Biserica ”Sf. Nicolae”, mănăstirea unui patriarh ecumenic

[dcp100168]

Biserica ”Sf. Nicolae”, mănăstirea unui patriarh ecumenic
La Biserica ”Sfântul Nicolae” din municipiul Galaţi a slujit, între 1642 şi 1654, în ani grei pentru ortodoxie, Sfântul Atanasie al III-lea Patelarie (1580-1654), Patriarh Ecumenic de Constantinopol. Actuala biserică din centrul Galaţilor este ridicată pe locul fostei mănăstiri în care s-a rugat Sfântul Atanasie Patelarie. Astăzi, o placă aşezată pe zidul vechii mănăstiri gălăţene, unde slujesc pr. paroh Ioan Postolache şi pr. profesor Costel Bulgaru, ne aminteşte vremurile când se ruga şi pe aici ”pribeagul Patriarh”.
Primul Altar
Nu se ştie data când a fost ridicat primul altar al Sfântului Nicolae la Galaţi. Istoricul Paul Păltănea ne scrie că mănăstirea exista la 1641, când beiul Moldovei Vasile Lupu a adus de la Constantinopol la Iaşi, cu trecere prin Galaţi, Moaştele Cuvioasei Parascheva. Oricum, la sosirea lui Atanasie la Galaţi, zidul nu era într-o stare prea bună. În august 1643, Atanasie îl înştiinţa pe ţarului Moscovei că ”trăieşte în Moldova, la Galaţi, lângă Dunăre, în Mănăstirea Făcătorului de minuni Nicoale şi că afară de ţar nu are la cine să alerge” după ajutor, ca să repare biserica, relatează A. P. Calimah. Patriarhul numea biserica de aici ”mănăstirea mea din Galaţi”. În 1653, a pornit după ajutor în Rusia. La întoarcerea, sub povara anilor şi a oboselii, Patriarhul pribeag Atanasie şi-a încredinţa sufletul Domnului, în Biserica ”Schimbarea la Faţă” din Lubensk-Ucraina. Era 5 aprilie 1654. După doar opt ani a fost canonizat şi acum rămăşiţele sale se găsesc în Catedrala din Harcov.
Catedrală a Galaţilor
Între 1839 şi 1845, pe locul fostei mănăstiri în care a slujit Patriahul Ecumenic, a fost ridicată actuala biserică. Iniţiativa a fost a ”egumenului Panaret” care a avut ”ajutorul orăşenilor gălăţeni şi 200 de galbini dăruiţi de arhiepiscopul Sinaitului Constanţiu”, ne înştiinţează Moise N. Pacu. Prima sfinţire s-a săvârşit în 1845 de către protoiereul Petru Procopie, cu binecuvântarea Episcopului Veniamin Roset de Roman. Zidită din cărămidă, Biserica ”Sf. Nicolae” este de dimensiunile unei catedrale şi are formă de navă. La interior este compartimentată prin două şiruri de coloane dorice. Pictura este în stil neobizantin. Catapeteasma este sculptată în lemn la 1856, de egumenul Chiril de la Fâstâci. Mănăstirea a avut statut de catedrală din 1877 şi 1903, după mutarea de la Ismail la Galaţi a reşedinţei Episcopiei Dunării de Jos. Aici a slujit Vlădica Melchisedec Ștefănescu, primul Episcop al Dunării de Jos. Tot aici, în 18 februarie 1990, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian al Dunării de Jos a fost hirotonisit ca episcop-vicar cu numele de ”Gălăţeanul”.
Resfinţită în 2 mai 2009
La aflarea veştii că aici s-a nevoit un sfânt, din 2003, ÎPS Părinte Casian a început un şir de corespondenţe cu ÎPS Nicodim al Harcovului şi Bogoduhovului, Ucraina, cu scopul cunoaşterii mai bine a vieţii şi slujirii Sfântului Atanasie al III-lea Patelarie. Corespondenţa celor doi ierarhi a avut drept rezultat aducerea la Galaţi, în 26 octombrie 2006, a Moaştelor Sfântului Atanasie Patelarie. Demersurile au culminat cu proclamarea solemnă ca sfânt a lui Atanasie Patelarie, cu dată de prăznuire în 2 mai. În paralel, Biserica în care a slujit Patriarhul a fost restaurată, iar în 2 mai 2009 a fost resfinţită, primid ca ocrotitor şi pe Sfântul Atanasie Patelarie.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica Sfântul Nicolae, aflată pe strada Ion Creangă, nr. 15, este o ctitorie construită în anul 1839, din iniţiativa egumenului Panaret, cu contribuţia şi ajutorul gălăţenilor. Pe locul unde se află acum, au existat alte două biserici ale căror temelii au fost descoperite sub pavimentul bisericii. Legat de aceste biserici s-a scris că ar fi fost ctitorii voievodale, prima aparţinând lui Vasile Lupu, iar cea de-a doua lui Mihail Racoviţă, conform unei pisanii din anul 1988. Istoricul Paul Păltănea combate afirmaţia lui Al. Papadol-Calimah conform căreia mănăstirea ar fi ctitoria lui Vasile Lupu, argumentând cu scrisorile patriarhului mazilit, Atanasie Patelarie, adresate ţarului Moscovei, Alexei Mihailovici, prin care îi arată nevoile mănăstirii. Dacă mănăstirea ar fi fost ctitoria lui Vasile Lupu, atunci Patelarie nu s-ar fi adresat ţarului, ci domnitorului moldovean. Totodată, Păltănea combate şi opinia lui Moise N. Pacu după care biserica ar fi fost rezidită de Mihai Racoviţă, spunând că dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, domnitorul moldovean i-ar fi făcut danii acesteia, şi nu bisericii fortificate Precista.

În 1809, la această biserică, a fost înmormântat generalul rus Prozorovschi, comandantul armatei ţariste care participa la războiul ruso-turc. Tot aici a fost îngropat, în 1825, şi primul staroste consular al Austro-Ungariei, Iosif Manzuoli de Corrolari, deoarece în acel timp, la Galaţi, nu exista încă o biserică catolică.

În 1821, în timpul Eteriei, biserica a fost arsă de turci şi refăcută în 1824. În ziua de 11 ianuarie 1837, din cauza unui cutremur, turnurile bisericii au crăpat şi au fost înlocuite cu un acoperiş din scândură, până când, în 1839, a început construirea actualei biserici, sfinţită în anul 1845 de către protoereul Petru Procopie şi cu binecuvântarea episcopuluiVeniamin Roset al Romanului.

Între anii 1856-1860, egumenul Chiril, de la mănăstirea Fâstâci-Vaslui, a reparat biserica şi a făcut actualul iconostas, care se numără printre cele mai valoroase din Galaţi. În octombrie 1878, reşedinţa episcopiei Dunării de Jos s-a mutat din Ismail în Galaţi şi odată cu aceasta s-a ales biserica Sfântul Nicolae pentru a servi drept catedrală episcopală, îndeplinind această funcţie până în august 1903, când a trebuit să fie închisă datorită deteriorărilor suferite. A fost restaurată şi repictată între 1981-1992, iar în 1990 aici a fost hirotonit întru arhiereu Casian Crăciun, fiind singura biserică din oraş care s-a bucurat de un aşa privilegiu.

Pentru a cinsti memoria patriarhului ecumenic al Constantinopolului, Atanasie Patelarie, şi pentru a readuce aminte gălăţenilor că a trăit în chiliile mănăstirii Sf. Nicolae, la data de 12 octombrie 2000, cu prilejul vizitei Patriarhului Constantinopulului, Bartolomeu I, în prezenţa Patriarhului Bisericii Orodoxe Române, a fost dezvelită o placă memorială, ce are gravat următorul text: În această biserică a slujit între 1642-1653 patriarhul ecumenic Athanasie Patelarie, alungat de turci de pe tronul Constantinopolului, stabilindu-şi reşedinţa în chiliile mănăstirii Sfântului Nicolae, cu îngăduinţa voievodului Moldovei, Vasile Lupu

Biserica Sf. Nicolae este un monument de arhitectură şi artă religioasă şi o ctitorie a cărei existenţă vine din timpuri îndepărtate, istoria ei reflectând, în mare parte, însăşi istoria Galaţiului.

presagalati.ro