Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Galaţiului

[dcp100168]

Sfantul Andrei, Cel dintai chemat la apostolie

Maine, intreaga crestinatate il praznuieste pe Sfantul Andrei, Cel dintai chemat la apostolie. Pentru noi romanii, sarbatoarea acestui sfant are o importanta aparte, intrucat el este nasul de botez al poporului nostru. In decursul istoriei, prezenta Sfantului Apostol Andrei pe teritoriul de astazi al Romaniei a fost nu de putine ori contestata sau ignorata, desi exista nenumarate dovezi ale prezentei lui in tinuturile “lupilor”, dupa cum o demonstreaza si argumentele cuprinse in volumul “Andrei Apostolul lupilor”, semnat de Dumitru Manolache, a carei a doua editie a fost recent lansata. Printre aceste dovezi, una este de exceptie: cea referitoare la prezenta Apostolului Andrei in memoria pustnicilor pastratori de la Rameti, consemnata de catre unul dintre cei mai importanti duhovnici ai nostri, regretatul parinte Ghelasie de la Rameti, pe care o prezentam in continuare.

Intr-o carte pe care o dedica ”Mosului din Carpati”, Pustnicul Neofit, din stravechea vatra eremita-pustniceasca a Rametului, din Muntii Apuseni, invocand o traditie „tainica”, ce se mentine in pofida tuturor piedicilor, relateaza unele „memorii ce nu se sterg, care reapar tocmai cand se considera ca s-au pierdut”, referitoare la continuitatea succesorala a „duhului de traire in acest specific de caracter carpatin”. Este vorba despre o traditie pastrata si comunicata de la un pustnic la altul, pana in zilele noastre, referitoare la momentul trecerii dacilor la crestinism.

Marele Preot dac devine preotul lui Hristos

Asa cum ne spune parintele Ghelasie, urmasul mos-pustnicului petrecea o perioada de timp in Sfantul Munte Athos, de unde se intorcea si abia dupa aceea primea asa-zisa „succesiune” de mos-pustnic. „Se pastra tradita din vechimea traco-dacilor, cand urmasul lui Zalmoxe, si dupa el al marilor preoti, trebuia sa calatoreasca in Tarile Inteleptilor, dupa care se stabilea ca «Inteleptul Divin» al neamului sau si totodata unul dintre inteleptii lumii”. Referindu-se la tinuturile din zona Manastirii Rameti, parintele Ghelasie spune: „Se vorbeste de o traditie care spune ca in acest loc a fost ultimul urmas al ultimului «preot al dacilor», dupa cucerirea de catre romanii lui Traian. Acesta s-a «ascuns» in munti, «sub chipul unui iconar-purtator de icoana»... Se zice ca marele preot a venit aici cu o icoana ce reprezenta pe Fecioara cu Pruncul Hristos in brate. Tradat, l-au gasit, dar cand au vrut sa-l omoare, minune, un foc a iesit din icoana. Si ostasii au orbit, scapand astfel...”. Intors pe pamantul strabun din calatoria la invatatii piramidelor din Egipt, ultimul urmas al lui Zalmoxis descopera Dacia cucerita de romani, cu populatia care nu vrea sa se supuna decat legilor strabune. Dupa moartea lui Decebal, marele preot-mag, ascuns prin sihastrii cunoscute doar de bastinasi, travestit in iconar, este descoperit si, dupa intamplarea cu sabia si icoana, relatate mai sus, incearca sa arate „Noua Taina” geto-dacilor. La inceput, a fost suspectat ca si-a schimbat credinta stramoseasca, punandu-i-se clar , intr-o adunare, problema alegerii: Zalmoxe sau Hristos. Iata ce le-a raspuns „mos-magul”, de data aceasta, cu „limba preoteasca”: ”Poporul meu iubit, stiti din mosi-stramosi ca Intelepciunea Cerului S-a pogorat si pe acest pamant prin chipul magului preot, al carui nume de taina era Zalmoxe. Din neam in neam, mos-magul lasa un altul dupa chipul si asemanarea sa si Glasul de Sus niciodata nu lipsea. Au trecut si peste noi si zile bune si zile rele... dar Puterea de Sus prin magul de jos le spulbera... Lumea cazu din chipul creat, dar Ziditorul nu putea lasa chipul cel stricat. Iata taina ce de acum lumii se arata: Insusi El din cer pe pamant vine, ca nimeni sa nu-L mai inchipuie in zei si idoli si in intelepti. Iata poporul meu ce trebuie sa va spun: Eu, magul - urmasul Zeului – Mos al acestui pamant, pe Cel ce este Insusi Dumnezeu Care coboara din cer si se descopera la fata, eu L-am cunoscut si L-am intalnit si I-am cazut in genunchi la picioare, si El mi-a pus mana pe cap si chipul meu de mag s-a prefacut in alt chip. Asa, poporul meu, de acum nu mai aveti pe magul-batranul, ci pe preotul lui Hristos.”

Ultimul urmas al lui Zalmoxe, primul mucenic crestin

La o asemenea marturisire, preotul a fost acuzat de tradare, dar el le-a explicat ca insusi „Zalmoxe a lasat cuvant: «Cand va veni Insusi Dumnezeu pe pamant, chipul meu va trece in alt chip». Ca eu sunt doar umbra acestuia. Asteptati marea zi pe care s-o primiti cu toate inimile deschise, ca sufletul acestui neam are deja taina lui... Recunosteti, poporul meu, in chipul lui Hristos si pamantul neamului nostru. Eu, magul-preotul acestui neam, am implinit porunca lui Zalmoxe”. Apoi un ostas, concluzionand, intreaba: ”Vasazica, te-ai crestinat ?”, dupa care ii spune:” Se vorbeste ca un apostol al lui Hristos a venit in Dacia noastra si tu insuti, marele mag, l-ai primit si din pestera de taina a lui Zalmoxe ai facut biserica”, dupa care il condamna: „Batranule mag va trebui sa mori pentru aceasta schimbare de credinta. Lasa-ne in schimb un urmas, un alt mag ca sa nu ramana pamantul nostru fara legatura cu cerul”. Preotul-mag spune poporului ca el nu a tradat, ci ca a „implinit credinta in Chipul ei mult asteptat.” „Apostolul lui Hristos, Andrei, intr-adevar a fost la noi si ne-a adus chipul lui Hristos in fata Caruia eu, chipul lui Zalmoxe, am ingenunchiat si am dezbracat «haina de mag» si am primit haina noua de preot al lui Hristos. Preotului lui Zalmoxe, imbracat in haina cea noua, i se cere sa moara, dar sa lase un „urmas de mag”, lucru acceptat: ” Voi merge pana la Zalmoxe caruia ii voi duce «haina de crestin» in locul celei de mag, haina sufletului dac, care incepe o noua nastere de viata nemuritoare, asa cum a crezut din mosi-stramosi ca se va implini si aceasta mare zi”. Magul le spune celor care il ascultau ca in curand vor auzi „din sufletul insusi „glasul lui Hristos”, dupa care a savarsit „primul botez al vietii fagaduite”, noul preot fiind numit Andrei, „dupa numele apostolului ce ne-a adus pe Hristos. Eu insumi am noul nume tot de Andrei, in locul celui de Zalmoxe”. Aruncat in suliti, de catre trei ostasi legati la ochi, solul mag este primit de zeul Zalmoxe, ca ultim urmas al lui, devenit preot al lui Hristos, chip probat cu insasi jertfirea sa. Astfel, ultimul urmas al lui Zalmoxe a devenit primul mucenic dac crestin, sangele lui sfintit ridicand acest pamant la cer, „care s-a facut haina lui Zalmoxe, ce de acum nu va mai fi «zeu si intelept», ci preotul lui Hristos”, pentru ca doar Hristos este Adevarul si Unicul Dumnezeu al Cerului si Pamantului.

Traditiile din noaptea Sfantului Andrei contin cele mai vechi informatii crestine de la noi

Poate parea neverosimil, dar cele mai multe informatii despre prezenta Sfantului Apostol Andrei in teritoriile noastre sunt depozitate in traditiile, obiceiurile, colindele legate de numele sau. In aceste „arhive” se conserva de peste doua milenii fragmente din primele predici crestine tinute de Apostolul Andrei „lupilor” de la Istru, imagini care descriu secvente din viata Mantuitorului Iisus Hristos, elemente vetero-testamentare, simboluri crestine etc., uneori „acoperite”, alteori imprastiate fragmentar in structura textuala sau regizorala a unor productii populare, multe suprapuse peste traditii autohtone ancestrale.

Intr-o traditie care circula inca prin satele din nordul tarii, vom descoperi ca pe fundamentul precrestin al acesteia a fost “depusa” informatia vetero-testamentara referitoare la copilul Moise, aruncat intr-un cosulet pe o apa. Numai ca povestea lui Moise a devenit la noi povestea Apostolului Andrei. Unul dintre cele mai interesante obiceiuri legate de noaptea Sfantului Andrei este pazitul usturoiului, care inca se mai practica prin unele localitati din judetul Galati. Aceasta traditie reediteaza in fond scena privegherii Mantuitorului Hristos. Usturoiul, turtele framantate asezate pe masa simbolizeaza trupul flagelat si framanat de durere al Domnului, iar consumarea mancarurilor ritualice (turta, vinul etc.) spre dimineata intruchipeaza cuminecarea. In satul Fundeni, spre exemplu, din acelasi judet, priveghiul usturoiului aminteste aluziv de giulgiul in care a fost infasurat trupul lui Iisus, pentru ca in aceasta noapte se toarce numai in si canepa, nicidecum lana. „Si Iosif, luând trupul, l-a înfasurat în giulgiu curat de in si l-a pus în mormântul nou, pe care-l sapase în stânca, si, pravalind o piatra mare la usa mormântului, s-a dus”, se spune la Matei 27, 59-60. Tot despre “giulgiu de in” vorbeste si Luca în Evanghelia sa (23, 53). In noaptea Sfantului Andrei, la Namoloasa, acelasi judet, gazda punea într-un castron pe masa 30 de capatâni de usturoi – câte zile are luna noiembrie – cum spune Eugen Holban, care erau luate la sfârsit de gazda si de fiecare fata participanta la claca. Cele 30 de capatâni de usturoi – ca simbol al patimilor lui Iisus – fac aluzie la cei 30 de arginti pentru care Iuda Iscarioteanul L-a vândut pe Mântuitorul. In multe din traditiile legate de ziua Sfantului Andrei, apostolul era invocat ca aparator al oamenilor împotriva tuturor rautatilor, semn ca forta si puterea lui, simpla rostire a numelui lui echivalau cu punerea sub protectie, pentru ca Andrei era trimisul Domnului printre “lupi”. Îmbracat în har, purtator de cruce – “ca semn al mântuirii” – Sfântul Apostol Andrei a ramas viu în amintirea oamenilor, în aceasta ipostaza, pâna în zilele noastre.

Capacul dacic de la Brad, dovada tulburatoare a crestinarii timpurii a stramosilor nostri

Cea mai tulburatoare descoperire care probeaza crestinarea stramosilor nostri inca din secolul I d.Hr., despre care s-a vorbit foarte putin, este cea de la Brad, facuta de arheologul prof. dr. Vasile Ursachi, din Roman, in campania arheologica din anul 1987. Este vorba despre un capac realizat in tehnica ceramicii pictate, conservat in stadiu fragmentar, care are ca motiv decorativ un peste. Este vorba despre un obiect realizat din pasta fina de lut, arsa pana ce a capatat culoarea rosie. Pe partea sa exterioara, au fost pictate mai multe bande orizontale, de culoare maron, pe un fond galbui, pe margine si pe calota. Este de remarcat insa faptul ca pe cea de-a treia banda a fost redat un peste de apa dulce, probabil un salau, dupa determinarile profesorului Sergiu Haimovici, care inoata de la dreapta la stanga. Cele trei benzi par a imagina valurile de apa. Capacul are, dupa cum spun specialistii, dimensiuni obisnuite: diametrul-25 cm, inaltimea aproximativ 12 cm. Imaginea pestelui este conservata partial si are 6,3 cm lungime si 2 cm latime. Acesta are marcati ochiul drept, solzii si cele sase aripioare, dintre care patru pe o parte, iar doua pe cealalta. Profesorul Vasile Ursachi este de parere ca desenul era reprezentat pe obiect de cel putin patru ori. O reconstituire grafica a capacului dispune cele patru imagini ale pestelui pe capac, pe directia imaginara a unei cruci. De asemenea, profesorul Ursachi nu exclude posibiliatea ca printre pesti sa fi fost plasate si alte motive decorative sau poate chiar simboluri. Ceea ce face din aceasta descoperire un unicat sunt urmatoarele elemente, asa cum au fost ele prezentate de cercetatorul mentionat mai sus: „Fie ca motiv decorativ, fie ca simbol, pestele este foarte putin reprezentat in culturile din prima Epoca de Fier al Moldovei. Am putea mentiona aici numai ornamentarea cu imaginea pestelui de la Ijdileni (Frumusita, Galati) sau piesa de aur de la Stancesti, langa Botosani. De asemenea, el apare in comorile de la Agighiol (pasarea cu peste in cioc), la Portile de Fier (pe potirul care semana cu cel de la Agighiol) sau in comoara de la Peretu. In perioada clasica a culturi dacice (secolul I i.Hr.-inceputul secolului II d.Hr.) acest motiv decorativ nu mai este atestat nicaieri, nici in ceramica, nici in lucrari de alta natura. Conform celor precizate de domnul prof. dr. Vasile Ursachi, „capacul de la Brad a fost descoperit la 1,30 m adancime, in transeea XXXII,7, in stratul arheologic al acropolelui, deci in ultimul nivel dacic (secolul I-inceputul secolului II d.Hr.)”. Mai departe, renumitul arheolog face o precizare extrem de importanta: ”Tinand cont ca in aceasta perioada simbolul crestinatatii incepuse sa fie raspandit in tot Imperiul Roman, nu este exclus sa fie prezent si in aceasta parte a Europei... Daca acest lucru ar fi real, din punct de vedere teoretic, mai ales ca relatiile cu Roma erau in acea perioada destul de stranse, am putea vorbi de prezenta, la est de Carpati, a catorva elemente crestine, chiar de la inceputul raspandirii noii religii. Consideram ca aceasta ipoteza, chiar daca putin probabila, nu este imposibila. Prezenta unui motiv zoomorf, pestele, chiar daca este unica in ornamentatia generala a culturii dacice din perioada clasica, mai ales in aceasta ultima parte (primul secol dupa Hristos), este de natura sa puna problema aparitiei unor simboluri crestine in aceasta zona, indiferent de caile de raspandire...”. In acest exemplu, nu avem de-a face cu un obiect de import adus aici din Imperiu, ci cu un produs local, dacic, fara indoiala, pe care a fost pictat pestele, unul dintre primele simboluri prin care se identificau intre ei crestinii primului secol de dupa Hristos, intr-o perioada in care cultul lor era interzis in intreg imperiul in care aparuse. Ce demonstreaza aceasta ? Faptul ca dacii inca din a doua parte a secolului I auzisera de Cel care murise si Inviase si-si insusisera nu numai datele dramaticei Sale existente pamantene, ci si parte din simbolistica credintei pe care El o propovaduise, simbolistica deja consacrata la vremea respectiva in mare parte a Imperiului. Descoperirea este cu atat mai importanta cu cat ea demonstreaza patrunderea crestinismului, in formele sale primare, evident, dincolo de granitele Scythiei Minor, in nordul Dunarii, in teritorii unde poate ucenicii Sfantului Andrei ajunsesera, poate apostolul insusi propovaduise, sau preotii cultului local convertiti la noua credinta, „luminati”, cum ar spune Dan Puric, dusesera mesajul nemuririi.

Spiritul Lupului Alb l-a vegheat pe Andrei in pustia Scythiei

In puzderia de obiceiuri si traditii de la noi, numele Apostolului Andrei apare mai intotdeauna legat de cel al lupilor, animalele care, mai mult decat oricare altele, au strans in jurul lor cele mai multe legende, mituri si povesti. Unii cercetatori cred ca el a fost un simbol al sanctuarelor dacice, fiind admirat cu sfintenie, tainicul Lup Alb fiind considerat capetenia lupilor. Unele legende aproape uitate spun ca Lupul Alb a fost alaturi de daci la caderea Sarmizegetusei. Se povesteste de asemenea ca spiritul Lupului Alb l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Scythiei spre pestera care avea sa-i ofere adapost. Cercetatorul Ion Ghinoiu, referindu-se la lup spunea: “Desi are a actiune predominant malefica, lupul si nu alt animal jaloneaza intre leagan si mormant intreaga existenta a oamenilor... Fratia cu lupul incepe inca din segmentul preexistential, cand copiii care plang in pantecele mamei inainte de a se naste se transforma in pricolici, si continua dupa moarte, in postexistenta, in lumea miticului, asa cum reiese din cantecul zorilor cantat la casa mortului”. Puternicile atribute ale animalului heraldic al dacilor nu puteau fi intrupate decat intr-un personaj puternic. Conform Evangheliei dupa Ioan, Sfantul Andrei a fost, cronologic, cel dintai chemat, adica primul care L-a cunoscut personal pe Iisus Hristos Mantuitorul si tocmai de aceea profund convins ca El este Mesia. Sa propovaduiesti cuvantul Celui ce a schimbat lumea inseamna sa fii puternic ca un lup. Iar numele Apostolului Andrei tocmai asta semnifica. El provine din grecescul “Andreas”, care se traduce “viteaz”, “barbat”. Prin predica lui Andrei adresata “lupilor” de la Istru s-a “innodat” aici lumea Vechii Legi si cea a Legii Noi, iar Andrei a jucat, intr-un fel, rolul unui alt Ioan Botezatorul.

Pestera Sfantului Andrei, Dervent, Galati si Brasov, anul acesta, «capitalele» Primului chemat

Ziua Sfantului Andrei este sarbatorita in tara noastra de aproape 600.000 de romani. In ziua acestui praznic, in trei mari locuri din tara se desfasoara adevarate pelerinaje la care participa sute de mii de credinciosi. Este vorba despre Pestera Sfantului Andrei, Dervent, din Dobrogea, si orasul Galati, care are ca patron spiritual pe marele apostol. În aceste zile, Episcopia Dunarii de Jos a primit în custodie relicvele celui mai vechi crestin straromân cunoscut în tara, Innocens (secolul al III-lea), oseminte care vor fi asezate în Capela Palatului Episcopal, viitorul muzeu religios al Dunarii de Jos. Anul acesta, un mare pelerinaj se va desfasura si la Brasov, unde vor ajunge moastele Sfantului Apostol Andrei. Cinstea de care se bucura cel caree a adus cuvantul Mantuitorului Hristos populatiei de la gurile Istrului este dovedita si de faptul ca noua catedrala patriarhala care va fi ridicata incepand de anul viitor in Bucuresti va avea unul dintre hramuri dedicat acestui sfant ocrotitor al tuturor romanilor.

Vaticanul confirma: Andrei a fost in cetatile de pe malurile Dunarii

Calatoriile apostolului prin cetatile de la Dunare au fost pomenite de doctorul în Teologie Ion Dinu, care, în Viata si activitatea Sfântului Apostol Andreiu, din 1945, spunea: „Dar chersonitii si cetatea Olbiilor, de la gura Nistrului si peste marea Azovului îl asteptau si mult se bucurau de vestea ca apostolul va veni si la ei cu învatatura si cu botez. De aceea, cu tovarasii sai a parasit cetatea Silistrei si s-a îndreptat spre cetatea dunareana Axiopolis, care este acum Cernavoda, mergând apoi prin sirul de cetati pâna la Noviodunum, care se cheama Isaccea, unde a trecut apa mare a Dunarii“.O marturisire, care confirma cele aratate in acest sens, vine chiar de la Vatican. Insusi Papa Pius al II-lea, referindu-se la faptul ca la trei decenii dupa moartea poetului latin Ovidiu, la jumatatea secolului I d.Hr., Sfantul Andrei a ajuns pe malurile Dunarii, spune ca a fost primit de catre o uriasa multime „inflacarata de cuvintele sale”.

Credinta geto-dacilor in nemurire a fost valorificata de misionarii crestini

Pe vremea cand era doctorand, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel spunea urmatoarele, in concluziile unei lucrari de seminar intitulate ”Elemente ale religie geto-dacilor favorabile procesului de crestinare a stramosilor”: credinta puternica in nemurire intensifica vitejia geto-dacilor, trezindu-le constiinta de nemurire nu numai a insului, ci si a neamului. Ea a putut fi valorificata de misionarii crestini, care propovaduiau credinta in inviere. Ideea de jertfa - in felul cum era conceputa si traita de geto - daci - a putut constitui un element favorabil crestinarii, care desi nu s-a facut oficial, a patruns destul de repede si profund in Dacia Romana si imprejurimi. Curatia vietii morale pe care o aveau slujitorii lui Zamolxis a putut familiariza pe stramosii geto-daci cu atmosfera sihastrilor, care, mai tarziu, in crestinism, vor fi calugarii din muntii nostri. Armonia dintre conducatorul politic ale geto-dacilor si Marele Preot devine obisnuinta si stare normala, ambele parti slujind poporul. Aceasta stare nu a ramas fara ecou si rod in istoria poporului roman.

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=n ... l-sau.html

[dcp100168]

Aproape 600.000 de romani isi serbeaza ziua numelui de Sfantul Andrei

Aproape 600.000 de români îşi serbează ziua numelui de Sfântul Andrei, pe 30 decembrie, se arată într-o statistică a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, conform Newsin. Potrivit Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dintre cei 595.793 de români aniversaţi de sărbătoarea Sfântului Andrei, 293.838 sunt bărbaţi, iar 301.955 sunt femei. Statisticile existente la nivel naţional arată că majoritatea româncelor care îl au ca patron spiritual pe "cel dintâi chemat la apostolie", poartă numele de Andreea - 254.656 de persoane, 21.292 sunt Andra. Totodată, 6.616 poartă numele Andreia. Numele Sfântului Andrei, cunoscut şi ca "Apostolul Românilor" - fiind considerat cel dintâi propovăduitor al Evangheliei la strămoşii noştri geto-daci, este purtat de 274.363 de bărbaţi. În acelaşi timp, 11.832 răspund la apelativul Andras. Români cu numele Endre sunt 3.281, iar numărul celor cu prenume influenţate de limbi de orginte latină, cum ar fi Andreeas, Andrias sau Andreas este de 2.976. Românii înregistraţi în evidenţe cu numele de Andreiu sunt în număr de 876. La sărbătoarea amintită, mai petrec 462 de bărbaţi numiţi Andrea sau Andreea, alături de 13, Andruşa şi Andruţa. Lor li se vor adăuga şi 21 de români care se numesc Andrieş.

[riaji]

Pe vremea cand era doctorand, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel spunea urmatoarele, in concluziile unei lucrari de seminar intitulate ”Elemente ale religie geto-dacilor favorabile procesului de crestinare a stramosilor”: credinta puternica in nemurire intensifica vitejia geto-dacilor, trezindu-le constiinta de nemurire nu numai a insului, ci si a neamului. Ea a putut fi valorificata de misionarii crestini, care propovaduiau credinta in inviere. Ideea de jertfa - in felul cum era conceputa si traita de geto - daci - a putut constitui un element favorabil crestinarii, care desi nu s-a facut oficial, a patruns destul de repede si profund in Dacia Romana si imprejurimi. Curatia vietii morale pe care o aveau slujitorii lui Zamolxis a putut familiariza pe stramosii geto-daci cu atmosfera sihastrilor, care, mai tarziu, in crestinism, vor fi calugarii din muntii nostri. Armonia dintre conducatorul politic ale geto-dacilor si Marele Preot devine obisnuinta si stare normala, ambele parti slujind poporul. Aceasta stare nu a ramas fara ecou si rod in istoria poporului roman.

Nu vad legatura acestui paragraf cu restul articolului.. ma rog, sunt destui cu numele de Andrei asa ca vor avea romanii ce sarbatori

[Mikka]

@riaji

Aceeasi betie de cuvinte ca si la subordonatul sau Craciun (pentru cei necunoscatori PS Casian).

[dcp100168]

Pelerinaj la moaştele sfinţilor Andrei şi Sofronie

Peste 4000 de credincioşi au venit să se închine la moaştele sfinţilor Andrei şi Sofronie, la Catedrala Sf. Nicolae din Galaţi, transmite corespondentul AMOS News. Prea Sfinţitul Casian Crăciun al Dunării de Jos a declarat deschise Sărbătorile închinate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al oraşului de la Dunăre, aflate la cea de-a 16-a ediţie. Cu acest prilej, credincioşii au gustat din cele peste 15.000 de sarmalele de post oferite de Episcopia Dunării de Jos. Cu ocazia Sf. Andrei se serbează şi Zilele Galaţiului. Dat fiind că anul acesta, Serbările Galaţiului s-a confundat cu data alegerilor parlamentare, municipalitatea gălăţeană a luat decizia de se organiza doar sărbătoarea religioasă. Moaştele Sfântului Sofronie şi ale Sfântului Andrei vor rămâne în Galaţi până pe 2 decembrie.

[Relu]

Am fost azi cu familia pe acolo ... două ore am stat la coadă ... surprinzător, copilul a făcut faţă lungii aşteptări

[Desire]

Si eu am fost aseara, dupa orele 20:30. Nu mi s-a parut prea lunga asteptarea...doar o ora si jumatate. Nu imbulzeala, nimic de genul asta...

[evaROlazar]

Am fost sambata la pranz. A fost placut , nu ploua iar cele doua ore au trecut destul de repede . Oamenii isi asteptau randul in liniste . Frumos , am avut un sentiment de multumire pentru ca am fost !

[dcp100168]

Sărbătoarea moaştelor Sfântului Apostol Andrei

Arhiepiscopia “Dunării de Jos” celebrează astăzi 13 ani de la aducerea moaştelor în oraş, ocazie pentru credincioşi de a veni să se închine la racla sfântă şi de-a asista la Sfânta Liturghie. În fiecare an, pe 17 octombrie, gălăţenii sărbătoresc trecerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Galaţi, eveniment ce s-a transformat în timp într-o sărbătoare locală. În ciuda vremii ploioase, credincioşii au venit astăzi la Catedrala Arhiepiscopală pentru a săruta moaştele, în speranţa că le vor aduce sănătate. “Vin în fiecare an la sărbătoare. Îmi amintesc de prima dată când au fost aduse moaştele Sfântului Andrei la Galaţi. Era o mulţime de oameni. Credincioşii vin pentru sănătate, pentru îndeplinirea dorinţelor. Ori de câte ori am timp, vin să mă închin la moaşte în catedrală”, ne-a declarat Maria Tudose (73 de ani). Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat ocrotitorul spiritual al Galaţiului în 1992 iar patru ani mai târziu, pe 17 octombrie, erau aduse pentru prima dată moaştele la Galaţi, de la Mitropolia din Patra, Grecia.

După evenimentul din ’92, în catedrala arhiepiscopală gălăţeană au fost lăsate câteva din moaştele Sfântului Andrei, prilej pentru comunitatea ortodoxă din mai multe zone ale ţării de-a veni să se roage la patronul spiritual al Galaţiului. “Nu am mai participat până acum la această sărbătoare. Am aflat de la cineva din familie şi am venit să mă închin. Am fost anul acesta şi la moaştele Sfintei Parascheva la Iaşi. A plouat, dar m-am simţit bine că am putut să le ating. Când voi mai avea ocazia, voi reveni la Galaţi pentru a mă închina la ele, mai ales că sunt permanent aici”, ne-a declarat Tudoriţa Oprea (52 de ani).

Sfânta Liturghie a fost oficiată de preafericitul Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos, însoţit de un sobor de preoţi.

http://www.adevarul.ro/rss/articol/gala ... alati.html

[dcp100168]

Patriarhia solicită zi liberă de Sf.Andrei

Biroul permanent al Camerei Deputatilor a luat act, luni, de scrisoarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Daniel, care solicita promovarea unei initiative legislative prin care ziua de 30 noiembrie in care se celebreaza Sfantul Apostol Andrei sa fie declarata sarbatoare legala nelucratoare. "S-a luat act de aceasta scrisoare, care va fi transmisa grupurilor parlamentare sa ia o decizie. Biserica are dreptate. Din pacate, noi suntem unul dintre popoarele cu cele mai multe zile libere. Cred ca un grup parlamentar va gasi un grup de colegi sa initieze aceasta aceasta lege si apoi noi sa o aprobam. Fiecare stat european, in functie de religie, are o zi de acest tip", a spus vicepresedintele Camerei Valeriu Zgonea, citat de Agerpres.

Pe 30 mai, Patriarhul Daniel a transmis conducerii Camerei o scrisoare in care solicita ca ziua de 30 de noiembrie sa fie declarata printr-o initiativa legislativa sarbatoare legala nelucratoare. "Venind in intampinarea dorintelor clerului si credinciosilor ortodocsi romani adresate Sfantului nostru Sinod si pentru a sublinia dupa cuviinta importanta pe care Sfantul Apostol Andrei o are in viata spirituala a poporului roman, va adresam, in numele Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, rugamintea de a adopta masurile necesare pentru promovarea unei initiative legislative prin care sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei, Ocrotitorul Romaniei - 30 noiembrie sa fie declarata sarbatoare legala nelucratoare", se arata in document.

In mai 1995, Sfantul Sinod al BOR a hotarat ca Sfantul Apostol Andrei sa fie inscris in calendarul ortodox cu cruce rosie, intre sfintii mari ai Ortodoxiei, iar in 1997 l-a proclamat si inscris in calendarul bisericesc drept Ocrotitorul Romaniei.

hotnews.ro

[LaurX82]

Mi se pare ceva bun, o sa ne distram mai bine de sarbatorile galatiului, 2 zile libere

[Relu]

din păcate, pentru zilele astea libere, nu suntem plătiți

[corbu]

din păcate, pentru zilele astea libere, nu suntem plătiți

Daca iti petreci ziua libera in modul pe care l-a dorit biserica, iti vei primi plata...pe lumea ailalta!

[dcp100168]

Sfântul Andrei, sărbătoare legală

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege care prevede ca ziua de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, să fie declarată zi liberă, sărbătoare a creştinării poporului român.

Proiectul de lege iniţiat de PDL şi agreat de toate grupurile parlamentare a fost adoptat cu 236 de voturi "pentru", două "împotrivă" şi 10 abţineri. "S-a spus că avem foarte multe zile libere în România. E adevărat. Cei din mediul de afaceri pot acorda o zi liberă, pe data de 30 noiembrie, iar în cazul în care nu va fi posibil se poate da zi liberă şi în altă zi, astfel încât să nu fie perturbate activităţile productive sau comerciale. Prin acest act normativ respectăm ceea ce trebuie respectat", a precizat deputatul PDL Petru Călian la dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Deputatul PSD Marian Neacşu a subliniat, la rândul său, că acest proiect s-a bucurat de susţinerea tuturor grupurilor parlamentare. "Miza nu o constituie acea zi liberă, ci faptul că Sfântul Andrei este ocrotitorul României, iar această zi era normal să fie celebrată într-un mod în care să corespundă simţirii poporului român şi, nu în ultimă instanţă, faptului că într-un fel sau altul fiecare dintre noi simţim răspunderea morală, spirituală a unui atare eveniment", a explicat Neacşu.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

mediafax.ro

[dcp100168]

Sf.Andrei, ocrotitorul spiritual al românilor

Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit vineri, 30 noiembrie, în Biserica Ortodoxă. La noi în ţară, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român, motiv pentru care numeroase biserici de mir şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor şi îl prăznuiesc în fiecare an, organizând ample evenimente religioase şi culturale, informează Ziarul Lumina.

La Galaţi, în Arhiepiscopia Dunării de Jos, programul evenimentelor închinate Sfântului Apostol Andrei a început încă de marţi, când au fost aduse moaştele Sfântului Cuvios Patapie şi ale Sfântului Ierarh Luca al Crimeii. Alături de moaştele celor doi sfinţi, au fost aşezate spre închinare şi raclele cu părticele din moaştele Sfântului Apostol Andrei, ale Sfântului Ierarh Nicolae, ale Sfântului Ierarh Atanasie şi ale Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, din patrimoniul sacru al Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Mâine, la Seminarul Teologic "Sfântul Apostol Andrei" se va desfăşura simpozionul ştiinţific "Tânărul creştin, mărturisitor al puterii de vindecare sufletească şi trupească prin Taina Sfântului Maslu", iar, de la ora 17:00, la Teatrul Muzical "Nae Leonard" din Galaţi se va desfăşura concertul de muzică bisericească "Toată suflarea să laude pe Domnul". În ajunul hramului, la ora 18:00, la Catedrala arhiepiscopală şi în toate bisericile din municipiu va fi săvârşită slujba de Priveghere închinată Sfântului Apostol Andrei. Vineri, 30 noiembrie, în Catedrala arhiepiscopală, Sfânta Liturghie va fi oficiată de ierarhi invitaţi, cu participarea oficialităţilor locale şi a credincioşilor din municipiile Galaţi şi Brăila.

Sărbătoare la Peştera Sfântului Apostol Andrei

În sărbătoare se află mâine şi Mănăstirea "Peştera Sfântului Apostol Andrei" din Arhiepiscopia Tomisului, locul unde, după tradiţie, primul apostol al Mântuitorului s-a adăpostit în călătoria sa prin Scythia Minor. Mănăstirea aşteaptă, mâine, oaspeţi de seamă, ierarhi ai Bisericilor Ortodoxe din România, Bulgaria, Grecia şi Ucraina. Aceştia, împreună cu IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, vor oficia Sfânta Liturghie începând cu ora 9:00, informează Biroul de comunicare al Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Totodată, se va sfinţi agheasmatarul zidit deasupra izvorului care va primi numele de "Paraclisul Izvorului Sfântului Apostol Andrei".

Sărbătoarea va continua, vineri, în municipiul Constanţa, la Casa de Cultură, unde se va desfăşura concertul tradiţional de colinde închinat Apostolului Andrei. Pe scenă vor urca, de la ora 17:30, Corala "Armonia" a Arhiepiscopiei Tomisului, Corala "Teodoxa", Corala "Cuvânt Bun", Orchestra de muzică populară elenă din Mitilini (Grecia), Grupul bizantin "Sfântul Vasile cel Mare", Corul "Gherontie Nicolau" al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Constanţa şi Corul Seminarului Teologic "Dionisie Exiguul". Intrarea este liberă.

Ocrotitorul Episcopiei Europei de Nord

Sfântul Apostol Andrei este şi ocrotitorul Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. La biserica de zid din incinta Centrului eparhial din Stockholm, sărbătoarea începe încă din această seară, cu Taina Sfântului Maslu şi slujba Privegherii. Mâine, Preasfinţitul Episcop Macarie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, va săvârşi slujba Ceasurilor, Acatistele Sfântului Apostol Andrei şi Sfântului Ierarh Andrei Şaguna şi Sfânta Liturghie. De asemenea, vor fi scoase spre închinare părticele din moaştele Sfântului Apostol Andrei şi ale Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, aflate în patrimoniul sacru al paraclisului episcopal. După slujbă, va fi lansat al patrulea număr al revistei "Candela Nordului", publicaţia oficială a Episcopiei Europei de Nord.

Ziua de prăznuire a Sfântului Apostol Andrei este prilej de mare sărbătoare şi pentru enoriaşii Parohiei "Sfântul Andrei" - Parva din Protoieria I Capitală. Istoria acestui lăcaş a început încă din 1998, când adormitul întru fericire patriarh Teoctist a dat binecuvântare preotului Nicolae Popescu, transferat de la Alba Iulia, pentru construirea unei noi biserici, pe Aleea Parva din cartierul bucureştean Drumul Taberei. Construcţia s-a desfăşurat între anii 2001 şi 2008 după modelul Catedralei "Sfânta Sofia" din Constantinopol.

Astăzi îşi serbează ocrotitorul şi Mănăstirea "Sfântul Andrei" - Crăsani, din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor. Potrivit tradiţiei locale, Sfântul Apostol Andrei ar fi trecut prin acest loc în cadrul călătoriei sale misionare pe teritoriul ţării noastre, motiv pentru care mănăstirea l-a ales ca patron spiritual.

De sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei îşi va serba hramul biserica închinată Apostolului românilor din capitala Moldovei, Iaşi. Lăcaşul a fost ridicat în anul 1794, fiind printre primele biserici care au ca ocrotitor pe acest sfânt. În sărbătoare se va afla vineri şi Biserica "Sfântul Apostol Andrei" din localitatea Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa. În Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei îşi vor prăznui hramul două lăcaşuri de cult: Biserica "Sfântul Andrei" din cartierul Micro 14 din Buzău, singura din oraş cu acest hram, precum şi Biserica "Sfântul Andrei" de pe Strada Brăilei din municipiul Focşani. În sărbătoare se va mai afla, vineri, Biserica "Sfântul Andrei" din Târgu Jiu, de pe strada 11 iunie, care a fost ridicată în anul 1795 de protopopul Andrei Schevofilax şi a fost împodobită cu pictură în 1812, dar şi biserica monument istoric din localitatea Fundeni, judeţul Călăraşi, ridicată de logofătul Radu Dudescu, în 1732.

basilica.ro

[dcp100168]

Sfântul Andrei - noaptea strigoilor, farmecelor de dragoste şi de aflare a rodniciei ogorului

Noaptea care precedă ziua Sfântului Andrei - unul dintre apostolii lui Iisus, creştinătorul neamului românesc - este asociată în tradiţia populară cu apariţia strigoilor, cu farmecele de dragoste şi ghicirea ursitului, fiind potrivită şi pentru a afla dacă anul care vine va fi roditor.

Credincioşii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, el fiind numit "Cel dintâi chemat", întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodată Sărbătoare Bisericească Naţională.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă "viteaz" sau "bărbătesc") apare, deopotrivă, pe 30 noiembrie în calendarul ortodox, romano-catolic, lutheran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

Pe de altă parte, noaptea Sfântului Andrei este marcată de unele obiceiuri, tradiţii, superstiţii spectaculoase, de sorginte precreştină, vizând protecţia atât a oamenilor, cât şi a locuinţelor şi animalelor lor.

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

"Andrei cap de iarnă" (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "minţile oamenilor" şi "rodul livezilor". Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo. În această noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

În aceste condiţii, usturoiul este folosit întru apărarea gospodăriei - uşile şi ferestrele casei, grajdurile, coteţele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele sau se atârnau cununi împletite de usturoi.

Usturoiul folosit la aceste practici de apărare era de obicei "menit" cu un an înainte, tot în noaptea Sfântului Andrei. O ceremonie de "păzire" a usturoiului implica participarea fetelor şi flăcăilor din sat, care petreceau, în vreme ce acesta căpăta calităţile pentru protecţie.

Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va să vie ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).

Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte - pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare - şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă. De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

În noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun - cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul acestuia să le apară în vis, apelează la "făcutul cu ulcica", folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă "neîncepută", aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

Paradoxal, în această noapte, se poate apela la duhurile rele pentru a afla identitatea unor hoţi sau criminali sau locul unde s-au pierdut lucruri ori oameni. Postul vreme de trei zile, lumânările, bănuţii din argint, apa sfinţită, într-un cadru marcat de moarte, cimitirul satului, sunt elementele folosite în această practică ritualică ce poate fi săvârşită doar de persoane cu mintea puternică.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie - omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.

Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.

[dcp100168]

Sf. Ap. Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României

Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte la 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în anul 1995, ca ziua Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roşie, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare naţională bisericească, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.

De asemenea, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517/20 iulie 2012 al preşedintelui României, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca "zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează".

Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. Un izvor important pentru viaţa şi activitatea Sfântului Apostol Andrei este “Istoria Bisericească” a lui Eusebiu de Cezareea. Există şi izvoare din secolul IV care atestă prezenţa Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul ţării noastre.

Perioada pe care Sfântul Apostol Andrei a petrecut-o pe meleagurile noastre este incertă.

„Nu ştim cât timp a stat, însă un apostol care venea să propovăduiască Evanghelia Mântuitorului Hristos nu se limita numai la o simplă vestire a cuvântului, ci […] instituia şi episcopi, preoţi şi diaconi, şi le dădea sfaturi cum să se organizeze din punct de vedere administrativ. A stat câţiva ani de zile aici fiindcă nu se putea ajunge la rezultate concrete decât după o vestire de câţiva ani de zile”, mărturisăşte acad. Emilian Popescu.

Activitatea misionară a Sfântului Apostol Andrei s-a încheiat în cetatea Patras din Ahaia, în Grecia de astăzi, unde a convertit, printre alţii, pe Maximila, sora proconsulului Egeas al Ahaiei. Din porunca acestuia, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat, răstignit pe o cruce din tei, în formă de X. În Martirologiul lui Usuard aflăm că Sfântul Apostol Andrei care predicase în Sciţia „a fost prins de proconsulul Egeas, care mai întâi l-a ţinut închis la carceră şi apoi l-a bătut grav, iar la sfârşit l-a răstignit pe cruce, supravieţuind acolo două zile”. Anul martiriului său oscilează, în datele istoricilor, între persecuţia împăratului Nero (54-68) şi cea a împăratului Domiţian (81-96), potrivit părintelui Mihai Săsăujan, conf. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti. Biserica primară a stabilit, încă de la sfârşitul secolului al II-lea, ziua de 30 noiembrie ca dată a prăznuirii Sfântului Apostol Andrei.

Moaştele Sfântului Andrei s-au păstrat în cetatea Patras până în anii 356-357, când împăratul Constanţiu le-a aşezat în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol, cu ocazia slujbei sfinţirii, după restaurare. În a doua jumătate a secolului al IV-lea, Sfântul Ambrozie, episcopul Milanului, scria că fragmente din sfintele moaşte au fost oferite bisericilor din Milan, Nola şi Brescia din Italia. În jurul anului 850, împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul restituie locuitorilor din Patras racla cu capul Sfântului Apostol Andrei. După Cruciada a IV-a, din 1204, când Constantinopolul a fost cucerit de cavalerii apuseni, cardinalul Petru din Capua a dispus ca moaştele Sfântului Andrei, păstrate în capitala imperiului, să fie aşezate în catedrala din Amalfi, Italia. În aprilie 1462, în timpul papei Pius al II-lea, capul Sfântului Andrei din Patras a fost aşezat într-o biserică din Roma. La 26 septembrie 1964, papa Paul al VI-lea a restituit racla cu capul Sfântului Apostol Andrei, Mitropoliei de Patras a Bisericii Ortodoxe a Greciei.

Chemarea la apostolat şi ucenicia întru ştiinţa mântuirii

Andrei, slăvitul Apostol al lui Hristos, era originar din Betsaida, cetate de pe ţărmul vestic al Lacului Ghenizaret. Era frate drept cu Simon, Sfântul Apostol Petru, dar, spre deosebire de acela, care era căsătorit, Andrei a ales să-şi trăiască viaţa în feciorie şi locuia în casa fratelui său. Ei practicau împreună meseria de pescari, învăţată de la tatăl lor Iona, şi respectau cu multă evlavie poruncile Legii.

Atunci când Sfântul Ioan Botezătorul străbătea Iudeea şi ţinutul de dincolo de Iordan, propovăduind împărăţia lui Dumnezeu şi chemarea la pocăinţă, Andrei a alergat la El, renunţând la tot ceea ce îl lega de lume şi i s-a făcut ucenic.

Într-o zi, după ce L-a botezat pe Iisus, Ioan Botezătorul era cu Andrei şi cu un alt ucenic al său, viitorul Apostol şi Evanghelist Ioan, şi, arătând spre Domnul Iisus Hristos care trecea pe acolo, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu!” (Ioan 1, 35). La acest cuvânt al învăţătorului lor, care le arăta spre Acela pentru care el fusese trimis de Dumnezeu ca Înaintemergător, Ioan şi Andrei au mers după Iisus, ca să afle mai multe despre El. „Iar Iisus, întorcându-Se şi văzăndu-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au zis: Rabi [care se tălcuieşte: Învăţătorule], unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon–Petru” (Ioan 1, 38-40).

Din acea convorbire Andrei a dobândit convingerea că acest Iisus este Mesia cel aşteptat de veacuri de poporul său, Mântuitorul lumii. Cu mare bucurie, s-a dus apoi să spună şi fratelui său Simon: „Am găsit pe Mesia!” (Ioan 1, 41) şi l-a condus la Iisus.

Andrei a fost, aşadar, cel dintâi chemat să recunoască pe Hristos şi el a vestit acest adevăr celui ce va fi verhovnicul cetei apostolilor. De aceea, Sfântul Andrei a primit între apostoli supranumele de „primul chemat” sau „cel dintâi chemat”. Întâlnirea cu Mântuitorul Hristos i-a schimbat întreg cursul vieţii.

Pretutindeni unde mergea Domnul, prin sate şi oraşe, în munţi, pe mare sau în pustie, Andrei era aproape de El, pentru a se hrăni din izvorul de apă vie al Cuvântului cel veşnic. Ucenicul cel întâi-chemat a fost prezent la înmulţirea pâinilor (Ioan, cap. 6), mijlocind pe lângă Hristos-Domnul să dea şi hrană pământească celor 5000 de oameni care gustaseră pâinea cea vie a cuvântului mântuirii.

Andrei nutrea o prietenie aparte pentru Filip, un alt apostol al Domnului, originar şi el din Betsaida. Atunci când elinii i-au cerut lui Filip să-i ducă să vadă pe Hristos, acesta a mers şi i-a spus lui Andrei, pentru că avea o mai mare familiaritate cu Învăţătorul (Ioan 12, 20).

După apostolii Petru, Ioan şi Iacov, martori ai descoperirilor celor mai înalte despre dumnezeirea Mântuitorului Hristos, urmează Sfântul Andrei, pentru a exercita nu o autoritate, ci având o anume prioritate faţă de ceilalţi ucenici. El a fost martor al evenimentelor care au însoţit mântuitoarele Patimi ale Domnului şi a participat, alături de ceilalţi, la întâlnirile cu Hristos-Domnul, biruitorul păcatului şi al morţii, după sfânta Sa Înviere.

„Şi îmi veţi fi Mie martori până la marginile lumii”: misiunea creştină - poruncă şi dar dumnezeiesc

La Cincizecime, Andrei a primit şi el plinătatea harului Sfântului Duh şi sorţii i-au rânduit propovăduirea Evangheliei în ţinuturile situate pe coastele Mării Negre, în Bitinia, Tracia, şi Grecia (Macedonia, Tesalia şi Ahaia). Credincios poruncilor Domnului, n-a luat cu el nici pungă, nici traistă, nici toiag (Matei 10, 10) şi a plecat la drum să ducă şi acelor neamuri Vestea cea Bună a mântuirii. A înfruntat încercări şi primejdii, boli, pericolul tâlharilor, persecuţii din partea evreilor şi păgânilor, însă în toate locurile pe unde a mers Duhul Sfânt era cu el: vorbea prin gura lui, săvârşea minuni şi vindecări, îi aducea în suflet răbdare şi bucurie în încercări.

Această putere minunată a lui Dumnezeu, care lucra prin el, atrăgea mulţimile la credinţă. După ce ilumina minţile prin predica sa, făcea să renască sufletele prin baia Sfântului Botez, rânduia preoţi şi consacra episcopi în fruntea lor, îndemna să se construiască biserici şi organiza cultul divin.

Mai întâi s-a dus la Aminsos, pe ţărmul Mării Negre, şi a convertit la creştinism un mare număr de evrei, apoi a vindecat prin puterea lui Dumnezeu pe cei ce sufereau de diferite boli. Şi-a continuat misiunea în Trebizonda şi Lazic, iar de Paşti s-a întors la Ierusalim. După aceea, a plecat împreună cu Sfântul Ioan Teologul la Efes şi a predicat Evanghelia o vreme în regiunile vestice ale Asiei Mici. Urcând spre Propontida şi vestind cuvântul vieţii veşnice în aşezările Niceea, Nicomidia, Calcedon, Heracleea Pontului, Amastris, a avut de înfruntat de mai multe ori fanatismul închinătorilor la idoli şi gândirea înşelătoare a sofiştilor, dar i-a redus la tăcere şi pe unii şi pe alţii prin înţelepciunea, faptele şi minunile sale.

Ajuns la Sinope, a eliberat din lanţuri, prin rugăciune, pe Apostolul Matia. A fost prins de păgânii care s-au mâniat şi a suferit chinuri din partea acelora: aruncat la pământ, lovit din toate părţile, Sfântul Andrei nu a căutat să fugă sau să se apere. A îndurat toate cu răbdare, asemănându-se Învăţătorului său, Mielul lui Dumnezeu venit în lume să sufere şi să ridice păcatele lumii. Văzând tăria sfântului, îndelunga răbdare în faţa chinurilor şi numeroasele minuni care se săvârşeau, locuitorii din Sinope s-au pocăit, cerându-i iertare şi primind botezul creştin.

Andrei a aşezat episcop şi preoţi în Sinope, apoi a plecat către oraşele din Pont, pe care le evanghelizase deja, pentru a le întări în credinţă. A continuat acolo predica sa, respingând rătăcirile păgânilor în Neocezareea şi Samosata, apoi s-a reîntors la Ierusalim pentru a lua parte la sinodul din anul 50 privind primirea păgânilor în Biserică (Faptele Apostolilor 15, 6).

După sărbătoarea Paştilor, a însoţit o vreme pe Matia şi pe Tadeu către hotarele Mesopotamiei, plecând după aceea spre regiunile barbare de la răsăritul Mării Negre, în sudul Rusiei de azi, în Crimeea şi în sudul Ucrainei. S-a îndreptat apoi către Tracia şi a luminat prin predica sa inimile locuitorilor orăşelului Byzantion. A întemeiat o biserică închinată Maicii Domnului şi a hirotonit episcop pe Stahie, despre care se spune că este persoana pomenită de Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani 16, 9. A continuat neobositul său periplu în Tracia, Macedonia şi Tesalia, ajungând până în Peloponez, la Patras.

Aici sfântul Apostol a convertit la creştinism pe soţia proconsulului roman, Maximila, pe care a vindecat-o de o boală socotită incurabilă. El a răspândit binefacerile şi asupra celorlalţi locuitori, astfel încât, în scurt timp, s-a constituit o comunitate a ucenicilor lui Hristos. În perioada absenţei din oraş a proconsulului Egeatus, sfântul Andrei l-a botezat şi pe fratele acestuia, Stratocles, însă la întoarcere Egeatus s-a mâniat foarte, văzând cum credinţa creştină a pătruns în propria-i casă. A poruncit ca Andrei să fie închis, dar slăvitul Apostol al lui Hristos, în închisoare fiind, şi-a continuat propovăduirea şi a hirotonit episcop pe Stratocles. După câteva zile, sentinţa s-a pronunţat fără judecată, iar sfântul Andrei a fost răstignit, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X. A primit cu bucurie moartea martirică, oprind pe prietenii săi care voiau să-l elibereze, binecuvântând pe credincioşi. Biserica primară a stabilit, încă de pe la sfârşitul secolului al II-lea, ca dată de prăznuire a pătimirii sale ziua de 30 noiembrie. Nu se cunoaşte anul martiriului său; unii istoricii îl fixează în timpul persecuţiei lui Nero, pe la anii 64-67, iar alţii mai târziu, la sfârşitul veacului apostolic, în vremea persecuţiei poruncite de împăratul Domiţian. Proconsulul roman din Patras a murit la puţină vreme după aceea de o moarte năpraznică, drept pedeapsă pentru nedreptatea săvârşită.

Noul episcop, Stratocles, după ce şi-a împărţit averea săracilor, a construit episcopia sa pe locul martiriului sfântului Apostol.

După mulţi ani, la 3 martie 357, cinstitele moaşte ale sfântului au fost mutate de la Patras la Constantinopol de către Sfântul Artemie, din porunca împăratului Constanţiu, fiul Sfântului Constantin cel Mare. Moaştele Sfântului Andrei au fost aşezate atunci, împreună cu moaştele Sfinţilor Luca şi Tadeu, în noua biserică a Sfinţilor Apostoli. Sfântul Ambrozie, episcop de Milano (c. 339-397), scria că părticele din moaştele Sfântului Andrei au fost oferite bisericilor din Milano, Nola şi Brescia. Cinci sute de ani după aceea, a fost adus la Patras capul Sfântului Andrei, trimis de împăratul Vasile I Macedoneanul (867-886). După Cruciada a IV-a, din 1204, când Constantinopolul a fost ocupat de cavalerii apuseni, cardinalul Petru din Capua a dispus ca moaştele Sfântului Andrei să fie duse în Italia şi aşezate în catedrala din Amalfi. În faţa pericolului otoman, după căderea Constantinopolului, odorul de mare preţ care se găsea la Patras a fost oferit spre păstrare papei Pius al II-lea, în anul 1460, de către despotul Moreei, Toma Paleologul. Capul sfântului a revenit în cele din urmă la Patras, la 26 septembrie 1964, ca semn al reconcilierii şi frăţietăţii creştine, izvor de bucurie şi mângâiere pentru credincioşii ortodocşi.

Propovăduitor al Evangheliei în ţara noastră

De numele Sfântului Apostol Andrei este legată şi originea Bisericii dreptmăritoare din România. Din mărturiile istoricilor şi din Sfânta Tradiţie reiese că Sfântul Andrei este şi primul propovăduitor al Evangheliei la strămoşii noştri daco-romani, fiind considerat „naşul poporului român”. Creştinismul românesc are deci origine apostolică.

Fiindu-i încredinţate spre evanghelizare ţinuturile din preajma Mării Negre, este cert că în drumul său Apostolul dintâi chemat a predicat Evanghelia atât în sudul Basarabiei, cât şi în Sciţia Mică (Dobrogea de azi).

Numai astfel se explică faptul că primul centru episcopal cunoscut pe teritoriul ţării noastre a fost la Tomis, iar tradiţiile şi obiceiurile populare româneşti consideră pe Sfântul Andrei ca un părinte spiritual al neamului nostru, ziua de 30 noiembrie fiind însoţită la noi de bogate şi semnificative elemente folclorice.

Iată însă cuvintele părintelui istoriei bisericeşti, Eusebiu de Cezareea (†340), care consemnează relatări mai vechi, de la Origen şi Clement Alexandrinul: „Când sfinţii apostoli şi ucenici ai Mântuitorului nostru s-au răspândit peste întreg pământul locuit, lui Toma, după spusele tradiţiei, i-a căzut la sorţi [spre evanghelizare] ţara parţilor, lui Andrei, Scythia, lui Ioan, Asia, unde şi-a petrecut viaţa până a murit la Efes. Petru pare să fi predicat evreilor răspândiţi în Pont, Galatia, Cappadocia şi Asia, pentru ca la urmă, ajuns la Roma, să fie răstignit cu capul în jos, aşa cum singur dorise să pătimească. Ce să mai spun de Pavel care, după ce vestise Evanghelia lui Hristos din Ierusalim până în părţile Illyriei, a suferit martiriul la Roma sub Nero? Aceste sunt arătate întocmai de Origen în cartea a III-a a Comentariilor asupra Genezei” (Istoria bisericească III, 8). Cei mai mulţi istorici identifică Sciţia cu Scythia Minor sau Dacia Pontică (Dobrogea).

Sinaxarul Bisericii din Constantinopol istoriseşte amănunţit propovăduirea sa: „Lui Andrei, celui întâi chemat, i-au căzut la sorţi Bithynia, părţile Pontului Euxin [Marea Neagră] şi ale Propontidei [Marea de Maramara] cu cetăţile Calcedon şi Bizanţ, Macedonia, Tracia şi regiunile care se întind până la Dunăre, Tesalia, Elada [Grecia Centrală], Ahaia şi cetăţile Aminsos [Amisus], Trapezunt, Heracleea [Pontului] şi Amastris”.

Totodată, Sinaxarul arată că Sfântul Andrei a hirotonit episcop de Odyssos (Odessos) – Varna de azi – pe un ucenic al său Amplias (Ampliat), pomenit în calendar la 31 octombrie.

În secolul al VIII-lea, călugărul Epifanie arăta, în Viaţa Sfântului Apostol Andrei, că între popoarele evanghelizate de sfânt se numără şi sciţii, iar scriitorul bizantin Nichifor Calist (sec. al XlV-lea) consemnează faptul că Apostolul Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galatia şi Bitinia) în „pustiurile scitice”, care puteau fi situate fie în Sciţia Mare (sudul Ucrainei), fie Sciţia Mică, locuită atunci de greci, romani şi geto-daci.

Mitropolitul Dosoftei al Moldovei scrie, în cartea sa Viaţa şi petrecerea sfinţilor, despre misiunea măritului Apostol al Domnului: „Apostolului Andrei i-a revenit [prin sorţi] Bitinia şi Marea Neagră şi părţile Propontului, Halcedonul şi Vizantea, unde e acum Ţarigradul, Tracia şi Macedonia, Tesalia, şi sosind la Dunăre, ce-i zic Dobrogea şi altele ce sunt pe Dunăre, şi acestea toate le-a umblat”.

Cununa cea de har a dreptei credinţe pentru urmaşii Sfântului Andrei

În calendarul Bisericii Ortodoxe Române, ziua de 30 noiembrie, când Biserica de pretutindeni sărbătoreşte pe Apostolul cel dintâi chemat, este însemnată cu literă roşie; multe lăcaşuri de închinare din ţară poartă hramul Apostolului neamului românesc, iar în onomastica naţională Andrei şi Andreea sunt nume frecvente.

Cinstit îndeosebi de către Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, de către Bisericile din Grecia, Rusia, Ucraina şi România, iar în tradiţia occidentală fiind considerat patron şi ocrotitor al Scoţiei, ţara unde au ajuns părticele din sfintele sale moaşte în secolul al VIII-lea, Sfântul Andrei cheamă mereu întreaga umanitate să descopere bucuria curată şi sfântă, care nu se învecheşte niciodată: Am găsit pe Mesia!

basilica.ro

[dcp100168]

Pelerinaj de Sfântul Andrei, la Galaţi: Sute de oameni s-au rugat la moaştele Sfântului, depuse în faţa Catedralei/ „Suportăm frigul, ce putem face?”

Sute de gălăţeni au participat la tradiţionalul pelerinaj de Sfântul Andrei, ocrotitorul oraşului Galaţi, iar la finalul ceremoniei s-au rugat la moaştele depuse în faţa Catedralei. Coloana de pelerini a fost deschisă de tineri îmbrăcaţi în haine populare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Pelerinajul Luminii semnifică refacerea simbolică a călătoriei Sfântului Apostol Andrei, care a creştinat populaţia din ţara noastră.

Procesiunea de la Galaţi a pornit din faţa Catedralei şi s-a încheiat peste un kilometru, la Seminarul teologic, unde pelerinii au fost întâmpinaţi cu prescuri, colaci şi ceai cald. În fruntea alaiului au fost tineri studenţi, îmbrăcaţi în haine populare şi care au purtat făclii şi lumânări aprinse.

„Pentru mine acest pelerinaj reprezintă un moment de reorganizare sufletească în care ne amintim adevăratele valori ale unei societăţi creştin ortodoxe. Este o binecuvântare”, a spus Alexandra Axente.

Tinerii care au purtat lumina şi au refăcut drumul Sfântului Apostol Andrei sunt studenţi la diferite facultăţi din Galaţi.

„Sunt foarte mulţi tineri de la toate facultăţile care aduc aceasta lumină, care este lumina bucuriei, lumina încrederii, dar mai ales este lumina speranţei, pe care ei vor în această seară să o arate întregii lumi din care lipseşte cel mai mult speranţa. Rugăm pe Dumnezeu să fim cu toţii bucuroşi, mai ales în acest Centenar, şi vrem totodată prin acest pelerinaj să mulţumim Sfântului Andrei pentru toate darurile”, a spus preşedinte Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din România, Codruţ Mirică.

Pe drum, numeroşi gălăţeni s-au alăturat coloanei de credincioşi, iar la final mulţimea a revenit la Catedrală pentru a se închina la moaştele Sfântului Andrei şi ale Sfântului Iosif cel Milostiv. Printre participanţi au fost şi persoane venite din judeţele Vaslui, Vrancea şi Brăila.

„Pentru noi Sfântul Apostol Andrerei este premergătorul credincioşilor, atât în ţara noastră, cât şi în întreaga lume”, a spus un credincios venit din Vaslui.

Deoarece afară era foarte frig, reprezentanţii bisericii au împărţit ceai cald.

„Suportăm frigul, ce putem face? Trebuie să ne încălzim, ne încălzim dacă bem un ceai cald”, a spus un alt participant la procesiunea religioasă.

După pelerinaj, sărbătoarea continuă la Galaţi. Aşa cum se întâmplă în fiecare an, numeroşi oameni vor sta la Catedrala Arhiepiscopală până noaptea târziu, pentru a se închina şi ruga la moaştele Sfântului Andrei.

Tot la Galaţi se află şi moaştele Sfântului Iosif cel Milostiv aduse pentru această ocazie de la Catedrala metropolitană din Iaşi. Moaştele sunt aşezate într-un baldachin special amenajat pentru a fi venerate de cler şi credincioşi şi vor sta la Galaţi până vineri.

mediafax.ro

[dcp100168]

Moaştele Sfântului Apostol Andrei, scoase la închinare

Credincioşii gălăţeni se vor putea închina duminică şi luni la Sfintele Moaşte ale Sfântului Apostol Andrei şi ale unor sfinţi doctori tămăduitori, care vor fi aşezate pe baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei Arhiepiscopale din Galaţi, se arată într-un comunicat transmis, vineri, de Eparhia Dunării de Jos.

Potrivit sursei citate, în acest an, programul prilejuit de sărbătoarea închinată Sfântului Apostol Andrei, va consta în săvârşirea la Catedrala Arhiepiscopală, în ziua de duminică a Sfintei Liturghii, începând cu ora 9,00, respectiv a slujbei Privegherii, de la ora 17,00, iar în ziua hramului, luni, Sfânta Liturghie, începând cu ora 9,00.

În cele două zile de sărbătoare, credincioşii prezenţi se vor putea închina la Sfintele Moaşte ale Sfântului Apostol Andrei şi ale unor sfinţi doctori tămăduitori, aşezate pe baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei Arhiepiscopale, pentru care s-au luat din timp toate măsurile de distanţare fizică şi de respectare strictă a normelor igienico-sanitare în vigoare, prin contribuţia preoţilor şi a voluntarilor.â

"În fiecare an, sărbătorile închinate ocrotitorului spiritual al oraşului Galaţi şi al Arhiepiscopiei Dunării de Jos - Sfântul Apostol Andrei, încreştinătorul poporului român şi protector ceresc al Sfintei noastre Biserici Ortodoxe strămoşeşti, reprezintă un prilej de mare bucurie duhovnicească pentru toţi slujitorii şi credincioşii Eparhiei Dunării de Jos", se mai spune în comunicat.

Pe de altă parte, Jandarmeria Galaţi a transmis printr-un comunicat de presă că la pelerinajul de la Catedrala Arhiepiscopală, unde vor fi scoase spre închinare Moaştele Sfântului Andrei, vor avea acces doar cetăţenii care au domiciliul în municipiul Galaţi şi se vor institui dispozitive de ordine şi siguranţă publică şi culoare de acces către racla cu sfintele moaşte.

"Având în vedere că în perioada 29 - 30 noiembrie este organizat un pelerinaj la Catedrala Arhiepiscopală, unde vor fi scoase spre închinare Moaştele Sfântului Andrei, facem precizarea că Jandarmeria Galaţi va lua toate măsurile necesare în vederea preîntâmpinării oricăror incidente, cât şi pentru respectarea distanţării fizice între participanţi. Astfel, vom institui dispozitive de ordine şi siguranţă publică şi culoare de acces către racla cu sfintele moaşte, pe strada Domnească şi strada Episcop Melchisedec, în scopul creării unor condiţii optime pentru desfăşurarea pelerinajului, pentru evitarea aglomeraţiei şi respectarea normelor de protecţie sanitară. De asemenea, precizăm că la racla cu sfintele moaşte vor avea acces doar cetăţenii care au domiciliul în municipiul Galaţi, iar pentru a uşura accesul în zona de închinare este recomandat ca dovada domiciliului să se facă cu cartea de identitate", se precizează în comunicatul Jandarmeriei Galaţi.

agerpres.ro

[dcp100168]

Sute de credincioşi, în pelerinaj la moaştele Sfântului Apostol Andrei

Sute de credincioşi participă, luni, la pelerinajul consacrat Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al oraşului Galaţi şi al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, pentru a se putea închina la moaştele Sf. Andrei şi ale unor sfinţi doctori tămăduitori, aşezate pe baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei Arhiepiscopale.

Înainte de începerea pelerinajului, ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu slujitorii Catedralei Arhiepiscopale, în sunet de cântări bisericeşti şi mireasmă de tămâie, au aşezat pe baldachinul special amenajat din incinta catedralei racla ce adăposteşte o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei şi racla cu moaştele a patru sfinţi tămăduitori, ambele aduse din patrimoniul sacru al Reşedinţei Arhiepiscopale.

Credincioşii au format cozi lungi şi aşteaptă cu răbdare şi respectând normele igienico-sanitare în pandemie să se închine la moaştele Sfântului Apostol Andrei şi a patru sfinţi tămăduitori: Sf. M. Mc. Pantelimon, Sf. Ierarh Nectarie, Sf. Ierarh Luca al Crimeii şi Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou.

În ziua de cinstire a Sf. Apostol Andrei, la Sfânta Liturghie din Catedrala Arhiepiscopală, ÎPS Casian i-a binecuvântat pe credincioşii prezenţi la slujbă şi la pelerinaj şi a făcut apel la credinţă, dar şi la respectarea regulilor de distanţare socială. "Trebuie să respectăm întru totul sensul spiritual al sărbătorii şi întru totul sensul social al sărbătorii prin respectarea normelor sanitare ce se impun pentru binele nostru al tuturor. Avem nevoie de sănătatea sufletului prin credinţă şi prin credinţă şi încurajare de sănătatea noastră propriu-zisă", a spus Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Anul acesta, la pelerinaj participă doar cetăţenii care au domiciliul sau reşedinţa în municipiul Galaţi. Pentru respectarea acestei măsuri, dar şi a normelor igienico-sanitare în pandemie, Jandarmeria Galaţi a instituit dispozitive de ordine şi siguranţă publică şi culoare de acces către racla cu sfintele moaşte. "Având în vedere că în perioada 29 - 30 noiembrie este organizat un pelerinaj la Catedrala Arhiepiscopală, unde vor fi scoase spre închinare Moaştele Sfântului Andrei, facem precizarea că Jandarmeria Galaţi va lua toate măsurile necesare în vedere preîntâmpinării oricăror incidente, cât şi pentru respectarea distanţării fizice între participanţi. De asemenea, precizăm că la racla cu sfintele moaşte vor avea acces doar cetăţenii care au domiciliul în municipiul Galaţi, iar pentru a uşura accesul în zona de închinare este recomandat ca dovada domiciliului să se facă cu cartea de identitate", a precizat într-un comunicat Jandarmeria Galaţi.

agerpres.ro

[dcp100168]

A început pelerinajul la moaștele Sfântului Andrei

Azi a început la Galați pelerinajul la Catedrala Arhiepiscopală la moaștele Sfântului Andrei, dar și ale altor sfinți vindecători.

La fel ca anul trecut, altarul a fost asezat în spatele catedralei astfel încât s-a creat un circuit de intrare si de ieșire pentru ca enoriașii să poată fi cât mai protejați. Tot circuitul este protejat de gardurile jandarmariei. Pandemia și dorința de sănătate pentru ei și familii sunt gândurile principale ale enoriașilor, mulți dintre ei cu rude răpuse de virus.

Îndemn la calm și la respectarea normelor de protecție a fost și cuvântul arhiepiscopului. Acesta s-a rugat pentru sănătatea medicilor și a celor aflați pe patul de suferință sau în secțiile ATI. "Fie ca energiile sfinte, priceperea medicilor, credința pacienților și lupta lor de a respecta toate normele de sănătate și de viață să ne scoată din durerea pandemiei, să ne aducă la bucuria frațietății și dragostei noastre, unității, în țară, la Dunărea de Jos și în toata Europa", a spus Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos.

Pelerinajul va continua timp de 3 zile, cu mențiunea că moaștele Sfântului Andrei nu vor mai fi lăsate peste noapte afară.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Peste 10.000 de pelerini, la moaştele Sfântului Andrei şi ale Sfantului Paisie

În fiecare an, pe data de 30 noiembrie, când se prăznuieşte Sfântul Andrei, ocrotitorul Galaţiului, moaştele sfântului sunt scoase pe un catafalc în faţa Catedralei, spre închinare. Anul acesta, Înalt Preasfinţia Sa, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, a adus pentru credincioşii din Galaţi şi împrejurimi şi odoarele Sfântului Paisie de la Neamţ.

Chiar dacă au aşteptat la rând câteva ore bune, pelerinii au venit cu speranţa că sfinţii îi vor ajuta să treacă peste problemele care îi măcină în fiecare zi. Ei au trecut cu bine şi peste frigul pătrunzător pe care l-au îndurat la aşteptarea la coadă şi cu ajutorul ceaiului cald oferit de seminarişti. Moaştele celor doi sfinţi rămân spre închinare şi pe data de 1 decembrie, dar manifestările dedicate zilei Sfântului Andrei s-au încheiat joi noapte.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Evenimente speciale sub patronajul spiritual al Sfântului Apostul Andrei

Arhiepiscopia Dunării de Jos organizează în perioada 26 noiembrie - 1 decembrie 2023 mai multe evenimente speciale pentru a marca împlinirea a 31 de ani de când Sfântul Apostol Andrei a devenit ocrotitorul orașului Galați, primul demers oficial de acest fel din România. Anul acesta se împlinesc 31 de ani de când Sfântului Apostol Andrei a fost chemat ca ocrotitor spiritual al oraşului Galaţi şi al Eparhiei Dunării de Jos.

Programul prilejuit de sărbătoarea închinată Sfântului Apostol Andrei va debuta duminică, 26 noiembrie, ora 16.00, cu primirea la Galaţi a moaştelor Sfântului Cuvios Ioan Damaschin şi procesiunea cu sfintele moaşte, pe strada Domnească, de la Universitatea „Dunărea de Jos” la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.

În cele cinci zile de sărbătoare, credincioşii din judeţele Galaţi şi Brăila sunt aşteptaţi să se închine la Sfintele Moaşte ale Sfântului Apostol Andrei şi ale Sfântului Cuvios Ioan Damaschin, aşezate pe baldachinul special amenajat în proximitatea Catedralei arhiepiscopale.

adevarul.ro

[dcp100168]

Au început sărbătorile duhovniceşti închinate Sf. Andrei. Moaştele Sf. Ioan Damaschin, la Galaţi

Sărbătorile închinate ocrotitorului spiritual al oraşului Galaţi şi al Eparhiei Dunării de Jos, Sfântul Apostol Andrei, reprezintă în fiecare an prilej de mare bucurie duhovnicească pentru toţi credincioşii de la Dunărea de Jos

În 2023, când se împlinesc 31 de ani de când Sf. Andrei a fost chemat ca ocrotitor spiritual al oraşului Galaţi, Arhiepiscopia Dunării de Jos, la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, organizează un amplu program pastoral-misionar, cultural-educaţional şi social-filantropic, ce a continuat duminică, 26 noiembrie, cu tradiţionala procesiune "Călători pe cărările sfinţilor".

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, noua raclă ce adăposteşte o părticică din moaştele Sfântului Cuvios Ioan Damaschin a ajuns la Galaţi şi, împreună cu moaştele Sfântului Apostol Andrei, din patrimoniul sacru al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, au fost purtate în procesiune. Racla a fost întâmpinată pe strada Domnească de chiriarhul Dunării de Jos, împreună cu monahii şi monahiile de la mănăstirile eparhiei, preoţi, elevi seminarişti, studenţi, copii şi credincioşi pelerini. După o scurtă rugăciune de mulţumire, în sunet de cântări bisericeşti şi mireasmă de tămâie, pelerinii au plecat în procesiune pe Calea Domnească, spre Catedrala arhiepiscopală. În acelaşi timp, a fost purtată în procesiune pe Calea Domnească şi racla cu moaştele Sf. Apostol Andrei.

Ambele procesiuni au ajuns la Catedrală, unde a fost săvârşită o slujbă de mulţumire pentru binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra clerului şi credincioşilor acestei eparhii. A urmat cuvântul de învăţătură al Arhipăstorului Dunării de Jos, în care acesta a vorbit despre părintele spiritual al poporului român şi lucrarea sa misionară pe teritoriul ţării, iar apoi a prezentat repere din viaţa şi activitatea Sf. Ioan Damaschin.

După cuvintele de învăţătură, sfintele odoare au fost aşezate spre închinare în lăcaşul de cult, iar monahii şi monahiile, precum şi clerici şi credincioşi din cele două judeţe ale eparhiei, Galaţi şi Brăila, au rămas până târziu în noapte la slujba Privegherii şi apoi la Sfânta Liturghie de noapte, săvârşită de chiriarhul locului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

De Sfântul Apostol Andrei, "inima" României a bătut la Galați. Bucurie, lumină și credință

Mii de gălățeni au participat joi, 30 noiembrie, la Catedrala Arhiepiscopală a Dunării de Jos, la marea sărbătoare a Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Galațiului și al întregului neam românesc. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, alături de un sobor de preoți și înalți ierarhi veniți din țară, iar bucuria marii sărbători a fost întregită de pelerinajul la moaştele Sfântului Apostol Andrei şi ale Sfântului Cuvios Ioan Damaschin.

Încă de la primele ore ale dimineții de Sf. Andrei, toate drumurile credincioșilor din Eparhia Dunării de Jos, dar și din multe colțuri ale țării, au dus la Catedrala Arhiepiscopală din Galați. O zi a luminii, după "Pelerinajul luminii - Lumina Sfântului Apostol Andrei", care a precedat, în ajunul sărbătorii, printr-o frumoasă tradiție păstrată în Arhiepiscopia Dunării de Jos, întâlnirea cu sfinții și darurile sufletești ce izvorăsc din binecuvântarea dumnezeiască în viața noastră cea de toate zilele!

În acest an, bucuria întâlnirii cu Sf. Andrei a fost întregită și prin întâlnirea cu Sfântul Cuvios Ioan Damaschin, ale cărui moaște - la inițiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel - au fost aduse spre închinare la Galați. Prețioasele racle cu moaștele sfinților au fost așezate pe un baldachin împodobit cu flori, pe esplanada Catedralei și, rând pe rând, în cursul zilei, mulți credincioși au trecut pentru a se închina și primi în inimi binecuvântarea întru Hristos, pentru a o purta mai departe în lume, ca o putere vindecătoare, aducătoare de pace și lumină.

La rândul ei, Catedrala a fost neîncăpătoare pentru a cuprinde mulțimea de credincioși, unii veniți cu întreaga familie, îmbrăcați în frumoase costume populare sau purtând în mâini flori sau buchețele de busuioc.

Prezenți au fost și reprezentanții autorităților publice locale și județene - Prefectură, Primărie, CJ Galați - și în acest context poate că nu este lipsit de relevanță să amintim că, în acest an, se împlinesc 31 de ani de când, la inițiativa ÎPS Casian și prin Hotărârea nr. 93/06.11.1992 a Consiliului Local Galați, municipiul Galați a fost primul oraș din țară care a primit ocrotirea spirituală a întâiului chemat la apostolie de către Mântuitorul Iisus Hristos.

A fost un moment care a anticipat, prin semnificația sa, cu cinci ani înainte, proclamarea Sfântului Apostol Andrei ca Ocrotitor al României (1997), ziua prăznuirii sale devenind și sărbătoare bisericească națională prin Hotărârea Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.

În acest an, oaspeți de seamă au venit la Galați din toate colțurile țării. Așa se face că, la slujba Sfintei Liturghii din ziua de Sf. Ap. Andrei, din soborul de arhierei au făcut parte ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, dar și PS Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, PS Visarion, Episcopul Tulcii, şi PS Emilian Crişanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului.

Fiecare dintre înalții ierarhi a binecuvântat mulțimea și a avut un cuvânt de laudă pentru puterea și dăruirea credinței care izvorăsc din inimile credincioșilor aici, la Dunărea de Jos.

În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian le-a vorbit celor prezenţi despre alegerea de către Mântuitorul Hristos a primului Său apostol şi despre lucrarea misionară de vestire a Evangheliei înfăptuită de Sfântul Andrei pe teritoriul ţării noastre. De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a evidenţiat și rolul important pe care îl au sfinţii în viaţa noastră, arătând că prin sfintele lor moaşte aceştia ne aduc mare binecuvântare în urcuşul către sfinţenie.

Întrucât, în acest an, în Patriarhia Română îi comemorăm pe imnografii şi cântăreţii bisericeşti, la iniţiativa chiriarhului Dunării de Jos, răspunsurile liturgice au fost oferite pe rând de Corul Catedralei arhiepiscopale, Corul de copii şi Corul psaltic din cadrul Seminarului Teologic "Sf. Ap. Andrei", Corurile de copii ale parohiilor din localitatea gălăţeană Smulţi şi Grupul folcloric de bătrâni "Zestrea" din comuna Barcea.

De asemenea, în contextul "Anului omagial al pastorației persoanelor vârstnice", în semn de binecuvântare, recunoştinţă şi preţuire pentru credincioşia, evlavia, răbdarea în suferinţă şi stăruinţa în rugăciune, Înaltpreasfinţia Sa a acordat la trei bătrâni cu vârste peste 85 de ani cea mai înaltă distincţie eparhială pentru mireni - "Vrednicia andreiană".

Nu în ultimul rând, diplome şi premii au primit astăzi din partea ierarhului locului şi cinci olimpici din Galaţi şi Brăila, precum şi competitorii clasaţi pe primele locuri la întrecerea sportivă caritabilă "Crosul andreian", desfăşurată la începutul lunii noiembrie în municipiul Galaţi.

Dar, desigur, cel mai prețios dar în marea zi de sărbătoare a Sf. Ap. Andrei a fost comuniunea în rugăciune și binecuvântare, într-o lume adesea prea grăbită pentru a se bucura de pacea, iubirea și buna înțelegere între oameni.

viata-libera.ro