Caruselul politic de la conducerea deconcentratelor

[dcp100168]

Cinci milioane euro pentru "clienţii politici" din CA-uri

* Consilierii locali gălăţeni au numit mai mulţi membri în Consiliul de Administraţie al companiilor de stat

Municipalitatea gălăţeană a cheltuit în ultimii zece ani peste 125 miliarde de lei vechi, adică aproximativ trei milioane de euro, pentru salarizarea clienţilor politici ai PSD, PC, PNL şi PDL, numiţi în AGA şi Consiliile de Administraţie ale regiilor Consiliului Municipal (CLM). Echivalentul altor două milioane de euro au fost cheltuite pe indemnizaţii în perioada 1994-2003.

Perioada de vârf a clientelismului a fost după alegerile din 2004, când partidele şi-au împărţit 76 de posturi de membri CA, AGA şi cenzori la regiile locale, fiecare dintre aceştia încasând lunar o indemnizaţie de 15-20% din salariul directorului, adică de la 12 la 20 de milioane de lei vechi pentru o şedinţă de CA. Pe fondul crizei, în 2009 au fost plafonate salariile directorilor de regii, acestea fiind în general de 5.400 lei. În 2010, au fost reduse indemnizaţiile la 1% din salariul directorului, dar ulterior au fost ridicate restricţiile, dându-se libertatea stabilirii indemnizaţiilor în funcţie de performanţele economice. Aşa s-a trecut într-o nouă etapă a desfrâului pe bani publici.

„Specialişti de partid"

Liderii politici locali susţin că nu au legătură cu aceste numiri şi că sunt numiţi "specialişti". Sunt însă şi documente ce demonstrează că numirile se fac în baza trocului politic. Prin Hotărârea CLM nr. 124/29.04.2010 a fost numit un nou membru în CA-ul SC Apă Canal SA, în locul lui Iancu Enachi, numit de PC în 2008. Preşedintele PC Galaţi, Eugen Durbacă, i-a cerut primarului Dumitru Nicolae, prin adresă oficială, ca în locul lui Enachi să fie numit tot un membru PC. În fundamentarea hotărârii CLM e menţionat raportul de specialitate nr. 49.924/27.04.2010, dar şi adresa prin care Durbacă cerea să fie numită Aurica Gaiu, tot de la PC: „Având în vedere adresa nr 96/22.04.2010, a Partidului Conservator - Filiala Judeţeană Galaţi"!

Alt exemplu e HCL nr. 174/01.06.2010, prin care în CA-ul de la Administraţia Zonei Libere a fost înlocuit fostul lider sindical de la ArcelorMittal Emil Mihăilă, numit de PNL în 2008. Liderul PNL Galaţi, Victor Dobre s-a gândit că indemnizaţiile trebuie încasate tot de un „specialist" cu carnet PNL. Aşa că textul HCL 174, de numire în CA-ul de la zona liberă a lui George Stângă, a fost elaborat „având în vedere adresa nr. 233/26.05.2010, a Partidului Naţional Liberal".

Pensionari de lux

Prin aceste numiri în AGA şi CA, liderii locali, Dan Nica (PSD), Victor Dobre (PNL), Mircea Toader (PDL) şi Eugen Durbacă (PC) îşi întreţin „activiştii" din bani publici, adunaţi din impozitele gălăţenilor. În multe cazuri, li se „rotunjesc" pensiile unor membri de partid care nu au nimic în comun cu domeniul „administrat". Un astfel de caz e cel al arbitrului Nicolae Rainea, care a fost o vreme cenzor la regia de transport Transurb SA, numit de PSD.

Alt caz e cel al soţilor Valentina şi Alexandru Nicolaev, ambii profesori pensionari şi membri PC. Eugen Durbacă le-a recompensat loialitatea cu imobilul de pe str. Mihai Bravu nr 23, casa foştilor prim-secretari PCR, pe care le-a oferit-o în folosinţă gratuită, după ce familia Nicolaev şi-a vândut apartamentul de pe str. Siderurgiştilor. Durbacă a recompensat familia Nicolaev şi cu „CA-uri". Valentina Nicolaev a fost numită în CA-ul de la Administraţia Pieţelor, unde ca gospodină s-ar mai pricepe la „tehnologia tarabelor". Alexandru Nicolaev a fost numit reprezentant al PC în CA-ul de la Administraţia Zonei Libere.

romanialibera.ro

[dcp100168]

5 milioane de euro, sifonate prin clientela politică (I)

Numai în ultimii 10 ani, municipalitatea a plătit peste 124 miliarde de lei vechi, adică 3 milioane de euro, pentru salarizarea clienţilor politici ai PSD, PC, PNL şi PD, impuşi în AGA şi Consiliile de Administraţie ale regiilor Consiliului Municipal. În perioada 1994 – 2003 s-a mai tocat pe astfel de indemnizaţii echivalentul 2 milioane de euro de la bugetul municipalităţii.

Perioada de vârf a clientelismului politic a fost cea de după alegerile din 2004, când partidele şi-au împărţit 76 de posturi de membri CA, reprezentanţi AGA şi cenzori la societăţile municipalităţii. Fiecare dintre aceştia încasa lunar câte o indemnizaţie de 15-20% din salariul directorului, adică de la 12 la 20 de milioane de lei vechi pentru o şedinţă CA.

Pe fondul crizei, în ianuarie 2009 au fost plafonate salariile directorilor de regii, ajungând în general la 5.400 lei. În 2010, a fost redus şi cuantumul indemnizaţiilor la 1%. Din cauză că asta sărăcea clientela politică, în 2011 guvernul Boc a ridicat restricţiile, dând liberatea ca indemnizaţiile să fie stabilite la fiecare societate în parte, în funcţie de performanţele economice. Aşa că s-a dat din nou undă verde desfrâului pe bani public.

Indemnizaţia de CA este cât salariul unui profesor şi protejatul îşi poate permite să nu se omoare cu munca, pentru că are deja o meserie prosperă: e client politic!

Birocraţia clentelismului

Când vine vorba de clientelismul care căpuşează banul public, prin numirea unor iluştri incompetenţi cu carnet de partid în calitate de membri AGA şi CA la societăţile Consiliului Local al Municipiului (CLM) Galaţi, liderii politici resping ideea, susţinând că nu e vorba de numiri politice. Vom lua două exemple, la întâmplare, care demonstrează că aceste numiri se fac la cererile partidelor.

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului nr 124/29.04.2010 a fost numit un nou membru în CA-ul SC Apă Canal SA, în locul lui Iancu Enachi, care fusese numit în 2008 de Partidul Conservator şi demisionase.

Preşedintele PC Galaţi, Eugen Durbacă, a solicitat ca în locul lui Enachi să fie numit tot un conservator şi i-a cerut asta primarului Dumitru Nicolae printr-o adresă oficială depusă la Registratura Primăriei, cu semnătura sa şi ştampila PC Galaţi.

În fundamentarea HCL este menţionat raportul tehnic („având în vedere raportul de specialitate nr 49.924/27.04.2010”), dar şi documentul care a justificat ca în locul lui Iancu Enachi să fie numită Aurica Gaiu, tot de la PC: „Având în vedere adresa nr 96/22.04.2010, a Partidului Conservator – Filiala Judeţeană Galaţi”.

Un alt exemplu este HCL nr 174/01.06.2010, prin care în CA-ul de la Administraţia Zonei Libere a fost înlocuit fostul lider sindical de la FSS Metarom, Emil Mihăilă. Mihăilă fusese pus de PNL în 2008 în CA-ul Zonei Libere la insistenţele protectorului său, consilierul municipal PNL Maricel Oancea. Acum, dacă trebuia înlocuit, liderul PNL Victor Dobre s-a gândit că indemnizaţiile trebuie încasate tot de un membru PNL. Aşa că HCL 174, de numire în CA-ul de la zona liberă a lui George Stângă, s-a făcut „având în vedere adresa nr 233/26.05.2010, a Partidului Naţional Liberal”. Aceste două exemple clarifică cum stau lucrurile cu numirile politice în CA-uri, la care recurg nu numai PC şi PNL, ci şi PSD şi PDL.

Clientelă pe banii noştri

Prin aceste numiri în AGA şi CA, Dan Nica, Victor Dobre, Mircea Toader şi Eugen Durbacă îşi întreţin „activiştii” din bani publici, bani adunaţi din impozitele gălăţenilor.

În multe cazuri, membrilor de partid li se rotunjesc pensiile cu aceste indemnizaţii de CA. Un astfel de caz este cel al arbitrului Nicolae Rainea care, pentru că avea pensia prea mică şi rate la maşina Seat, a fost numit de PSD cenzor, ca să ia o indemnizaţie de 15% din salariul directorului.

Alt caz este cel al soţilor Valentina şi Alexandru Nicolaev, ambii profesori pensionari şi membri ai PC. Eugen Durbacă i-a recompensat pentru loialitatea lor cu imobilul de pe str Mihai Bravu nr 23, casa foştilor prim-secretari, pe care le-a oferit-o în folosinţă gratuită, după ce familia Nicolaev şi-a vândut apartamentul de pe str Siderurgiştilor. Durbacă i-a recompensat pe cei doi profesori pensionari şi cu „CA-uri”.

Valentina Nicolaev a fost numită în CA-ul de la Administraţia Pieţelor unde, ca gospodină, să spunem că s-ar mai pricepe la „tehnologia tarabelor”. Alexandru Nicolaev a fost numit ca reprezentant al PC în CA-ul de la Administraţia Zonei Libere şi întrebarea de bun simţ este următoarea: cât de mult se pricepe la administrarea unei zone libere un profesor de muzică pensionar?

Legea care strică jocurile

La indemnizaţiile de membru CA s-au racordat mai toţi liderii politici. În urmă cu zece ani îşi împărţeau aceste funcţii consilierii municipali. În iunie 2003 a fost promulgat, la presiunile Uniunii Europene, celebrul pachet de Legi Anticorupţie, care stipula că funcţiile de consilier judeţean sau local sunt incompatibile cu cele de „asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean”.

Apariţia Legii Anticorupţie a fost urmată de o avalanşă de demiteri din CA-urile regiilor. În 2003, Consiliul Local al Municipiului Galaţi a aprobat demisiile din CA-ul Transurb ale fostului primar Eugen Durbacă (PC), fostului viceprimar Marin Axente (PSD), Constantin Răgălie (PSD), Toma Munteanu (PSD), Ionel Botezatu (PRM). În aceeaşi şedinţă li s-a aprobat demisiile din CA-ul Apaterm a actualului prefect Paul Florea, pe atunci consilier PNL, dar şi demisiile actualului viceprimar Mircea Răvan Cristea (PNL), fostului viceprimar Teodoru Dobriţoiu (PSD), a lui Ioan Manole (PSD), George Cubasa (PSD), Eugen Găvan (PC) şi Gelu Stan (PSD).

La indemnizaţiile de la Administraţia Pieţelor au renunţat Sorin Nicolescu (PSD), Hristache Bogatu (PSD), Constantin Prisăcaru (PRM). Din CA-ul de la Ecosal Prest au fost nevoiţi să demisioneze Mihai Capră, pe atunci consilier PNL, celebrul flautist Florin Melinte (PSD) şi George Nedelcu (PSD). Din CA-ul de la SC Construcţii şi Reparaţii s-au refugiat Vasile Pârlog (PNL), Ovidiu Cristoloveanu (PSD) şi Miluţă Talaşman (PRM).

City managerul Florin Popa a fost decuplat de la indemnizaţia de cenzor la Ecosal Prest. Transurb SA a suferit o mare pierdere din echipa administrativă, pentru că a rămas fără un cenzor de excepţie, un foarte priceput la contabilitate: fostul arbitru Nicolae Rainea (PSD)!?

Administratorii „portocalii” au falimentat SC Construcţii şi Reparaţii

În baza HCL 224/30.10.2008, a pătruns în CA-ul Administraţiei Pieţelor şi clientela PDL, reprezentată de Vasile Blănaru şi Eduard Kevorkian. Intrarea lor a fost obţinută la negocieri, pentru că PDL a votat pentru revenirea la conducerea Administraţiei Pieţelor a lui Eugen Zaharia (PSD).

„Portocaliii” au avut pe mână şi administrarea SC Construcţii şi Reparaţii. Reprezentanţii AGA au fost pe rând angajata AFDJ Melania Boşcăneanu (PDL) şi Vasile Blănaru (PDL), care mai fusese recompensat de partid şi cu o indemnizaţie de membru CA la Administraţia Pieţelor.

Echipa PDL, formată din Boşcăneanu – Blănaru şi directorul CA-ul Vasile Darabană (PDL) şi membrii CA Olimpia Martiş (PDL), Lenuţa Guţoaie (PDL) şi Mihai Ţimpău (PNL), a reuşit falimentarea regiei Construcţii şi Reparaţii.

galateniganditi

5 milioane de euro, sifonate prin clientela politică (II)

Numai în ultimii 10 ani, municipalitatea a plătit peste 124 miliarde de lei vechi, adică 3 milioane de euro, pentru salarizarea clienţilor politici ai PSD, PC, PNL şi PD, impuşi în AGA şi Consiliile de Administraţie ale regiilor Consiliului Municipal. În perioada 1994 – 2003 s-a mai tocat pe astfel de indemnizaţii echivalentul 2 milioane de euro de la bugetul municipalităţii.

Evacuarea din CA-uri consilierilor municipali a deschis calea numirii clienţilor politici mărunţi. Au fost vremuri bune, în care salariul directorului bătea suta de milioane de lei vechi şi reprezentantul AGA încasa lunar 20 de milioane de lei vechi, iar un membru CA 15 milioane. Bani săltaţi lunar, pentru o şedinţă de jumătate de oră, în care membrii CA dau din cap afirmativ la ceea ce spune directorul.

Prin HCL 265/23.06.2003, au fost racordaţi la indemnizaţiile de membru CA la Transurb SA şeful de cabinet al senatorului Plătică Vidovici, Ioan Nechifor (PSD), Ifrim Vangheli (PRM), şefa tineretului pesedist Adelina Hristea, Ramona Oţelea (PSD), Florin Lungu şi Anişoara Buhăescu. După alegerile din 2004, Bogdan Liviu Ciucă, posesor al unei scurte cariere de consilier municipal, a iniţiat HCL 69/07.10.2004, prin care au fost numiţi noii membri ai CA-ului Transurb: Jenica Totolici (PC), care a ajuns ulterior la cârma Transurb, fostul director care a falimentat Dunasi, SA Gelu Paizan (PD), fosta şefă a AJOFM, Victoriţa Movileanu (PDL) şi iluştrii necunoscuţi Gelu Bănilă, Zaharia Bolea şi Sorin Comănescu. Reprezentant AGA a fost numit Mirel Hagiu (PC), cameramanul campaniei electorale a PC. După o nouă modificare a structurii CA Transurb, sunt aprobate demisiile lui Eduard Grosu (PC) şi a Victoriei Movileanu (PD-L), în locul cărora sunt numiţi, prin HCL 480/2005, un mare specialist în transporturi, actorul Gabriel Constantinescu (PC) şi Iacob Lucica (PDL).

La o nouă schimbare de încasatori de indemnizaţii, ajung în CA-ul Transurb asistenta medicală Daniela Artimof (PSD), şeful organizaţiei de tineret a PSD, Nicuşor Ciumacenco şi Eduard Kevorkian (PDL), care tocmai pierduse orice speranţă de a fi numit la şefia Ecosal Prest. A fost păstrat în echipa de administratori ai Transurb actorul Gabi Constantinescu şi cameramanul Mirel Hagiu.

Indemnizaţia CA la Transurb a scăzut la vreo 7 milioane de lei vechi, dar nu-i de lepădat un ban luat degeaba. Aşa că, după alegerile din 2008, au intrat în CA-ul Transurb şi liberalii. Prin HCL 225/30.10.2008, şefa AGA Transurb a devenit Tincuţa Vrabie (PNL), iar membri CA directoarea Genica Totolici (PC), Lucian Podlaţi (PSD), Viorel Munteanu (PSD) şi mai mulţi necunoscuţi: Alexandru Ghiţă, Gelu Bănilă, Sorin Grecu şi Ion Năvălici.

În 2009 este vacantat locul lui Alexandru Ghiţă, iar în locul său este numită Viviana Stoianof. Tot în 2009 e aprobată demisia lui Lucian Podlaţi (PSD), iar în locul său ajunge ilustra necunoscută, Ionela Dumitru (PSD)!

galateniganditi

5 milioane de euro, sifonate prin clientela politică (III)

Numai în ultimii 10 ani, municipalitatea a plătit peste 124 miliarde de lei vechi, adică 3 milioane de euro, pentru salarizarea clienţilor politici ai PSD, PC, PNL şi PD, impuşi în AGA şi Consiliile de Administraţie ale regiilor Consiliului Municipal. În perioada 1994 – 2003 s-a mai tocat pe astfel de indemnizaţii echivalentul 2 milioane de euro de la bugetul municipalităţii.

Frăţia de la Apă – Canal

Indemnizaţia de CA la Apă Canal SA era, în „vremurile bune”, de 15 milioane de lei vechi. Chiar dacă acum, pe criză, a ajuns la 800 de lei noi, cine n-ar vrea să ia aceşti bani degeaba? Aşa că lupta se dă şi pe CA-ul Apă Canal SA.

În cele câteva luni în care a fost consilier municipal, Bogdan Ciucă a reuşit să îşi impună un angajat al cabinetului notarial, George Schin, în funcţia de reprezentant AGA la Apă Canal SA.

Ciucă a iniţiat HCL nr 47/30.09.2004, prin care au fost numiţi în CA Iancu Enachi (PC), Ion Ştefan (PC), Dobrea Victor (PDL), Alexandru Scutaru (PSD), Sorin Nicolescu (PSD), Miluţă Tălăşman (PRM, PSD) şi Maria Apostu. Ciucă a iniţiat şi hotărârea prin care Schin (PC) a fost numit atotputernicul în AGA la Apă Canal, iar Ion Ştefan (PC) a fost numit director al regiei.

Pe 29 septembrie 2005 a avut loc o rocadă a PD-iştilor din CA-ul Apă Canal, Victor Dobrea fiind înlocuit de Petru Alexe, actualul consilier PDL. Prin CA-ul Apă Canal SA s-a mai perindat prin 2008 – 2008 şi city managerul Florin Popa (PSD). După alegerile din 2008, CA-ul a căpătat următorea componenţă: Mihai Alin (PDL), Mircea Ispas (PNL), Sorin Nicolescu (PSD), Enachi Iancu (PC), Zahei Marius Emil, Dumitru Savin şi Gh Băilă.

Au mai urmat nişte schimbări între oamenii puşi de PSD şi PC. Pe 2 aprilie 2009, primarul Dumitru Nicolae l-a demis din CA pe Sorin Nicolescu (PSD) pentru a-i face loc lui Gelu Stan (PSD), care fusese şi el demis de olandezi din funcţia de director al Şantierului Naval „Damen”, pentru această contraperformanţă fiind recompensat cu funcţia de director la Apă Canal SA.

galateniganditi

5 milioane euro, sifonate prin clientela politică (IV)

Numai în ultimii 10 ani, municipalitatea a plătit peste 124 miliarde de lei vechi, adică 3 milioane de euro, pentru salarizarea clienţilor politici ai PSD, PC, PNL şi PD, impuşi în AGA şi Consiliile de Administraţie ale regiilor Consiliului Municipal. În perioada 1994 – 2003 s-a mai tocat pe astfel de indemnizaţii echivalentul 2 milioane de euro de la bugetul municipalităţii.

Bătălie pe Zona Liberă

Înainte de ianuarie 2009, salariul directorului de la Zona Liberă era de 11.170 de lei pe lună, indemnizaţia reprezentantului AGA era de 2.200 de lei iar cea a unui membru CA era de 1.600 de lei. După plafonarea salariilor din cauza crizei, venitul directorului Zonei Libere a scăzut la 5.529 lei, iar indemnizaţia a devenit 7-800 de lei.

Liberalii şi pesediştii au mare drag de indemnizaţiile de membru CA la Administraţia Zonei Libere. Prin HCL 75/07.10.2004, au fost numiţi în CA Claudiu Brânzan (PSD), Bogdan Manea (PNL), Mircea Ispas (PNL), Alexandru Nicolaev (PC), Zoe Aramă, Camelia Lungoci (reprezentant Ministerul Transporturilor – MT) şi Stoian Tudor (reprezentant Ministerul Finanţelor – MF). În 2006, CA-ul Zonei Libere s-a reconfigurat: directoarea Angela Ivan (PNL), Claudiu Brânzan (PSD), profesorul Ştefan Simion, Anca Ene (PSD) – fină a fostului senator Ilie Plătică Vidovici, Alexandru Nicolaev (PC) şi cei doi reprezentanţi ai MT şi MF.

După alegerile din 2008, liderii PSD, PNL, PDL şi PC şi-au negociat la sânge locurile din CA-ul Zonei Libere, eliminându-i şi pe reprezentanţii MT şi MF, ca să facă loc propriei clientele. Au fost numiţi în CA Angela Ivan (PNL), Claudiu Brânzan (PSD), actualul director al AJOFM, Carmen Hanţaţuc (PDL), fostul vicelider al sindicaliştilor din combinat, Emil Mihăilă (PNL), Elena Postelnicu, Mioara Lică şi Stelian Lupu (PSD).

Pentru că reprezentarea celor două ministere în CA-ul Zonei Libere era obligatorie, au fost numiţi şi cei doi de la MT şi MF, CA-ul crescând la 9 membri.

Pentru că fusese numit prefect, pe 26.03.2009 Claudiu Brânzan a fost înlocuit cu Costică Voicu (PSD), omul de încredere al primarului Nicolae. Pe 29.04.2010 a avut o rocadă liberală, Emil Mihăilă (PNL) fiind înlocuit cu George Stângă (PNL).

galateniganditi

5 milioane de euro, sifonate prin clientela politică (V)

Numai în ultimii 10 ani, municipalitatea a plătit peste 124 miliarde de lei vechi, adică 3 milioane de euro, pentru salarizarea clienţilor politici ai PSD, PC, PNL şi PD, impuşi în AGA şi Consiliile de Administraţie ale regiilor Consiliului Municipal. În perioada 1994 – 2003 s-a mai tocat pe astfel de indemnizaţii echivalentul 2 milioane de euro de la bugetul municipalităţii.

Lovitura de palat eşuată la „Pieţe”

Prin CA-ul de la Administraţia Pieţelor s-au perindat Sorin Nicolescu (PSD), Hristache Bogatu (PSD), Constantin Prisecaru (PSD, PDL), viceprimarul Mircea Răzvan Cristea (PNL), actuala deputată Lucreţia Roşca (PSD), fostul prefect Gabriel Panaitescu (PNL), epidemiologul Emil Popa (PNL), care în 2004 a devenit director, dar şi clienţii mărunţi: Corjos Dumitru, Harabagiu Silviu, Hoiazi Florin, Sorin Istrate, Gh Drăgan.

Fiecare încasa pe vremuri 1.500 de lei, fără să facă nimic. Reprezentant AGA a fost directoarea economică a primăriei, Doina Stamate. Cu indemnizaţia de cenzor şi-a completat pensia de arbitru Nicolae Rainea (PSD). În 2006, PSD-ul a încercat să îl numească la conducerea Administraţiei Pieţelor pe Gheorghe Saghian care, după demiterea de la Direcţia Agricolă, rămăsese fără serviciu.

Aşa că, prin HCL 242/04.07.2006, au fost numiţi cei care trebuiau să îl şunteze pe directorul Emil Popa (PNL), numindu-l pe Saghian: reprezentantul AGA Dorin Otrocol (PSD) şi membrii CA Gheorghe Saghian (PSD), Dieter Krampulz (PSD), Marin Costel (PSD), George Nedelcu (PSD), susţinuţi de Valentina Nicolaev (PC), Tacea Constantin Gelu, Gheorghe Dragoş şi Atanasiu Sergiu. Lovitura de palat a lui Saghian şi Otrocol a eşuat, dr Emil Popa dându-şi demisia pentru a se întoarce la medicină, ca epidemiolog la Spitalul TBC.

galateniganditi

[dcp100168]

Regia Apaterm, falimentată prin clientelismul politic

Administratorii cu carnete de PSD, PDL, PC şi PNL au încasat salarii mari pentru a aduce regia în reorganizare judiciară.

Situaţia falimentară a regiei Apaterm SA Galaţi revine sistematic în dezbaterile politicienilor gălăţeni, dar niciunul dintre ei nu recunoaşte că regia a fost adusă la faliment de reprezentanţii tuturor partidelor, care s-au perindat în postura de administratori, ca „membri" AGA şi CA numiţi politic. Zeci de personaje din clientelele politice ale PSD, PNL, PDL, PC şi PRM, au încasat anual, fără să facă nimic, sute sau zeci de milioane de lei, bani plătiţi din impozitele gălăţenilor.

Până la apariţia pachetului de legi anticorupţie, Legea 161/2003, din CA-urile regiilor locale puteau face parte şi consilieri municipali. Aşa că până în iunie 2003, CA-ul de la Apaterm SA a fost format din consilierii George Cubasa (PSD), Ioan Manole (PSD), Gelu Stan (PSD), Eugen Găvan (PC), Teodoru Dobriţoiu (PSD) şi Paul Florea (PNL). După alegerile din 2004, consilierii au împărţit din nou CA-urile, după noul algoritm din CLM. Pe 30.09.2004, a fost numit noul CA la Apaterm SA, cu următoarea componenţă: Leonard Gogoaşă (PNL), Gheorghe Ciocea, Sergiu Atanasiu, Cristian Istrate (PC), Nataliţa Buruiană, Petru Todoran şi Nicolae Mihai. Cu excepţia lui Istrate şi Gogoaşă, despre care se ştie că sunt ingineri şi e de presupus că se mai pricepeau la instalaţii şi la administrarea reţelei de puncte termice, ceilalţi sunt iluştri necunoscuţi.

Director general a fost numit pentru 3 luni Cristian Istrate. În februarie 2006, Istrate a demisionat, ajungând, tot prin numire politică, director la furnizorul de energie termică Electrocentrale SA. În aprilie 2006, CLM s-a întrunit ca să schimbe CA-ul Apaterm. Reprezentant AGA a fost numit Ionel Harţeganu (PSD), consilier al primarului Dumitru Nicolae, iar în CA au fost paraşutaţi următorii: juristul George Cubasa (PSD), care de atunci a devenit şi director, fostul consilier judeţean Florea Victor (PSD), omul de afaceri Ionel Borcea (PSD), ziaristul Pompiliu Comşa (PC), consilierul judeţean Petrică Munteanu (PC) şi iluştrii necunoscuţi Ciocea Gheorghe, Buruiană Nataliţa şi Drăgan Gheorghe. Cum salariul directorului Cubasa era de 100 de milioane de lei, până în 2008, cei de mai sus încasau lunar câte 15%, adică indemnizaţii de 15 milioane lei lunar. Harţeganu încasa 20.

Apaterm, falimentată de un CA de „uniune naţională"

După alegerile din 2008 s-a schimbat din nou componenţa CA-ului de la Apaterm. Prin Hotărârea CLM nr. 226/30.10.2008, a fost numit reprezentant în AGA la Apaterm SA acelaşi Ionel Harţeganu, consilierul primarului Nicolae. Prin Hotărârea nr. 226, consilierii municipali au aprobat ca Harţeganu să fie plătit cu „20% din indemnizaţia directorului general al SC Apaterm SA Galaţi" iar prin art. 3 al Hotărârii CLM nr. 226/30.10.2008 au aprobat următoarea structură a CA-ului Apaterm SA: 1. Avram Roberto (PC); 2. Samoilă Constantin; 3. Buţurcă Octavian; 4. Totolici Nicu; 5. Enache Gabriel (PNL); 6. Enache Sorin (PSD); 7. Cubasa George (PSD). Roberto Avram este fratele consilierului municipal PC Răzvan Avram, Gabriel Enache este profesor de istorie şi a fost o vreme inspectorul general al ISJ Galaţi, iar George Cubasa este directorul pus de PSD care a reuşit să aducă în faliment regia Apaterm, aducând-o în reorganizare judiciară. La momentul intrării în reorganizare judiciară, datoriile Apaterm ajunseseră la peste 390 milioane de lei, adică aproape 100 de milioane de euro, în condiţiile în care regia are de încasat de la clienţi doar 81,5 de milioane de lei.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Caruselul politic de la conducerea deconcentratelor

* Şefii de la instituţiile de protecţie socială şi de la învăţământ stau cu sabia lui Damocles deasupra capului, deoarece schimbarea guvernului înseamnă şi posibila lor destituire din funcţie

Şefii deconcentratelor puşi de fosta guvernare PDL îşi numără probabil ultimele zile la cârma instituţiilor pe care le conduc. Din 9 decembrie, dacă actualul partid de guvernământ se va instala la putere pentru patru ani, va dori să-şi numească în teritoriu propriii oameni. Cei care primesc funcţii politice, îşi asumă chiar de la început faptul că vor fi schimbaţi pe aceleaşi criterii. Din nefericire, deşi la conducerea acestor instituţii ar trebui să primeze principiul competenţei, nicio guvernare nu şi-a ales oamenii doar aşa.

Chiar şi cei care au reuşit ca prin minune să-şi păstreze funcţiile, în ciuda tuturor intemperiilor politice, recunosc că nu au scăpat de presiuni şi că fiecare schimbare a guvernului le-a făcut zile negre.

Patru directori în cinci ani, la AJOFM

La Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, a fost numită Carmen Tofan ca director interimar la începutul anului 2009. Aceasta a fost înlocuită apoi de Elena Grosu, fosta directoare la Romtelecom şi şefa de cabinet a eurodeputatei PSD Adriana Ţicău. Elena Grosu a intrat însă în concediu medical şi conducerea interimară a fost preluată de adjuncta Elena Pălimaru. La scurt timp a fost numită actuala directoare - Carmen Hanţaţuc, membru PDL, care cu siguranţă se va afla în vizorul schimbărilor de la începutul anului viitor, dacă USL îşi va menţine locul la guvernare.

Promovare în familia PDL, la Casa Judeţeană de Pensii

Casa Judeţeană de Pensii a avut mult timp acelaşi director - Georgeta Modiga, indiferent de guvernare. În 2009, la negocieri, postul revenise PSD-ului. Ca să poată să-şi numească omul fără a stârni reacţii că înlătură un specialist bun, cu lucrări publicate, liderii PSD Galaţi au promovat-o pe Modiga, în funcţia de secretar general al Casei Naţionale de Pensii. Astfel, i-au făcut loc lui Nicu Zburlea, preşedintele TSD Galaţi. La venirea PDL-ului la guvernare, directoare a fost numită Ana Denis Aramă, nimeni alta decât soţia vicepreşedintelui PDL Galaţi de atunci, Iulian Aramă. Absolventă de Studii Economice la „Dunărea de Jos”, Ana Denis Aramă care are şi cursuri de înalt funcţionar public, organizate de ANFP, a dat examen şi a fost reconfirmată pe funcţie în 2011. „E mai greu să mă schimbe pe mine în mod legal, fiind funcţionar public. Sunt convinsă că se vor găsi tot felul de artificii. De exemplu, dacă mă detaşează în alt judeţ, nu mă voi duce, pentru că am copil mic. Odată cu funcţia, am acceptat şi ideea că voi fi schimbată politic”, recunoaşte directoarea de la Pensii. Aceasta ştie din proprie experienţă că e un domeniu greu: „Dacă tot voi fi schimbată, aş prefera să fie adus un om din sistem, care ştie despre ce este vorba, pentru că e un domeniu greu”, spune ea, refuzând însă să dea un nume.

Concluzia ar fi că ar fi trebuit să se „voteze” tot cu Georgeta Modiga pentru Casa Judeţeană de Pensii, indiferent de schimbările de la guvernare.

Ionel Petrea, un director din secolul trecut

Directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă, Ionel Petrea, a rămas neschimbat din funcţie de prin anii '90, când a fost numit la conducerea instituţiei. În prezent, gălăţeanul nostru împarte şefia cu trei directoare din alte judeţe. Dar chiar şi aşa, nu postul său se clatină, ci al respectivelor doamne, detaşate tocmai de la Bistriţa, Prahova şi Buzău. Ionel Petrea, absolvent de Drept la Bucureşti, cu master şi studii postuniversitare, ne-a declarat că secretul longevităţii sale în această funcţie este „faptul că şi-a făcut treaba”. Noi nu contestăm acest lucru, dar ne vine însă greu să credem că oamenii politici doar la asta s-au uitat…

Olimpia Ralea, şefă de ani buni

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţii Sociale (AJPIS) este condusă deocamdată Olimpia Ralea, care, deşi a refuzat să ne spună din ce partid face parte, este cunoscută ca fiind membru PDL. Numită încă din 2005 la şefia fostei Direcţii Judeţene de Muncă, aceasta a fost înlocuită în 2009 de profesoara Mirela Onişor, de la PSD. Olimpia Ralea a trecut atunci directoare la Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale. Când cele două instituţii au fuzionat, Olimpia Ralea (absolventă de Ştiinţe Economice la Bucureşti şi cu două masterate la Bucureşti şi Sibiu) a fost cea care a rămas la conducere. În mod logic, roata ar trebui să se întoarcă şi soarta să-i surâdă Mirelei Onişor. Aceasta ne-a declarat însă că nici prin cap nu-i trece să mai fie directoare la vreo deconcentrată, în prezent deţinând funcţia de director-adjunct al Colegiului Tehnic „Radu Negru”. „Nu spun că funcţiile nu vin politic. Dar la momentul destituirii mele s-au făcut încălcări ale Codului muncii. Eu am fost numită de Ministerul Muncii şi demisă de Agenţie. Aş fi putut câştiga în instanţă atunci, dar nu m-a interesat”, spune Mirela Onişor. Din câte se pare însă, funcţia de la AJPIS nu se va mai afla de data aceasta în curtea PSD-ului, ci a PNL-ului.

De la AJOFM la Protecţia Copilului

Manon Cristoloveanu pare să aibă vocaţie de directoare. Recunoaşte că are state vechi în PSD, unde a fost vicepreşedinte al filialei gălăţene, preşedinte al Organizaţiei Femeilor Social Democrate şi şef de cabinet al deputatului Dan Nica. Până în 2005, a fost directoare la AJOFM, după care a lucrat ca director adjunct al Direcţiei de Patrimoniu din cadrul Consiliul Judeţului. La sfârşitul lui 2008, a fost numită directoare prin detaşare la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în urma scandalului cu iz penal prin care a fost destituită Marinela Dobrea.

Lidera social-democrată susţine că n-a auzit să fie altcineva care-i vânează postul. „Nu vine nimeni la răspundere şi muncă multă pe bani puţini”, crede Manon Cristoloveanu.

Doi în cărţi, pentru Inspectoratul Şcolar

Laura Marin a fost numită în funcţie la ISJ anul acesta, la începutul lunii mai, când Doruleţ Resmeriţă a fost destituit din cauza retragerii sprijinului politic de către PDL. Profesoara de matematică de la CNVA a mai îndeplinit funcţii în ISJ, fiind general-adjunct între 2008-2009 şi inspector de matematică, între 2006-2008. Încă de la început s-a aflat în cărţi şi actualul director al Colegiului Tehnic „Traian Vuia”, consilierul local PSD Gelu Homner. Balanţa a înclinat însă spre Laura Marin, pentru că urma o perioadă de examene, iar aceasta are mai multă experienţă în organizarea lor. Faptul că s-a descurcat bine nu-i garantează însă Laurei Marin rămânerea pe funcţie. Dragoş Homner este în continuare în cărţi, având state vechi şi relaţii în PSD.

CCD e a PNL

La Casa Corpului Didactic este numit profesorul Laurenţiu Ichim, care a înlocuit-o în iunie anul acesta pe controversata Doiniţa Popa, numită şi ulterior mazilită de PDL din această funcţie, pe care şi-a recâştigat-o apoi în instanţă. Laurenţiu Ichim are patru masterate - două la „Dunărea de Jos” şi două la „Danubius” (Management educaţional, Teoria şi practica textului, Management financiar şi administraţie publică şi Ştiinţe penale) şi cum numele său se leagă de ani buni de cel al senatorului PNL Paul Ichim (cu care nu este rudă, dar căruia îi este şef de cabinet), e puţin probabil să aibă concurenţă chiar şi după alegeri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Război pentru şefia Finanţelor gălăţene

* Partidele politice îşi negociază controlul asupra instituţiilor aflate în subordinea Ministerului Finanţelor * Intrigi, favoruri şi politică la DGFP Galaţi * Garda Financiară se mai clatină, dar nu se predă, iar în Vamă, ce e val ca valul trece * Zile numărate pentru schimbarea conducerii Electrica Galaţi

Printre „trofeele” cele mai râvnite de cercurile de influenţă care gravitează în jurul partidelor politice se numără conducerea instituţiilor aflate în subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Explicaţia nu este deloc una foarte complicată. Fiscul, Garda Financiară şi Vama sunt la nivelul comunităţii centre de putere ce au menirea de a garanta şi supraveghea respectarea legii în mediul economic. Iar partidele ascund destule afaceri la limita legalităţii.

Scaunul şi pretendenţii

De departe, cea mai râvnită dintre instituţii este DGFP Galaţi, iar în jurul ei se ţes permanent tot felul de intrigi. Costică Onica, aflat în prezent la conducerea instituţiei, nu exclude să fie schimbat din funcţie, dar nu priveşte acest lucru ca pe o fatalitate. „Nu am emoţii, nici dacă mă schimbă, nici dacă nu mă schimbă”, ne-a declarat directorul DGFP Galaţi. De inamici nu duce lipsă, iar unele adversităţi sunt de notoritate.

Principalul inamic este Lucian Domniţeanu, în prezent şef al Administraţiei Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii. Ironia sorţii, Costică Onica este cel care l-a (re)adus pe Domniţeanu la DGFP Galaţi. În 2009, cu sprijinul PDL, Domniţeanu a reuşit să devină director coordonator al instituţiei, dar după câteva luni Costică Onica a revenit pe poziţii. În prezent, Domniţeanu mizează, se pare, pe sprijinul PSD pentru a reveni la conducerea instituţiei.

Un alt posibil pretendent la funcţia supremă în DGFP Galaţi este Cicerone Lupu. De numele său se leagă inclusiv o serie de afaceri controversate, iar duelul cu Costică Onica s-a dus şi în instanţă. Chiar dacă la un moment dat a reuşit să ajungă destul de sus în ierarhia DGFP Galaţi, Cicerone Lupu nu mai face în prezent parte din structurile Finanţelor gălăţene. Dar asta nu înseamnă că nu şi-ar dori să se întoarcă… Chiar dacă evită referirile frontale la conflictele pe care le are cu unii sau cu alţii, Costică Onica nu se sfieşte să pună punctul pe „i” în legătură cu momentele în care la conducerea instituţiei s-au aflat "alte persoane": „A fost o răsplată a unor favoruri - se ştiu ei între ei - şi sper să nu se mai întâmple aşa ceva în perioada următoare…” Lista cu posibili viitori directori ai DGFP Galaţi ar mai putea fi completată cu directorii adjuncţi, Clavinia Petrescu sau Nicoleta Garbari, dar lista rămâne deschisă şi nu sunt excluse nici surprizele.

Cu Garda sus

În celelalte două instituţii de forţă aflate în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, lucrurile par a fi, cel puţin deocamdată, ceva mai stabile. La Garda Financiară, funcţia de comisar şef este ocupată de ceva vreme de Toader Ţocu, iar acesta a trecut deja atât prin focurile unor schimbări politice majore, cât şi a unor valuri de restructurări. El a scăpat, de exemplu, de valul agresiv de schimbări în structura conducerii instituţiilor publice din 2009, când PDL şi PSD au intrat împreună la guvernare, dar a supravieţuit şi guvernelor care s-au succedat de atunci. De asemenea, în 2011, când structura de execuţie a Gărzii Financiare a fost serios zdruncinată de restructurarea a nu mai puţin de cinci comisari superiori, Toader Ţocu a rămas în continuare comisar şef al instituţiei. Pe de altă parte, Garda Financiară este principalul instrument al statului în lupta cu fraudele şi, cu siguranţă, sunt destui care şi-ar dori ca, măcar în ceea ce-i priveşte, să fie ceva mai ocoliţi de controale prea amănunţite. Prin urmare, nu pot fi excluse tentativele de subordonare a acestei instituţii unor cercuri de interese din interiorul unor partide.

În ceea ce priveşte Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Galaţi, conducerea instituţiei este asigurată în prezent de Mihail Bucur. La fel ca şi alţi directori de deconcentrate a avut de trecut, în 2009, hopul demiterilor la grămadă. Pe lângă aspectele legale privind statutul funcţionarilor publici, aspecte tranşate în cele din urmă, în 2010, la nivelul Curţii Constituţionale, repunerea în funcţie a lui Mihail Bucur a fost uşurată şi de faptul că directorul de tranziţie, Marian Patriche, îşi înaintase demisia. Una peste alta, Mihai Bucur este unul dintre cei mai vechi cu funcţii de conducere în vama gălăţeană şi deocamdată pare încă ferit de disputele politice.

Protecţie de partid

Dintre deconcentratele aflate în subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, la nivelul Galaţiului se regăseşte Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorului (CRPC) Galaţi. Aici zarurile au fost aruncate încă înainte să se mai aştepte rezultatul alegerilor. În fruntea Protecţiei Consumatorului, nu numai de la Galaţi, ci şi din Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău şi Vrancea, a fost recent numită Carmen Tudor, nimeni alta decât soţia directorului de la SC Drumuri şi Poduri, din subordinea CJ Galaţi, social-democratul Luciano Tudor. De numele acestuia din urmă se leagă controversata afacere Mobimod, în care ar fi vorba de returnări ilegale de TVA, anchetă care, cel puţin deocamdată, a rămas în coadă de peşte. Carmen Tudor nu ajunge pentru prima dată la conducerea Protecţiei Consumatorului. Ea a mai condus instituţia şi în perioada 2008 - 2009, până a fost schimbată din funcţie de PDL. Repusă în funcţie de PSD, probabil că nu are motive de îngrijorare, date fiind cotele vehiculate la pasienţa alegerilor.

Scurt-circuit politic

Un capitol interesant este cel al societăţilor aflate în subordinea Ministerului Economiei. De departe, cea mai râvnită funcţie este cea de director al Electrica Galaţi, ocupată în prezent de Iulian Aramă. Vorbim de o funcţie bănoasă şi aici e suficient să amintim că, în 2011, Aramă a avut venituri de 91.000 de lei, la care s-au adăugat şi 4.182 de lei în calitate de preşedinte al CA-ului Electrocentrale Galaţi. Pe filiera PDL, Iulian Aramă a prins postul de la Electrica în 2005 şi mandatul i-a fost tulburat doar timp de câteva luni, în 2008, când postul i-a revenit cu susţinerea PSD lui Marian Linteş. Ruperea alianţei dintre PSD şi PDL a însemnat şi revenirea lui Aramă la conducerea Electrica Galaţi, dar în prezent rădăcinile politice nu mai sunt compatibile cu cei aflaţi la putere. „Nu am primit nici o hârtie încă, dar se pare că este o chestiune de zile până voi fi schimbat din funcţie”, ne-a declarat Iulian Aramă. Acesta spune că nu are nimic de reproşat nimănui şi că „i se pare moral şi fairplay” ca, odată venit politic, să plece de la conducere politic. Un posibil succesor la conducerea Electrica Galaţi este tot Marian Linteş, variantă probabilă în condiţiile în care, la Electrocentrale, a fost deja (re)instalat liberalul Tudor Petre. Acesta din urmă a mai condus termocentrala gălăţeană în perioada în care s-a încercat privatizarea în colaborare cu cehii de la CEZ. Acum se încearcă o nouă relansare a societăţii, dar rămâne de văzut dacă Tudor Petre va avea mai mult succes. Cert este că, pe filiera Consiliului Local şi Apaterm, Electrocentrale joacă un rol important în viaţa socială a Galaţiului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Directorii de la Mediu, în conservare. Deocamdată

* La vârful instituţiilor subordonate Ministerului Mediului şi Pădurilor, fie au deja directori susţinuţi de USL, fie nu prezintă interes prea mare pentru partide * Totuşi, algoritmul de împărţire a funcţiilor de conducere nu a fost încă stabilit, atrag atenţia surse politice

Doi dintre directorii de la Galaţi ai instituţiilor controlate de Ministerul Mediului şi Pădurilor - Ionel Ardean, de la Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Carmen Sandu, de la Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului - au primit deciziile de numire pe posturile de conducere acum, în perioada dinaintea alegerilor parlamentare. Amândoi au susţinerea partidelor aflate la guvernare şi, dacă votul din 9 decembrie va reconfirma USL la putere după victoria repurtată la alegerile locale din 10 iunie, nu au de ce să îşi facă griji pentru funcţii. Urmând acelaşi raţionament, nici Mărioara Gătej, care conduce cu detaşare Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu, nu are motive să se teamă că va rămâne fără scaun, fiind susţinută de liberali. Totuşi, surse din interiorul PSD şi PNL spun că lucrurile nu sunt bătute în cuie, pentru că negocierile politice sunt în derulare la Bucureşti.

Hârtie pentru Agenţie

Directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Galaţi, Carmen Sandu, nu a rămas fără funcţie de conducere după recenta desfiinţare a tuturor agenţiilor regionale din ţară şi reînfiinţarea agenţiilor judeţene. “Tocmai am primit decizia de numire în funcţia de director al Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului din Galaţi”, declara, cu câteva zile în urmă, Carmen Sandu. Bucurându-se de susţinerea liberalilor, postul său pare a fi asigurat şi după alegerile parlamentare, în cazul victoriei USL.

De profesie inginer, Carmen Sandu a lucrat în proiectare înainte de a se alătura Agenţiei pentru Protecţia Mediului. În 2005, după un an şi jumătate în care a lucrat la Compartimentul Gestionare Deşeuri, ea a fost numită director al ARPM, în urma venirii Alianţei PNL-PD la Putere. A condus ARPM până în 2009, când a fost înlocuită cu democrat-liberalul Constantin Petre, dar a revenit în funcţie un an mai târziu, după ce a câştigat litigiul de muncă cu Ministerul Mediului.

Detaşare, comisare!

Garda de Mediu este pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului ceea ce sunt judecătorii pentru legiuitori - primii sancţionează derapajele de la cadrul legislativ stabilit de ultimii. Garda este, aşadar, o instituţie destul de atrăgătoare pentru partide, chiar şi numai pentru protecţia de amenzi pe care ar putea-o asigura poluatorilor apropiaţi sferei politice.

În prezent, prim comisar al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu este Mărioara Gătej. Ea conduce instituţia din mai 2012, când a venit cu detaşare de la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor.

Inginer în chimia şi tehnologia produselor alimentare, Mărioara Gătej a lucrat la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor (numit anterior Inspectorat, respectiv Oficiu) din 1996 până în 2012, conducând instituţia din 1997 până în 2009.

Este foarte probabil ca Mărioara Gătej, apropiată a PNL, să devină titular pe postul de la Garda de Mediu, dacă USL va câştiga alegerile parlamentare din 9 decembrie.

Gospodărirea (nedeterminată) a apelor

Administraţia Naţională “Apele Române” este o altă instituţie coordonată de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Unitatea sa teritorială, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi, este condusă, din octombrie, de Ionel Ardean.

Inginer şi economist, Ionel Ardean a lucrat în aparatul Primăriei municipiului Galaţi, la Direcţia Urmăriri şi, ulterior, în conducerea Direcţiei Tehnice, în perioada 2008-2012, în al treilea şi ultimul mandat de primar al social-democratului Dumitru Nicolae. Anterior, Ionel Ardean a activat în mediul privat, cu firma Consul Clima, specializată pe lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat.

Acum, Ionel Ardean spune că nu are de ce să-şi facă griji pentru postul de la SGA, pe care l-a ocupat după câştigarea concursului la care a fost unic candidat. “Mandatul meu la conducerea SGA Galaţi este pe durată nedeterminată”, a afirmat, zilele trecute, directorul SGA, căruia înaintaşi i-au fost democrat-liberalii Nelu Caraghiulea şi Tudorel Trâmbiţaşu şi, în regim de interimat, inginerul şef Aurica Ciornei.

Pădure de păioase

Aflată tot sub autoritatea Ministerului Mediului şi Pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor “Romsilva” este o altă instituţie care face obiectul negocierilor politice desfăşurate în preajma alegerilor parlamentare.

La Galaţi, director este Valentin Hahuie. Absolvent al Facultăţii de Silvicultură din Suceava în 1998, Valentin Hahuie a lucrat după încheierea studiilor la Ocolul Silvic Galaţi, ca şef district, şi la Ocolul Silvic Hanu Conachi, ca inginer în Compartimentul de Pază şi Protecţie. În 2007 a părăsit regia şi a trecut în mediul privat, preluând frâiele unei firme de cadastru. În mai 2010 a revenit la Romsilva, ca director al Direcţiei Silvice, supravieţuind schimbărilor de guverne care au avut loc între timp.

De altfel, angajaţii instituţiei spun că Valentin Hahuie este susţinut de “toată lumea”, pe fondul atracţiei scăzute pe care această direcţie o manifestă în faţa partidelor politice. Spre deosebire de alte regiuni din ţară, în sudul Moldovei cheltuielile de administrare a fondului silvic sunt ridicate, iar productivitatea pădurilor este scăzută, jumătate din trupul de pădure fiind retrocedat foştilor proprietari. “Direcţia Silvică Galaţi este ca o fată săracă. Pentru că partidele politice nu au ce bani să sifoneze de aici, nu sunt interesate de ea”, au declarat surse din interiorul instituţiei.

Condiţii meteorologice stabile

Un alt post fără o miză însemnată pentru partide este cel de şef serviciu la Staţia Meteorologică Galaţi. Nefiind nici măcar post de director, acesta este ocupat, de 17 ani, de Irene Zamfir.

“Postul de şef serviciu la staţiile meteorologice locale nu a fost niciodată unul cu miză pentru partidele politice. Directorii numiţi politic sunt cei ai centrelor meteorologice regionale şi ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie”, au explicat, sub protecţia anonimatului, angajaţi ai instituţiei.

“Nu e nimic clar la masa negocierilor”

Surse din interiorul USL au declarat că negocierile politice pentru funcţiile de conducere din cadrul instituţiilor deconcentrate sunt în derulare şi vor fi definitivate după alegerile parlamentare din 9 decembrie. “Tot ce s-a discutat înainte se rediscută acum. Pe de o parte, multe instituţii care aveau structuri regionale au fost reorganizate în ultimele luni, aşa că a fost necesară reluarea negocierilor pe posturi. Pe de altă parte, multe lucruri vor fi tranşate după ce vom şti rezultatul alegerilor. Surprizele nu sunt excluse”, au spus sursele citate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Şefii de la Poliţie, Jandarmerie, ISU şi Frontieră, despre şansele de a rămâne pe funcţii după alegeri

* Şefii aflaţi în fruntea celor mai mari instituţii gălăţene de la Interne aşteaptă de pe poziţii diferite alegerile parlamentare: doi sunt „plini” pe funcţii, în timp ce soarta altor doi depinde de examene sau de cum evoluează lucrurile la Centru

Poliţie, Jandarmerie, Pompieri sau centre de prevenire a consumului de droguri ori a traficului de persoane. Instituţii care au traversat decenii şi s-au schimbat odată cu regimurile sau structuri ale anilor 2000, înfiinţate pentru a răspunde, cel puţin teoretic, realităţilor societăţii de tranziţie şi normativelor europene. Fiecare are importanţa sa în economia siguranţei cetăţenilor, dar, dincolo de particularităţi, au, mai toate, un numitor comun: fragilitatea în faţa schimbărilor de regim la nivelul structurilor de conducere. Tăvălugul politic, cel care nu ar trebui să afecteze segmentele care ţin de securitatea naţională, a demonstrat că acţionează la mai fiecare schimbare de legislativ, o dată la patru ani. Sub clasicul şi oficialul pretext al unor chestiuni care ţin de management, şi scaunele şefilor de la interne şi administraţie au fost, într-un fel sau altul, zdruncinate de rezultatul jocurilor de interese din Parlament.

Inspectoratul Judeţean de Poliţie

Comisarul Dănuţ Lefter este cel care, din septembrie 2010, conduce instituţia cu cele mai mari prerogative în domeniul siguranţei publice din Galaţi. Înscăunat şef al poliţiştilor gălăţeni în urma concursului organizat pentru funcţie, Dănuţ Lefter este cel mai tânăr şef pe care l-a avut vreodată instituţia, după fostul comandant, comisarul-şef Daniel Miron, care a ajuns în fruntea Poliţiei la numai 32 de ani. Ofiţerul este absolvent al Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza” şi al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, absolvind de asemenea cursuri postuniversitare în Criminologie (Universitatea Bucureşti) şi un master în „Dimensiunea europeană a managementului organizaţional” (Universitatea "Spiru Haret"). Susţinut la venirea pe funcţie, potrivit unor speculaţii, de UNPR, comisarul Lefter nu a fost creditat de mulţi în privinţa longevităţii mandatului său ca şef al Poliţiei, mai ales că venise în concurs cu alţi ofiţeri cu state mai vechi în instituţie. Cu toate acestea, este inspector şef de doi ani, în ciuda faptului că mandatul său a fost, cel puţin până acum, marcat de luptele interne continue care s-au dus la nivelul conducerii instituţiei cu adjuncţii Doru Geru (care s-a retras din Poliţie şi a devenit avocat) şi cu Daniel Miron, preocupaţi, cel puţin în ultimul an, să demonteze prin instanţe o decizie a superiorilor de la Bucureşti prin care au fost destituiţi, anul trecut, ca urmare a unor deficienţe manageriale. Luptele dintre şef şi adjuncţii săi şi-au pus amprenta asupra rapidităţii formării echipei pe care comisarul Lefter a promis, la începutul mandatului, că o va realiza. Abia în ultimele două luni şi-a putut pune în aplicare planurile, odată cu desemnarea la serviciile Economic, Ordine Publică şi Circulaţie a unor noi şefi. Cu o imagine bună printre ceilalţi şefi de instituţii din Galaţi, dar şi la nivelul administraţiei locale, comisarul Dănuţ Lefter se arată încrezător asupra şanselor de supravieţuire în funcţie după alegerile din 9 decembrie.

Inspectoratul Judeţean de Jandarmi

Jandarmeria Galaţi este instituţia care, în urmă cu o lună, furniza marea surpriză sau mai bine zis candidatul ideal pentru funcţia de inspector general al Jandarmeriei Române. Încetarea interimatului fostului comandant, generalul Gavrilă Pop, l-a propulsat în funcţie pe colonelul Mircea Olaru, de la Galaţi. Plecat la Bucureşti ca interimar, Olaru l-a lăsat în urmă, la şefia Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, pe primul său adjunct, lt. col. Dănuţ Vasilică, devenit, pe 15 noiembrie, inspector şef cu o împuternicire de şase luni. Dănuţ Vasilică este absolvent al Academiei de Poliţie „Al.I. Cuza”, instituţie la care a urmat şi studii postuniversitare în „Ştiinţe penale”. De asemenea, ofiţerul mai este şi absolvent al unui curs de „Management al instituţiilor publice din domeniul ordinii publice în perspectiva integrării în structurile euroatlantice”. Cu o carieră derulată exclusiv în cadrul Jandarmeriei Galaţi, lt. col. Vasilică a parcurs toate etapele, de la comandant de pluton la cea de şef al unităţii. Şansele sale la comanda instituţiei sunt însă condiţionate de soarta colonelului Olaru la şefia Jandarmeriei Române, acesta din urmă fiind şi el tot împuternicit. Dacă actualul inspector general nu va deveni „plin” şi se va întoarce la Galaţi, lt. col. Vasilică va trebui să îşi ia din nou în primire funcţia de prim adjunct al inspectorului şef al IJJ Galaţi.

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

Structura născută din fuziunea unităţii de pompieri şi a Protecţiei Civile a fost marcată în ultimii ani de conduceri scurte ca durată. Şefia Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a fost marcată de interimate în care, de cele mai multe ori, a apărut numele şi persoana unuia dintre cei mai vechi ofiţeri ai instituţiei, colonelul Vasile Balaban. Cu o „întrerupere” de circa un an, în perioada aprilie 2011- mai 2012, colonelul Balaban a bifat nu mai puţin de trei interimate, cel mai recent obţinut după plecarea colonelului Ion Pleşu, încheindu-se în această lună. Ofiţerul gălăţean, recomandat de o vastă experienţă, este absolvent al Academiei de Poliţie şi are un masterat în administraţie publică la Universitatea "Dunărea de Jos". Marţi, 27 noiembrie, colonelul Vasile Balaban şi alţi doi candidaţi au picat examenul de definitivare pe funcţie, ceea ce determină prelungirea interimatului. Un nou examen pentru şefia ISU Galaţi va avea loc la începutul anului viitor.

Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră

Instituţia, devenită serviciu din inspectorat la finele anului trecut şi care are în subordine Poliţia de Frontieră Galaţi şi pe cea de la Brăila, este condusă în momentul de faţă de comisarul-şef Ioan Lungu. Ani de zile adjunct al fostului inspector şef Didel Bădărău, ieşit la pensie în toamna lui 2011, Lungu a devenit, în luna septembrie a anului trecut, noul inspector şef. Nu a purtat această titulatură decât până în decembrie 2011, pentru că odată cu reforma care a retrogradat instituţia la statutul de serviciu, a devenit şef serviciu teritorial. Ioan Lungu este şef „plin”, ocupând actuala funcţie prin concurs. El a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Bucureşti, are un master în Ştiinţe Penale la Academia de Poliţie şi un Curs de management al controlului ierarhic. Cât priveşte perspectivele post electorale din decembrie, comisarul-şef se arată prea puţin îngrijorat. „Nu cred că sunt ameninţat de schimbarea legislativului, nu sunt semne în acest sens. Eu sper mai mult să se revină la vechea structură, în sensul că Galaţiul să aibă din nou inspectorat, care ar aduce instituţiei statutul de ordonator de credite şi administrator al propriilor resurse umane”, a precizat comisarul-şef Ioan Lungu.

Într-o ediţie viitoare a „Vieţii libere”, puteţi afla amănunte despre ceilalţi şefi de instituţii MAI din judeţul Galaţi, precum şi cine este cel mai longeviv şef al unei astfel de structuri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cine este cel mai vechi şef al unei structuri gălăţene de Interne şi cine tremură pentru scaun

* Aurelian Păduraru conduce de opt ani serviciul Paşapoarte, iar la Permise şi înmatriculări auto a venit la conducere din mai anul acesta comisarul şef Gheorghe Căpătan * În timp ce unii dintre şefii de servicii au supravieţuit deja unor alegeri parlamentare care nu le-au afectat funcţiile, alţii tremură că le vor fi influenţate interimatele

Aşa cum vă promiteam într-o ediţie anterioară a „Vieţii libere”, continuăm să vă prezentăm lista şefilor de instituţii gălăţene subordonate Ministerului Administraţiei şi Internelor şi felul în care conducerile acestora pot fi influenţate de deciziile politice ulterioare alegerilor parlamentare.

Serviciul Paşapoarte Galaţi

La Paşapoarte îl găsim pe cel mai longeviv şef al structurilor MAI din judeţul Galaţi. Comisarul şef Aurelian Păduraru este în fruntea acestui serviciu de opt ani şi nimic nu pare să îi ameninţe poziţia, pe care a rezistat în ciuda „capriciilor politice”. Păduraru a absolvit Academia de Poliţie, are studii postuniversitare în Gestionarea Afacerilor la „Dunărea de Jos” şi un master în Drept şi Administraţie Publică Europeană la „Danubius”. A devenit şef plin al Serviciului Paşapoarte în mai 2004, prin concurs. „Nu mă tem de vreo eventuală schimbare. La noi e mai puţin probabil să se întâmple aşa ceva, pentru că ne-am înţeles întotdeauna bine cu toată lumea”, ne dezvăluie Aurelian Păduraru secretul longevităţii sale.

Serviciul Permise şi Înmatriculare

Serviciul Public Comunitar Regim Permise si Înmatricularea Vehiculelor Galaţi este o altă structură unde, în ultimul deceniu, nu s-au petrecut schimbări spectaculoase. Fostul şef, cms. şef Petrică Bejan, a renunţat la funcţie anul acesta, preferând postura de candidat la Primăria comunei Vânători la alegerile locale din 10 iunie. Pe 1 mai 2012, pe locul său venea, ca împuternicit, cms. şef Gheorghe Căpătan, cel care avea să şi câştige concursul pentru definitivare, care i-a dat dreptul să ocupe scaunul ca şef „plin” de pe 15 iulie. Comisarul şef este licenţiat şi are un master în Drept Public şi Privat la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi. Nu are nicio grijă legată de eventualele schimbări ale regimului după 9 decembrie. „Funcţia la Permise şi Înmatriculări nu a fost influenţată politic şi nu mă tem că alegerile vor aduce cu sine schimbări”, a subliniat Căpătan.

Direcţia Generală Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi

Structura a cărei menire este lupta împotriva corupţiei este, pare-se, sortită să fie sub conducerea femeilor. După ce la vârful serviciului s-a aflat comisarul-şef Eleonora Mănăilă, funcţia a fost ocupată prin concurs, pe data de 6 aprilie 2011, de comisarul-şef Ionica Bolea. Ofiţerul este absolvent de studii economice, având o licenţă în management la Academia de Studii Economice Galaţi, precum şi una în Drept şi Relaţii Internaţionale, la Universitatea Danubius. Deţine, de asemenea, un master în drept şi a absolvit studii postuniversitare la ASE Bucureşti.

Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi

Este o altă instituţie cu un şef relativ „nou”. Comisarul-şef Dorinel Geru a devenit şef al centrului la 1 februarie, prin concurs, având în spate o bogată experienţă în cadrul Poliţiei Judeţene. Dorinel Geru este licenţiat în Drept şi Ştiinţe Administrative şi a absolvit studii postuniversitare în drept administrativ la Academia de Poliţie. Cu numai doi ani experienţă n domeniul gestionării problemelor refugiaţilor în partea de est a ţării, Geru îşi exprimă optimismul în privinţa şanselor de a rămâne pe funcţie şi după alegerile din 9 decembrie. „Nu au fost influenţe politice în cadrul instituţiei noastre. Nu ştie cum va fi acum, dar e puţin probabil”, ne-a declarat comisarul-şef.

Centrul de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog Galaţi

Structura înfiinţată la mijlocul anilor 2000 are o arie de competenţă extinsă pe judeţele Galaţi, Brăila şi Vrancea. În fruntea centrului o regăsim pe Angela Ene, cea care, prin concurs, a devenit şef plin al centrului încă din anul 2007. Angela Ene a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti şi are un masterat în ştiinţe penale la aceeaşi instituţie. Universitatea Bucureşti i-a acordat titlul de doctor în ştiinţe sociale. Al doilea şef de structură MAI ca longevitate pe funcţie în Galaţi, Angela Ene nu ar avea motive să îşi face griji în privinţa urmărilor alegerilor parlamentare de pe 9 decembrie.

Centrul Regional de Luptă Împotriva Traficului de Persoane Galaţi

Cornelia Crişan a devenit şef al centrului regional în 2007, prin dispoziţie a directorului Agenţiei Naţionale de Luptă Împotriva Traficului de Persoane. Absolventă a Facultăţii de Asistenţă Socială de la Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia şi deţinătoarea unui masterat în Management şi Politici Europene, Cornelia Crişan aşteaptă şi acum concursul la care să îşi încerce şansa de a deveni şef „plin”. Până una alta, alegerile o vor prinde în postura de interimar. „Abia s-a încheiat organizarea la Centru, iar organizarea în teritoriu urmează a fi făcută, cel mai probabil, începând cu anul viitor”, ne-a spus Cornelia Crişan.

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale - Unitatea Teritorială 310

Instituţia care potrivit regulilor de funcţionare şi atribuţiilor se ocupă de probleme strategice ale naţiunii, precum situaţia rezervelor de stat, îşi are sediul în comuna Barcea, iar şef îi este Victor Răuţă. Devenit director executiv la 1 august 2011, prin concurs, Răuţă este absolvent al Facultăţii de Electrotehnică Navală de al Constanţa şi are un master în Managementul Sectorului Public - Facultatea de Petrol şi Gaze Ploieşti. Funcţionarul care reprezintă interfaţa dintre Administraţie şi toate celelalte structuri locale sau centrale, conduse pe criterii mai mult sau mai puţin politice, nu se teme că poziţia îi va fi influenţată de alegeri. „Sper să nu fie schimbări după alegeri, noi nu suntem politizaţi”, ne-a precizat Victor Răuţă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pentru şefii deconcentratelor din transporturi, nu mai contează cine câştigă alegerile

* Alternanţa la putere în plan central, urmată de alternanţa la funcţiile de director în plan local * Directori pe valul politic în administraţia portuară şi fluvială * Glasul roţilor de tren e o şoaptă de partid * Registrul Auto, la revizia deconcentratelor * În lipsă de şosele, cei de la Drumuri Naţionale au timp să se sape între ei

Nici nu s-a dat startul alegerilor parlamentare şi, oficial, al algoritmilor de partid în împărţirea caşcavalului instituţiilor publice, că în unele locuri deja „le jeux son faits”. Cică nu ar fi bine să spui „hop” înainte de alegeri, dar pe la regiile şi societăţile subordonate Ministerului Transporturilor exact asta s-a întâmplat. Nu de alta, dar ca în toate posturile bugetare bine plătite, concurenţa e mare, iar partidele au multe cadre de nădejde.

Concurs la Primăria fluvială

De departe, pe linia Transporturilor, cele mai râvnite posturi sunt cele de la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi. Poate acesta a fost şi motivul pentru care nici nu au apucat bine să cadă Guvernele Boc şi Ungureanu că s-a şi apucat lumea să tragă sforile pentru a pune mâna pe instituţii.

Prima schimbare s-a făcut la AFDJ Galaţi, la sfârşitul lui mai, la nici o lună după instalarea Guvenului Ponta, când Florin Uzumtoma, susţinut de PDL, a fost înlocuit printr-un ordin de ministru cu Mircea Răzvan Cristea, nimeni altul decât cel care a fost opt ani viceprimar al Galaţiului. Desigur, toată lumea s-a întrebat ce are Dunărea cu Primăria, dar când însuşi ministrul Administraţiei de la acea vreme, Victor Paul Dobre, i-a ţinut partea şi a reamintit lumii că viceprimarul are patalama de inginer navalist şi că nu a fost numai în administraţia locală, ci „a mai lucrat în domeniu”, la Şantierul Naval şi NAVROM, cine poate să spună că funcţia a fost atribuită strict pe linie de partid? Unde mai pui că Mircea Cristea nu numai că a asigurat interimatul, dar şi-a luat şi… definitivatul la concursul de ocupare a postului de director general, organizat în octombrie, în conformitate cu prevederile ordonanţei privind guvernarea corporatistă. În fine, conducerea AFDJ Galaţi este în prezent o mare familie fericită, cu rotaţii de directori în rezonanţă cu rotaţia puterii.

Avansat în turnul directorial

La Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, apele s-au limpezit prin august. Pupila lui Mircea Toader, chelnerul din Constanţa reciclat la Transeuropa pentru a deveni director general al APDM Galaţi, George Petcu, a fost pus pe liber şi nimeni nu pare a-i duce dorul… În locul său a fost numit Marius Luigi Ciubrei şi chiar dacă iniţial nimeni din administraţia portuară actuală nu avea habar cine este noul director general, până la urmă, în afară de susţinerea pe linie de partid din partea liberalilor, s-a găsit în CV-ul respectivului şi ceva urme de apă de Dunăre. Mai exact, Ciubrei se poate lăuda că, deşi până să intre în cabinetul directorial din turnul Palatului Navigaţie nu a mai lucrat vreodată la APDM Galaţi, în perioada 1997 - 2006 a acumulat ceva experienţă la regia soră şi frate în materie de transporturi navale, AFDJ Galaţi. Acolo, Ciubrei a ocupat, în perioada menţionată, funcţia de şef Serviciu Investiţii, la care a renunţat pentru un post de consilier superior în cadrul Compartimentului de verificarea achiziţiilor publice din cadrul DGFP Galaţi. Dar cum apele Dunării albastre par mai atrăgătoare decât apele tulburi din dosarele fiscului gălăţean, iată-l acum pe Marius Ciubrei director general la APDM Galaţi. Teoretic, ar trebui să fie (sau poate că a şi fost) un concurs oficial pentru ocupare postului de director general. Dar cui în pasă de o simplă formalitate, când doar toată lumea ştie dincotro vine valul schimbării.

Companiile feroviare, împărţite în stil USL

Rotaţia cadrelor a fost intensă, anul acesta, şi la sucursalele şi centrele regionale ale companiilor naţionale feroviare, adjudecate de liberali şi de social-democraţi. Sucursala de Transport Feroviar de Călători din Galaţi a operatorului de transport de persoane CFR Călători este condusă, din august, de Andone Bourceanu. Susţinut de PSD, el i-a luat locul lui Ştefan Costin. Înainte de a veni la CFR Călători, Andone Bourceanu a condus Centrul Zonal de Marfă din Galaţi al operatorului de transport de mărfuri CFR Marfă. După plecarea sa de la Marfă, Centrul Zonal a fost condus de Săndel Dumitru. Sprijinit de liberali, acesta din urmă a fost înlocuit după numai câteva luni de mandat, în toamnă, cu un alt ceferist care se bucură de susţinerea PNL. Este vorba de Ştefan Mihai, directorul în exerciţiu. Şi la CFR SA, compania care se ocupă de infrastructura feroviară, au avut loc două schimbări de conducere în teritoriu, anul acesta. Fostul director al Centrului Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii de la Galaţi, Ionel Filimon, a fost înlocuit în vară cu Violeta Obiloiu, care a asigurat interimatul la conducere timp de câteva săptămâni. În iulie, postul i-a fost atribuit lui Laurenţiu Seceleanu. Susţinut de PNL, el conduce şi acum unitatea teritorială a companiei naţionale de infrastructură feroviară. Surse din interiorul CFR au declarat că, în principiu, lucrurile să rămână neschimbate după alegerile din 9 decembrie, dacă USL îşi va păstra majoritatea din Parlament. Totuşi, nimic nu e bătut în cuie. E posibil, se spune, ca schema de atribuire a posturilor să rămână la fel şi să fie schimbări doar la vârful celor trei companii. La fel de posibil este să fie schimbată şi schema. Totul depinde de configuraţia viitorului Guvern.

Sapă la licitaţie

Să revenim acum cu picioarele pe pământ, taman pe drumurile naţionale care trec prin judeţul nostru. Parte a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), secţia Drumuri Naţionale (SND) de la Galaţi (că de autostrăzi nici nu poate fi deocamdată vorba…) este condusă în prezent de inginera Doiniţa Corban. Secţia de la Galaţi este subordonată Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, care, la rândul ei, este subordonată CNADNR-ului subordonat Ministerului Transporturilor. În tot acest sistem de subordonare tip Matrioşka, bătaia pe posturi este la eşaloanele superioare. Iar politicul cască bine ochii la această chestiune pentru că din câte contracte pe sprânceană s-au dat la drumuri şi autostrăzi mulţi aleşi au prins cheag, iar partidele au făcut punga mare pentru campaniile electorale. Fiind la un nivel, poate, prea depărtat de sferele înalte ale contractelor, Doiniţa Corban ar putea scăpa cu postul neatins, dar, mai ştii, cum şosele nu prea se fac pe la noi, bugetarii de la Drumuri Naţionale au tot timpul să se sape între ei.

Învârteli pe patru roţi

La Registrul Auto Român, morişca schimbărilor a fost deja pusă în mişcare. Ordonanţa privind guvernanţa corporativă a întreprinderii nu a făcut decât să ungă mai bine sistemul şi să deschidă calea unei noi conduceri. La nivel central s-a înfipt PSD, prin Gheorghe Adrian Dincă, aşa că e de aşteptat ca şi în teritoriul să avem aceeaşi coloratură politică. Actualul director de la RAR Galaţi, Cătălin Cristache, este un personaj destul de controversat. Intrat în politica pe filiera PC, a ajuns în cele din urmă în tabăra PDL şi s-a plasat sub „aripa” Necula-Toader. De aici a reuşit să pună mâna pe RAR Galaţi. Experienţă în domeniu? Cristache a deţinut la un moment dat o societate care făcea comerţ cu piese auto, cu un singur angajat, dar care a fost radiată în 2008. În schimb, „gurile rele” spun că, pe filiera Necula, şeful RAR Galaţi s-ar afla în spatele unei firme care scotea bani frumoşi, pentru el şi partid, din contractatele preferenţiale de furnizare de alimente încheiate la presiunea politică cu unele grădiniţe din Galaţi. Din aproape în aproape, Cătălin Cristache a prins şi un mandat în Consiliul Local, iar la un moment dat visa şi la un mandat de deputat în Colegiul 7, dar candidatura i-a fost suflată de (re)venirea în scena gălăţeană a lui Constantin Dumitriu. Dat fiind contextul politic, şansele lui Cătălin Cristache de a păstra şefia RAR sunt destul de mici. Dar, mai ştii? Zice-se că, în ton cu Necula, ar fi avut nişte legături subterane cu tabăra USL. De dragul funcţiei, ce contează o schimbare de macaz? Pe de altă parte, ştiţi vorba aia: iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători. Măcar pentru început.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Politica dictează şefii Sănătăţii gălăţene

* Directorii instituţiilor sanitare gălăţene subordonate direct Ministerului Sănătăţii sau Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au viziuni diferite asupra perioadei care va urma alegerilor parlamentare din data de 9 decembrie

În vreme ce unii afirmă că rezultatul alegerilor nu ar trebui să influenţeze în niciun fel siguranţa scaunului pe care îl ocupă, alţii spun direct că vor candida la funcţia de director sau preşedinte, doar dacă vor obţine un sprijin politic solid.

Un director, două mandate

Numele doctorului Valentin Boldea se leagă de conducerea Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Galaţi de pe data de 2 noiembrie 2009. Ajuns la şefia DJSP Galaţi cu sprijinul politic acordat de fratele său, Mihail Boldea, pe atunci deputat din partea PDL Galaţi, dr. Valentin Boldea nu a făcut parte niciodată cu acte dintr-o formaţiune politică. Primul său mandat de director executiv al DJSP Galaţi a durat numai până în luna august a anului 2010, atunci când sprijinul politic i-a fost retras. A urmat, însă, un al doilea mandat, cel actual, care durează de la 1 februarie 2011. Din data de 24 august 2010 şi până la începutul lui februarie 2011, la conducerea interimară a DJSP Galaţi s-a aflat dr. Liliana Moise, cea care ocupă în prezent funcţia de director executiv adjunct de sănătate publică tot în cadrul DJSP Galaţi. La examenul care a avut loc în perioada 26 – 28 octombrie 2010 pentru ocuparea funcţiei de director executiv al Sănătăţii Publice gălăţene, dr. Boldea a susţinut că filiala PDL Galaţi i-a retras sprijinul politic chiar în timpul interviului pentru ocuparea funcţiei.

Doctorul Valentin Boldea a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi, în anul 1999. A obţinut apoi specializarea în medicină de familie, cu competenţe în ecografie generală. Din anul 2001 şi până în prezent, deţine un cabinet de medicină de familie în comuna gălăţeană Corni. Urmează acum şi un al doilea rezidenţiat, în medicină legală.

În privinţa alegerilor parlamentare, dr. Boldea susţine că nu a simţit nicio presiune politică până în prezent şi că având în vedere statutul de “funcţionar public” al funcţiei pe care o deţine, nu crede că va putea fi demis în mod direct. “Ca funcţionar public, sunt supus unei evaluări profesionale anuale. Doar dacă indicii de performanţă nu corespund, voi putea fi înlăturat. În privinţa unei eventuale detaşări în alt judeţ, aceasta e o chestiune pe care aş dori să o analizez doar la momentul oportun”, precizează dr. Boldea.

Înainte de venirea la conducere a dr. Boldea, şefia DJSP Galaţi a fost deţinută de dr. Costinela Georgescu, în perioada februarie 2009 – noiembrie 2009. Anterior, între anii 2005 şi începutul lui 2009, preşedinte coordonator a fost medicul ortoped Sorin Ungurianu, din partea filialei PNL Galaţi.

CJAS Galaţi, fără director de peste patru luni

După ce pe 24 iulie 2012 noua conducere a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Galaţi a modificat indicatorii de performanţă pentru deţinerea funcţiei de preşedinte al Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS-uri), farm. Olimpia Buzia nu a mai putut rămâne la conducerea CJAS Galaţi. De atunci, la conducerea instituţiei se află fostul director executiv economic, economistul Iulia Petcu.

La alegerile pentru desemnarea şefilor Caselor Judeţene, care vor avea loc, cel mai probabil, în prima lună a anului viitor, farm Olimpia Buzia intenţionează să participe din nou, însă doar în anumite condiţii. “Voi da concurs, însă doar dacă voi obţine sprijinul unei formaţiuni politice. Sunt foarte multe aspecte care intră în calcul, însă totul depinde de felul în care se va desfăşura respective competiţie”, susţine farm. Buzia.

Până în prezent, Olimpia Buzia a mai susţinut acest concurs de patru ori: în 2005, în 2007, în 2009 şi în 2010. Practic, cu fiecare preşedinte nou venit la CNAS, au fost modificaţi şi indicatorii de performanţă. Fosta preşedintă a CJAS Galaţi a absolvit Facultatea de Farmacie din Bucureşti, în anul 1980. A lucrat apoi ca farmacist în Galaţi. În anul 1988 a devenit farmacist specialist, urmând ca, imediat după Revoluţie, să iasă prima pe Galaţi la examenul de farmacist primar. A mai absolvit un masterat în Management financiar şi Administraţie publică locală, la Universitatea „Danubius” Galaţi. Din anul 2010, deţine titlul de doctor în Management în economie, obţinut la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi. La ultimul mandat la şefia CJAS Galaţi, Olimpia Buzia a avut sprijinul filialei PDL Galaţi. Între anii 2000 şi 2005, la conducerea CJAS Galaţi s-au succedat dr. Marin Crăciun, dr. Maricel Cenuşă şi dr. Călina Lazarovici, cea din urmă din partea filialei PSD Galaţi. Actualul preşedinte delegat al CJAS Galaţi, economistul Iulia Petcu, ne-a spus că nu intenţionează să candideze la alegerile din ianuarie 2013. Ea este absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice, specializarea marketing, promoţia 1997. În 2004, a terminat Cursul postuniversitar“ Auditul Financiar - Contabil şi Fiscal”, tot la „Dunărea de Jos”. A absolvit şi masteratul de Politici Europene şi Managementul Finanţelor Publice, în anul 2007, la aceeaşi universitate. Este angajată a CJAS Galaţi din anul 1999.

Nici dr. Valentin Boldea, nici farm. Olimpia Buzia, nu au dorit să se pronunţe în privinţa unor potenţiali contracandidaţi la funcţiile pe care ei le deţin sau la care au de gând să concureze.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Se cutremură scaunele din Cultură

Chiar dacă, teoretic, cultura nu ar trebui sa fie în niciun fel dependentă de politic, din păcate, de câţiva ani, lucrurile se amestecă şi în acest domeniu, astfel că am încercat să aflăm în ce măsură rezultatul alegerilor parlamentare poate determina schimbarea şefilor instituţiilor culturale locale.

La Direcţia pentru Cultură decide ministerul

Singura instituţie culturală din municipiul nostru subordonată direct Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional este Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi. Directorul executiv al acesteia, Cătălin Negoiţă, a fost validat în funcţie în octombrie 2010, prin ordin al ministrului, ca urmare a concursului susţinut pentru ocuparea respectivului post, unde l-a înlocuit pe Sergiu Dumitrescu. În urma evaluărilor pe primii doi ani de activitate, Negoiţă a primit "foarte bine" de fiecare dată. Fiind funcţionar public, în cazul lui nu este vorba despre un mandat cu termen fix. Înainte de a ajunge la Direcţie, Cătălin Negoiţă a fost director general al postului local de televiziune Express Tv şi lector dr. la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”. Nu a fost şi nu este membru în niciun partid politic. În eventualitatea că, după alegerile parlamentare, ministerul ar putea organiza un nou concurs, am vrut să ştim ce va face Cătălin Negoiţă, dacă va mai candida sau nu. Răspunsul său a fost scurt: „Nu ştiu”.

Vasiliu, primul director vizat

Teatrul Muzical şi Teatrul Dramatic sunt subordonate Consiliului Local, iar Muzeul de Istorie, cel de Artă Vizuală, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” şi Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” sunt subordonate Consiliului Judeţului.

Vlad Vasiliu este manager general al Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din anul 2005. I-a expirat mandatul la 1 octombrie 2012. Are doi adjuncţi - pe Gabriel Constantinescu, director artistic şi pe Tiberiu Cazan, director tehnic. În plus, după comasarea cu Teatrul de Păpuşi „Gulliver”, când acesta din urmă şi-a pierdut statutul juridic, ajungând secţie a Dramaticului, Stelian Stancu a devenit directorul secţiei Păpuşi, aşadar Teatrul Dramatic este, în prezent, instituţia cu patru directori. Vlad Vasiliu a fost membru fondator al UFD, în 1996. După ce această formaţiune a fuzionat cu PNL, s-a retras din politică.

În şedinţa de Consiliu Local din 15 decembrie se va lua în discuţie organizarea unui concurs pentru ocuparea funcţiei de manager la Dramatic. Vlad Vasiliu spune că, deşi are dreptul să mai candideze pentru încă un mandat, nu ştie dacă o va mai face sau nu. Ştiind de mai bine de două luni că va fi schimbat, ne-a mărturisit că l-ar susţine pentru această funcţie pe regizorul Ţino Geirun, care în ultimii ani a montat mai multe spectacole pe scena gălăţeană.

Listă pentru susţinerea lui Vlad Vasiliu

Lansarea, luni, a unei cărţi în foaierul Teatrului Dramatic „Fani Tardini” a fost şi ocazia pentru strângerea de semnături întru susţinerea directorului instituţiei, actorul Vlad Vasiliu. Scriitorul Mirel Floricică, coordonatorul lansării, a făcut apel către cei prezenţi în foaierul teatrului ca să semneze într-un tabel, vorbitorul invocând pericolul ca managerul să fie schimbat „cu un chelner”. De altfel, şi în presă au apărut în ultima vreme ştiri despre posibila schimbare a actorului Vlad Vasiliu cu fostul director al Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, conservatorul Răzvan Avram.

La muzee, bibliotecă şi CCDJ, mandatele expiră anul viitor

Cristian Căldăraru este director al Muzeului de Istorie din anul 2007. Mandatul său va expira în martie 2013. Înainte de a ajunge în această funcţie a fost profesor de istorie la Şcoala Nr. 2 şi la Liceul de Artă „D. Cuclin”. Este membru PSD din 1994 şi spune că va rămâne în acest partid şi după ce nu va mai fi director.

Dan Basarab Nanu este director al Muzeului de Artă Vizuală din decembrie 2003. Mandatul său expiră la sfârşitul lui februarie 2013. Are un director adjunct economic, pe Gabi Toma. Înainte de a ajunge la cârma muzeului, a fost directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional şi a lucrat ani buni la Muzeul de Istorie. Nu face parte din niciun partid.

Camelia Moroianu (fostă Burluc) este directoarea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” din ianuarie 2004. Înainte a lucrat ca ingineră la Direcţia Tehnică a ICMRS. Mandatul său expiră la sfârşitul lunii februarie 2013. Este membră PDL, începând din 2002. Are doi adjuncţi, Mădălin Şerban - director ştiinţific şi Viorica Paţilea, director economic.

Ilie Zanfir este directorul Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia” din Galaţi din aprilie 2007. Înainte a fost consilier al primarului Dumitru Nicolae şi, anterior, director al Clubului SIDEX. Este membru PSD din 1999. La Bibliotecă este secondat de două doamne în postura de director adjunct - Letiţia Buruiană şi Geta Eftimie. Mandatul său expiră în martie 2013.

La Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Sergiu Dumitrescu a fost numit în funcţia de manager general în decembrie 2010, după ce ocupase acelaşi fotoliu în perioada 2001-2005. Ulterior, a mai fost responsabil PR la Camera de Comerţ şi Industrie şi, respectiv, director la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional. Este membru PSD din anul 2000. Mandatul său expiră la sfârşitul lui noiembrie 2013. Nu are adjunct, postul fiind proaspăt restructurat.

Gata cu emoţiile schimbării la Muzical

Teodor Niţă este, din luna octombrie a acestui an, prin concurs, managerul Teatrului Muzical „Nae Leonard”. Mandatul său este pe o perioadă de cinci ani. Niţă a fost numit interimar pe această funcţie în urma scandalurilor iscate în timpul directoratului lui Florin Melinte. Înainte, Teodor Niţă a fost decan al Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” şi solist de operă şi operetă la teatru. Nu este aliniat politic.

În concluzie, o schimbare de conducere este foarte posibilă, deocamdată, doar la Teatrul Dramatic, urmând ca la primăvară să se organizeze concursuri la patru dintre instituţiile culturale. Ce va fi la Direcţia pentru Cultură vom vedea după alegerile parlamentare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Trei directori vor primi mandate noi, până în 2016

Managerii mai multor instituţii publice aflate în subordinea Consiliului Judeţului Galaţi vor fi reconfirmaţi în funcţie. Conform unor proiecte de hotărâre care vor ajunge pe masa consilierilor judeţeni, nu mai puţin de trei directori ai unor instituţii de cultură din municipiul Galaţi îşi păstrează funcţiile de conducere, până în 2016, ca urmare a rezultatelor obţinute în urma concursurilor destinate postului de manager. De altfel, este bine cunoscut faptul că şefii celor trei instituţii se bucură de sprijinul unor nume influente din USL.

Ilie Zanfir - directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, Dan Basarab Nanu - directorul Muzeului de Artă Vizuală şi Dragoş Cristian Căldăraru - directorul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” vor rămâne la conducerea instituţiilor de cultură până pe data de 29 februarie 2016, noul mandat al acestora intrând în vigoare pe data de 1 martie 2013.

Dacă Biblioteca „V.A. Urechia”, Muzeul de Artă Vizuală şi Muzeul de Istorie îşi păstrează managerii, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii va fi condus de un nou şef. Fostul deputat Emil Strungă va fi învestit în funcţia de manager, în locul Cameliei Moroianu, după ce liberalul a fost declarat câştigător de către Comisia de Evaluare din cadrul Consiliului Judeţului. Ca şi în cazul celor trei, Emil Strungă va fi validat în cadrul şedinţei ordinare a consilierilor judeţeni care va avea loc la sfârşitul lunii. Mandatul acestuia începe, oficial, pe data de 1 martie şi se încheie pe 29 februarie 2016.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Când e vorba de împărţit "ciolanul", rivalităţile politice dispar

* Deşi USL are o majoritate confortabilă în forumul local, a preferat să dea şi partidelor de opoziţie câte o halcă din posturile de membri în CA-urile societăţilor publice * Din cele 40 de posturi - plătite, evident! - patru au fost oferite PP-DD, iar două PD-L

Dacă până acum împărţirea posturilor în Consiliile de Administraţie ale societăţilor de interes local se făcea strict politic, în Consiliul Local, de această dată, Guvernul, prin OUG nr.109 a impus instituirea unei „guvernanţe corporative”. O comisie formată din viceprimarul Florin Popa (PSD), Mihai Manoliu (PNL) şi Eugen Găvan (PC) şi doi reprezentanţi ai Primăriei va selecta candidaţii la consiliile de administraţie (CA) de la SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare, Transurb, Gospodărire Urbană, Industrial Parc şi Zona Liberă. Din rândul membrilor CA este desemnat directorul. Atât managerul cât şi membrii CA sunt votaţi de către Consiliul Local.

Înscrierile s-au încheiat

Potrivit anunţurilor postate de Primărie, 1 martie a fost data limită pentru depunerea plicurilor cu scrisori de intenţie şi CV-uri din partea celor dornici să facă parte din CA-uri. Singurul care nu a fost pus la bătaie a fost CA-ul SC Industrial Parc SRL, unde lucrurile nu sunt încă lămurite. Criteriile pentru selectarea membrilor cântă aria competenţei profesionale. Astfel, la Zona Liberă vor fi selectaţi patru membri CA, iar în cazul CA-urilor de la Transurb, Pieţe şi Gospodărire Urbană - câte şapte. Obligatorii sunt studiile superioare, abilităţile de management şi moralitatea. Constituie un avantaj experienţa de membru într-un CA al unei societăţi profitabile. Din cei şapte, cel puţin unul trebuie să aibă studii economice şi experienţă în domeniul economic, contabilitate, de audit sau financiar de cel puţin cinci ani. Iar cel puţin doi trebuie să aibă experienţă tehnică, economică sau juridică de minim cinci ani în domeniul afacerilor. În plus, nu pot fi selectate mai mult de două persoane din rândul funcţionarilor publici sau al altor categorii de personal din autorităţile sau instituţiile publice. Iar o persoană fizică nu poate exercita concomitent un număr mai mare de cinci mandate de administrator. Primăria nu ne-a putut spune câte plicuri s-au depus, iar comisia care va trebui să-i selecteze pe candidaţi şi să-i cheme pe cei mai potriviţi la evaluare şi interviu nu şi-a început încă activitatea.

Negocieri politice

Potrivit informaţiilor neoficiale, PP-DD a primit patru posturi în CA-uri, iar PDL două, dar le-a refuzat, considerând că trebuie să rămână în opoziţie. Despre restul posturilor se spune că vor fi împărţite în USL pe următorul criteriu: acolo unde PSD are directorul, va avea şi majoritatea în CA. Acolo unde Alianţa PNL-PC deţine funcţia de manager, va avea şi majoritatea în CA.

„Va prima competenţa”

Singurul lider politic care nu s-a ferit să spună cine sunt oamenii pe care îi propune în CA-uri a fost liderul PP-DD Picu Apostol Roman. Acesta a aplicat pentru Zona Liberă, consilierul judeţean Marian Vicleanu pentru Industrial Parc, Cătălin Ungureanu pentru Transurb, iar economista Nicoleta Sârbu pentru CA de la Pieţe.
Mai rezervat, liderul PSD Galaţi, Florin Popa ne-a spus că nu vede motive pentru care actualii directori ai societăţilor de interes local ar trebui musai schimbaţi: „Întotdeauna am încercat, prin nominalizări, ca persoanele care au şi calitatea de membru de partid, să aibă şi competenţa profesională pentru domeniul respectiv de activitate. Cred că PSD are 18-20 de propuneri, având în vedere că numărul de posturi din CA-uri şi reprezentanţi în Adunările Generale ale Acţionarilor sunt la nivel de 40-45. Dacă mă întrebaţi pe mine, nu ştiu dacă aş fi acum în postura să fac cinci propuneri mai bune decât actualii directori generali! Probabil că parţial lucrul acesta se va întâmpla, dar nu sunt eu în măsură să spun acolo sau dincolo”, ne-a declarat Florin Popa.
În acest moment, Administraţia Pieţelor este condusă de Eugen Zaharia (PSD). Transurb şi Gospodărire Urbană au directori PC - Genica Totolici, respectiv, Eugen Găvan, iar la Zona Liberă directoare este liberala Angela Ivan. Industrial Parc SRL este condusă interimar de Costică Voicu.

viata-libera.ro

[Mikka]

Au descoperit si ziaristii de la VL apa calda. "The next level" probabil va fi mersul pe jos...   

[dcp100168]

Răzvan Avram, noul director al Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Galaţi

După ce a stat o bună bucată de vreme pe tuşa administraţiei, Răzvan Avram a fost instalat ieri în funcţia de director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Galaţi. Ziarul nostru a anunţat încă din februarie că acest post îi revine PC, şi că favorit este Răzvan Avram, finul senatorului PC Eugen Durbacă.

Concursul pentru ocuparea postului, amânat multă vreme, a avut loc pe 1 aprilie, la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Candidaţilor, pentru că Avram nu a fost singur, li s-au cerut studii universitare absolvite cu diplomă de licenţă şi vechime de minim trei ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice.
Fost consilier local PC, Avram se poate lăuda cu experienţă managerială, nu neapărat în calitate de patron al primului sex-shop din Galaţi, ci la cârma Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, de unde a fost gonit de fostul preşedinte al judeţului, Eugen Chebac. Pentru că a promovat concursul, Avram a devenit funcţionar public şi a fost numit director în baza ordinului emis de Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială.
Olimpia Ralea, fosta directoare, va deţine funcţia de şef serviciu în cadrul instituţiei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cine va hotărî soarta societăţilor de interes local

Decalată cu o oră, din motive de organizare, şedinţa extraordinară a Consiliului Local de ieri a fost încordată. Finanţarea de la bugetul local a unor structuri sportive nu s-a mai regăsit pe ordinea de zi, aşa că punctul fierbinte l-a constituit numirea, prin vot secret, a membrilor în Consiliile de Administraţie (CA) şi a reprezentanţilor Adunărilor Generale ale Acţionarilor (AGA) la societăţile de interes local. Selectarea lor s-a făcut de o comisie formată din viceprimarul PSD Florin Popa, Mihai Manoliu (PNL) şi Eugen Găvan (PC) şi doi reprezentanţi ai Primăriei – un economist şi un specialist în managementul resurselor umane.
Disensiuni în PNL
Liberalul Mihail Bucatanschi a cerut să fie retrase de pe ordinea de zi numirile CA-urilor la Zona Liberă şi Gospodărire Urbană, pe motiv că „avem de rezolvat nişte consultări la nivelul partidului pe tema aceasta”. Primarul Marius Stan nici n-a vrut să audă: „În calitate de iniţiator al proiectului mă opun categoric! Vreau să se supună la vot. Se pare că PNL-ul e pe mine astăzi, nu ştiu, s-a întâmplat ceva?”.
Atac în contencios
PDL nu numai că a refuzat cele două posturi oferite în CA-uri, dar a ameninţat că va ataca în contencios hotărârile privind societăţile de interes local. Consilierul local PDL Mihai Alin a acuzat că selecţia nu a respectat prevederile OUG nr.109/2011, potrivit căreia anunţurile privind CA-urile trebuia publicate pe site-ul fiecărei societăţi. A fost curios să ştie cine sunt membrii din CA-uri care au o vechime de 5 ani în domeniu economic, contabilitate, audit, financiar, şi ce expert în recrutarea resurselor umane a avut comisia. Florin Popa l-a asigurat că expertiza membrilor comisiei nu poate fi pusă la îndoială.
Numiţi fără CV
Cum nu ne-a fost prezentat niciun CV al celor numiţi şi, cu excepţia PP-DD, nici PNL, nici PSD, nici PC n-au vrut să ne spună cine sunt oamenii pe care i-au propus, oferind, astfel, o garanţie a lor, nu vă putem oferi mai multe date despre ei! Iată însă cine sunt:
SC Transurb SA va avea un Consiliu de Administraţie format din: Didina Borteş, Sava Munteanu, Ioan Francisc Bărbuţ, Genica Totolici (PC), Maricel Constandache, Nicoleta Andriescu şi Cătălin Ungureanu (PP-DD), iar Mihai Ştefan este reprezentant AGA.
Consiliul de Administraţie al SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA este format din: Eugen Zaharia (PSD), Tincuţa Tercu (PC), Constantin Tacea, Ionela Rodica Dumitru, Valerica Nicrăşanu, Florin Hoiazi, Nicoleta Leontina Sîrbu. Carmen Grigorescu este reprezentanta în AGA.
Din Consiliul de Administraţie la SC Industrial Parc SRL Galaţi fac parte: Claudiu Iacob, Mirela Onişor, Florin Mirea, Bogdan Ionuţ Ardean, Marian Vicleanu (PP-DD). Reprezentant în AGA este Mitică Budescu (PSD).
Din CA-ul societăţii Gospodărire Urbană SRL fac parte: Tincuţa Popa, Ioniţă Simion, Sorin Grecu, Silviu Bacalum (PNL), Ecaterina Lidia Şerban, Ionel Borcea (PSD), Octaviana Carmen Bogean. Tincuţa Vrabie (PNL) este reprezentanta în AGA.
La Zona Liberă, Consiliul de Administraţie are următoarea componenţă: Adrian Ţârdea, Daniela Simona Hapeci (PP-DD), Leonard Gogoaşă (PNL), Gheorghe Sterian Docan şi Mihai Istrate.
Indemnizaţia membrilor în CA-uri este de 10 la sută din indemnizaţia directorului, pe lună, iar pentru membrii AGA - 15 la sută.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Casa de Cultură a Studenţilor Galaţi are un nou director interimar

Este vorba de Igor Bejan, de profesie economist, care a fost nominalizat de TSD Galaţi pentru a prelua şefia interimară a instituţiei care a fost deţinută mulţi ani de Cristi Mortu, susţinut la rândul său de PDL pentru preluarea postului atunci când portocaliii se aflau la putere.

Igor Bejan pare dornic să rămână pe fotoliul de director al Casei de Cultură a Studenţilor, în comparaţie cu precedesorul său, Cristinel Ghiorghe, susţinut tot de TSD Galaţi pentru ocuparea acestei funcţii, cel care şi-a dat demisia pe data de 18 aprilie, la doar câteva zile de la instalare, motivându-şi gestul în felul următor: „Am plecat alături de PSD cu cele mai oneste intenţii de a pune împreună umărul la constituirea unui nou mod de conducere. Cu toate acestea, am constatat cu mâhnire că cei pe care îi consideram parteneri, colaboratorii de la Casa de Cultura a Studentilor, au decis în «tăcere» dar cu obstinaţie să nu mă susţină activ. În paralel am fost supus permanent presiunilor de tot felul, care au culminat cu ameninţări mai mult sau mai puţin voalate. Semnalele pe care le am din mai multe direcţii vin să întărească această nefericită realitate, motiv pentru care sunt nevoit să acţionez în conformitate, adică să mă retrag. O fac cu inima grea, ştiu că v-aţi pus speranţe mari în mine, dar eu nu înţeleg şi nu aprob un astfel de comportament. Vă urez toate cele bune”.

Rămâne de văzut dacă noul director interimar al Casei de Cultură a Studenţilor, care va trebui să dea examen pentru a rămâne director, va rezista eventualelor presiuni sau nemulţumiri venite din partea reprezentanţilor studenţilor.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Tentativă eşuată de schimbare a conducerii Zonei Libere Galaţi

Intenţia primarului Galaţiului, Marius Stan, de a o demite din funcţia de director al Zonei Libere Galaţi pe liberala Angela Ivan, aflată în concediu medical, şi de a o înlocui cu social-democratul Claudiu Brânzan, care deţine funcţia de director adjunct al societăţii, a dat greş vineri. Brânzan a refuzat să accepte conducerea interimară a Zonei Libere Galaţi, motivând că acest post revine liberalilor, care trebuie să îşi rezolve problemele legate de acest post, precizând faptul că el asigură conducerea societăţii în perioada când Angela Ivan nu o poate face din anumite motive.

Tentativa de schimbare a Angelei Ivan din funcţia de director general a avut loc vineri după-amiază, când a fost convocat Consiliul de Administraţe al Zonei Libere Galaţi, la solicitarea unuia dintre membrii CA, şi anume Mihai Istrate, unul dintre apropiaţii actualului primar. Acesta s-a arătat nemulţumit atunci când a fost informat de către juristul Zonei Libere Galaţi că din componenţa CA-ului trebuie să facă parte, potrivit legii, un reprezentant al Ministerului de Finanţe, cerinţă care nu este respectată, Mihai Istrate afirmând că în cursul săptămânii viitoare primarul va convoca o şedinţă „de îndată” prin care va numi un angajat al Direcţiei de Finanţe Galaţi în CA-ul de la Zona Liberă. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în ceea ce priveşte schimbarea din funcţia de director general a liberalei Angela Ivan, unul dintre susţinătorii deputatului liberal Victor Paul Dobre.

Reamintim că PDL Galaţi, prin preşedintele Organizaţiei Judeţene, Doru Resmeriţă, a atacat la Prefectură hotărârea de Consiliu Local privind desemnarea componenţei CA-ului de la Zona Liberă, cerând invalidarea actului adoptat de aleşii locali deoarece nu ar fi fost respectate procedurile legale.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Studenţii, mulţumiţi de noua conducere a Casei de Cultură a Studenţilor

Liga Studenţilor din Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi (LSG), membră a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), a salutat revenirea la “normalitate” a situaţiei referitoare la Casa de Cultură a Studenţilor din Galaţi (CCS), în contextul în care instituţia nu a avut un ordonator de credite timp de aproape o lună, dar şi de numire a lui Dorin Adrian Coteţ în funcţia de director interimar până la organizarea concursului, conform prevederilor legale.

„În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii M.T.S. şi conducerea T.S.D. Galaţi, a fost adoptată propunerea L.S.G cu privire la ocuparea postului de director interimar al C.C.S, până în momentul organizării concursului. În ceea ce priveşte organizarea concursului, L.S.G. îşi menţine punctul de vedere şi solicită astfel, în mod public, ca desfăşurarea acestuia să fie bazată pe transparenţă, echitate şi competenţă, în virtutea planului managerial asumat de către U.S.L.”, a declarat Ionuţ Dumitraşcu, preşedintele Ligii Studenţilor din Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Noi şefi la Gospodărire Urbană

Societatea de Gospodărire Urbană, aflată în subordinea Consiliului Local, va avea o schemă de conducere modificată, care a fost aprobată în cadrul Consiliului de Administraţie al unităţii conduse de directorul general Eduard Grosu.

Astfel, Marius Bocăneală a fost numit şeful direcţiei de sport şi agrement, care va avea în grijă locaţii cum ar fi Patinoarul, Plaja Dunărea sau Lacul Vânători.

De asemenea, Consiliul de Administraţie a decis ca Dorian Secuianu să coordoneze serviciul de spaţii verzi şi cimitire.

Unul din demersurile pe care societatea l-a făcut recent la Primăria Galaţi a fost acela de a sesiza problema legată de criza locurilor de veci, una dintre variantele de rezolvare a problemei care există încă de pe vremea fostului primar Dumitru Nicolae este ca Primăria să identifice un teren unde să se înceapă amenajarea unui nou cimitir, fondurile necesare trebuind însă să fie prevăzute în cadrul unei rectificări bugetare.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Avocatul Daniel Răzvan Olaru, noul director executiv al DADR Galaţi

Noul director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi este, începând de ieri, Daniel Răzvan Olaru, ne-au declarat surse din cadrul instituţiei. Avocat de profesie, Daniel Răzvan Olaru, susţinut de PC, a fost singurul candidat pentru funcţia de director executiv la concursul organizat, ieri, la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) din Bucureşti.

Postul de conducere era vacant din toamna trecută când, în urma unor rotiri de cadre destul de bizare, s-a dispus ca directoarea Profida Onode să fie detaşată la… DADR Mureş, iar la Galaţi postul să revină directorului DADR Gorj, Ionel Popescu. Acesta din urmă nu a mai preluat postul, iar Profira Onode a rămas la Galaţi, dar a solicitat şi a obţinut schimbarea încadrării pe un post de şef de serviciu, poziţie din care a şi asigurat coordonarea DADR Galaţi, până la concursul de ieri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dorin Adrian Coteţ este noul director al Casei de Cultură a Studenţilor din Galaţi

În urmă cu doar câteva minute, la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului s-a încheiat concursul pentru ocuparea postului de director al Casei de Cultură a Studenţilor din Galaţi. Singurul candidat înscris în cursă a trecut cu bine de proba interviului. Postul de director adjunct va fi ocupat de Igor Bejan.

Proba scrisă, constând în teste grilă, a avut loc săptămâna trecută, pe 12 iunie. Pentru funcţia de director erau depuse trei dosare, dar în sala de concurs a intrat doar Dorin Adrian Coteţ. Cristi Dumitru a renunţat pe ultima sută de metri în favoarea unui proiect în domeniul privat, iar Igor Bejan (cel despre care se spunea că este sprijinit de PSD) a candidat pentru funcţia de director adjunct. Ambii concurenţi au primit în jur de 70 de puncte la testări. Astăzi, Dorin Coteţ şi Igor Bejan au fost convocaţi la interviuri, primul pentru postul de director, cel de-al doilea pentru director adjunct. „Eu zic că totul a fost bine, nu văd de ce nu aş trece de acest interviu”, ne-a declarat la ieşirea de la această probă Dorin Coteţ.

adevarul.ro

[dcp100168]

Negocieri pe la colţurile politicii. S-a împărţit ”caşcavalul” la societăţile de interes local

Transurb, Gospodărire Urbană, Administraţia Pieţelor Agroalimentare şi Industrial Parc au, pentru următoarele patru luni, administratori provizorii în Consiliile de Administraţie (CA), numiţi prin votul aleşilor locali. Deciziile, eminamente politice, au stârnit dispute la recenta şedinţă a Consiliului Local.

Prin vocea consilierului Onuţ Atanasiu, PNL a susţinut că deciziile privind CA-urile sunt pripite şi a respins introducerea lor pe ordinea de zi a şedinţei.

Primarul Ionuţ Pucheanu a replicat că, la fiecare dintre cele patru societăţi, mandatele membrilor CA au expirat, iar dacă nu vor fi numiţi administratori noi riscă o amendă între 5.000 şi 10.000 de lei. "Doar pentru că PNL a boicotat şedinţa comisiei de selecţie a dosarelor nu înseamnă că nu s-a lucrat", a ripostat Pucheanu.

La colţul politicii

Ce se întâmplase? Marţi, la şedinţa liderilor grupurilor politice din CL, a fost convocată, pentru ora 15,00, o întrunire a comisiei numite special pentru analiza şi selecţia membrilor de CA-uri. Comisia e formată din viceprimarii Sorin Enache (PSD) şi Picu Apostol Roman (UNPR), Eugen Găvan (ALDE), Oana Iurescu (PMP) şi Claudiu Iacob (PNL). Numai că, reprezentantul PNL nu a venit!

"La ora 15,30, l-am sunat pe dl preşedinte PNL de la municipiu, dl Cristian Gâscă (prezent şi el în sala de şedinţe - n.r.). Ne-a spus că are o neclaritate cu privire la numărul administratorilor. "Păi eu vi i-am dat pe hârtiuţă, cu scrisul meu!", i-am spus. "Când aveţi veşti, vă aşteptăm cu drag". Şi am desfăşurat şedinţa", a povestit Enache.

Liberalul Claudiu Iacob a susţinut ferm că el nu a fost chemat. "Am vorbit cu liderul de grup, cu dl preşedinte, trebuia să vorbesc cu tot PNL?", i-a replicat Enache. "Nu, doar cu mine!", a replicat Iacob. "Nu e vina mea, vorbiţi cu preşedintele dvs", a pus punct Enache.

Chiar în timp ce era supusă votului introducerea pe ordinea de zi a proiectelor privind CA-urile, într-un colţ al sălii a avut loc o discuţie fierbinte între liberalii Atanasiu, Iacob şi Gâscă şi primarul Ionuţ Pucheanu. Negocierea a eşuat. "PNL nu va vota cele patru proiecte!", a anunţat Onuţ Atanasiu.

Şi, încolonaţi, cu preşedintele Gâscă înainte, liberalii au părăsit sala şi au aşteptat în curte să se termine votul secret.

Cum s-a făcut "selecţia"

Preşedintele comisiei de selecţie, Sorin Enache, ne-a declarat că, pentru cele 26 de posturi în CA-uri, au fost depuse 28-30 de CV-uri. "Au venit cu propuneri liderii de grupuri politice din CL. S-a făcut o listă lungă, au venit cu dosarele, dintre care noi am selectat pe cei cu pregătirea cea mai bună. E atributul CL să numească membri în CA-uri! Ei vor hotărî bunul mers, administrarea în condiţii de eficienţă a fiecărei societăţi. Nu a existat un algoritm politic, selecţia s-a făcut în baza OUG 109, privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. PNL nu va primi posturi pentru că nu a adus CV-urile pe care a fost invitat să le aducă", a susţinut Sorin Enache.

Pe cine au votat aleşii

Cu 16 voturi pentru, unul împotrivă şi două nule, au fost numiţi administratori provizorii în Consiliul de Administraţie al Transurb: Ioan Francisc Bărbuţ, Didina Borteş (ambii foşti membri şi în fostul CA), Romeo Marin, Cristina Nedelcu, Adrian-Ion Smărăndoiu, Costel Văsoi, Georgiana-Elena Deaconescu.

Cu 16 voturi favorabile, un vot împotrivă şi două nule, au fost numiţi administratori provizorii la Gospodărire Urbană: Petrică Banciog, Octaviana Carmen Bogean, Laurenţiu Candrea, Daniela Codrescu, Mihai-Iulian Dima, Eduad Naum, Ionel Vlad. Din vechiul CA, doar Bogean se mai regăseşte.

La Administraţia Pieţelor Agroalimentare, au fost numiţi administratori provizorii: Nicoleta-Leontina Sîrbu, Constantin Gelu Tacea, Tincuţa Tercu-Găvan (toţi trei foşti membri şi în vechiul CA), Costel Gafton, Elena-Aura Macovei, Mirela Liana Signer şi Costel Vieru. În favoarea lor au fost exprimate 15 voturi pentru, un vot împotrivă şi trei voturi nule.

La Industrial Parc SRL, unde nu mai exista un CA din 2016, au fost numiţi administratori provizorii, cu 14 voturi pentru, un vot împotrivă şi patru nule: Gheorghe Chicoş, Mihai Constantinescu, Nicoleta-Daniela Harţegan, Mircea Mălinescu şi Cristian-Eugen Munteanu.

Ce indemnizaţii vor avea noii membri CA

Dacă până acum erau plătiţi cu indemnizaţii de zece la sută din leafa directorului, legea permite, mai nou, ca  indemnizaţia lunară fixă brută de care vor beneficia membrii CA-urilor să ajungă şi la dublu câştigului mediu salarial pe ramură în ultimele 12 luni. Adică la 4.600 de lei! La propunerea viceprimarului Sorin Enache s-a stabilit, însă, o indemnizaţie de 1.450 de lei brut - 1.045 de lei net pe lună, pentru fiecare membru CA.

Care va fi soarta directorilor

Eugen Zaharia, managerul Pieţelor, şi Genica Totolici, directoarea Transurb, nu se mai regăsesc în noile CA-uri. Tocmai de aceea, am fost curioşi dacă urmează schimbări. "La unele societăţi e posibil să se întâmple şi schimbarea managerului", a declarat primarul Ionuţ Pucheanu. "După noile reguli, nu mai e un contract nedeterminat, ci pe perioadă determinată. Dl Zaharia, din câte ştiu, are prelungire dată de fostul CL, deci e o hotărâre asupra căreia nu se poate reveni, dl Bogdan Ardean este director interimar la Gospodărire Urbană, la dna Totolici nu vă pot spune care e statutul ei juridic, nici la dl Costică Voicu de la Parcul Industrial", a precizat primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Societăţile Primăriei Galaţi au noi membri în consiliile de administraţie

Dacă la Transurb S.A Galaţi selecţia candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie a fost efectuată de o societate în calitate de expert independent, la societăţile Gospodărire Urbană, Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA Galaţi şi Industrial Parc selecţia candidaţilor a fost efectuată de către ”Comisia de selecţie prealabilă a candidaţilor pentru funcţiile de membri ai consiliului de administraţie". Mai exact, selecţia candidaţilor pentru Gospodărire Urbană, Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA Galaţi şi Industrial Parc a fost efectuată de o comisie numită prin decizia aleşilor, la începutul acestui an. Comisiile de selecţie au fost formate din viceprimarii Sorin Enache (PSD) şi Picu Apostol Roman (UNPR), Onuţ-Valeriu Atanasiu (PNL), Cătălin Popa (ALDE), Oana-Claudia Iurescu (PMP), Angela Stela Ivan (PNL), Moise Cornel Oancea şi Eugen Găvan (ALDE).

Astfel, în Consiliul de Administraţie al Transurb S.A au fost numiţi şapte membri. Din cei şapte, doar trei membri sunt noi. Este vorba despre Băducă Marian, Cârcotă Elena şi Ciucă Rodica. În prezent, CA al Transurb este format din: Borteş Diana - economist, Ciucă Rodica, Caliga Gigel (nr. - directorul general al Transurb SA), Smărăndoiu Adrian-Ion - inginer, Marin Romeo - inginer, Băducă Marian, Cârcotă Elena.

În Consiliul de Administraţie al Societatăţii Gospodărire Urbană, din totalul de treisprezece candidaţi, trei au fost respinşi din lista lungă pe motiv că nu au îndeplinit criteriile necesare. Este vorba despre Gheorghe Cristina Olaru, Tănasă Florentin Emil şi Elena Iuliana. Selecţia finală a celor zece candidaţi rămaşi în lista scurtă s-a făcut pe bază de interviu. La finalul probelor, CA-ul societăţii Gospodărie Urbană este format din: Chicoş Gheorghe - inginer, Mihai Marian - şef Compartiment Audit Intern, Naum Eduard - inginer, Munteanu Viorel-Sebastian - căpitan de port, Pasăre Alina - director executiv, Nedelcu Cristina, Codrescu Daniela - consilier juridic.

La Administraţia Pieţelor, din totalul de şaisprezece candidaturi, la selecţia finală au rămas nouă candidaţi, dintre care 7 sunt cei aleşi pe bază de interviu. Astfel, noul CA este format din: Gafton Costel - director, Macovei Elena Aura - asistent deputat, Petcu Marian Anton - manager, Sîrbu Nicoleta Leontina - economist, Tercu-Găvan Tincuţa - avocat, Constantinescu Mihai - manager, Răchileanu Georgian- Bogdan - economist.

La Industrial Parc din totalul de şapte candidaturi, s-a făcut selecţia finală a celor cinci candidaţi pe bază de interviu. CA-ul este format din: Brânzan Claudiu, Udriş Cristian, Signer Mirela-Lilian, Mihai Marian şi Dodan George-Gabi.

Durata mandatului noilor membri ai Consiliilor de Administraţie ale celor 3 societăţi de mai sus este de 4 ani, iar numirea tuturor membrilor a fost validată în şedinta de Consiliu Local, de astăzi, 22 martie 2018.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Directori cu carnet de partid. Între competenţă şi oportunism politic

Înlocuirea medicului Mihai Polinschi, după 18 ani la conducerea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi, cu juristul instituţiei, Daniela Enciu, în plină criză sanitară, a fost una dintre cele mai controversate măsuri impuse săptămâna trecută. La fel de fierbinte a fost situaţia Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, lăsată o lună fără conducere, în aşteptarea Sorinei Honțaru, detașată din Argeş, pentru ca, în cele din urmă, Liliana Moise să fie readusă la cârma instituţiei. Schimbări s-au făcut, pe repede înainte, şi în fruntea Inspectoratului Şcolar Judeţean, deşi era în plină perioadă de organizare a examenelor de evaluare naţională şi bacalaureat. În tot acest context, am fost curioşi să aflăm cât de implicaţi politic sunt directorii celor mai importante instituţii gălăţene şi cât de mare este pepiniera de cadre de conducere a partidelor locale.

Vă propunem astăzi o scurtă radiografie politică a oamenilor de la cârma instituţiilor publice, trecând în revistă nume cu notorietate.

Şefi mai mult sau mai puţin noi

Una dintre cele mai importante schimbări ale acestui început de an a fost numirea lui Alexandru Şerban, liderul organizaţiei municipale a PNL Galaţi, în funcţia de director al Administraţiei Porturilor Maritime Dunărea de Jos (APDM), în locul Marcelei Costea, trezorierul organizaţiei municipale a PSD Galaţi, pusă director în primăvara anului 2019. Şi Şerban, şi Costea au fost nevoiţi să renunţe la mandatele de consilieri locali pentru a ocupa aceste funcţii. Însă, dacă Marcela Costea venea la cârma instituţiei din poziţia de şef birou Proiecte Europene în cadrul APDM, Alexandru Şerban, inginer nave, a venit din mediul privat.
Tot la început de an, Sorin Creţu a renunţat la mandatul de consilier judeţean PNL pentru a fi director general al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi, după o experienţă de opt ani ca referent de specialitate la serviciul Comercial - Urmărire contracte din cadrul instituţiei.
Directori asumaţi de PNL sunt Vasile Ştefan, (re)numit la cârma Direcției Sanitar-Veterinare, unde s-a mai aflat în perioadele 2013-2014 şi 2016-2017, dar şi Laurenţiu Asaftei, numit inspector șef cu exercitare temporară la Inspectoratul Teritorial de Muncă Galaţi, la mai puţin de două luni de la angajarea în această instituţie.
Dacă tot vorbim de PNL nu trebuie să uităm de consilierul local Claudiu Iacob, care, din octombrie 2017, este director al Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice (SDEE).

Jurista Iulia Hîrleşteanu, vicepreşedinte PMP Galaţi, a devenit directorul filialei teritoriale a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, după ce, după cum mărturiseşte, a condus peste 25 de ani, alături de soţ, o afacere proprie în domeniul construcţiilor, instalaţiilor şi hidroizolaţiilor. Tot datorită PMP, lui Laurentiu Pricope i-au fost delegate atribuţiile de director la Sistemul de Gospodărirea Apelor Galaţi, iar Mitică Mărăcineanu a ajuns şef al reprezentanţei Registrului Auto Român.

Şi la PSD găsim cadre de conducere de nădejde: Mirela Furtună - pe care primarul Ionuţ Pucheanu a lăsat-o să conducă Serviciul Public Ecosal în locul lui, Vergiliu Vals - fost consilier local PSD şi Cristi Ochiu - directori executivi în cadrul Primăriei Galaţi.

ALDE are, de asemenea, propria listă de directori dintre care îi amintim pe: Cătălin Popa - consilier local şi director al Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Galaţi, Mihai Cadinoiu - director general al SC Transurb SA, Mihai Manoliu - fost subprefect, actualmente director adjunct în cadrul Poliţiei Locale, Eduard Grosu - director executiv la SC Gospodărire Urbană, instituţie pe care a condus-o din februarie 2007 până în septembrie 2015, când era la PC. Nu trebuie să-l uităm pe Radu Cosca, directorul Clubului Sportiv Municipal Galaţi, care a renunţat pentru această funcţie la mandatul de consilier local.

UNPR se poate mândri cu cel puţin un director, la Zona Liberă - Romeo Marin, unul dintre apropiaţii viceprimarului Picu Apostol Roman! Tot graţie UNPR, Marian Alexandru a devenit directorul general al SC Calorgal, dar nu garantăm că mai împărtăşeşte aceleaşi convingeri politice...

Rotaţia cadrelor

Dragoş Lucian Magearu, preşedintele organizaţiei municipale de tineret a PSD Galaţi, a devenit director general la Gospodărire Urbană SRL, în locul unui alt social-democrat, Bogdan Ardean. Amândoi au fost mai întâi interimari, apoi au susţinut concursul. Trebuie spus că Magearu a ajuns la cârma Gospodărire Urbană după ce, din iulie 2014 până în iulie 2019, a ocupat funcţia de director executiv al Managementul Activelor în cadrul APDM!

Un alt director marca PSD este Igor Bejan, care, din martie 2018,  conduce Parcul de Soft… sau ce-a mai rămas din el, având la bază o experienţă de şapte ani la cârma Casei de Cultură a Studenţilor.

Dacă tot vorbim despre rotaţia cadrelor, nu trebuie să-l uităm pe Silviu Bacalum (revenit în PNL), care, sub oblăduirea a doi primari, Marius Stan şi Ionuţ Pucheanu, a fost director general în cadrul Primăriei Galaţi, apoi director executiv al Serviciului Evidenţă a Persoanei, din nou director în Primărie, pentru a se reîntoarce la Evidenţa Persoanelor.

Centrul Cultural "Dunărea de Jos" (CCDJ) s-a dovedit o adevărată pepinieră de directori. Răzvan Avram, care l-a condus în perioada septembrie 2004 - august 2010, este, de la 1 aprilie 2013, directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Galaţi. Vali Viorel Sandu, directorul CCDJ din septembrie 2019, a fost în perioada septembrie 2012 - mai 2017, directorul Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Galaţi, post în care a venit după o experienţă de trei ani ca director administrativ al Centrului Cultural. Ce au în comun Avram şi Sandu? Au fost tineri apropiaţi lui Eugen Durbacă, iar în prezent convingerile lor sunt mai degrabă social-democrate…

Veteranii

"Veterani", aşa ar putea fi numiţi cei care se află de multă vreme la cârma unor instituţii economice, sociale sau culturale. Un veteran retras, la pensie, este consilierul judeţean PSD Eugen Zaharia, care a condus Administraţia Pieţelor Agroalimentare din 1992 până în 2017, cu o pauză de patru ani, 2004-2008, când societatea a fost condusă de medicul Emil Popa! Succesoarea lui Zaharia este consiliera judeţeană PSD Viorica Sandu, fost director economic al societăţii, din 2003.
Un alt director longeviv este Gelu Stan, care conduce SC Apă Canal din februarie 2009.
Directoare cu state vechi este şi social-democrata Manon Cristoloveanu. După patru ani la conducerea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) şi o experienţă de director adjunct al Direcţiei de Patrimoniu din cadrul Consiliul Judeţului, de la finele lui 2008 conduce Direcţia pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
O altă social-democrată, Nicoleta Harţegan, în prezent director al Direcţiei de Asistenţă Socială a Municipiului Galaţi, are şi o experienţă de director executiv la AJOFM.
Directori de cursă lungă găsim şi în Cultură: Cristian Căldăraru - din 2007 director al Muzeului de Istorie, Dan Basarab Nanu - din 2003 director al Muzeului de Artă Vizuală, Cătălin Negoiţă - din 2010 director al Direcţiei Judeţene pentru Cutură.

Graţie şi dizgraţie politică

Consilierul local PNL Laurenţiu Ichim a ajuns director al Casei Corpului Didactic, prin ordin ministerial, în iunie 2012, iar în iunie 2015 a susţinut şi promovat, cu brio concursul pentru această funcţie. La finele lunii mai, ordinul de încetare a contractului său de management a fost dat de Ministerul Educaţiei. La conducerea instituţiei a fost numită, prin detaşare, Doina Geru. Bursa zvonurilor susţine că Ichim nu este câtuşi de puţin în graţiile liderului George Stângă, şi, din câte se pare, nici Claudiu Iacob...

viata-libera.ro