cea mai mare parte a terenului si cladirea au ajuns pe mana unui samsar imobiliar, un cetatean arab. Acesta ar fi cumparat drepturile litigioase de la alti urmasi ai familiei Mociornita."Inainte sa iasa decizia primarului, precizeaza Marie Rose Mociornita, stiti ca exista samsari de proprietate care se plimba prin primarie. Dansul cu asta se ocupa, nu am vrut sa-i vand partea mea, eu nu am decat o zecime din acest bun, nu am vrut sa-i vand motiv pentru care am stat 4 ani in tribunale si exprimandu-si dorinta sa aiba cladirea, pentru ca el are 7.800 de metri aici, si cladirea ocupa lotul cel mai mare, instanta a hotarat ca trebuie sa-mi dea niste despagubiri materiale, pe care nu mi le-a dat nici acum." A incercat sa il execute silit, dar nu a reusit. Se prezinta la aceste executari cu contracte fictive care chiar acum sunt la DIICOT, Oficiul de Spalare a Banilor, si la Inspectoratul de Politie Romania. Vine cu credite ipotecare facute de cetateni libanezi si sirieni prin sate in Siria, Libia. Conform hotararii instantei, proprietarul ii datoreaza lui Marie Rose Mociornita o zecime din valoarea cladirii, si aici intervine interesul pentru distrugerea imobilului. "El spera ca acest imobil, distrugandu-se, imi va da mai putini bani, pentru ca a facut in instanta un apel, zicand uite cum arata cladirea si contesta valoarea ei. I-am propus o paza pana cand se elucideaza aceasta datorie, si mi-a spus foarte senin ca pe el il aranjeaza acest lucru, pentru ca este mult mai ieftin decat sa demoleze cladirea."

Dezinteresul mai mult sau mai putin afisat al proprietarilor a facut ca platforme industriale uriase sa ajunga un morman de daramaturi. Hotii au inteles ca trebuie sa actioneze organziat, ca sa nu fie prinsi. Sustragerile decurg conform unui plan si toti jucatorii au roluri bine stabilite. In momentul in care apare ceva suspect, le transmite prin telefon, sa se faca nevazuti.

Tot fierul furat din platformele Capitalei ajunge la diferite puncte de colectare, infiintare strategic, la doi pasi de fostele fabrici.

Un centru mic din Bucuresti aduna in medie 200 tone pe an, si trimite incarcatura la unul dintre depozitele mari, din Ilfov si Giurgiu. Intr-un astfel de depozit se aduna peste o mie de tone pe an. Marfa merge mai departe la REMAT, unde se strang 50 mii de tone sau depozitul o poate trimite direct in portul Constanta, unde ajung in fiecare an mai bine de 2 milioane de tone de fier. Alte 2 milioane raman in tara si sunt livrate la combinatele care mai functioneaza la noi.

Drumul fizic al fierului e completat de drumul actelor si drumul spagilor. Cei care fac afaceri cu fier nu sunt putini si se imbogatesc rapid. Romania e distrusa si taiata de la un capat la altul, iar domeniul colectarii feroaselor este putin controlat. Exista legislatie insa nu se respecta. Artizanii marilor afaceri cu fier sunt discreti, si se blindeaza cu acte atunci cand dau adevarate tunuri.

Traseul fizic al feroaselor e completat de traseul financiar. La punctul de colectare fierul e cumparat cu 90 de bani kilogramul - de la depozit pleaca la 1 leu si 20 de bani. Iar peste hotare se poate vinde si cu 1 leu si 80 de bani, o afacere cere depaseste un miliard 4 sute de milioane de euro pe an.

Bolintin Vale, Giurgiu. Aici se lucreaza nonstop si zgomotos. Daca intrebi de provenienta fierului, e silentio stampa. Fierul e pregatit pentru portul Constanta.

Sunt opt depozite mari intr-o singura comuna. Cinci dintre ele sunt controlate de membrii aceleiasi familii. Se exporta orice: de la grinzi din cladiri ori sine de cale ferata, la utilaje, strunguri, masini unelte, de la aragaze si frigidere vechi la autovehicule dezmembrate, capace de canalizare si calorifere. Totul se taie si se duce la fier vechi.

Judetul Brasov este fruntas la capitolul fier vechi. In localitatile Codlea-Cristian- Rasnov sunt colonii in care oamenii traiesc exclusiv din colectarea fierului scos din platformele industriale.

Liviu Ungureanu a lucrat o viata la fosta Fabrica de caramida de la Cristian si povesteste cum unitatea aproape "s-a evaporat" in ultimii 3 ani. "Si locomotiva au taiat-o bucati si au vandut-o la fier vechi, si strungurile la fel, la fier vechi. Statea cate un tigan colo, punea pe unul la poarta si pandea si cand venea politia ii suna pe astia cu telefonul dadea beep si astia fugeau." Au langa ei telefonul mobil si un prieten de la sosea ii anunta rapid cand vine politia.

Mergem la alta platformă parasită - Codlea. O astfel de platforma industriala abandonata si departe de ochii lumii reprezinta o adevarata sursa de venit pentru toti cautatorii de fier. Iar atata timp cat proprietarii nu au interesul din diferite motive sa conserve si sa pazeasca acest patrimoniu, iar politia prin zona trece mai rar, oamenii locului au inteles ca de aici pot obtine un castig constant.

Pe timp de criza comertul cu fier vechi se dezvolta pe toate meridianele lumii. Si in Romania cererea a crescut brusc incepand cu 2009, si exporturile au fost majorate cu pana la 50%. Tot cu atat a crescut si numarul depozitelor de colectare. La mijloc este o piata in care hotii de fier scapa rapid si sigur de tot ce strang.

Tot fierul adunat e dus cu caruta la doua centre de fier din Rasnov. Pe patroni nu-i intereseaza de unde provin deseurile. Am negociat cu unul dintre ei pentru o cantitate mai mare de fier, pe care urma sa o sustragem dintr-o alta zona apropiata.

Cand autoritatile vin in control la centrele vizate, nimeni nu recunoaste ca preia fier furat. Inspectorii pleaca multumiti de control, la poarta centrului carutele apar una cate una.

Am incercat cu camera ascunsa sa vindem fier furat la mai multe depozite din jurul Capitalei. Nimic mai simplu.

Daca e fara acte, plusam la alt depozit cu o schela metalica, folosita la reabilitatea termica a blocurilor din Bucuresti.

Fierul furat pleaca in cel mult trei zile si din centrul de colectare. De la Rasnov, ajunge la Brasov, la un depozit gigant, care cumpara zeci de camioane de fier zilnic. Iar odata ce ajunge intr-un astfel de loc, fierul isi pierde urma. Dumnezeu mai stie ce si cum s-a furat. Nu poti sa-ti dai seama daca o astfel de bara a fost taiata autorizat, sau a fost furata la ceas de seara.

De aici fierul este incarcat in garniturile de tren, iar acestea mai departe, ajung in Constanta. Din Constanta, dupa ce sunt incarcate pe vapor ajung in Turcia sau alte tari din Occident.

90% din exportul de fier se deruleaza pe la Constanta. Principalii importatori de fier vechi de la noi sunt Turcia, Italia, Grecia, Germania si Bulgaria.

Pana la destinatia portuara, fierul incarcat in marfare, mai are un hop de trecut. Trebuie sa treaca de hotii de pe traseu.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Cum a furat peste 15 milioane de euro clanul lui Napoleon şi Tarzan de la Iveşti. Istoria bulibaşilor evaziunii fiscale

Clanul ţigănesc Stănescu, ai cărui membri au sute de firme pe raza localităţilor Iveşti, Lieşti, Tecuci şi Galaţi, s-a specializat în evaziune fiscală din comerţul cu fier vechi, dar şi pe zeci de ţepe date altor firme. Pe numele membrilor grupului sunt peste 100 de dosare penale, în diverse stadii.

Spiritul antreprenorial a pătruns adânc în sufletul comunităţii ţigăneşti din judeţul Galaţi. În ultimii ani, membrii clanului Stănescu au înfiinţat, la Iveşti, Galaţi, Lieşti şi Tecuci, sute de sereleuri prin care au derulat afaceri de sute de milioane de euro. Însă chiar dacă pare să avem o minunată reflectare a egalităţii de şanse, în realitate asistăm la un adevărat dezmăţ fiscal. Peste 80% dintre firmele patronate de oamenii de afaceri romi au fost prinse făcând evaziune fiscală, paguba produsă bugetului de stat, dar şi unor alte firme private, ridicându-se la o sumă ameţitoare: peste 15 milioane de euro doar în ultimii patru ani.

Partea foarte dificilă este, pentru oamenii legii, să le dea de capăt acestor afaceri încâlcite. Nu de alta, dar comunitatea de romi din judeţul Galaţi are peste 3.000 de membri cu numele de Stănescu, fiind o reală muncă de detectiv identificarea fiecăruia dintre ei, mai ales că substituirea de persoană este o modă în amintitele comunităţi. Bunăoară, există 14 de-alde Stănescu Istrate, dintre care cel puţin trei sunt dovediţi ca făptuitori în diverse cauze penale. De fapt, nu mai puţin de 47 de membri ai imensului clan Stănescu sunt inculpaţi în 121 de dosare penale pentru evaziune, înşelăciune, spălare de bani etc, dosarele fiind aflate fie pe rolul instanţelor de judecată (unele sunt deja finalizate cu condamnări), fie în faza urmăririi penale.

„Fer” vechi cu impozit zero

Cele mai multe dintre afacerile clanului sunt cu fier vechi, iar obiceiul lor de căpătâi este să nu plătească statului nimic. În fapt, ei au dezvoltat un fel de sistem economic paralel cu legea şi cu fiscalitatea, descoperirile făcute de oamenii legii indicând prejudicii uriaşe. Unul dintre cei mai des inculpaţi membri ai clanului Stănescu este Ferdinand, un individ din Iveşti în vârstă de 50 de ani, care are deja peste 20 de dosare penale (numai din ceea ce am reuşit să identificăm pe rolul instanţelor şi parchetelor gălăţene; este posibil să mai fie şi altele, în alte faze procedurale).

Ferdinand este „specialist” în evaziune fiscală. El a înfiinţat, în ultimii zece ani, în jur de 30 de firme, iar cu toate a făcut tranzacţii de fier vechi în cantităţi foarte mari (de ordinul miilor de tone), dar şi cu materiale de construcţii, fără însă a se mai deranja să ţină contabilitate şi să plătească impozitele aferente.

Individul are deja două condamnări definitive la închisoare , una pentru spălare de bani (cinci ani), iar cealaltă pentru evaziune (şapte ani), însă în timp ce era anchetat şi judecat pentru respectivele fapte, n-a stat degeaba şi a mai adăugat două dosare penale la cazierul deja gros. Ambele sunt pentru evaziuni de proporţii produse prin firmele Sofisal şi Durostan, din Iveşti.

Reţele extinse de evaziune au şi Napoleon şi Ionel Stănescu, tot din Iveşti, indivizi care (separat sau împreună) figurează în 12 dosare penale. 200 de martori şi-o gaură de 1,5 milioane de euro Un astfel de proces este circ curat. Bunăoară, în cauza în care au fost inculpaţi 21 de membri ai clanului (în frunte cu Istrate, Gheorghe şi Nelu Stănescu), la Tribunalul Galaţi au trebuit audiaţi peste 200 de martori. Audierile au durat luni de zile, la fiecare termen sălile fiind înţesate de rudele (în special femei, în portul tradiţional) evazioniştilor. Dintre cei 21 de inculpaţi, 18 au declarat, cu ochi senini, că habar nu aveau că au făcut afacerile despre care procurorii spuneau că au produs un prejudiciu de 1,5 milioane de euro, prin neplata impozitelor. Iar unii chiar aveau dreptate, căci cercetările ulterioare au relevat că numele lor fuseseră folosite pentru înfiinţarea unor firme fantomă de care s-au folosit cei trei menţionaţi mai înainte.

„Am semnat. Să mor io că am semnat. Mi-o dat 100 de lei să semnez că fac firmă. După asta nu mai ştiu, că nu mi-o mai dat nimic. Nici sa semnez, nici bani. Ce o fi furat, o furat doar pentru ei” (Ion Stănescu, martor în proces).

Procesul în sine a părut desprins dintr-un film de Emir Kusturica, căci „armata” de susţinătoare ale inculpaţilor au dat o notă emoţională întregului parcurs. Au fost scene de isterie, râuri de lacrimi, proteste radicale, bocete agonizante şi chiar mici păruieli, însă asta n-a contat decât la impresia artistică, căci în final făptuitorii au fost condamnaţi.

Interesantă a fost şi misiunea judecătorilor, căci în numeroase rânduri, la audierile de martori şi la confruntarea acestora cu unii dintre inculpaţi, s-a descoperit că deşi numele şi datele civile din dosar păreau să fie cele corecte, martorii spuneau că, de fapt, altfel arătau cei care i-au înşelat. Este de prisos să mai spunem că Nelu şi Istrate Stănescu erau deja recidivişti, după ce în 2012 primiseră câte trei ani de închisoare, cu suspendare, tot pentru o evaziune fiscală (pe acelaşi scenariu), săvârşită împreună cu un anume Oradian Stănescu.

Până şi morţii fac evaziune în ţigănie!

Unul dintre cazurile realmente stupefiante îi are ca protagonişti pe Octavian, Nelu şi Costache Stănescu, din Lieşti. Aceaştia au înfiinţat, în anul 1999, o firmă (Dominant SRL Lieşti) avându-l ca unic aasociat pe bunicului lor de 90 de ani, Ion Stănescu, în numele căruia au făcut numeroase tranzacţii comerciale (mărfuri angro, în special fier vechi).

Chiar dacă bătrânul a murit în 2004, acest lucru nu a fost o mare piedică pentru cei trei nepoţi, care au continuat să se folosească de firmă şi de numele Ion Stănescu pentru a încheia contracte, a emite facturi şi alte documente. Ba chiar aveau şi vreo trei ştampile cu numele unor firme inexistente, dar de care se foloseau pentru a falsifica facturile de achiziţie a fierului vechi provenit de fapt din furturi.

Toată povestea a ieşit la lumină în 2011, atunci când la Parchet s-au adunat mai multe plângeri penale pentru înşelăciune. Prilej cu care s-a descoperit că fraţii Stănescu făceau afaceri în numele unui mort şi că ajunseseră la un prejudiciu de peste un milion de euro.

47 de inculpaţi Stăneşti şi 121 de dosare penale

Cum spuneam, nu mai puţin de 47 de membri ai clanului Stănescu au probleme cu legea, pe numele lor fiind 121 de doare penale (vorbim doar de cele la care a început urmărirea penală şi judecata). Printre inculpaţi îi mai regăsim, printre alţii, pe Tarzan, Napoleon, Franţ, Caizer, Mihai, Cezar, Viorel, Gheorghe, Mureş, Mihalache, Bibi, Moise, Ferma, Sterian, Ion, Duca s.a.m.d. Pe toţi îi cheamă Stănescu, însă nu-s toţi rude căci, s-ar părea că numele respectiv a fost atribuit strămoşilor lor în masă, la eliberarea din robie, în vremea lui Cuza.

În fine, trebuie să mai spunem că din banii câştigaţi, romii evazionişti şi-au ridicat adevărate palate în localităţile gălăţene Iveşti şi Lieşti. Casele, într-o arhitectură bizară, ce aminteşte cumva de stilul asiatic (Cambodgia, India) au sute de metri pătraţi fiecare, însă nu au canalizare sau apă curentă. Culmea este că şi acolo este scandal permanent, căci nu-şi plătesc impozitele, fură curent electric, au o relaţie tensionată cu românii şi chiar cu romii mai săraci. Pentru că, trebuie să ştiţi, cel puţin la Lieşti şi Iveşti, există un soi de segregare socială, în sensul că romii avuţi îi dispreţuiesc pe cei săraci, preferând până şi să ia la muncă, prin curţile palatelor, zilieri români, nu de etnie romă.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Clanul de romi care a făcut din evaziunea fiscală un mod de viaţă. Ferdinand, unul dintre membri, are cinci condamnări

Ferdinand Stănescu, membru al clanului Stănescu din localitatea gălăţeană Iveşti, a stabilit un adevărat record în materie de evaziune fiscală. Bărbatul are cinci condamnări la activ pentru această infracţiune doar în ultimii ani şi este judecat în alte câteva dosare. Membrii clanului din care face parte nu sunt departe de această situaţie.

Clanul Stănescu, din comuna gălăţeană Iveşti, este cunoscut pentru nenumăratele cazuri de evaziune fiscală în care membrii lui au fost implicaţi de-a lungul anilor.

Recent, Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat pe Ferdinand Stănescu, pentru a cincea oară, la 4 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, cu suspendarea executării, şi l-a obligat să restituie peste 14.000 de lei în contul taxelor şi impozitelor neplătite. Judecătorii le-au aplicat diverse pedespe, tot cu suspendare, altor trei membri ai clanului, obligându-i să restituie peste 100.000 de lei către bugetul de stat, dar este puţin probabil ca acest lucru să se mai întâmple. Pentru membrii clanului Stănescu nu contează prea mult, în condiţiile în care au pierdut de mult şirul condamnărilor.

Anterior, Ferdinand Stănescu s-a folosit de o firmă, SC Sofisal SRL Iveşti, pentru a desfăşura activităţi comerciale cu alte societăţi, uitând să mai plătească impozit pe profit şi TVA. Prejudiciul produs bugetului de stat numai în acest caz se ridică la 424.000 de lei, iar Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi l-a pus sub acuzare pentru evaziune fiscală. 

Ferdinand evazionistul

Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv pe 5 mai 2016 la 4 ani de închisoare cu executare şi l-a obligat să restituie banii, dar este puţin probabil ca acest lucru să se mai întâmple. Ferdinand Stănescu plătise anterior aproape 17.000 de lei din prejudiciul cauzat statului, iar judecătorii au menţinut sechestrul pe maşinile şi casa bărbatului pentru ca acestea să fie vândute în vederea recuperării pagubei provocate bugetului de stat, dar nimeni nu se încumetă să le cumpere.

Şi Tribunalul Galaţi l-a condamnat pe Ferdinand Stănescu pentru o altă evaziune de 172.000 de lei, pedeapsa fiind stabilită la doi ani de închisoare cu executare. 

Acelaşi gălăţean din Iveşti a fost condamnat anterior la pedepse cu închisoarea de două instanţe diferite la intervale scurte de timp, după ce fusese trimis în judecată de către Parchet pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Prima a fost Curtea de Apel Galaţi, care a decis ca Ferdinand Stănescu să stea trei ani şi şase luni după gratii, după ce iniţial Tribunalul îl condamnase la şapte ani de închisoare.

La scurt timp, şi Tribunalul Galaţi a luat decizia de a-l condamna pe Ferdinand Stănescu la cinci ani de închisoare, tot pentru evaziune fiscală.  

Afaceri fără bilanţ contabil şi declaraţii de impozite

Alţi doi membri ai clanului Stănescu au procedat în aceeaşi manieră, înfiinţând o societate comercială, prin care să deruleze operaţiuni comerciale, fără să plătească dările şi taxele către stat. În perioada 01.10.2009-23-08.2010 Garda Financiară şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi au sesizat organele de urmărire penală legat de faptul că Ionel Stănescu şi Napoleon Stănescu, în calitate de reprezentanţi ai SC Durostan SRL Lieşti, au desfăşurat activităţi comerciale cu 22 de societăţi comerciale din ţară fără a declara veniturile obţinute, sustrăgându-se astfel de la plata obligaţiilor fiscale datorate statului, a căror valoare se ridică la 765.683 de lei. De amintit este că administratorii firmei amintite nu au depus de la înfiinţarea societăţii niciun bilanţ contabil, declaraţiile de impozite, deconturile de TVA şi alte documente contabile cumulative.  De altfel, Ionel Stănescu a recunoscut în faţa anchetatorilor că a derulat operaţiuni comerciale, care nu au fost evidenţiate în contabilitate, iar veniturile nu au fost declarate organelor fiscale.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Cum s-a ales praful şi pulberea de averile comunităţilor bogate de romi din sudul Moldovei

Unii dintre membrii comunităţilor bogate de romi din Galaţi au ajuns să muncească pentru venitul minim garantat, după ce afacerile le-au fost închise pentru fraude fiscale şi înşelăciuni de zeci de milioane de euro, iar mulţi patroni au ajuns la închisoare. Imensele palate în stil oriental par acum părăsite.

A intrat sărăcia în proprietarii de palate rome din localităţile din sudul Moldovei. După ce, ani la rândul, comunităţile de romi din Iveşti şi Lieşti (judeţul Galaţi) s-au fălit cu averile lor impresionate, de milioane de euro, recesiunea economică, Fiscul şi Justiţia au făcut prăpăd: sutele de palate şi-au pierdut strălucirea de odinioară şi par nelocuite, în vreme ce mulţi dintre proprietari au de ispăşit pedepse grele cu închisoarea pentru evaziune, înşelăciune sau fals.

Pentru prima oară de la Revoluţie, romii de la Iveşti au pus ochii pe venitul minim garantat, pe uliţele aşezării fiind văzute grupuri de femei, îmbrăcate în haine tradiţionale, trebăluind cu sapa şi grebla pentru a obţine indemnizaţia alocată persoanelor sărace prin celebra Lege 416.

Afaceri cu fier şi patroni de carton

Nu mai este niciun secret că spiritul antreprenorial a pătruns adânc în sufletul comunităţii rome din judeţul Galaţi. În ultimele decenii, membrii clanului Stănescu au înfiinţat, la Iveşti, Galaţi, Lieşti şi Tecuci, peste 3.000 de SRL-uri prin care au derulat (la vedere, fără a socoti tranzaţiile neînregistrate) afaceri de sute de milioane de euro. În mare parte, tranzacţiile sunt cu fier vechi şi alte metale.

Din păcate, apetitul pentru afaceri al membrilor comunităţii a generat un adevărat dezmăţ fiscal. Peste 80% dintre firmele patronate de oamenii de afaceri romi au fost prinse făcând evaziune fiscală, paguba produsă bugetului de stat, dar şi unor alte firme private, ridicându-se la o sumă ameţitoare: peste 20 milioane de euro doar în ultimii cinci ani. În general, firmele s-au bazat de patroni „de carton” (adică romi neştiutori de carte şi fără avere, folosiţi ca paravan), aşa că rezultatul a fost unul incendiar, chiar dacă oamenilor legii le-a fost, de fiecare dată, foarte dificil să descâlcească iţele afacerilor. Lucrurile au fost îngreunate şi de faptul că în comunitatea de romi din judeţul Galaţi există peste 3.000 de persoane cu numele de Stănescu, autorii faptelor penale fiind disimulaţi printre ei. Spre exemplu, există 19 de-alde Stănescu Istrate (dintre care cel puţin trei sunt dovediţi ca făptuitori în diverse cauze penale) sau 27 de Ion Stănescu (dintre care patru au probleme cu legea). În acest moment, potrivit portalului instanţelor de judecată, nu mai puţin de 67 de membri ai imensului clan Stănescu sunt inculpaţi sau condamnaţi (unii de patru-cinci ori deja) în peste 300 de dosare penale pentru evaziune, înşelăciune, spălare de bani etc, dosarele fiind aflate fie pe rolul instanţelor de judecată (unele sunt deja finalizate cu condamnări), fie în faza urmăririi penale.

Unul dintre cei mai des inculpaţi membri ai clanului Stănescu este Ferdinand, un individ din Iveşti în vârstă de 52 de ani, care are deja peste 20 de dosare penale (numai din ceea ce am reuşit să identificăm pe rolul instanţelor şi parchetelor gălăţene; este posibil să mai fie şi altele, în alte faze procedurale). Ferdinand este „specialist” în evaziune fiscală. El a înfiinţat, în ultimii zece ani, în jur de 30 de firme, iar cu toate a făcut tranzacţii de fier vechi în cantităţi foarte mari (de ordinul miilor de tone), dar şi cu materiale de construcţii, fără însă a se mai deranja să ţină contabilitate şi să plătească impozitele aferente.

Un astfel de proces este circ curat. Bunăoară, în cauza în care au fost inculpaţi 21 de membri ai clanului (în frunte cu Istrate, Gheorghe şi Nelu Stănescu), la Tribunalul Galaţi au trebuit audiaţi peste 200 de martori. Audierile au durat luni de zile, la fiecare termen sălile fiind înţesate de rudele (în special femei, în portul tradiţional) evazioniştilor. Dintre cei 21 de inculpaţi, 18 au declarat, cu ochi senini, că habar nu aveau că au făcut afacerile despre care procurorii spuneau că au produs un prejudiciu de 1,5 milioane de euro, prin neplata impozitelor. Iar unii chiar aveau dreptate, căci cercetările ulterioare au relevat că numele lor fuseseră folosite pentru înfiinţarea unor firme fantomă de care s-au folosit cei trei menţionaţi mai înainte. „Am semnat. Să mor io că am semnat. Mi-o dat 100 de lei să semnez că fac firmă. După asta nu mai ştiu, că nu mi-o mai dat nimic. Nici sa semnez, nici bani. Ce o fi furat, o furat doar pentru ei” (Ion Stănescu, martor în proces). Procesul în sine a părut desprins dintr-un film de Kusturica, căci „armata” de susţinătoare ale inculpaţilor au dat o notă emoţională întregului parcurs. Au fost scene de isterie, râuri de lacrimi, proteste radicale, bocete agonizante şi chiar mici păruieli, însă asta n-a contat decât la impresia artistică, căci în final făptuitorii au fost condamnaţi.

Interesantă a fost şi misiunea judecătorilor, căci în numeroase rânduri, la audierile de martori şi la confruntarea acestora cu unii dintre inculpaţi, s-a descoperit că deşi numele şi datele civile din dosar păreau să fie cele corecte, martorii spuneau că, de fapt, altfel arătau cei care i-au înşelat. Este de prisos să mai spunem că Nelu şi Istrate Stănescu erau deja recidivişti, după ce în 2012 primiseră câte trei ani de închisoare, cu suspendare, tot pentru o evaziune fiscală (pe acelaşi scenariu), săvârşită împreună cu un anume Oradian Stănescu.

Până şi morţii fac evaziune în ţigănie!

Unul dintre cazurile realmente stupefiante îi are ca protagonişti pe Octavian, Nelu şi Costache Stănescu, din Lieşti. Aceaştia au înfiinţat, în anul 1999, o firmă (Dominant SRL Lieşti) avându-l ca unic asociat pe bunicului lor de 90 de ani, Ion Stănescu, în numele căruia au făcut numeroase tranzacţii comerciale (mărfuri angro, în special fier vechi). Chiar dacă bătrânul a murit în 2004, acest lucru nu a fost o mare piedică pentru cei trei nepoţi, care au continuat să se folosească de firmă şi de numele Ion Stănescu pentru a încheia contracte, a emite facturi şi alte documente. Ba chiar aveau şi vreo trei ştampile cu numele unor firme inexistente, dar de care se foloseau pentru a falsifica facturile de achiziţie a fierului vechi provenit de fapt din furturi. Toată povestea a ieşit la lumină în 2011, atunci când la Parchet s-au adunat mai multe plângeri penale pentru înşelăciune. Prilej cu care s-a descoperit că fraţii Stănescu făceau afaceri în numele unui mort şi că ajunseseră la un prejudiciu de peste un milion de euro.

Palate moarte, datorii îngropate

Din banii câştigaţi, romii evazionişti şi-au ridicat adevărate palate în localităţile gălăţene Iveşti şi Lieşti. Cele în jur de 200 de clădiri impozante, cu două, trei şi patru niveluri, întinse pe sute de metri pătraţi fiecare, sunt realizate, într-o arhitectură bizară, ce aminteşte cumva de stilul asiatic (Cambodgia, India), dar nu au canalizare sau apă curentă.

În zonă este scandal permanent, căci descinderile mascaţilor (care nsoţesc fie procurorii, fie angajaţii Fiscului) se ţin lanţ. Romii nu-şi plătesc impozitele, fură curent electric, au o relaţie tensionată cu românii şi chiar cu romii mai săraci. Pentru că, trebuie să ştiţi, cel puţin la Lieşti şi Iveşti, există un soi de segregare socială, în sensul că romii avuţi îi dispreţuiesc  pe cei săraci, preferând până şi să ia la muncă, prin curţile palatelor, zilieri români, nu de etnie romă.

De-a lungul timpului, Fiscul a încercat să recupereze o parte din prejudiciul constatat scoţând la vânzare silită câteva palate, însă acţiunea a eşuat. Nu s-a găsit nici măcar o singură persoană interesată să cumpere clădirile. Românii n-au ce face cu ele, romii evită să liciteze pentru un bun al altui membru al comunităţii. În aceste condiţii, sumele ce trebuiesc recuperate sunt practic îngropate, căci sunt aproape imposibil de recuperat.

Isteria venitului minim garantat

Până în 2017, romii din Iveşti considerau că e o ruşine să ceară venitul minim garantat, mai ales că primăria le solicita să muncească, pentru a primi banii, la curăţenia localităţii. Din primăvara acestui an, însă, au dat năvală la muncă în folosul comunităţii, ajungându-se la situaţia ca, în vară, să fie la lucru în fiecare zi câte 30-40 de femei de etnie romă îmbrăcate în coloratele straie tradiţionale. Potrivit primarului Cornel Hamza (un politician uns cu toate alifiile; a fost chiar şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţului la un moment dat), circa 300 de romi din comună beneficiază de ajutorul social şi sunt foarte conştiincioşi în a face zilele de muncă stabilite. „Dacă nu vin, le tăiem venitul, iar ei ştiu că nu-i de glumit cu asta”, spune edilului. Ciudat este că unele dintre femei locuiesc, de fapt, în palate evaluate la sute de mii de euro. Inventivitatea ţigănească a reuşit însă să eludeze legea privind ajutorul social. După ce autorităţile le-au spus că nu pot primi ajutorul pentru că-s proprietarii unor clădiri uriaşe, cu curţi mari, romii au făcut dezbateri succesorale în serie, împărţind palatele la copii şi nepoţi, iar în acest fel au îndeplinit baremul de avere.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Noi condamnări în rândul clanului de romi care a făcut din evaziune un mod de viaţă. Afaceri fără bilanţ contabil şi declaraţii de impozite

Tribunalul Galaţi i-a condamnat pe 11 membri ai clanului Stănescu din comuna gălăţeană Iveşti la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

Clanul Stănescu, din comuna gălăţeană Iveşti, este cunoscut pentru nenumăratele cazuri de evaziune fiscală în care membrii lui au fost implicaţi de-a lungul anilor. Membrii clanului au o strategie pe care oamenii legii nu au reuşit deocamdată să o demonteze. Ei înfiinţează firme prin care derulează afaceri de milioane de lei fără să întocmească bilanţuri contabile şi declaraţii de impozite. Rămân astfel cu banii şi chiar dacă procurorii le pun sechestru pe terenuri şi palatele din Iveşti pentru recuperarea prejudiciului, ştiu că nimeni nu va veni să le cumpere. Preferă să meargă la închisoare pentru câţiva ani, ştiind că atunci când ies, sunt oameni bogaţi.

În cazul de faţă, romii au înfiinţat firmele SC Stevas Metal SRL Iveşti şi SC Concord Alex SRL Iveşti, creând un prejudiciu de 450.000 de lei. Judecătorii au obligat cele două firme să plătească paguba, dar aşa cum s-a întâmplat de zeci de ori până acum, romii declară insolvenţa societăţilor şi deschid altele, eludând din nou statul. Romii au o strategie şi în ceea ce priveşte prejudiciul. Ei plătesc diverse sume de bani pentru a arăta că sunt dispuşi să achite paguba, dar după ce primesc pedepse reduse sau cu suspendare nu mai plătesc nimic. În cazul de faţă, ei au plătit în total 40.000 de lei. Pe 16 februarie, Tribunalul Galaţi a condamnat 11 membri ai clanului Stănescu la pedepse cuprinse între doi şi şase ani de închisoare. Verdictul poate fi atacat cu apel la instanţa superioară.

Recent, Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat pe un alt membru al clanului Stănescu, Ferdinand, pentru a cincea oară, la 4 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, cu suspendarea executării, şi l-a obligat să restituie peste 14.000 de lei în contul taxelor şi impozitelor neplătite. Judecătorii le-au aplicat diverse pedespe, tot cu suspendare, altor trei membri ai clanului, obligându-i să restituie peste 100.000 de lei către bugetul de stat, dar este puţin probabil ca acest lucru să se mai întâmple. Pentru membrii clanului Stănescu nu contează prea mult, în condiţiile în care au pierdut de mult şirul condamnărilor. Anterior, Ferdinand Stănescu s-a folosit de o firmă, SC Sofisal SRL Iveşti, pentru a desfăşura activităţi comerciale cu alte societăţi, uitând să mai plătească impozit pe profit şi TVA. Prejudiciul produs bugetului de stat numai în acest caz se ridică la 424.000 de lei, iar Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi l-a pus sub acuzare pentru evaziune fiscală. 

A pierdut şirul condamnărilor

Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv pe 5 mai 2016 la 4 ani de închisoare cu executare şi l-a obligat să restituie banii, dar este puţin probabil ca acest lucru să se mai întâmple. Ferdinand Stănescu plătise anterior aproape 17.000 de lei din prejudiciul cauzat statului, iar judecătorii au menţinut sechestrul pe maşinile şi casa bărbatului pentru ca acestea să fie vândute în vederea recuperării pagubei provocate bugetului de stat, dar nimeni nu se încumetă să le cumpere.

Şi Tribunalul Galaţi l-a condamnat pe Ferdinand Stănescu pentru o altă evaziune de 172.000 de lei, pedeapsa fiind stabilită la doi ani de închisoare cu executare. Acelaşi gălăţean din Iveşti a fost condamnat anterior la pedepse cu închisoarea de două instanţe diferite la intervale scurte de timp, după ce fusese trimis în judecată de către Parchet pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Prima a fost Curtea de Apel Galaţi, care a decis ca Ferdinand Stănescu să stea trei ani şi şase luni după gratii, după ce iniţial Tribunalul îl condamnase la şapte ani de închisoare. La scurt timp şi Tribunalul Galaţi a luat decizia de a-l condamna pe Ferdinand Stănescu la cinci ani de închisoare, tot pentru evaziune fiscală.  

Napoleon evazionistul

Alţi doi membri ai clanului Stănescu au procedat în aceeaşi manieră, înfiinţând o societate comercială, prin care să deruleze operaţiuni comerciale, fără să plătească dările şi taxele către stat. În perioada 01.10.2009-23-08.2010 Garda Financiară şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi au sesizat organele de urmărire penală legat de faptul că Ionel Stănescu şi Napoleon Stănescu, în calitate de reprezentanţi ai SC Durostan SRL Lieşti, au desfăşurat activităţi comerciale cu 22 de societăţi comerciale din ţară fără a declara veniturile obţinute, sustrăgându-se astfel de la plata obligaţiilor fiscale datorate statului, a căror valoare se ridică la 765.683 de lei. De amintit este că administratorii firmei amintite nu au depus de la înfiinţarea societăţii niciun bilanţ contabil, declaraţiile de impozite, deconturile de TVA şi alte documente contabile cumulative. De altfel, Ionel Stănescu a recunoscut în faţa anchetatorilor că a derulat operaţiuni comerciale care nu au fost evidenţiate în contabilitate, iar veniturile nu au fost declarate organelor fiscale.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 years later...

Percheziții de amploare la persoane bănuite de evaziune fiscală. Sunt vizate palatele romilor de la Ivești

Percheziții de amploare au loc joi în județele Galați, Iași și în București, la persoane bănuite de evaziune fiscală. În județul Galați, sunt vizate palatele romilor din Ivești.

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice ai Inspectoratului de Poliție Județean Galați, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, pun în executare 39 de mandate de percheziție domiciliară (22 în Galați, 12 în Iași și 5 în București), în 6 cauze penale, la persoane bănuite de evaziune fiscală.

Din cercetările a reieșit că, în perioada 2015 – 2020, persoanele bănuite de comiterea acestei fapte nu ar fi evidențiat veniturile realizate, în urma unor activități comerciale, urmărindu-se sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat.

fluxnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Peste două kilograme de aur și sume de bani, ridicate în urma perchezițiilor

Așa cum scriam, joi, 16 noiembrie, la Galați, dar și în județul Iași și municipiul București, au avut loc zeci de percheziții în șase dosare penale, având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală. Vineri, 17 noiembrie, Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi ne-a informat care sunt rezultatele acestora.

În cadrul acțiunilor, ofiţeri de poliţie din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, au efectuat 39 de percheziţii domiciliare (22 în judeţul Galaţi, 12 în judeţul Iaşi şi 5 în municipiul Bucureşti), la sediile sociale şi punctele de lucru ale mai multor societăţi comerciale, precum şi la domiciliile reprezentanţilor legali/de fapt ai acestora. Oamenii legii au urmărit identificarea şi ridicarea actelor contabile, a actelor extracontabile şi a sistemelor informatice necesare dovedirii activităţii infracţionale sesizate. De asemenea, s-a vizat identificarea şi ridicarea sumelor de bani şi a bunurilor mobile de valoare, în vederea instituirii măsurilor asigurătorii, pentru a garanta repararea pagubelor cauzate bugetului de stat.

În urma efectuării percheziţiilor domiciliare, au fost ridicate: 2.207,78 grame de bijuterii din aur, sumele de 163.380 lei şi 14.520 euro, trei laptopuri, telefoane mobile, medii de stocare, documente contabile, documente extracontabile, precum şi documente referitoare la autoturisme de lux. Cu privire la sumele de bani, bunurile ridicate şi autoturisme, urmează să se dispună instituirea măsurilor asigurătorii. Cercetările continuă, ne asigură procurorii, în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor în care au fost săvârşite infracţiunile şi stabilirii răspunderii penale a persoanelor implicate.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.