Jump to content

Primăria Galaţi cheltuieşte 0,8 euro/zi pentru fiecare locuitor


dcp100168

Recommended Posts

Câţi bani cheltuiesc primăriile din cele mai mari oraşe din ţară pentru fiecare cetăţean în parte

Autorităţile locale şi centrale cheltuiesc, în medie, 3,6 euro pe zi, pe cetăţean, însă doar o mică parte din această sumă este investită în dezvoltarea infrastructurii, construcţia de autostrăzi, modernizarea sistemelor de încălzire sau renovarea spitalelor şi şcolilor, reiese din calculele gândul. Cei 3,6 euro cheltuiţi zilnic de stat în numele cetăţenilor reprezintă valoarea tuturor serviciilor şi ajutoarelor garantate de stat, de la învâţământ şi sănătate la subvenţii pentru căldură sau transport. Calculul a fost făcut pe baza datelor din bugetul general consolidat şi a rezultatelor preliminare ale recensământului populaţiei din 2011.

Tot din cifrele oficiale reiese că peste jumătate din cheltuielile statului sunt destinate plăţii pensiilor, finanţării serviciilor de asistenţă socială şi plăţii salariilor angajaţilor de la stat, potrivit datelor Ministerului Finanaţelor Publice (MFP) privind execuţia bugetului general consolidat la sfârşitul lunii septembrie.

Ce primeşte un cetăţean în cuantumul celor 3,6 euro cheltuiţi zilnic de stat

Din cei 3,6 euro cât i-ar reveni zilnic fiecărui cetăţean, 1,2 euro sunt folosiţi pentru ajutoare de încălzire, pentru sprijinirea persoanelor cu handicap şi a familiilor cu venituri reduse, pentru alocaţii, pentru pensii sau pentru îndemnizaţii de creştere a copilului.

Alţi 70 de eurocenţi sunt destinaţi salariilor din sectorul public, mai exact a personalului din învăţământ, sănătate sau administraţia publică. Totodată, fiecare cetăţean "primeşte" zilnic subvenţii în valoare de 19 eurocenţi, în timp ce la capitolul investiţii, pentru fiecare român sunt prevăzute în fiecare zi cheltuieli de capital în valoare de 28 de eurocenţi.

În ceea ce priveşte banii cheltuiţi de reprezentanţii administraţiei publice locale pentru cetăţenii care i-au votat, sumele variază semnificativ de la un municipiu la altul. Astfel, în topul clasamentul se află oraşul Cluj-Napoca, unde, zilnic, fiecărui cetăţean îi revin de la bugetul local 1,9 euro, în timp ce la polul opus se află Galaţi, unde suma este de numai 84 de eurocenţi pe zi.

În medie, cele mai mari zece municipii din punct de vedere al numărului de locuitori, plus Bucureşti, cheltuiesc zilnic circa 1,4 euro pentru fiecare cetăţean.

Cât cheltuiesc cele mai mari municipii pentru fiecare cetăţean în parte

untitled-1.png?height=240&width=600

Sursă date: Date oficiale primării, MFP şi CNP// Cursule mediu de schimb luat în calcul a fost de 4,45lei/euro

Din analiza structurii cheltuielilor primăriilor reiese că distribuţia banilor de la bugetele locale este de asemenea diferită. Astfel, dacă primăriile din Galaţi, Timişoara sau Constanţa alocă o mare parte din bani pentru finanţarea învăţământului, mai exact pentru susţinerea creşelor, grădiniţelor, şcolilor şi liceelor din municipiu, pe prima poziţie în topul cheltuielilor primăriilor din Cluj-Napoca sau Braşov se află sectorul transporturilor.

Astfel, din cei 120 de eurocenţi alocaţi zilnic unui cetăţean din municipiul Constanţa, 24 de eurocenţi sunt destinaţi pentru învăţământ, iar 10 pentru transport. La Cluj-Napoca, municipalitatea cheltuieşte zilnic 34 de eurocenţi pentru a asigura accesul unui cetăţean la învăţământ şi 52 de eurocenţi pentru transportul public şi întreţinerea drumurilor.

În ceea ce priveşte subvenţia pentru gigacalorie, municipiul Braşov şi Timişoara alocă între 3% şi 4% din buget pentru ajutoare de încălzire, de trei mai puţin decât primăria Galaţi spre exemplu. Practic, din cei 80 de eurocenţi care îi revin zilnic unui cetăţean din Galaţi, 7 eurocenţi merg către ajutoarele de încălzire, în timp ce la Timişoara, dintr-un buget dublu pe cap de locuitor, subvenţia primită zilnic reprezintă echivalentul a 5 eurocenţi.

Ce servicii oferă primăriile pentru cei 1,4 euro cheltuiţi zilnic pe cap de locuitor

În cuantumul acestor bani, o parte dintre ei provenind reprezentând veniturile încasate de autorităţile locale sub formă de taxe şi impozite, fiecărui cetăţean i se asigură, cel puţin conform bugetelor aprobate pe anul în curs, servicii publice utilitare (apă şi canalizare, termoficare, gestionarea deşeurilor), transport public, buna funcţionare a spitalelor şi a unităţilor de învăţământ, ordinea publică şi siguranţa cetăţenilor, dar şi programe de construcţii de locuinţe, străzi, poduri şi pasaje, şcoli sau grădiniţe.

O parte din veniturile bugetului local provin din impozitele pe venit, pe profit sau pe câştiguri de capital, din impozitele şi taxe pe locuinţe, terenuri sau clădiri, din TVA, precum şi din amenzi, penalităţi şi confiscări, bani viraţi municipalităţii de locuitorii respectivei localităţi. O altă parte sunt subvenţii alocate de la bugetul de stat pentru modernizarea centralelor de termoficare, reabilitarea termică a clădirilor sau pentru acordarea unor ajutoare de încălzire.

Braşov: Ceea ce se face se răsfrânge până la urmă asupra comunităţii şi asupra patriei

George Scripcaru, primarul reales al municipiului Braşov, este de părere că banii cheltuiţi de un anumit oraş pentru investiţii sau îmbunătăţirea calităţii unor servicii publice se răsfrâng şi asupra locuitorilor din alte părţi ale României, nu doar asupra acelor cetăţeni care locuiesc în zona respectivă.

"Noi ne raportăm la calitatea serviciilor, la ceea ce se face din toate punctele de vedere în toate sectoarele de activitate care se răsfrâng până la urmă asupra comunităţii şi asupra patriei române. Braşovul are un grad de autonomie foarte bun, faţă de gradul de îndatorare al altor municipii", a declarat Scripcaru pentru gândul. Drept exemplu, primarul Braşovului a menţionat şoseaua de centură a oraşului, drum finanţat şi de autorităţile locale, dar de care beneficiază şi locuitorii din alte zone.

"Investiţiile care se fac în funcţie de domeniul de activitate şi care îi afectează pe toţi cetăţenii, fie că este vorba despre transport, sănătate, iluminat, agrement, nu pot fi încadrate ca o sumă de bani care se duce către un cetăţean", a mai precizat Scripcaru.

Întrebaţi de gândul dacă sumele alocate pentru fiecare cetăţean în parte sunt suficiente pentru a-i asigura servicii de calitate, primarii celorlalte municipii reşedinţă de judeţ din topul de mai sus nu au oferit un răspuns până în momentul publicării acestui material.

gandul.info

Link to comment
Share on other sites

Mai oameni buni,dar ce credeati,ca va curge miere si lapte pe albia Dunarii? Tot apa aia 'murdarita' curge! Ambitia de a fi primar i-a fost de ajuns si astuia: ati observat ca nu s-a facut nik de la 'locale' pana acum? Si chiar: unde sunt banii: taxele cresc, Gica-calorie creste ca voinicu',indemnizatiile scad...totul scade, deci....unde-s banii d-lor fotbalisti???

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.