Milioane de euro pentru investiţii în sectorul pescăresc

[dcp100168]

Campanie "nicio masă fără peşte", cu fonduri UE

* În timp ce pescuitul profesionist este în declin, nu lipsesc proiectele festivaliere

Aparent, pe malurile Dunării, la Galaţi şi Brăila, pare să existe un trend de implementare a unor proiecte legate de peşte şi pescuit şi care s-ar constitui în tentative de relansare a unei ocupaţii tradiţionale în această zonă. De fapt, în cea mai mare parte, avem de-a face cu abordări festivaliere, de genul „Festivalului Scrumbiei", sau campanii de promovare precum celebra ofensivă propagandistică „Nicio masă fără peşte!", din anii '80.

Declinul pescuitului ­profesionist

La Dunăre şi Prut, pescuitul profesionist a intrat în declin în ultimul deceniu, din cauza incoerenţelor legislative şi a indeciziei cu care autorităţile au pus în practică armonizarea legislaţiei româneşti cu cea a UE. S-au dat războaie grele între asociaţiile de pescari profesionişti, în care miza era concesionarea zonelor de pescuit, pentru că o mare parte din peştele capturat era comercializat la negru.

Tot pe fondul unor astfel de dispute, Lacul Brateş, de 2.120 ha, care ar putea produce anual 2.000 de tone de peşte, este abandonat din anii 90. Deşi au fost specialişti care au depus proiecte la Ministerul Agriculturii pentru relansarea producţiei piscicole la Brateş, interferenţele politice au blocat orice astfel de iniţiative.

Un proiect unicat, în Lunca Prutului

După ce organizarea asociaţiilor de pescari profesionişti în Lunca Prutului a fost ratată din cauza unui lung şir de controverse, Camera Agricolă Galaţi a lansat implementarea proiectului „Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească Lunca Prutului Inferior". Valoarea totală a proiectului este de 133.435 lei, din care 119.700 lei reprezintă finanţarea din Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti. Cofinanţarea este alocată de la bugetul CJ Galaţi, care este partener la dezvoltarea proiectului. Lunca Inferioară a Prutului este una din cele mai importante zone piscicole din estul ţării, aici existând 4.925 ha de lacuri, bălţi naturale şi zone umede.

Proiectul din Lunca Prutului este în derulare şi, din păcate, este unic. Lipsesc proiectele care să schimbe radical şi să determine o relansare a pescuitului profesionist. Din 2003 se vorbeşte de înfiinţarea unei pieţe de peşte, dar dincolo de intenţii nu se întâmplă nimic concret.

Proiecte festivaliere

La Galaţi, este organizat din 2003 „Festivalul Scrumbiei", care este din ce în ce mai puţin atractiv. Se rezumă la grătare cu scrumbii, mici şi cârnaţi şi un concert al unor trupe de duzină. La Brăila este relansată campania „Nicio masă fără peşte!", dar într-un context nou, european! Consiliul Judeţului (CJ) Brăila a adoptat, cu unanimitate de voturi, parteneriatul CJ în cadrul unui proiect prin care se intenţionează relansarea consumului de produse din peşte, respectiv Proiectul "Promovarea consumului de peşte şi a produselor din peşte la nivelul Regiunii Sud-Est, România".

Finanţat în cadrul POP, proiectul urmăreşte dezvoltarea acvaculturii în judeţul Brăila prin accesarea fondurilor europene nerambursabile alocate României, în perioada 2007-2013, în domeniul pescuitului şi acvaculturii. Proiectul va fi implementat de către CJ Brăila, în parteneriat cu Asociaţia Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă Brăila. Valoarea totală a proiectului este de 1,68 milioane lei, din care cheltuieli eligibile 1,35 milioane lei.

Obiectivul general al proiectului este stimularea consumului de peşte şi produse din peşte de către populaţie la nivelul Regiunii Sud-Est. Mai precis, „de creştere a nivelului de informare a populaţiei cu privire la efectele benefice ale consumului de peşte proaspăt, creşterea frecvenţei de consum a peştelui sau produselor din peşte şi stimularea activităţilor piscicole în zonele pescăreşti cu tradiţie la nivelul Regiunii Sud-Est". Adică şi în Delta Dunării! Tehnic, obiectivele generoase vor fi puse în practică prin realizarea de campanii de promovare regionale şi organizarea şi desfăşurarea de expoziţii sau târguri de profil. Adică o serie de festivaluri, în genul „Scrumbiei" de la Galaţi.

romanialibera.ro

[Relu]

de ce, oare, îmi fuge gândul la fosta flotă de pescuit a României?...

[dcp100168]

Milioane de euro pentru investiţii în sectorul pescăresc

* Potrivit Consiliului Judeţului, Galaţiul este pionier în ţară în aplicarea acestui tip de proiect * Am putea avea, în curând, pieţe de peşte, restaurante cu specific şi chiar un muzeu al pisciculturii

Aproximativ 5,82 milioane de euro nerambursabili le stau la dispoziţie, începând de ieri, oamenilor de afaceri gălăţeni care vor să investească în sectorul pescăresc. Banii pot fi atraşi prin intermediul Programului Operaţional de Pescuit, cu sprijinul Asociaţiei pentru Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunăre”, din care fac parte 13 entităţi: Consiliul Judeţului, Camera Agricolă, Grupul de Producători Lotca, AJVPS, PIMM, Camera de Comerţ şi Industrie, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Agenţia de Dezvoltare Regională, Asociaţia Comunelor, Centrul pentru Consultanţă Ecologică, Institutul de Cercetare Piscicolă şi Asociaţia de Dezvoltare Transfrontalieră, Euroregiunea „Dunărea de Jos”. În scurt timp după conferinţa de lansare a proiectului de ieri, de la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, vor fi publicate online şi ghidurile pentru accesarea celor şase măsuri din proiect. Principalele teme de dezvoltare sunt: dezvoltarea eco-turismului, adăugarea de plus valoare serviciilor locale de pescuit şi acvacultură, încurajarea pescuitului tradiţional şi procesarea peştelui, înfiinţarea unor pieţe de peşte şi chiar a unui sector pescăresc. Beneficiarii care vor câştiga concursurile de proiecte şi vor investi vor trebui, însă, să vină şi cu o cofinanţare, chiar dacă suma nu va fi una pe măsura finanţării nerambursabile. La finele implementării acestor proiecte, gălăţenii s-ar putea bucura de aproape 200 de noi locuri de muncă, de o piaţă de specială de peşte şi chiar de un muzeu al pescuitului. Asta, fără să mai punem la socoteală restaurantele pescăreşti şi terasele de agrement pentru vizitatorii zonelor de pe Siret şi Prut în care se va investi. În ediţiile viitoare, vom reveni cu detalii legate de fiecare măsură în parte, de sumele nerambursabile disponibile şi de avantajele implementării proiectelor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cine va primi milioane ca să facă afaceri cu peşte

* Suma alocată de stat pentru dezvoltarea sectorului pescăresc gălăţean depăşeşte 24 de milioane de lei * Cei care vor să facă business cu peşte trebuie, însă, să dea şi din buzunar * Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Prut Dunăre" a făcut un proiect care, astăzi, sună parcă prea frumos pentru a deveni realitate

Cum în Galaţi cele mai multe afaceri din piscicultură se zbat pe uscat, o serie de investiţii în parteneriat public-privat cu o valoare de peste 32 de milioane de lei în sectorul pescăresc ar putea să mai pună pe picioare câte ceva. N-am mai produce, oricum, până la două tone de peşte la hectar, cum se întâmpla prin anii '70, dar măcar am avea şi în judeţul nostru baze mai consistente pentru dezvoltarea pe termen lung a pisciculturii.

Pe hârtie, cea mai mare parte din banii necesari pentru dezvoltare există deja. Prin Programul Operaţional de Pescuit (POP), investitorii gălăţeni - fie ei patroni de firme private, primari sau lideri de organizaţii non-guvernamentale - au la dispoziţie 24,53 milioane de lei, fonduri nerambursabile. La această sumă totală, investitorii ar trebui să mai pună, din buzunar, o cofinanţare de 8,16 milioane de lei.

Potrivit datelor comunicate în cadrul lansării, proiectele se vor putea depune până pe data de 17 februarie. Selecţia urmează să se facă la Galaţi, nu la Bucureşti, aşa că ar putea dura mai puţin de un an şi jumătate până când beneficiarii să afle dacă proiectele lor intră sau nu la finanţare. Ce mai rămâne de făcut? Investitorii trebuie să întocmească proiecte, să le depună, să le câştige, să vină cu partea proprie de finanţare şi abia apoi să se apuce de treabă. Cu alte cuvinte, perspective există, dar mai e mult până departe, aşa că nu vă aşteptaţi să vedeţi cum răsar peste noapte prin judeţ pieţe de peşte proaspăt, restaurante cu specific şi muzee pescăreşti.

Nici bine nu s-a lansat proiectul, că au şi apărut cârcotaşii care se întreabă: cine şi când va primi banii, pe ce criterii şi ce minune ar trebui să se întâmple ca să vedem cum „înfloreşte” malul românesc al Prutului.

Cine poate lua bani şi pentru ce

Potrivit strategiei întocmite de Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă „Prut - Dunăre”, pentru înfiinţarea unei afaceri pescăreşti pot depune proiecte privaţii, instituţiile publice şi organizaţiile non-guvernamentale din Cavadineşti, Suceveni, Oancea, Vlădeşti, Măstăcani, Folteşti, Frumuşiţa şi Tuluceşti. O altă zonă din care ar putea proveni investitorii este porţiunea dintre Valea Oraşului şi Faleza Inferioară a Dunării, din Galaţi.

Proiectul lansat la finele săptămânii trecute este structurat sub forma a şase măsuri principale, fiecare cu operaţiuni specifice. Prima măsură prevede fondarea ecoturismului, a doua îmbunătăţirea produselor şi serviciilor din sectorul gălăţean pescăresc, în vreme ce următoarele două măsuri vizează dezvoltarea activităţilor tradiţionale de pescuit şi promovarea peştelui autohton pe piaţă. Măsura 5 îşi propune să îi înveţe pe posibilii investitori să se dezvolte pe piaţă, iar ultima parte a proiectului este destinată promovării acvaculturii organice şi înfiinţării unui muzeu şi a două expoziţii pescăreşti.

Plimbări pe Prut, pensiuni, restaurante şi cherhanale

Prin intermediul primei măsuri ar trebui să se înfiinţeze nu mai puţin de cinci baze de ecoturism sau agrement pescăresc. Vorbim, spre exemplu, despre foişoare din care vizitatorii să poată poza sau fotografia zona, dar şi despre posibilitatea unor plimbări cu barca pe Prut, ceea ce ar implica şi construcţia sau reamenajarea de pontoane şi de zone de camping, cu tot cu utilităţi. Suma maximă alocată, la nivel de judeţ, pentru aceste baze este de 6,31 milioane de lei, iar un investitor - neapărat privat - poate obţine până la 1,26 milioane de lei, în condiţiile în care această sumă reprezintă maxim 60 la sută din valoarea proiectului. Prin urmare, omul de afaceri trebuie să vină şi cu 40 la sută din valoarea investiţiei.

Tot prin intermediul acestei prime măsuri s-ar putea înfiinţa două tresee turistice. Cheltuielile eligibile: montare de marcaje turistice, amenajarea căilor de acces, amplasarea de podeţe şi scări de lemn şi de puncte de informare. Un ONG poate primi maxim 75 la sută din valoarea totală a proiectului, în vreme ce o primărie sau o asociaţie de producători piscicoli se poate alege cu 100 la sută din finanţare. Oricum ar fi, prin POP vin maxim 84.210 lei nerambursabili.

Privaţii ar putea înfiinţa şi bălţi pentru acvacultură şi cherhanale, investiţii pentru care POP asigură maxim 75 la sută din finanţare, adică 126.315 lei. Cel mult 147.367 de lei (trei sferturi din suma totală necesară) ar asigura statul pentru reabilitarea unor clădiri şi înfiinţarea de pensiuni şi 105.265 de lei pentru deschiderea unui restaurant pescăresc.

Piaţă de peşte cu şase târguri pe an

O piaţă de peşte ar urma să fie realizată cu cel mult 3,15 milioane de lei, la care s-ar adăuga încă un sfert din sumă cu titlul de cofinanţare a investitorului. În euro, echivalentul sumei nerambursabile este de 750.000 de euro, la care s-ar adăuga aproape 190.000 de euro, banii privatului, care poate fi: întreprindere mică sau mijlocie, asociaţie de pescari sau de producători piscicoli. Evident, tot în sistem de finanţare şi cofinanţare ar urma să se facă şi studiile de piaţă şi să se cumpere şi cele şase maşini necesare transportului de peşte în bune condiţii. În fiecare an ar urma ca în piaţa de peşte să se organizeze şase târguri cu specific.

Pescarul gălăţean, bun de muzeu

Statul asigură cel mult 1,68 milioane de lei pentru înfiinţarea unui muzeu pescăresc la Galaţi. Dacă investitorul ar fi o organizaţie non-guvernamentală, ar trebui să mai contribuie cu încă un sfert din finanţarea publică. Dacă ar fi instituţie sau administraţie de stat, i s-ar permite să facă muzeul doar cu banii alocaţi de stat. Clădirea poate fi construită - improbabil, cu atât de puţini bani - sau recondiţionată. În aceleaşi condiţii, prin POP se pot acorda, în aceleaşi condiţii de finanţate, cel mult 63.157 de lei pentru expoziţii muzeale piscicole permanente.

În paralel, ar trebui susţinută şi activitatea pescarilor profesionişti. Astfel, cu 63.157 de lei, plus încă un sfert din sumă contribuţie proprie, asociaţiile de pescari şi-ar putea înfiinţa un atelier de reparaţii a ehipamentelor. Alţi 210.525 de lei s-ar putea cheltui pe pontoane de acostare şi 147.367 de lei ar putea reprezenta trei sferturi din suma construcţiei a două depozite de frig pentru depozitarea temporară a peştelui.

Câţi gălăţeni ar câştiga un loc de muncă

Dacă toţi banii ar fi riguros accesaţi şi cheltuiţi, proiectele de dezvoltare a sectorului pescăresc ar urma să creeze, potrivit estimărilor Consiliului Judeţului, nu mai puţin de 193 de locuri de muncă, dintre care 106 temporare. Celelalte 87 de posturi ar urma să fie create sau menţinute, în cazul în care investitorii au deja personal pentru operaţiunile pescăreşti specifice.

viata-libera.ro

[riaji]

Chiar ne gandeam de unde mai mananca nea` Durbaca

[dcp100168]

Asociaţia pentru Dezvoltare "Prut-Dunăre" Galaţi va primi o finanţare de peste 20 de milioane de lei
Potrivit site-ului Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional de Pescuit (AMPOP), Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunăre” Galaţi a încheiat un contract în valoare de 24.530.751 lei pentru implementarea strategiei pe care a prezentat-o la finele anului trecut, prin intermediul Măsurii 4.1. Din Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunăre” Galaţi care fac parte 13 entităţi: Consiliul Judeţului, Camera Agricolă, Grupul de Producători Lotca, AJVPS, PIMM, Camera de Comerţ şi Industrie, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Agenţia de Dezvoltare Regională, Asociaţia Comunelor, Centrul pentru Consultanţă Ecologică, Institutul de Cercetare Piscicolă şi Asociaţia de Dezvoltare Transfrontalieră, Euroregiunea „Dunărea de Jos”.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Chefuri din banii destinaţi salvării pescuitului gălăţean

* Petrecerile vor costa peste 18 milioane de lei * Alte milioane se vor duce pe promovarea unui sector care, în judeţul nostru, aproape că nu există

Zeci de milioane de lei cu care sectorul pescăresc gălăţean s-ar fi putut pune pe picioare, se vor duce, în curând, pe apa Sâmbetei. Mai exact, banii care ar fi putut salva piscicultura şi pescuitul de agrement, în judeţ, vor fi cheltuiţi pe festivaluri, petreceri, traininguri şi acţiuni de mediatizare a sectorului pescăresc gălăţean, de altfel aflat în colaps. Cum s-a ajuns aici şi de ce cheltuim pe chefuri publice banii care ar fi fost mai bine investiţi în producţie, dezvoltarea agro-turismului şi a comerţului piscicol, vă spunem astăzi.

Preşedintele Camerei Agricole, ing. Floricel Dima, spune că nici el nu e tocmai mulţumit de faptul că mai mult instituţiile publice decât producătorii accesează aceşti bani, dar că nu stă în puterea sa să blocheze proiectele depuse, dacă acestea sunt eligibile, potrivit criteriilor specifice.

Banii care putea schimba destinul judeţului

Proiectul prin intermediul căruia investitorii gălăţeni pot atrage până la 26 de milioane de euro - bani nerambursabili, alocaţi prin Autoritatea de Management a Programului Operaţional de Pescuit (AMPOP) - a fost demarat de Consiliul Judeţului şi se numeşte Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti Prut-Dunăre Galaţi. Selecţia primară a proiectelor se face la nivelul Camerei Agricole a Judeţului Galaţi, instituţie responsabilă, de fapt, cu implementarea proiectului. Ulterior, şi Bucureştiul are de făcut o evaluare, înainte ca proiectele să intre la finanţare.
De la debutul acţiunilor, din toamna trecută, s-au desfăşurat două sesiuni de depunere de proiecte pe cele şase măsuri. Iniţial, se vorbea despre investiţia în producţia de peşte şi în pescuit, despre deschiderea de pensiuni cu specific pescăresc, cherhanale, restaurante pescăreşti, pieţe de peşte şi ateliere pentru pescuit tradiţional. Din păcate, în afara unor investiţii în infrastructură pe care le face Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat (SPJADPP) la balta Zătun, se vor plăti doar festivaluri, concursuri de pescuit, cursuri de specializare şi acţiuni educative şi de promovare. Toate bune şi cu rostul lor, doar că banii ar fi trebuit să înlesnească, în primul rând, promovarea producţiei piscicole locale şi a pescuitului, înfiinţarea de pieţe de peşte şi ateliere de scule tradiţionale de pescuit, pensiuni agro-turistice etc.
Cu alte cuvinte, nu de cineva care să ne explice cât de important e să pescuim frumos şi să protejăm natura aveam nevoie, ci de lucruri concrete care să ne demonstreze - nouă şi eventualilor investitori din afara zonei - că trăim într-o arie pescărească, al cărei potenţial trebuie exploatat din plin!

Chef de chef! Festivaluri pe bandă

Din banii alocaţi prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) urmează să se organizeze, vreme de cinci ani, patru chefuri anuale, în valoarea totală de peste 18.000.000 de lei. Primăria Galaţi va organiza în această perioadă Festivalul Scrumbiei, cu suma totală de 409.332 lei.

De asemenea, cu 409.200 de lei, municipalitatea va mai organiza un nou festival numit „Fir Întins” în vederea mediatizării sectorului pescăresc gălăţean. Sector care, în acest moment, trage să moară.
Ca să nu uitaţi că, la un moment dat, am avut în judeţ „patria crapului”, mai vine şi o firmă bucureşteană, SC DHM Printing & Advertising SRL să organizeze încă o sărbătoare numită „Festivalul Pescarului”. Evident, acţiunea va fi una mai scumpă decât cele ale Primăriei. Firma vine cu 89.000 lei din banii proprii şi ia de la stat nu mai puţin de 441.220 lei.
„Odată ce primesc banii, instituţiile au obligaţia să organizeze acţiunile, vreme de cinci ani. Dacă nu, returnează fondurile”, spune Floricel Dima.
Nu vă speriaţi, nu s-a terminat, mai avem un chef! Primăria Tuluceşti vrea să organizeze, cu nu mai puţin de 417.532 de lei, „Sărbătoare la Brateş”.

Bălţi sunt, dar proiecte ioc!

Tot pe preşedintele Camerei Agricole Galaţi, ing. Floricel Dima, l-am întrebat de ce se duc banii pe distracţie şi promovare, când sectorul pescăresc – cel care ar trebui să producă bani pentru acţiunile de promovare şi festivaluri - se zbate pe uscat.
„Sincer şi eu îmi doresc mult mai mulţi investitori privaţi, în zona de proiecte. Este chiar păcat să nu folosim aceşti bani în aşa fel încât să rămână ceva de pe urma lor. Dar nu am reuşit să îi convingem, până la acest moment. Nu sunt eligibili toţi, trebuie să fie din zona luncii Prutului. Şi cei care îşi desfăşoară activitatea în zonă fie au probleme juridice, fie nu au bani. Oricum ar fi, tragem de ei şi nu depun proiecte”, ne spune Floricel Dima.
Vom reveni, în ediţiile viitoare, cu detalii legate de firmele şi asociaţiile gălăţene care accesează, în prezent, fondurile pentru dezvoltarea sectorului pescăresc. De asemenea, vom încerca să vedem de ce nu au ajuns banii acolo unde trebuie, adică în dezvoltarea pisciculturii şi pescuitului gălăţean.

„Sectorul pescăresc nu absoarbe fonduri ca agricultura!”

Fermele agricole vegetale şi zootehnice au cerut mai multe finanţări nerabursabile decât au fost disponibile, în perioada 2007-2013. În piscicultură şi pescuit, însă banii nu se absorb.
„Am vorbit cu investitori. Vom mai organiza două sesiuni de depunere de proiecte, probabil în decembrie şi februarie. Am avut la Folteşti un investitor care voia să dezvolte nişte cabane pescăreşti de agrement pe malul celor două lacuri de lângă pod. S-a răzgândit. Cele mai multe dintre bălţile din zona de interes fie au probleme juridice, fie au probleme economice şi nu pot cofinanţa un proiect. Din păcate, oricât ne-am strădui, nu vin investitori din Galaţi şi nici din ţară. Am încercat să-i atragem şi pe cei din alte judeţe, să facem aici o piaţă regională de peşte. Nu s-a putut. Sectorul agricol vegetal şi cel zootehnic s-au organizat bine şi reuşesc să absoarbă fonduri. Piscicultura nu prea e bine aşezată, nu există subvenţii şi nici organizare foarte bună”, ne spune directorul Camerei Agricole Galaţi, ing. Floricel Dima.

Doar la Zătun se va face agrement, iar pentru investiţii directe în dezvoltarea producţiei de peşte nu a fost accesat nici un ban Prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut-Dunăre” Galaţi se prevăzuseră fonduri pentru dezvoltarea tuturor palierelor sectoarelor pescăreşti.
Mai exact, pe Măsura 1 „Dezvoltarea infrastructurii pentru eco-turism şi agrement de profil piscicol” erau prevăzuţi pentru alocare, prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) 1.820.000 de euro. Pentru Măsura 2, „Generarea de valoare adăugată produselor şi serviciilor locale de pescuit şi acvacultură” erau disponibili 286.000 de euro.  Pentru proiecte desfăşurate prin Măsura 3 „Dezvoltarea activităţilor tradiţionale de pescuit şi procesare a peştelui” sunt prevăzuţi 375.000 de euro. Pentru Măsura 4, „Îmbunătăţirea sistemelor de valorificare ale produselor pescăreşti locale”, prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) se alocă 1.420.000 de euro. „Îmbunătăţirea capacităţii factorului uman de a susţine dezvoltarea durabilă a zonei” este Măsura cu numărul 5 şi este finanţată cu 760.000 de euro. În cele din urmă, Măsura 6, „Protecţia şi conservarea patrimoniului local, cultural, etnografic şi de mediu”, este finanţată cu 595.000 de euro.

Investitorii au avut acces, deci, la suma totală de 5.256.000 de euro.
În cazul în care toate proiectele aflate acum în faza de verificare la Bucureşti se aprobă, adică cei 1.907.055 euro vor fi absorbiţi, ar rămâne 3.348.945 de euro de atras.
Până acum, pe Măsura 2 şi pe Măsura 3 nu s-a depus nici un proiect eligibil.
În plus, pe Măsura 1, care vizează dezvoltarea directă a sectorului pescăresc, s-a depus un singur proiect, cel al Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat (SPJADPP) care vrea să investească 765.219 lei din banii proprii ca să obţină 2.355.845 de lei pentru amenajarea unei baze de agrement cu specific pescăresc la balta Zătun.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Drumul peştelui”

* Prin Programul Operaţional de Pescuit pot fi finanţate iniţiative locale din cele mai diverse legate de dezvoltarea zonei pescăreşti din Galaţi * Pot veni bani europeni pentru pensiuni, baze de agrement, restaurante cu profil pescăresc, cursuri de formare profesională pentru pescari şi familiile lor, inclusiv pentru festivaluri pescăreşti * Şi, cel mai important lucru, pot veni turiştii!

 

Am fost „oraş cumplit de negustori”, dar acum nu prea ne mai iese. Mai mult, am ajuns o colonie din punct de vedere al consumului, având mai multe supermarketuri decât fabrici şi consumând mai mult decât producem. N-am fost în stare să construim un aeroport, deşi unii ne ameninţă cu asta de peste 20 de ani. Autostrada continuă să ne ocolească, podul peste Dunăre nu vrea să „răsară”, iar drumul expres spre Brăila se încăpăţânează să rămână doar prin sertare. Combinatul se gândeşte dacă să mai stea la noi, parcul industrial stă neterminat ca o simfonie şi, evident, gol, iar zona liberă e şi ea destul de… liberă de investiţii. Am început să ne dăm bine pe lângă chinezi, doar-doar om intra şi noi pe noul Drum al Mătăsii. Am fost gata să intrăm pe „Drumul laptelui”, când aceiaşi chinezi au anunţat că vor să exporte din Galaţi milioane de tone de lapte praf, dar n-a fost să fie. Aşa că, gândindu-ne la ce ştiam odinioară să facem foarte bine, de ce să nu pornim pe „Drumul peştelui”?

Pescarii lituanieni vor să vină la Galaţi

Incontestabil, Galaţiul are o tradiţie a pescuitului, chiar dacă ne-am cam bătut joc de ea. Aşa s-a ajuns ca, de Florii, scrumbia să coste de şase ori mai mult ca portocalele. Dar şanse încă există, iar una din dovezi o reprezintă cererea total neobişnuită venită tocmai din Lituania, din partea unor pescari care vor să dea cu băţul în baltă la Galaţi. Nu în Deltă, nu în vreo baltă amenajată din Bucureşti, ci fix la Galaţi. Am aflat acest lucru de la Corina Sofrone, manager al Grupului Local de Acţiune pentru Pescuit, singurul astfel de organism din judeţul Galaţi. „Pur şi simplu am primit un e-mail din Lituania, de la un FLAG (acronim european pentru grupurile locale pentru pescuit, pentru a le deosebi de GAL-urile pentru agricultură - n.r.) care şi-a exprimat interesul de a veni în zona pescărească Galaţi cu un grup de turişti şi un grup de pescari, pentru a vedea eventuale festivaluri sau evenimente cu specific pescăresc. Ne-au cerut informaţii despre locurile unde ar putea să se cazeze, astfel încât să aibă la dispoziţie şi spaţii de agrement, nu numai de pescuit”, spune Corina Sofrone.

Că e-mailul din Lituania a ajuns la Grupul Local de Acţiune pentru Pescuit se explică prin faptul că FLAG-ul gălăţean (aşa îi vom spune în continuare) este cel care derulează „Strategia de dezvoltare durabilă a zonei pescăreşti Prut-Dunăre Galaţi”, un proiect european de 5,2 milioane de euro, finanţat prin Programul Operaţional de Pescuit. „Vorbim despre o strategie de dezvoltare a zonei pescăreşti care vizează finanţarea de iniţiative locale pentru dezvoltarea zonei legate de tot ce înseamnă peşte, pescuit, pescari. În judeţul Galaţi, această zonă pescărească vizează zona Prutului, a comunelor de la nordul judeţului Galaţi, respectiv, Cavadineşti, Suceveni, Oancea, Vlădeşti, Măstăcani, Fiolteşti, Frumuşiţa, Tuluceşti şi o parte din municipiul Galaţi - Faleza inferioară, străzile Dogăriei şi Portului, apoi pe linia Gării, spre Brateş şi, mai departe, spre Tuluceşti. Proiectul Festivalului Scrumbiei din acest an a fost al doilea contract semnat în cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a zonei pescăreşti Prut-Dunăre Galaţi şi primul proiect care, practic, se implementează în cadrul acesteia, fiind unul din cele 17 proiecte pentru care s-au semnat deja contracte de finanţare cu Ministerul Agriculturii pe Programul Operaţional de Pescuit”, continuă Corina Sofrone.

Galaţiul, eligibil doar cu Faleza inferioară şi Valea Oraşului

Deşi beneficiar al proiectului Festivalului Scrumbiei este municipalitatea Galaţiului, nu a fost eligibilă decât o parte a municipiului, cuprinsă între Valea Oraşului şi Faleza inferioară. O chestiune inedită, să recunoaştem. „La momentul când s-a gândit această strategie a zonei pescăreşti, finanţată prin POP, erau câteva criterii de selectare a zonelor pescăreşti. Iar unul din acestea viza numărul populaţiei, care nu trebuia să fie mai mare de 50.000 de locuitori. Şi de aceea s-a ales doar această zonă unde există potenţial pescăresc şi unde se desfăşoară o astfel de activitate”, explică reprezentanta FLAG-ului gălăţean.

Această strategie a dezvoltării zonei pescăreşti a judeţului Galaţi poate duce la foarte multe lucruri, în cascadă, inclusiv la o creştere a numărului de turişti, a numărului de locuri şi a calităţii ofertelor de cazare. Iar interesul pescarilor lituanieni întăreşte afirmaţia. „În acest context, este foarte bine că această strategie finanţează iniţiative diverse, adică inclusiv construire de pensiuni, reabilitări de restaurante cu specific pescăresc, amenajarea de spaţii pentru pescuit, atât pentru amatori, cât şi pentru profesionişti, inclusiv festivaluri. Pentru că turistul dacă vrea să vină în zona aceasta, ar trebui să avem ce să-i oferim. Unul din festivalurile de referinţă este cel al scrumbiei (însă timpul a fost mult prea scurt), dar urmează în august, tot într-un proiect al cărui beneficiar este primăria, Festivalul <<Fir întins>>, pe o perioadă mai lungă de timp, nu doar într-o singură zi. Până la urmă, mai sunt câteva proiecte care vizează acţiuni de promovare, conştientizare şi în celelalte localităţi din strategia noastră şi atunci turiştii vor putea alege”, spune Corina Sofrone.  

Galaţiul, a doua finanţare din ţară, după Tulcea

În România există 14 grupuri locale pentru pescuit, câte unul pentru fiecare judeţ de la Dunăre. Galaţiului i-au fost alocate 5,2 milioane de euro, a doua sumă ca mărime a finanţării, după Tulcea, care are 20 de milioane de euro. Dar la ei există Delta, iar oferta pescărească a tulcenilor este incomparabil mai mare. Brăila este sub noi, cu 3,2 milioane. Sumele care pot fi acordate pentru proiecte variază de la 10.000 până la 300.000 de euro.

FLAG-ul gălăţean este patronat de Asociaţia de Dezvoltare Durabilă pentru Dunăre - Galaţi, care are ca membri entităţi publice şi private. Cele publice sunt Consiliul Judeţului, Camera Agricolă a Judeţului Galaţi, ADR Sud-Est, Administraţia Naţională Apele Române - Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi şi Institutul de Dezvoltare-Cercetare pentru Ecologie. Printre beneficiarii privaţi sunt Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, Patronatul IMM-urilor, Asociaţia Comunelor din România, Centrul de Consultanţă Ecologică, Grupul de producători „Lotca”, Asociaţia Kiwanis şi Asociaţia de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos.

De la hobby, la afacere

„Toţi aceşti beneficiari şi-au propus să dezvolte zona pescărească, să implementeze această strategie de dezvoltare a zonei pescăreşti. Implementând înseamnă să obţină nişte rezultate. Să finanţeze iniţiativele locale, iar ca rezultate, să obţinem câteva pensiuni, câteva baze de agrement, câteva amenajări de restaurante cu specific pescăresc, să obţinem câteva acţiuni de promovare şi conştientizare asupra pescuitului, asupra zonei pescăreşti, asupra pescarilor, proiecte care să vizeze calificare profesională a pescarilor şi, cumva, identificarea unor activităţi ajutătoare pentru ei. De exemplu, pescarul are o familie, soţie, copii. Membrii familiei pot urma cursuri pentru a-l ajuta. El să-şi vadă de treaba lui, de pescuit, iar membrii familiei să facă un curs de lucrător comercial ca să poată să vândă peştele, un curs de contabilitate primară ca să poată să ţină gestiunea activităţii, mai ales dacă este o entitate juridică, un PFA. Dintr-o pasiune, dintr-un hobby poţi face o afacere.

Strategia vizează şi implementarea de standarde locale pentru etichetare, inclusiv crearea unui muzeu pescăresc, implementarea unei metode inovative (configurarea unei bărci pescăreşti altfel decât o ştim noi, cu propulsie hidraulică). Este un proiect depus, dar este încă în fază de evaluare. Dacă va fi finanţat acest proiect, sperăm şi să-l promovăm la nivel european, pentru că am înţeles că este o metodă unică”, încheie Corina Sofrone.

Până acum, în cadrul „Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei pescăreşti Prut-Dunăre Galaţi” s-au desfăşurat trei sesiuni de proiecte, pentru 17 proiecte semnându-se deja contractele de finanţare. Pentru cea de-a treia sesiune, care s-a terminat în martie, 15 proiecte sunt în faza de evaluare. Urmează o nouă sesiune de proiecte, undeva la sfârşitul lui aprilie - începutul lui mai.

presadegalati.ro

[dcp100168]

Sectorul pescăresc gălăţean nu e încă  pregătit să primească bani europeni

* Un milion şi jumătate de euro, pe apa Sâmbetei

Am avut mulţi bani pentru renaşterea pisciculturii gălăţene, dar mai bine de un sfert au ajuns deja la Tulcea. De ce, ne-a explicat directorul-executiv al Camerei Agricole Galaţi, ing. Floricel Dima.

„Strategia de Dezvoltare "Prut-Dunăre" Galaţi avea un buget de circa 5.200.000 de euro. S-au încheiat deja vreo trei proiecte, iar celelalte sunt în curs. Ţinând cont de tot ce s-a cheltuit şi se va mai putea cheltui în timpul cât vom mai avea proiecte în derulare, am absorbit cam 3.800.000 de euro. Restul de aproximativ 1.400.000 de euro i-am dat înapoi, iar banii s-au împărţit între judeţele care deja absorbiseră toată suma care li se pusese iniţial la dispoziţie. Tulcea e unul dintre aceste judeţe”, a precizat ing. Dima.

Sectorul pescăresc gălăţean era, oricum, în colaps în momentul în care se lansase strategia. Peşte nu se mai prea produce în bălţile din judeţ şi nici din pescuitul de agrement nu se mai fac mulţi bani. De ce n-au absorbit piscicultorii averea care le fusese pusă la dispoziţie? Se pare că n-au putut.

„Au fost foarte mari probleme cu regimul juridic al bălţilor. Noi chiar am vorbit cu piscicultorii din Galaţi înainte să se definească strategia. Pe baza datelor de la piscicultori am şi cerut un buget. Din păcate, după ce ni s-a aprobat un buget bun, au apărut problemele. Zilnic vorbeam cu piscicultorii şi cei mai mulţi chiar încercau să-şi pună toate în ordine şi să acceseze bani. N-au reuşit. Cei mai mulţi au probleme cu concesiunile. Cu cifrele de afaceri. N-au putut depune proiect. Gândiţi-vă la balta Vlădeşti sau la lacul Brateş şi la toate problemele care sunt acolo! Încet, încet, timpul alocat strategiei s-a scurs, iar parte din bani au rămas necheltuiţi. La câtă nevoie are piscicultura gălăţeană de bani, e mare păcat”, spune ing. Floricel Dima.
Evident, au fost şi piscicultori mai mici care ar fi putut absorbi ceva bani, dar n-au avut în conturi suficient cât să plătească şi cofinanţarea.

În prezent, proiecte cu bani europeni atraşi în cadrul strategiei derulează mai degrabă instituţiile. Printre ele se numără: Centrul Cultural (cu Muzeul Pescăresc de la Gârboavele şi alte proiecte de promovare), Universitatea "Dunărea de Jos" (proiect axat pe metode de inovare) şi Primăria Tuluceşti (festivalul pescăresc). Sunt, însă, şi producători, cum ar fi Grupul Lotca. Acesta a accesat fonduri pentru a construi două pontoane de pescuit, cu zone de depozitare, dar şi pentru a stabili metode de inovare în piscicultură şi alte pentru alte activităţi specifice.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Piaţă de peşte de 300.000 de euro într-un sat fără pescari

Valoarea investiţiei este egală cu preţul peştelui mâncat de săteni în cinci ani. Primarul comunei Frumuşiţa, beneficiara proiectului cu finanţare europeană, spune că lucrarea este sub semnul întrebării, deoarece nicio firmă de construcţii nu s-a înscris la licitaţiile organizate. În judeţul Galaţi s-au cheltuit, în ultimii şase ani fonduri publice de peste 5,5 milioane de euro pentru încurajarea pisciculturii, însă producţia de peşte a scăzut.

 

Dacă există săli de sport în sate fără copii sau parcuri ultramoderne în localităţi care n-au apă şi canalizare, de ce n-ar exista şi o mare piaţă de peşte într-un sat fără pescari şi fără exploataţii piscicole? Ideea i-a venit edilului comunei Frumuşiţa, din judeţul Galaţi, care a solicitat o finanţare nerambursabilă de 300.000 de euro, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), axa 4. Culmea este că finanţarea a şi fost aprobată, ba chiar în conturile unităţii administrative a intrat de ceva vreme şi un avans pentru începerea lucrărilor. Dacă n-ai peşte, de ce faci piaţă piscicolă?

Evident, prima întrebare pe care i-am pus-o primarului comunei, Ioan Nelu Munteanu, a fost de ce s-a apucat să facă o piaţă de peşte dacă în sat nu există niciun pescar autorizat şi nicio exploataţie piscicolă. Răspunsul n-a întârziat. „Sperăm ca prin această piaţă de peşte să atragem producătorii şi comercianţii din zonă şi să transformăm Frumuşiţa într-un fel de bursă locală a peştelui”, a spus primarul Munteanu.

Nu-i rău. Însă cifrele nu prea susţin teoria (frumoasă) a edilului. Datele statistice indică un consum mediu pe cap de locuitor de 4,8 kilograme de peşte pe an, ceea ce înseamnă, raportat la cei 4.800 de locuitori ai aşezării, circa 23 de tone de peşte în total. Raportat la preţul mediu statistic al peştelui consumat în România (2,8 euro pe kilogram), rezultă că marfa face, cu totul, circa 60.000 de euro. În termeni simpli, rezultă că piaţa de peşte, al cărei preţ este, pe devizul ataşat proiectului de finanţare, de 1.358.114,68 lei (adică în jurul a 300.000 de euro), va costa cam cât tot peştele pe care-l mănâncă frumuţeştenii în cinci ani!

Care locuri de muncă şi ce afaceri?

Un alt aspect al proiectului (prezentat pe larg în studiul de fezabilitate) este că se vor crea locuri de muncă, dat fiind că - nu-i aşa? - în piaţa nouă de peşte vor munci cel puţin 12 vânzătoare în standurile amenajate, plus contabilii, şoferii şi alt tip de personal auxiliar. Socoteala din deviz nu se prea potriveşte însă cu socoteala din târg. Dacă împărţim consumul oficial (23 de tone pe an) la cele 12 standuri şi apoi la 12 luni, descoperim că fiecare ar putea să vândă, pentru a acoperi cererea, doar 160 de kilogram de peşte pe lună. Raportat la preţul mediu statistic, rezultă că marfa vândută lunar nu depăşeşte valoarea de 2.000 de lei per fiecare stand. Cum adaosul mediu nu poate depăşi 30%, rezultă că o firmă care se va încumeta să ia un stand în noua piaţă va câştiga lunar cam 600 de lei, din care trebuie să plătească, pe rând: chiria, salariul vânzătoarei, costurile de aprovizionare şi, deloc neimportant, impozitele şi taxele. Nu trebuie să fii mare economist ca să-şi dai seama că afacerea nu poate fi în niciun caz rentabilă. Doar dacă - Doamne ajută! - n-o creşte, peste noapte, de vreo 15-20 de ori consumul de peşte la Frumuşiţa.

Cât priveşte şansele ca exploataţiile piscicole din localităţile aferente să-şi mute punctele de desfacere la Frumuşiţa, lucrurile sunt la fel de teoretice. Nu de alta, dar potrivit datelor raportate de exploataţiile piscicole de la Vlăşcuţa şi Vlădeşti (singurele înregistrate fiscal pe o rază de 30 de kilometri), producţia recoltată şi furnizată în cursul anului 2014 a fost de fix şapte tone. Adică mai nimic!

Soluţie cu „parfum” de deturnare de fonduri

La un moment dat, „bombardat” cu nedumeriri legate de eficienţa noii pieţe de peşte, primarul Ioan Nelu Munteanu a avansat o ipoteză interesantă cu privire la destinaţia investiţiei. „Dacă n-o să avem destul peşte, o să mai punem acolo şi legume şi alte lucruri. Important este că se face ceva în comună”, a spus edilul.

Răspunsul pare interesant. Însă nu este în niciun caz în "asentimentul" legii şi al contractului de finanţare nerambursabilă. Potrivit acestuia, investiţia nu poate fi realizată, cel puţin în primii cinci ai existenţei ei, decât ca piaţă de peşte. Orice altă destinaţie, fie şi parţială, înseamnă deturnare de fonduri şi atrage după sine rezilierea contractului, returnarea banilor şi, eventual atragerea răspunderii civile şi penale a persoanelor responsabile.

Proiectul s-a blocat din lipsă de constructori

Deşi, cum spuneam, finanţarea este aprobată, ba chiar Primăria Frumuşiţa a primit şi un avans pentru începerea treburilor, şansele ca proiectul fie pus în practică scad cu fiecare zi care trece. Proiectul de execuţie a fost deja scos de două ori la licitaţie pe SEAP, însă de fiecare dată termenul de depunere a ofertelor a expirat făcă ca nicio firmă de construcţii să se înscrie. În aceste condiţii este foarte posibil să se renunţe definitiv la realizarea pieţei de peşte de Frumuşiţa, mai ales POP a expirat încă din 2013.

Motivul pentru care niciun constructor nu se bagă la lucrarea de 1.350.114 lei (din care aproape 800.000 de lei înseamnă construcţia, iar restul echipamentele, utilităţile şi calea de acces) nu este foarte clar, deşi primarul Ioan Nelu Munteanu are o oarecare explicaţie. „Cred că proiectul a fost făcut greşit pe partea de calculaţii şi că nu se poate face ceea ce este în deviz doar cu suma alocată”, spune primarul de la Frumuşiţa, care este aproape convins că va renunţa în curând la investiţie.

O groază pe bani pentru un mare fâs

Strategia de dezvoltare durabilă a zonei pescăreşti Prut-Dunăre din judeţul Galaţi (cu bani europeni nerambursabili din Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, Axa Prioritară 4) s-a dovedit, în esenţă, un fiasco la Galaţi. Pentru perioada menţionată au fost alocate judeţului peste 24,5 milioane de lei (adică în jur de 5,5 milioane de euro), însă niciun sfanţ nu s-a dus spre dezvoltarea efectivă a producţiei piscicole.

Potrivit datelor înregistrate la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), din 2006 încoace producţia de peşte din judeţul Galaţi nu a depăşit în niciun an 80 de tone, iar de la demararea POP 2007-2013 nu numai că nu a crescut, ci a a tot scăzut. Ultimele cifre, pe 2014, arată o producţie de numai 76 de tone pentru toate exploataţiile piscicole gălăţene. Lista cu investiţiile finanţate prin POP indică faptul că banii s-au dus, în proporţie de 99% pe festivaluri de pescuit, paranghelii, culegeri de reţete pescăreşti, pensiuni şi alte bazaconii care n-au nicio legătură cu realitatea că, din păcate, piscicultura este pe cale de dispariţie la Galaţi.

adevarul.ro

[dcp100168]

Piscicultura performantă pe malurile Prutului e doar un vis frumos

• Comunităţile gălăţene în care creşterea peştelui ar trebui să aducă bogăţie luptă cu sărăcia lucie
• Nici legile şi nici piaţa nu-i încurajează pe investitori * Din punct de vedere economic, lunca Prutului e dezolantă

DHM Printing and Consulting, o societate bucureşteană, a dat recent publicităţii un studiu privitor la situaţia economică a comunelor gălăţene riverane râului Prut şi a perspectivelor de dezvoltare a pisciculturii, în bazinul inferior al râului. Ceea ce au descoperit bucureştenii în zona noastră - adică ceea ce noi, oamenii locului, ştiam de ani buni - este că gălăţenii care trăiesc pe malul Prutului sunt, în majoritate, săraci lipiţi. Opt Opt sunt comunele gălăţene de pe malul Prutului: Tuluceşti, Frumuşiţa, Folteşti, Măstăcani, Vlădeşti, Oancea, Suceveni şi Cavadineşti. Studiul DHM Printing vorbeşte despre o populaţie totală a acestor comune care ajunge la 30.343 de oameni, dintre care doar 1.016 oameni sunt salariaţi şi doar vreo 1.900 sunt şomeri înregistraţi, de lungă durată. În rest, peste 13.500 de oameni trăiesc într-o zonă gri. Sunt săraci, cu toţii, cei care iau ajutor social şi cei care nu. Poate că unii dintre ei ar munci, dar nu au unde…
Cât despre şansele să facem, în curând piscicultură de performanţă, la scară mare… abia dacă mai merită să aducem vorba. De ani buni, în lunca Prutului, o singură societate face acvacultură, la Oancea. În rest, nimic. Nici oamenii de afaceri nu găsesc oportunităţi să investească, nici pescarii profesionişti nu au căi să se dezvolte. Doar câteva primării de comune - cum ar fi cele de la Tuluceşti şi Frumuşiţa - au accesat bani prin Programul Operaţional de Pescuit pentru a organiza festivaluri pescăreşti, pentru a construi baze de pescuit de agrement sau pensiuni turistice şi pieţe de peşte. Dar nicio fermă piscicolă nouă nu s-a înfiinţat, cu scopul de a prospera, de a crea locuri de muncă şi de a aduce peşte proaspăt şi ieftin pe mesele gălăţenilor.

Opt comune, fiecare cu năpasta ei

Studiul pe care l-a realizat DHM Printing s-a făcut cu mai bine de două treimi din bani (adică 117.000 lei din valoarea totală de 156.000 lei a proiectului) obţinuţi din Programul Operaţional de Pescuit prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut-Dunăre” Galaţi. Concluziile privind mediul economic? Iată-le pe fiecare comună riverană Prutului, în parte.

Tuluceşti. Comuna are 7.753 de locuitori, potrivit datelor de la cel mai recent recensământ. Vreo 5.000 de oameni sunt buni de muncă. Dar în comună sunt înregistrate doar 49 de societăţi. Cea mai mare dintre ele a comunicat că are 39 de angajaţi. Cele mai mici societăţi - vreo 20 la număr - au raporat că nu au nici măcar un angajat. Peste 200 sunt şomeri înregistraţi şi cam tot atâţia figurează ca angajaţi. Ar fi, deci, peste 4.000 de oameni care n-au ajuns la vârsta pensionării şi care ar putea munci. Dar unde? Profilul de activitate al celor mai multe dintre societăţi: de la agricultură la construcţii, vânzări de decoraţiuni şi mâncare, metalurgie şi foraje. Nu există însă nicio societate care să pescuiască industrial sau să crească peşte şi să facă bani din asta.

Frumuşiţa. În comuna cu 5.553 de locuitori sunt înregistraţi vreo 3.600 de oameni încă apţi de muncă. Vreo 300 dintre aceştia sunt salariaţi. Încă vreo 350 dintre ei sunt şomeri de lungă durată. În rest, fiecare se descurcă aşa cum poate. Potrivit studiului DHM Printing, sunt înregistrate pe raza comunei circa 40 de societăţi comerciale. Se face agricultură performantă, se face până şi ceva comerţ cu deşeuri, se lucrează în construcţii, sunt deschise baruri şi restaurante, ba chiar există şi un coafor. Nu s-a raportat însă existenţa niciunei societaţi care să fi reuşit să facă profit din piscicultură. Primăria comunei a fost singura care a accesat bani din Programul Operaţional de Pescuit, pentru a crea o bază de pescuit de agrement şi o piaţă de peşte. Dar producţie de peşte n-are cum face primăria…

Folteşti. Trăiesc aici 3.356 de persoane, potrivit celor mai recente date statistice. Peste 2.100 sunt oameni apţi de muncă, dar mai puţin de o sută erau angajaţi, la începutul acestui an. Mediul economic din comună e la pământ. Sunt înregistrate 22 de societăţi, cele mai multe ocupându-se de agricultură şi construcţii. Cea mai prosperă societate -potrivit studiului DHM Printing - are şapte angajaţi, în vreme ce şapte dintre cele 22 de firme raportează că nu au nici măcar unul. Nu există nicio societate care să se ocupe de pescuit sau acvacultură.

Măstăcani. Comuna are o populaţie de 5.094 de locuitori, dintre care 3.226 ar fi buni de muncă. Număr de oameni angajaţi: sub 150. Numărul societăţilor înregistrate este de doar 13. Dintre acestea, în afara societăţilor agricole, cea mai mare ar fi un bar cu doi oameni pe statele de plată. Sunt, deci, şi aici mulţi oameni care ar vrea un loc de muncă. Dar n-au unde se duce. Cât despre investiţii în piscicultură, nici nu poate fi vorba.

Vlădeşti. Sunt înregistrate opt societăţi comerciale, iar cea mai mare, care este un bar, ar avea cinci angajaţi. Asta, în condiţiile în care în Vlădeşti trăiesc 2.196 de oameni, dintre care 1.247 sunt buni de muncă. Există aici ceva perspective pentru balta Vlădeşti - pe vremuri, una dintre cele mai mari exploataţii piscicole ale regiunii - dar sunt foarte vagi. Dar măcar există încă nişte oameni care se luptă pentru ea şi nişte agricultori gălăţeni care încă mai bagă bani în piscicultură.

Oancea. Comuna e mică, având doar 1.434 de locuitori, dintre care peste jumătate ar fi apţi să muncească, din punct de vedere al grupei de vârstă în care sunt încadraţi. Dintre cele nouă societăţi comerciale înregistrate pe raza comunei, cea mai mare este Singama SRL. E singura societate de pe malul gălăţean al Prutului înregistrată ca exploataţie piscicolă în ape dulci şi care raportează un număr mediu de 12 angajaţi. Celelalte societăţi înregistrate în comună au domenii de activitate care ţin de agricultură, pregătirea terenurilor, transport şi comerţ şi au maximum patru angajaţi.

Suceveni. Trăiesc aici 1.842 de persoane, dintre care 1.030 ar putea munci. Circa 70 de persoane sunt angajate. Restul n-au însă unde să muncească, din cauză că doar nouă societăţi sunt înregistrate în comună. E vorba de magazine, firme cu profil agricol sau de prestare de servicii. Cel mai mare angajator, în afara societăţilor agricole, raportează patru angajaţi, potrivit DHM Printing.

Cavadineşti. Comuna are 3.115 locuitori, dintre care 1.774 apţi de muncă. Loc să te angajezi? Ioc! Sunt zece societăţi locale care raportează că au pe statele de plată 58 de salariaţi. De altfel, numărul total al locuitorilor care sunt salariaţi, potrivit studiului DHM Printing, ajunge la doar 170. Alţii circa 280 sunt şomeri înregistraţi. Restul: fiecare face rost de bani aşa cum poate. Nicio firmă din Cavadineşti nu face bani din peşte şi nici nu există o astfel de perspectivă la nivel local.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bilanţ FLAG Galaţi: 26 de proiecte finalizate

Luni a fost prilej de mândrie pentru Asociaţia pentru dezvoltare durabilă Prut-Dunăre Galaţi. A fost zi de bilanţ al activităţii desfăşurate în cadrul POP 2007-2013. De fapt trebuie precizat că Strategia de dezvoltare durabilă a zonei pescăreşti Prut-Dunăre din judeţul Galaţi s-a implementat într-o perioadă foarte scurtă de timp: 25 aprilie 2012 - 31 decembrie 2015.

În această perioadă au avut loc 4 sesiuni de primire a proiectelor, fiind depuse în total 49 de proiecte. Au fost respinse de FLAG doar 3 proiecte. Din păcate, din cele 46 de proiecte selectate, au ajuns la final doar 26. Motivele pentru care celelalte proiecte s-au pierdut pe drum sunt diverse: 11 proiecte au fost contractate, dar reziliate ulterior de beneficiari, din motive ce ţin în special de incapacitatea de a asigura partea de cofinanţare; 5 proiecte au fost respinse de autoritatea de management (DGP AMPOP); 4 proiecte au rămas necontractate la DGP AMPOP deoarece beneficiarii nu s-au mai prezentat la Bucureşti să semneze contractele.

În cele din urmă, din cele 5,256 milioane de euro disponibile, s-au finanţat doar 26 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 2,287 milioane de euro. Se putea mai mult - întotdeauna e loc de mai bine! - dar este un rezultat excelent pentru echipa de la Galaţi, care a avut extrem de mult de lucru într-o perioadă foarte scurtă. Timpului scurt i s-au alăturat şi alte probleme: situaţia juridică a terenurilor şi a luciului de apă, gradul mare de cofinanţare pentru potenţialii beneficiari privaţi (40-50%!), accesul dificil la linii de finanţare pentru asigurarea cofinanţării, lipsa consultanţilor de specialitate, nerespectarea angajamentelor de către unii beneficiari etc.

Cu toate acestea, rezultatele sunt spectaculoase şi... palpabile. S-au realizat: 2 baze de ecoturism şi agrement cu profil pescăresc amenajate; 1 unitate de cazare cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică cu profil pescăresc; 1 standard local de etichetare a produselor pescăreşti; 4 evenimente anuale cu profil pescăresc (festivaluri); 3 studii de prospectare a pieţei şi zonei pescăreşti; 1 proiect de formare profesională; 10 activităţi şi campanii de promovare şi conştientizare a specificului pescăresc; 1 proiect de promovare a acvaculturii organice; 1 proiect de identificare a oportunităţilor de dezvoltare economică; 1 proiect privind muzeul zonei pescăreşti; 1 proiect legat de restabilirea potenţialului pescăresc al zonei - Balta Zătun; 127 de locuri de muncă, dintre care 45 de locuri de muncă au fost nou create.
Acum se încheie o etapă, dar urmează o alta, iar experienţa acumulată în ultimii ani îşi va spune cu siguranţă cuvântul, reflectându-se în rezultate mai bune în atragerea de fonduri nerambursabile.

monitoruldegalati.ro
 

[dcp100168]

Bani mai puțini pentru piscicultura gălăţeană. Se pregăteşte o nouă strategie

• Finanţarea a scăzut la aproape un sfert din cea pe care gălăţenii au avut-o la dispoziţie în ultimii şapte ani, prin strategia de dezvoltare a zonei pescăreşti Prut-Dunăre
• De unde, pe timpul strategiei trecute, n-am putut cheltui toţi banii, acum s-ar putea să nu ne ajungă
• Ca banii să ajungă acolo unde este mai multă nevoie de ei, producătorii trebuie să depună proiecte, începând din toamnă

Sectorul pescăresc gălăţean se zbate deja de zeci de ani ca peştele pe uscat. S-a distrus mult, s-a furat şi mai mult, iar piscicultorii care obţineau producţii record din bălţile locale, înainte de Revoluţie, au fost martorii prăbuşirii sectorului în care lucraseră. Din păcate, nici după ce a ajuns la fundul sacului cu peşte, statul n-a înţeles că ceva trebuie musai făcut, ca bălţile să nu sece, iar pescarii să nu ajungă în sapă de lemn. Aşa s-a ajuns ca, până astăzi, Brateşul să rămână încă - în mod inexplicabil - neatribuit. Balta Vlădeşti, celălalt mare „motor” al pisciculturii locale, este dată doar cu drept de utilizare temporară fermierului Dumitru Ene de la Slobozia Conachi, dar o cer în instanţă şi primăria comunei Oancea, dar şi diverse persoane private. Balta Mălina de la Şendreni - investiţia inginerului Grigore Mihalache - produce doar puiet de peşte. Mai sunt şi alţi câţiva piscicultori, dar care n-au cum să asigure suficient peşte nici măcar pentru consumul mediu mic, de numai cinci kilograme pe an, al gălăţeanului.

Ce s-ar putea face?

Acvacultorii, pescarii şi comercianţii de peşte au şansa de a accesa fonduri europene, prin Programul Operaţional de Pescuit. Marile priorităţi ale acestui program oferă oportunitatea de a atrage milioane de euro pentru dezvoltarea de ferme piscicole şi lanţuri de distribuţie. Pentru investiţii de amploare mai mică, există o a patra prioritate a POP, din care face parte şi Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut Dunăre” Galaţi, prin care primării, organizaţii non-guvernamentale şi privaţi au reuşit deja să atragă peste trei milioane de euro.

Ieri, la Consiliul Judeţului, organizatorii, reprezentanţi ai instituţiilor gălăţene interesate şi, nu în ultimul rând, pescarii, s-au întâlnit în sala de conferinţe a Consiliului Judeţului pentru ceea ce s-a numit o „şedinţă de animare”, adică pentru o întâlnire pregătitoare a lansării noului ciclu al strategiei. Au fost prezenţi managerul strategiei, Corina Sofrone, preşedintele Camerei Agricole a Judeţului Galaţi, Floricel Dima, reprezentanţi ai mai multor instituţii gălăţene care au legătură cu sectorul pescăresc, dar şi reprezentanţi ai pescarilor. Unii dintre pescari şi-au ieşit chiar din fire, auzind cât de superficiale par sâcâitoarele lor probleme de zi cu zi, atunci când sunt exprimate în termeni birocratici.

Cum a mers strategia trecută

Pe durata precedentei Strategii locale de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut Dunăre”, gălăţenii au avut la dispoziţie 5.200.000 de euro pentru a-şi dezvolta afaceri de succes în sectorul pescăresc. Dar, cum domeniul este tulburat de tot soiul de probleme, de la cele legate de drepturile de concesiune a luciului de apă până la pierderi înregistrate de piscicultori, prea mult nu s-a putut investi în producţie. Ba nu avea piscicultorul acte pe baltă, ca să poată depune proiect, ba rămăsese cu datorii la stat şi iarăşi nu era eligibil.

Totuşi, strategia a lăsat în urmă şi realizări. Managerul Corina Sofrone a enumerat ca succese ale strategiei precedente: înfiinţarea unei pensiuni turistice cu specific pescăresc la Tuluceşti, deschiderea unei baze de agrement la Zătun şi a alteia, diferită ca structură, la Frumuşiţa. De asemenea, s-a amintit despre tipărirea unor cărţi de protocol care au suscitat interes în rândul oaspeţilor care le-au primit şi care au aflat, astfel, despre potenţialul pescăresc al zonei noastre.

Strategia trecută a avut, însă, şi minusuri. Pe de o parte, nu s-au cheltuit toţi banii. Astfel,  aproape un milion şi jumătate de euro din fondurile alocate, iniţial, gălăţenilor, au ajuns să fie împărţite între alte judeţe, care îşi cheltuiseră "porţiile" cu mai mult spor. De asemenea, sume importante din bugetul total al strategiei se duseseră pe festivaluri pescăreşti din oraş şi din comune (care n-au avut darul de a resuscita activitatea piscicolă din zonele în care au fost organizate), pe studii fără prea mare impact şi pe cărţi dinte care unele scrise cu superficialitate. Au fost şi agenţi economici care au făcut achiziţii de diverse echipamente, cu toate că nu sunt neapărat un sprijin pentru sectorul pescăresc local.

Per total, s-au cheltuit în strategia precedentă 3,8 milioane de euro.

Ce aduce diferit noua strategie

De acum şi până în 2023 nu vom mai avea de cheltuit peste cinci milioane de euro, ca în perioada 2007-2014, ci doar 1,6 milioane de euro. Corina Sofrone spune că diminuarea bugetului pentru următorii şapte ani nu are nimic de-a face cu faptul că în cursul strategiei trecute Galaţiul n-a putut cheltui toţi banii disponibili, ci că este doar tendinţa de scădere a bugetelor, resimţită la nivel naţional.

Important, pentru noua strategie de dezvoltare a zonei pescăreşti Prut-Dunăre, este şi faptul că zona eligibilă (adică cea în care locuiesc sau activează persoanele şi societăţile care au dreptul să acceseze bani prin strategia de dezvoltare - n.r.) s-a extins. Dacă până acum, în oraşul Galaţi, erau eligibile doar Valea Oraşului şi Faleza Inferioară, acum zona s-a extins spre Centru, cuprinzând, printre altele, Faleza Superioară, Piaţa Centrală (unde sunt pescării care ar putea cere bani de vitrine frigorifice, să spunem) şi Universitatea. De asemenea, celor opt comune de pe Dunăre şi Prut care erau eligibile din anii trecuţi (Tuluceşti, Frumuşiţa, Folteşti, Măstăcani, Vlădeşti, Oancea, Suceveni şi Cavadineşti) li s-au mai adăugat Şendreni, pe teritoriul căreia este balta Mălina a inginerului Grigore Mihalache şi Braniştea, unde se află balta Potcoava, a omului de afaceri Dumitru Popa.

În ce merită să investeşti

Participanţii la conferinţă au completat şi chestionare, prin care şi-au exprimat părerile cu privire la problemele şi soluţiile de dezvoltare a sectorului pescăresc. Întrebată, la rândul său, în ce ar investi conducerea strategiei, dacă ar avea posibilitatea să o facă, managerul Corina Sofrone a precizat:

„E greu să alegi singur un domeniu în care să investeşti, atunci când vorbim despre sectorul pescăresc. Părerea mea este că turismul şi agrementul constituie cele mai potrivite alegeri, pe termen lung, pe prioritatea din POP pe care o reprezentăm noi. Peşte este tot mai puţin, aşa că nu putem miza, pe termen foarte lung, pe dezvoltarea pescuitului, dacă nu se iau şi alte măsuri care să-l sprijine. De asemenea este evident faptul că aceşti bani destinaţi cofinanţării proiectelor prin strategia de dezvoltare - 1,6 milioane de euro pentru şapte ani - nu sunt suficienţi pentru ca un beneficiar să îşi construiască o mare fermă piscicolă. Pentru asemenea proiecte există celelalte priorităţi ale POP-ului. Noi credem, însă, că şi cu măsuri mici poţi face diferenţa. Spre exemplu, la Frumuşiţa, unde s-a construit baza pescărească, primăria şi-a luat angajamentul că va repara şi drumul de acces, lung de şapte kilometri. Cumva, investiţia realizată prin strategia de dezvoltare a zonei pescăreşti a fost „motorul” pentru acest proiect de reabilitare a drumului. Sperăm noi că în timp se va vedea diferenţa pe care o face programul, chiar dacă prin intermediul său se derulează investiţii de mai mică valoare decât prin alte priorităţi din POP”, a precizat managerul strategiei, Corina Sofrone.

Asociaţia de Dezvoltare „Prut-Dunăre” Galaţi, responsabilă de implementarea strategiei, este o persoană juridică non-profit, formată din 11 membri, printre care: Consiliul Judeţului, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Camera Agricolă a Judeţului, Grupul de Producători Lotca, Patronatul IMM-urilor şi Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură.

De ce nu este Muzeul Pescăresc la Grădina Botanică

Corina Sofrone a precizat că Muzeul Pescăresc nu a putut fi construit în preajma Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii (unde există loc suficient - n.r.) din cauză că zona respectivă nu era eligibilă şi nu se puteau accesa fonduri pentru implementarea de proiecte în spaţiul respectiv. Acum, pe noua Strategie de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut-Dunăre” Galaţi, zona Falezei Superioare va fi eligibilă. Dar muzeul e deja în pădure...

viata-libera.ro