Jump to content

Cum au dispărut sturionii din Dunăre


dcp100168

Recommended Posts

"Prohibiţia la sturioni, o inginerie financiară"

Presedintele Sindicatului Pescarilor si al altor Producatori Agricoli din Galati, Sandu Tanvuia este de parere ca masura instituirii prohibitiei la sturioni ascunde "o inginerie tehnica si financiara" prin care statul roman plateste sume foarte mari si nejustificate procesatorilor de caviar. Pescarii din organizatiile de la Sfantu Gheorghe sustin ca braconajul la sturion a inflorit in primul an de dupa instaurarea prohibitiei, iar situatia celor care traiau din pescuitul sturionilor s-a inrautatit foarte mult. Aflati in aceeasi situatie, pescarii din Galati cer determinarea situatiei reale a stocurilor de sturioni si o analiza din care sa reiasa necesitatea continuarii prohibitiei la aceasta specie.

Scurt istoric

In 2005, INCDDD din Tulcea arata ca managementul sturionilor se desfasoara corect, ca se obtine o reproducere naturala in limite normale si se observa chiar o crestere a reproducerii naturale a morunului. Studiul din 2005 a fost certificat si de CITES, care a alocat cota de captura si de export pe 2006 pentru Romania. Aceste argumente nu au contat pentru autoritatile de la Bucuresti care au luat in graba masura prohibitiei la sturioni. Pana in martie 2006, pescuitul la sturion se facea in baza unei cote alocate concesionarilor. Cota era stabilita in baza unor studii privind posibilitatea "resursei" si, pentru 2006, autoritatea internationala in domeniu - CITES - aprobase pentru Romania "recoltarea" a jumatate din sturionii pescuiti in 2005. Ca masura de conservare a speciei, concesionarii erau obligati sa repopuleze Dunarea cu sturioni, pe banii lor, singura responsabilitate ce revenea statului fiind aceea de a verifica daca firmele respecta recolta stabilita si daca repopuleaza corespunzator. La putina vreme strategia s-a schimbat radical. Acelasi institut care stabilise cota de recoltat a recomandat introducerea sturionului pe lista speciilor protejate. Asa se face ca, dintre tarile membre ale Conventiei privind pescuitul in apele Dunarii, din care fac parte Romania, Bulgaria, Ucraina si Serbia, numai Romania a interzis pentru o perioada de zece ani pescuitul in scop comercial al sturionilor si comercializarea acestora.

Studii fara credibilitate

Prohibitia autoimpusa de Bucuresti, in aplauzele Bruxelles-ului si ale ecologistilor este contestata atat de pescarii din Delta Dunarii cat si de cei din Galati. "Problema este ca la nivelul nostru, la ora actuala nu avem incredere in cei care au fundamentat si realizat aceste studii, intr-o totala lipsa de transparenta", declara Constantin Pop Doncila, reprezentant Organizatiei de pescari "Dunare - Marea Neagra" din Sfantu Gheorghe, Tulcea. "Scopul real al pescuitului reproducatorilor de sturioni este de fapt asigurarea unor castiguri imense pentru persoanele juridice, proprietari ai unor statii pentru reproducerea sturionilor, autorizate sa pescuiasca in aceste perioade", afirma presedintele Organizatiei Pescarilor Galati, Sandu Tanvuia, care isi sustine afirmatia pe faptul ca entitatile autorizate sa pescuiasca reproducatori de sturioni au fost si procesatoare de caviar sau au legaturi stranse cu acestea. "Din experienta stim ca numarul reproducatorilor pescuiti, retinuti si valorificati prin prelucrarea caviarului este infinit mai mare decat al celor care sunt folositi pentru reproducere", afirma presedintele Tanvuia. Referitor la acest aspect, Sindicatul Pescarilor Galati a transmis Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, precum si Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale o adresa prin care arata ca la aceasta ora braconajul piscicol este incurajat tocmai de masurile prohibitive luate: "Intensificarea excesiva a pescuitului stiintific din perioadele de prohibitie practicat de Institutul de Cercetare din Galati si de firmele private de puiet de sturion diminueaza stocurile de reproducatori si cantitatea de puiet", se arata in adresa Sindicatului Pescarilor, masura indicata fiind interzicerea acordarii sau limitarea drastica a numarului de autorizatii pentru pescuitul reproducatorilor in perioadele de prohibitie, mai ales pentru sturioni.

Probleme sociale vs inginerii financiare

Masura introducerii prohibitiei la sturion luata "peste noapte" i-a luat pe surpindere pe pescarii ce urmau a fi direct afectati. "Sfantu Gheorghe este o comuna in care nu exista teren arabil. Raportul de persoane pe permise de pescuit este de 8,23 persoane pe un permis de pescuit. Si nu este vorba despre forta de munca activa, ci de populatia propriu-zisa. In aceste conditii, masura prohibitiei pe zece ani a fost luata fara nici un fel de notificare prealabila si in conditiile in care sculele de pescuit de la sturion de la Sfantu Gheorghe sunt specifice si nu pot avea alta desinatie si nici alta piata de desfacere. Pescarii de acolo nu isi pot recupera banii pe care i-a investit cu sacrificii in sculele pentru sturion", declara Constantin Pop Doncila. "Noi, comunitatile de pescari, nu am fost consultati cand s-a luat aceasta decizie care ne provoaca pierderi materiale imense imediate si mai ales in viitor, prin diminuarea stocurilor de reproducatori capturati in vechile perioade de reproducere a acestora. Ar trebui avut in vedere faptul ca nu se poate face un control eficient al pescuitului sturionilor, ca braconajul a devenit un sport national dupa constatarile presedintelui ANPA, ca sturioni exista si pe la Podul de la Vadul Oii, si ca ei umplu diferite lazi frigorifice si, nu in ultimul rand, ca se gasesc in toate restaurantele care ii au in menu", a precizat si Sandu Tanvuia, referindu-se la pescarii din zonele Cotul Pisicii si Bratul Borcea.

http://www.acum.com.ro/index.php?option ... 4&Itemid=2

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Sturionii din Dunăre, în pericol din cauza crizei

Sturionii din Dunare sunt in pericol. Din lipsa banilor. De un an de zile Institutul de Cercetari Piscicole Galati nu a mai primit nici un ban pentru continuarea programului de repopulare a Dunarii cu aceasta specie. Fondurile au fost blocate si anul acesta.

Oficialii Ministerului Agriculturii nu au mai alocat fondurile necesare continuarii programului de repopulare a Dunarii cu sturioni, pe care si l-au asumat cu cinci ani in urma. Din 2010 institutul n-a mai primit nici un leu.

In institut lucrau peste 100 de cercetatori. Acum au mai ramas doar 40 de salariati.

Programul national de sustinere a Dunarii cu pui de sturioni din specii amenintate a fost implementat, in 2006, de ministerele Agriculturii si Mediului pentru refacerea stocurilor de sturioni salbatici. In perioada 2006-2009, Romania a populat Dunarea cu 412.000 de pui de sturioni. Numarul e insuficient, spun specialistii.

Fondurile nu fost insa deblocate nici anul acesta. Expertii sustin ca cei mai afectati vor fi morunii - cei mai mari pesti de apa dulce din lume -, dar si nisetrii si pastrugile care se reproduc in Dunare, singurul fluviu din Uniunea Europeana in care mai exista aceste specii.

http://www.a1.ro/news/economic/sturionii-din-dunare-in-pericol-din-cauza-crizei-142975.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Sturionii din Dunăre sunt monitorizaţi

Pe Dunăre este derulat un proiect de şapte milioane de euro pentru monitorizarea sturionilor, în timp ce Ministerul Agriculturii a întrerupt finanţarea proiectului de populare a Dunării cu sturioni, în valoare de 800.000 de euro, prin care era realizată şi o monitorizare a populaţiei de sturioni din Dunăre. Proiectul de populare a Dunării cu 67.000 de pui de sturioni a fost demarat în decembrie 2006 şi trebuia derulat pe o perioadă de cel puţin 7-8 ani pentru asigurarea unei creşteri durabile a populaţiei de sturioni. Proiectul a fost întrerupt în februarie 2011 de Ministerul Agriculturii. După o lună, în martie 2011, a fost demarat un alt proiect, cu o durată de 6 ani şi o valoare de zece ori mai mare, prin care este monitorizată populaţia de sturioni din Dunăre.

Proiectul ROMOMED („Monitorizarea impactului asupra mediului, a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175") - este dezvoltat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, în asociere cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului în calitate de lider, Aquaproiect SA, Universitat fur Bodenkultur din Viena, Vituki Environmental and Water Management Research Institute din Ungaria, Deltares din Olanda, Grupul de Diagnoză şi Măsurători, Ecologic Consulting SRL şi Shark SRL, din România. Valorea totală a proiectului ROMOMED este de 7.197.680 euro, fiind finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Transport" 2007 -2013, din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană - Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR (71,12%) şi fonduri de la bugetul de stat (28,88%).

Proiectul se derulează pe teritoriul judeţelor Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Brăila şi se va desfăşura pe o durată de 72 de luni, în 3 faze plus activitatea independentă de modelare matematică 3D. Prima fază este „premonitorizarea" populaţiei de sturioni şi a altor date, cea de a doua fază este monitorizarea pe toată durata de 32 de luni de execuţie a lucrărilor hidrotehnice din proiectul ISPA, iar cea de a treia fază este „postmonitorizarea" pe o perioadă de 36 de luni, realizată la cererea Direcţiei Generale Mediu a Comisiei Europene.

150 de sturioni cipaţi

Până în prezent, în cadrul Proiectului ROMOMED au fost capturaţi şi cipaţi 150 de sturioni. „Procedeul este următorul: exemplarul este pescuit, e anesteziat şi transportat într-un container metalic, se face o incizie pentru introducerea unui cip, după care este eliberat", a explicat Melania Boşcăneanu, coordonator de proiect în cadrul AFDJ Galaţi. În cazul în care un sturion cipat ajunge în cârligul lansetei unui pescar, acesta este recompensat cu 30 de lei pe kilogramul de sturion viu. Studiile realizate în cadrul acestui proiect sunt complexe, de la monitorizarea factorilor de mediu în zona şantierelor lucrărilor hidrotehnice la monitorizarea avifaunei.

Scădere de 62 de ori a numărului sturionilor din Dunăre

Proiectul de populare a Dunării cu sturioni era motivat de scăderea severă a populaţiei de sturioni din apele noastre, de la 685 tone în anii '70, la 11 tone, principalele cauze fiind exploatarea sălbatică şi braconajul. Tot în 2006 a fost interzis pescuitul comercial la sturioni. Potrivit specialiştilor Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacul­tură Galaţi, pentru a fi eficientă, campania de populare a Dunării cu sturioni trebuia continuată pe parcursul a 7-8 până la 10 ani.

În decembrie 2006, erau eliberaţi în Dunăre, la Plaja Lipovenească dintre Galaţi şi Brăila, 23.000 de pui de morun şi păstrugă, iar alţi 23.000 de pui din aceleaşi specii erau eliberaţi în zona Cernavodă - Stelnicu de Feteşti. Erau puieţi în vârstă de 4-6 luni, cu lungimi de la 20 la 30 cm. Programul a continuat până în februarie 2011, când Ministerul Agriculturii a stopat finanţarea. Ministrul Valeriu Tabără îşi motiva decizia prin faptul că alte ţările riverane nu au interzis pescuitul de sturioni şi profită de respectivul program. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta avertiza că întreruperea campaniei va duce la dispariţia speciilor de sturioni din Dunăre. Măsura Ministerului Agriculturii putea fi interpretată în modul următor: dacă alţii profită de programul nostru, să nu mai avem deloc sturioni în Dunăre.

La o lună de la întreruperea populării, în martie 2011 era demarat proiectul ROMOMED, de monitorizare prin ciparea, până acum, a 150 de sturioni. Culmea inconsecvenţei româneşti este că şi puii de sturioni din campania de populare a Dunării erau cipaţi. Puii de sturioni aveau microcipuri instalate intramuscular, în zona dorsală, pentru a putea fi obţinute datele statistice referitoare la stocuri. "Puii sunt marcaţi cu microcipuri ca să ne permită să facem un management al stocurilor de sturioni în anii următori", ne declara Gheorghe Ştefan, cel care era pe atunci preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. În concluzie, datele prelevate de la campania de populare puteau fi utilizate şi pentru elaborarea studiilor din Proiectul ROMOMED. Mai mult, acum se poate întâmpla ca unii sturioni să aibă câte două cipuri, unul de la populare, altul de la ROMOMED. Un lucru e sigur: populaţia de sturioni din Dunăre este în continuare în scădere, din cauza braconajului şi a inconsecvenţei autorităţilor în derularea unei campanii de populare.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Cum au dispărut sturionii din Dunăre

* Barajul de la Porţile de Fier, îndiguirea Dunării şi braconajul sălbatic au distrus una dintre cele mai mari resurse naturale: sturionul

Un braconier poate da lovitura într-o singură noapte. Dacă prinde un morun de 200 de kilograme, el poate să vândă icrele pe piaţa neagră cu peste 25.000 de euro, adică preţul a trei Dacii Logan. 10-15 la sută din greutatea unui morun care urcă pe Dunăre pentru a se înmulţi este reprezentată de icre. Calculul nu e greu de făcut. Dacă peştele are 200 de kilograme, iar kilogramul de icre negre ajunge pe piaţa neagră şi la 1.000 de euro, nu e de mirare că unii pescari aleg să rişte. În aceste condiţii şi în lipsa unui plan coerent de protejare a speciei, dispariţia morunului, a sturionilor în general, e cât se poate de aproape. O spun cifrele din ultimul secol.

Capturi din ce în ce mai puţine

La începutul anilor 1900, România era un adevărat paradis al icrelor negre. Sute de tone de morun, nisetru, păstrugă şi cegă erau pescuite anual din Dunăre. La morun, de exemplu, cel mai râvnit dintre sturioni, capturile au crescut constant de la începutul secolului al XX-lea şi până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. În anul 1941 s-a înregistrat cea mai mare cantitate de morun capturată vreodată la noi în ţară: aproximativ 900 de tone. Asta înseamnă aproximativ 2,5 tone de morun în fiecare zi, adică cel puţin 250 de kilograme de icre negre. La preţul de astăzi de pe piaţa neagră, rezultă că Dunărea ar fi putut să ofere minimum un milion de euro pe săptămână.

Uluitoarea resursă naturală a fost, însă, distrusă în doar câteva zeci de ani. "Morunul s-a diferenţiat ca specie în urmă cu aproximativ opt milioane de ani. Ce a construit natura în acest timp a fost aproape distrus de om în câteva zeci de ani. După acel vârf din 1941 a urmat o perioadă cu capturi constante de 200 - 300 de tone pe an, însă după 1980 cifrele au scăzut dramatic. Noi avem aici, la muzeu, un grafic pe care nici nu am putut reprezenta cifrele de după 1980", spune dr. ing. Gabriela Grigoraş, muzeograf la Muzeul de Ştiinţele Naturii.

Ameninţări: braconajul şi modificarea habitatului

Ce anume a dus la dispariţia populaţiei de morun, de sturion în general? Trei sunt aspectele majore care au grăbit decimarea populaţiei de sturioni din Dunăre: poluarea, braconajul şi modificarea habitatului natural. "Probabil că braconajul şi modificarea habitatului sunt cele mai importante acţiuni ale omului care au avut un impact major în transformarea sturionilor în specii de pe cale de dispariţie. Icrele negre sunt foarte valoroase şi cred că înţelegeţi de ce aceşti peşti sunt atât de vânaţi. Eu nu am auzit de vreun pescar care să elibereze vreodată sturioni. Dacă nu se controlează braconajul, dacă nu va fi stopat, în câţiva ani vom mai avea sturioni doar la muzeu.

Apoi, modificarea habitatului are două aspecte esenţiale. Primul este îndiguirea din perioada comunistă, care a distrus astfel multe dintre locurile în care peştii se retrăgeau pentru a se înmulţi. Al doilea aspect este barajul de la Porţile de Fier. Morunul urcă din Marea Neagră pe Dunăre pentru a se înmulţi şi ajungea, în perioada în care Dunărea nu era blocată, chiar şi până la Viena. Acest circuit natural a fost întrerupt, iar peştele a fost bulversat. Barajul poartă o mare parte din vină pentru dispariţia treptată a morunului. Sigur, e nevoie şi de progres, barajul e important din alte puncte de vedere, însă pur şi simplu nu s-a gândit nimeni că un peşte atât de valoros din toate punctele de vedere ar putea avea de suferit", explică dr. Gabriela Grigoraş.

Acţiuni ineficiente

Nivelul capturilor s-a redus, în ultimii 20 de ani, cu peste 93 la sută, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie "FAO". Aceste este unul dintre motivele pentru care România a instituit în 2006 o prohibiţie la sturioni. În paralel, au fost demarate şi o serie de programe de repopulare a Dunării, însă ori au fost gestionate deficitar, ori au fost oprite din lipsă de fonduri. "Politicile de repopulare au un impact redus pe termen scurt. Ele trebuie susţinute timp de mai mulţi ani, poate chiar zeci de ani pentru a se vedea efectele. Sturionii nu sunt nişte peşti foarte prolifici în ceea ce priveşte reproducerea. Ei au reproduceri multiple, însă nu atât de dese precum crapul sau carasul. Gândiţi-vă, de exemplu, că un morun atinge maturitatea sexuală abia pe la 14-18 ani. Până atunci, însă, trebuie să supravieţuiască pentru că există tot felul de pericole. Cercetătorii au observat că foarte puţini moruni mai ajung astăzi la a doua sau a treia reproducere", mai spune muzeograf Gabriela Grigoraş.

Cei mai mari moruni prinşi vreodată

Cel mai mare morun pescuit în România, potrivit datelor existente în arhive, avea 882 de kilograme, fiind capturat la începutul secolului trecut. Cel mai mare producător mondial de sturioni a fost Uniunea Sovietică, care a ajuns în anul 1978 să captureze peste 28.000 tone. Cel mai mare sturion capturat vreodată a fost un morun de aproape 2.000 kg, prins în Marea Caspică. Sturioni înseamnă morun, nisetru, păstrugă, cegă, viză, şip. Cei mai mulţi sunt peşti marini care trăiesc în Marea Neagră şi migrează în fiecare an pe Dunăre. Sturionii există de peste 200 de milioane ani şi au un bagaj genetic extrem de eficient când vine vorba de supravieţuire. Nu şi-au schimbat caracteristicile de milioane de ani şi sunt consideraţi adevăraţi dinozauri moderni. Calitatea icrelor lor este recunoscută încă din antichitate, iar documentele de la curtea lui Ştefan cel Mare menţionează portul Chilia Veche ca un important centru pescăresc producător de sturioni.

Cererea tot mai mare de caviar a făcut ca toate speciile de sturioni de pe glob să fie protejate de Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Ameninţate (CITES), care a stabilit o serie de reglementări dure, ce limitează exporturile de sturioni ale ţărilor membre. România a semnat convenţia în 1994.

Sturionii de Dunăre

Trei specii sturioni sunt puternic periclitate. Este vorba despre morun, nisetru şi păstrugă. Şipul şi viza au dispărut deja din Dunăre, iar cel mai bine stă cega, care este considerată în prezent specie vulnerabilă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Peşte de două milioane de euro pe apa Dunării

Aproape zece milioane de lei pentru sturioni pune la bătaie Uniunea Europeană, într-un proiect al Universităţii „Dunărea de Jos”. 180.000 de moruni, păstrugi şi nisetri vor ajunge în Dunăre, într-una dintre cele mai importante campanii de repopulare desfăşurată pe sectorul românesc.

În condiţiile în care sturionii sunt o specie ameninţată, prohibită la pescuit până în 2016, instituţia gălăţeană de învăţământ a câştigat recent un proiect european, în valoare de peste 10.000.000 de lei. Aproape toţi banii vor fi cheltuiţi pe sturioni.

Jumătate din cantitatea de peşti va fi cumpărată în următoarea perioadă, după cum reiese din oferta depusă de universitate săptămâna trecută, pe SEAP.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Peşte de două milioane de euro pe apa Dunării

... Aproape toţi banii vor fi cheltuiţi pe sturioni.

Jumătate din cantitatea de peşti va fi cumpărată în următoarea perioadă, după cum reiese din oferta depusă de universitate săptămâna trecută, pe SEAP.

viata-libera.ro

Cantitatea de peste va fi cumparata de unde ??

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Zeci de mii de sturioni „cipaţi” vor ajunge în apele Dunării

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a demarat astăzi procedura de populare a Dunării cu puiet de sturion (morun, păstrugă, nisetru). În prima etapă, Dunărea va fi populată cu 90.000 de pui (70.000 de moruni, 10.000 de păstrugi şi 10.000 de pui de nisetru).

Primul punct de deversare este la Km 600 - Corabia. Apoi, puietul va fi deversat la Km 40 Borcea, la Brăila, Isaccea şi la Km 2 - Sfântu Gheorghe. Fiecare pui de sturion va fi marcat individual cu mărci CWT, astfel încât pe tot parcursul proiectului să fie monitorizat.

Popularea care începe astăzi este o primă etapă din proiectul a cărei valoare totală este de 10.649.363,47 lei. Va urma un studiu complex asupra supravieţuirii speciilor, care are ca scop final regenerarea populaţiilor de sturion, ameninţate în prezent cu dispariţia.

Proiectul este finanţat din Fondul European de Pescuit, prin Programul Operaţional de Pescuit 2007-2013 şi are ca scop evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară.

Proiectul este cel mai mare şi mai complex realizat vreodată în România. El se va finaliza în luna mai 2015. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi are ca parteneri în acest proiect specialişti din institute de cercetare din Bulgaria, Georgia, Turcia şi Ucraina.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

 

Poliția Română continuă acțiunile pentru prevenirea și combaterea faptelor de braconaj piscicol. Astfel, polițiștii au efectuat 4 controale în Delta Dunării și unul la Marea Neagră, în urma cărora au ridicat 75 de kilograme de pește, 12 kilograme de icre, o ambarcațiune și un motor de ambarcațiune, 4 setci cu fir textil, 10 unelte din plasă monofilament și un pripon de Dunăre, cu 56 de cârlige.

În perioada 22 - 24 iulie a.c., Poliția Română a continuat acțiunile pentru prevenirea și combaterea pescuitului ilegal și a comerțului ilicit cu produse piscicole. Astfel, polițiștii Serviciului de Poliție Delta Dunării din cadrul Direcției de Ordine Publică - I.G.P.R. au efectuat 5 controale, dintre care 4 în Delta Dunării și unul la Marea Neagră.

În urma acțiunilor, polițiștii au constatat 4 infracțiuni prevăzute de O.U.G. 23 din 2008 privind pescuitul și acvacultura și au aplicat 4 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 4.000 de lei. Ca măsuri complementare, au fost confiscate sau ridicate în vederea confiscării bunuri în valoare de 17.000 de lei, respectiv 75,7 kilograme de pește, dintre care peste 20 de kilograme de sturioni (14 exemplare de păstrugă și nisetru), 12 kilograme de icre, o ambarcațiune și un motor de ambarcațiune, 4 setci cu fir textil, 10 unelte din plasă monofilament și un pripon de Dunăre, cu 56 de cârlige.

Exemple:

- La data de 23 iulie, în urma controlului efectuat la sediul unei societăți comerciale din orașul Sulina, au fost depistate 10 exemplare de sturion, specia nisetru ( 13,7 kg.), pentru care reprezentanta firmei nu a putut prezenta documente legale de proveniență. În urma expertizării sturionilor de către specialiștii din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare ,,Delta Dunării' Tulcea, a rezultat faptul că 9 exemplare purtau mărci CWT, implantate în înotătoarea pectorală și atestă că aceste exemplare de sturioni fac parte din proiectul realizat de Universitatea ,,Dunărea de Jos' din Galați, de populare în Dunăre, în perioada 2006-2015, pentru sprijinirea refacerii stocurilor de sturioni. Pe numele reprezentantei firmei a fost întocmit dosar penal.

- Polițiștii au efectuat un control, la data de 23 iulie, la o pensiune din localitatea Sulina, ocazie cu care au depistat 5 exemplare de sturion, speciile păstrugă și nisetru, (6,4 kg.) pentru care administratora firmei nu a putut prezenta documente legale de proveniență. În urma expertizării sturionilor de către specialiștii din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare,,Delta Dunării'-Tulcea, a rezultat faptul că toate exemplarele purtau mărci CWT, implantate în înotătoarea pectorală și atestă că aceste exemplare de sturioni fac parte din proiectul realizat de Universitatea ,,Dunărea de Jos' din Galați, de populare în Dunăre, în perioada 2006-2015, pentru sprijinirea refacerii stocurilor de sturioni. Totodată, au fost identificate 12 kg. de icre, dintre care 10 kg. de icre de crap și 2 kg . de icre de știucă, precum și 11 kg. de pește, produse care au fost confiscate. Pe numele administratorei firmei a fost întocmit dosar penal.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Experiment eșuat în plasa braconierilor. Sturionii de la Galaţi, pe masa turiştilor din Deltă

  • Mai multe exemplare de păstrugă şi nisetru, care fac parte dintr-un program experimental al Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, au ajuns ilegal în câteva societăţi comerciale din Sulina

Proiectul derulat de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi pentru repopularea Mării Negre cu peşti pe cale de dispariţie are şi un rezultat mai puţin fericit. Mai exact, în plasele pescarilor din aval, în care s-au oprit, în ultima vreme, mai multe exemplare de sturioni preţioşi. Programul, unul experimental, a ajuns astfel să aibă conotaţii nu doar comerciale, ci şi ilicite, aşa cum au constatat poliţiştii tulceni, la ultimele descinderi pe care le-au făcut în zona Deltei Dunării. Câteva firme luate la puricat s-au dovedit a fi "gazde" pentru exemplarele rare pe care iniţiatorii proiectului le-ar fi dorit, de fapt, să se înmulţească.

Nisetru, la magazin şi la pensiune

La două astfel de societăţi verificate, au fost identificaţi peştii care purtau cipurile implantate de specialiştii gălăţeni, în momentul lansării la apă a loturilor de peşti destinaţi experimentului. Conform anchetatorilor, în custodia unei societăţi comerciale din Sulina "au fost depistate zece exemplare de sturion, specia nisetru, cu o greutate totală de 13,7 kilograme, pentru care reprezentanta firmei nu a putut prezenta documente legale de provenienţă. În urma expertizării sturionilor de către specialiştii din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea, a rezultat faptul că nouă exemplare purtau mărci CWT, implantate în înotătoarea pectorală, care atestă că aceşti sturioni fac parte din proiectul derulat de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, de populare a Dunării".

Mult mai aproape de a fi consumată, o altă cantitate de peşte care s-a dovedit a fi parte din loturile experimentale a fost găsită la o pensiune turistică, tot la Sulina. Administratorul pensiunii, o femeie, avea în frigider cinci sturioni, din speciile păstrugă şi nisetru, cu o greutate totală de aproape şapte kilograme. Expertiza peştilor a dus la aceeaşi concluzie, specialiştii atestând că şi aceştia purtau cipurile implantate la Galaţi, care ar fi trebuit, de fapt, să ajute la identificarea traseului sturionilor şi la stabilirea evoluţiei acestora.

Administratorii firmelor unde au fost găsite exemplarele cipate s-au ales cu dosare penale.

Detectoare de cipuri, pentru poliţie

Este cadoul pe care Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, cea care derulează proiectul finanţat prin Programul Operaţional de Pescuit promite că îl va face Poliţiei Tulcea.

"Subliniem faptul că popularea făcută de universitate este cu scop experimental, nu este destinată pescuitului. Pentru a sprijini autorităţile în depistarea şi combaterea eventualelor acte de braconaj, instituţia nostră va dona două detectoare de cipuri Poliţiei Tulcea, pe care oamenii legii le vor putea folosi pentru identificarea mai uşoară a sturionilor din loturile lansate de noi", ne-a declarat Bogdan Nistor, purtătorul de cuvânt al Universităţii "Dunărea de Jos".

Ultimele acţiuni de repopulare cu sturioni făcute la Galaţi au avut loc anul trecut, în iunie fiind lansat un lot de 95.000 de nisetri, iar în iulie, unul de 15.000 de păstrugi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

S-a încheiat proiectul destinat evaluării şi răspândirii puilor de sturion din speciile ameninţate critic, lansaţi în Dunărea Inferioară

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a derulat în ultimii trei ani, un proiect foarte ambiţios. Acesta a presupus evaluarea supravieţuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturion din speciile ameninţate critic şi lansaţi în Dunărea Inferioară.

Desfăşurat în perioada 22 aprilie 2013 - 15 august 2016, proiectul a fost cofinanţat prin Fondul European de Pescuit, şi a fost încheiat cu Autoritatea de Management a Programului Operational pentru Pescuit. Valoarea  eligibilă a proiectului a fost de 10.649.363,47 lei, valoarea asistenţei financiare nerambursabile fiind de 10.649.363,47 lei, adică 100% din valoarea total eligibilă a proiectului.

Analizele efectuate la final au arătat că au fost atinse toate obiectivele proiectului. Este vorba despre dezvoltarea şi optimizarea procedurilor pentru evaluarea raspândirii şi supravieţuirii puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară, precum şi despre completarea echipamentelor pentru Staţia de Monitorizare a Peştilor Migratori - Isaccea/ Dunăre KM 100 pentru a o face funcţională pentru acest proiect.

Cu ajutorul fondurilor obţinute a fost posibilă şi obţinerea de informaţii, prin pescuit experimental în zona costieră a Mării Negre din judeţul Tulcea şi prin pescuit accidental de la ţările din bazinul Mării Negre, privind raspândirea şi supravieţuirea puilor de sturion din speciile ameninţate critic lansaţi în Dunărea Inferioară. Toate aceste rezultate vor fi diseminate la instituţiile interesate din România, din cadrul Comisiei Europene şi al ţărilor din regiunea Mării Negre şi Dunării inferioare.

Proiectul a fost finalizat cu succes la începutul acestei săptămâni, pe 15 august 2016.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

În căutarea sturionului Lucky - o călătorie de două milioane de euro

În lăcomia sa, omul a acţionat ca o calamitate naturală, reuşind să ducă în pragul dispariţiei o specie care a apărut pe Pământ cu milioane de ani înaintea noastră - sturionul. Acum se fac eforturi pentru salvarea sa, dar oamenii au pătruns prea puţin din misterele acestor vieţuitoare din adâncuri şi nu cunosc exact cât de eficient este demersul lor. O echipă de cercetători condusă de prof. drd. ing. Tudor Ionescu - expert în proiect şi prof. dr. ing. Victor Cristea - manager în proiect, de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, şi-a propus să monitorizeze în premieră modul în care se adaptează în sălbăticie sturionii populaţi experimental în Dunăre. Fondurile europene, deşi destul de consistente, au fost alocate numai pentru numai doi ani. Cercetările, însă, nu s-au oprit aici: un an au fost finanţate de instituţia de învăţământ superior, iar pentru alţi doi, s-au găsit surse alternative. În prezent, tot din bani europeni, Universitatea gălăţeană, în parteneriat internaţional, îşi propune înfiinţarea unei ferme şi a unui muzeu la Sf. Gheorghe, care să permită mai departe monitorizarea şi conservarea sturionilor, cu angrenarea experţilor din mai multe ţări.

"Sunt capăt de lanţ trofic, la fel ca omul, tigrul, leul sau vulturul. Dincolo de ei nu mai este nimeni. Sturionii. Au supravieţuit milioane de ani şi au stat la masă cu dinozaurii. Dacă aceştia din urmă au dispărut, ei s-au încăpăţânat să rămână şi astăzi, pentru a-i putea cunoaşte şi noi. Dar astăzi, au nevoie se ajutor." Aşa începe filmul documentar realizat de echipa de cercetători de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi în cadrul unui proiect european, prin care şi-au propus popularea experimentală cu sturioni şi monitorizarea acestora. Expertul proiectului, prof. drd. ing. Tudor Ionescu, ne lămureşte, concret, cu cifre, cât rău a putut face omul uneia dintre cele mai vechi specii de pe Terra, în condiţiile în care nu are alţi duşmani naturali: "În 1093-1904, s-au capturat, prin pescuit comercial în Marea Neagră, 10.570 de exemplare de nisetru. În anul 2003-2004, pescarii au mai reuşit să prindă numai 28 de astfel de peşti. Ceea ce ne arată că în numai 100 de ani, trendul descendent al populaţiei este de 99 la sută. Toate acestea nu s-ar fi întâmplat, dacă nu ar fi fost pescuiţi în exces, pentru icrele negre, cel mai scump aliment din lume".

Cum Dunărea pe sectorul românesc şi Marea Neagră sunt singurele ape din Europa în care încă mai trăiesc sturioni sălbatici, România a luat câteva măsuri pentru conservarea acestor specii critic periclitate. S-a interzis pescuitul lor pe o perioadă de zece ani, apoi s-a prelungit cu încă cinci ani şi s-a populat Dunărea cu câte un milion de sturioni pe an. Însă nimeni nu a alocat fonduri pentru a cerceta ce se întâmplă cu exemplarele eliberate. Reuşesc să se adapteze în sălbăticie, după ce au stat un an-doi în crescătorii şi au fost obişnuiţi să consume doar concentrate? Aceasta este întrebarea de la care a pornit, în 2010, ideea proiectului "Evaluarea supravieţuirii şi răspândirii puilor de sturioni populaţi experimental în Dunărea inferioară", proiect care a primit finanţare în 2013 prin Fondul European de Pescuit, Programul Operaţional de Pescuit, axa 3.5 Proiecte pilot.

200.000 de pui, zeci de nopţi nedormite şi mii de şanse la supravieţuire

"Ne-au fost alocaţi 10 milioane de lei, adică mai bine de două milioane de euro pentru a popula experimental, în două tranşe, 200.000 de pui de sturion din trei specii, proveniţi numai din părinţi sălbatici, selectaţi atent genetic. Fiecare pui a fost marcat cu un cod unic într-o înotătoare pectorală, pentru a putea fi monitorizat apoi pe parcursul mai multor ani", spune cercetătorul şi expertul gălăţean în sturioni. În 2013, au fost eliberaţi 90.000 de exemplare - 70.000 de pui de morun, şi câte 10.000 de păstrugă şi nisetru, în vârstă de trei ani. În 2015, Dunărea a mai fost populată experimental cu 110.000 de exemplare, dintre care 95.000 de pui de nisetru şi 15.000 de păstrugă. Aşa s-a născut o legătură specială între cercetătorii din proiect şi vietăţile eliberate, o legătură care dăinuie şi astăzi, ba chiar are şanse să se întindă pe multe decenii de acum încolo. Aşa s-a născut o poveste, cea a sturionilor norocoşi, destinaţi să ducă mai departe specia, poate încă alte milioane  de ani pentru alte lumi şi alţi oameni. La numai două zile după de au fost eliberaţi la kilometrul 630, cercetătorii au pornit în căutarea lui Lucky, aşa cum au numit generic puiul de sturion monitorizat de ei într-un alt film, gen desen animat, dedicat educării tinerei generaţii. Câteva zeci de exemplare au fost dibuite în apele Dunării, chiar la Galaţi, în drumul lor de 400 de kilometri spre Marea Neagră. "Ne-am bucurat enorm să vedem că, la numai două zile de trai în sălbăticie, sturionii aveau în burtică urme de peşte, deci s-au adaptat imediat şi au început să-şi procure singuri hrana, instinctele lor de vânători fiind intacte. Apoi, peste trei ani, în 2018, am descoperit că exemplarele  eliberate de noi la 126 de grame au crescut şi au ajuns chiar şi  la 4,8 kilograme, semn că le merge bine", povesteşte expertul Tudor Ionaşcu.

Între 2014 şi 2015 s-au făcut opt campanii de monitorizare în Marea Neagră, la gura de vărsare a braţului Sf. Gheorghe, fiecare de câte o lună de zile. Vânturatul apelor în căutarea sturionilor cipaţi în aripioare nu a fost sarcină uşoară. A presupus săptămâni în care cercetătorii s-au trezit cu noaptea în cap, pentru a fi alături de pescarii angajaţi să captureze peştii şi s-au culcat mult după miezul nopţii, având de măsurat, cântărit, fotografiat, gâdilat şi "vorbit" cu zeci de exemplare pe zi, pentru a le smulge taina pe care o poartă cu ei în adâncuri. Totul a fost trecut sistematic în tabele. În plus, s-au luat probe genetice, astfel că Universitatea gălăţeană deţine în prezent o "bibliotecă" întreagă de date extrem de valoroase despre aceşti sturioni şi despre alţii eliberaţi cu alte ocazii, care reprezintă, de fapt mii de şanse la supravieţuire a acestor specii. Fiind un proiect unic în regiunea Dunării şi Mării Negre, date despre sturionii lansaţi de gălăţeni spre nemurire au strâns şi cercetătorii din Bulgaria, Turcia, Ucraina, chiar şi Giorgia. Semn că puii lansaţi la apă în 2013 şi în 2015 au început să colinde lumea în căutarea propriului noroc.

Peripeţii cu achiziţii care cresc

Bineînţeles că fiind un proiect pilot, unicat pe Programul Operaţional de Pescuit care în cea mai mare parte a finanţat înfiinţarea de ferme piscicole, lucrurile nu au mers tot timpul strună. Dimpotrivă. Au fost sincope birocratice, care au îngreunat munca cercetătorilor gălăţeni, acest lucru întâmplându-se din cauza birocraţiei excesive prin care sunt monitorizate proiectele europene. "La un moment dat ni s-au cerut banii înapoi, sumele legate de achiziţia puilor de sturioni, pentru că în hârtii scrisesem că avem exemplare de un an, iar noi am eliberat în Dunăre sturioni cu vârsta de trei ani. E normal ca din momentul în care am depus proiectul şi până am primit finanţarea puii respectivi să fi crescut. Cei care au făcut verificările n-au stat să se gândească la faptul că fiind o marfă vie, ea creşte şi se dezvoltă. Am făcut contestaţie şi ni s-au dat banii înapoi. Dar era de dorit să nu avem astfel de probleme care au condus la eforturi suplimentare pentru implementarea proiectului", îşi aminteşte prof. drd. ing. Tudor Ionescu.   

Proiect local, transformat în parteneriat de nivel european

Când devii părinte adoptiv pentru 200.000 de pui de sturioni, nu poţi dormi liniştit noaptea, iar motivul că fonduri europene pe axa de pescuit nu se mai alocă deocamdată nu sunt o scuză suficient de bună pentru a-ţi lăsa cercetările de izbelişte. Tudor Ionescu a continuat să scrie proiecte pentru a-şi putea monitoriza "copiii" în continuare. În 2016, a găsit înţelegere din partea conducerii Universităţii care a finanţat cercetarea, ba chiar a găsit de cuviinţă să înfiinţeze un departament nou - Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate, la conducerea căruia se află prof. drd. ing. Tudor Ionescu.

În 2017 şi 2018, banii au venit, prin două proiecte, de la fundaţia unui şeic - Muhamad Benzayed Conservation Found, Universitatea gălăţeană fiind singura instituţie europeană care a primit şi a doua oară finanţare. Mai mult decât atât, pentru că foarte mulţi bani din fondurile destinate cercetărilor se pierdeau pe cazarea cercetătorilor la Sf. Gheorghe, Universitatea a achiziţionat acolo un imobil pe care l-a transformat în centru de cercetare, unde în luna septembrie a anului trecut s-a ţinut un workshop internaţional,  la care au participat experţi în sturioni din mai multe colţuri ale lumii. Manifestarea va fi continuată în vara aceasta cu un congres, cel mai amplu din câte s-au ţinut în Europa în ultimii 20 de ani pe această temă. Miza este un parteneriat internaţional în vederea înfiinţării unei facilităţi mai ample de redresare a speciilor periclitate de peşti, care presupune eforturi comune din partea mai  multor specialişti şi ţări.

"Ne dorim să accesăm fonduri INTERREGIO şi să dezvoltăm la Sf. Gheorghe, în parteneriat cu instituţii din ţări riverane Mării Negre şi Dunării, o fermă care urmează să conserve "pe viu" un număr mare de  exemplare sălbatice din toate speciile, cu un "paşaport" genetic individual, care să permită o mai mare diversitate genetică. Populările făcute astfel ar fi mult mai eficiente. Deja am discutat cu Primăria din Sf. Gheorghe şi am obţinut din terenul de păşunat o suprafaţă pentru concesiune, unde vom putea dezvolta această facilitate, atunci când vom accesa şi fondurile. Aici vor  putea face şi studenţii noştri practică, vom putea deschide un muzeu, vom realiza şi un soft care să ne facă mai uşoară monitorizarea exemplarelor. De asemenea, ne dorim să repopulăm Dunărea cu două specii de sturioni - viza şi şipul - care nu au mai fost văzute de multă vreme prin zona noastră". Așa curg planurile pe care numai o minte alimentată de pasiune le poate aşeza astfel încât să ajungă, de la un proiect local, la instituţii, parteneriate şi evenimente ample, care să coopteze specialişti şi resurse de la nivelul întregii Europe.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Sturionii, vedete în cel mai amplu proiect de monitorizare pe Dunăre. Ecuaţia economie - ecologie, rezolvată cu bani europeni

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a derulat în ultimii ani cel mai complex proiect de monitorizare a sturionilor, parte a unui plan mult mai amplu de evaluare a impactului pe care lucrările de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie, pe sectorul Călăraşi - Brăila, l-ar putea avea asupra mediului. Nu mai puţin de 8,14 milioane de euro au fost puse la dispoziţie prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Transporturi, în mai multe etape de derulare a proiectului ROMOMED, totul pentru a exista siguranţa că "ecuaţia" economie - ecologie, una deloc simplă după standardele europene, îşi va găsi o soluţie care să asigure atât dezvoltarea transporturilor fluviale, cât şi conservarea bogăţiilor naturale.

Dacă este să punem în balanţă tipurile clasice de transporturi - naval, feroviar, aerian - vom constata că, din punct de vedere al protecţiei mediului, dar şi al costurilor, transporturile navele sunt mai ieftine, mai sigure şi mai puţin poluante. Drept urmare, nu este de mirare că Dunărea a fost inclusă în reţeaua TEN-T drept unul dintre principalele Coridoare PanEuropene de Transport, iar politica la nivel comunitar este de a dezvolta cât mai mult transporturile navale.

Problema este că, pentru a asigura un optim al căilor de navigaţie, este nevoie, în anumite situaţii, şi de lucrări hidrotehnice, uneori chiar unele de anvergură. În cazul Dunării, conform recomandărilor Comisiei Dunării, pe sectorul fluvial ar trebui asigurată o adâncime de 2,5 metri, însă în perioadele secetoase sunt situaţii în care apele scad foarte mult şi apar inclusiv puncte critice, în care se poate ajunge şi la blocarea totală a navigaţiei. Mai mult, însăşi siguranţa navigaţiei are de suferit, riscul producerii unor accidente fiind mai ridicat.

Sarcina de gestiona toată această situaţie revine Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, iar unul dintre proiectele majore pentru transportatori a fost cel ce viza îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul Călăraşi - Brăila. În mod deosebit, erau avute în vedere punctele critice de la Bala, Epuraşul şi Ostrovul Lupu, însă când vine vorba de lucrările hidrotehnice lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Asta pentru că, dincolo de imperativele de ordin economic, mai sunt şi imperative ce ţin de protecţia mediului.

Imperativele de mediu

Dunărea este, cu toate bogăţiile ei în materie de floră, faună, ihtiofaună, o comoară ce trebuie protejată. Drept urmare, inclusiv la solicitarea Comisiei Europene şi a organizaţiilor de mediu, AFDJ Galaţi a demarat, din 2011, proiectul "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 - km 175" - ROMOMED.

"Desigur, la toate proiectele, noi luăm în calcul şi factorii de mediu şi ne asigurăm că standardele în domeniu sunt respectate. Însă, în acest caz, s-au manifestat o serie de îngrijorări suplimentare, mai ales în ceea ce priveşte modul în care lucrările ar putea afecta migraţia sturionilor. Astfel s-a ajuns la proiectul ROMOMED, menit să furnizeze date de interes pentru toţi ce-şi doresc o exploatare durabilă a Dunării, adică una în care să se găsească un echilibru între economie şi ecologie", ne-a explicat directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

O întreagă armată de biologi, ihtiologi, specialişti în măsurători şi diagnoză şi chiar informaticieni şi matematicieni s-a mobilizat pentru a afla secretele vieţii din adâncuri, dar la fel de importante au fost şi monitorizarea calităţii aerului, solului, calitatea apei şi a sedimentelor, evoluţia hidromorfologică a Dunării. De asemenea, au fost culese date nu numai despre viaţa acvatică, ci şi despre floră, faună şi avifaună. De implementarea proiectului s-a ocupat un consorţiu din care au făcut parte Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM) Bucureşti - lider, Aquaproiect SA, Universitat fur Bodenkultur Viena, VITUKI Ungaria, Grupul de Diagnoză şi Măsurători SRL - România. Din valoarea proiectului, de 8.140.706 euro (inclusiv TVA), 85 la sută din finanţare a venit, prin POS-T 2007-2013, de la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), restul de 15 la sută fiind asigurat de la bugetul de stat.

"Este un proiect unic, pentru că s-a avut în vedere monitorizarea integrată a factorilor de mediu în zona în care au fost realizate lucrările din proiectul Călăraşi - Brăila. Iar monitorizarea a avut trei etape - înainte de execuţia lucrărilor, în timpul execuţiei lucrărilor şi după execuţia lucrărilor. Ideea a fost de a se aplica un aşa-numit "management adaptativ", în care deciziile se iau în funcţie de posibilul impact asupra mediului, astfel încât eventualele efecte negative să fie minimalizate", ne-a explicat la rândul ei Carmen Andrei, coordonatoarea de proiect din cadrul AFDJ Galaţi.

Sturionii, vedetele proiectului

De departe, "vedetele" proiectului ROMOMED au fost sturionii, specii de pe vremea… dinozaurilor, dar despre a căror viaţă, pe Dunăre, se ştiau, totuşi, destul de puţine comparativ cu dorinţele cercetătorilor. Nu mai puţin de 370 de sturioni au fost capturaţi, "cipaţi" şi ulterior eliberaţi în fluviu, pentru a li se studia comportamentul.

"Până la acest proiect, s-a mers mai mult pe presupuneri privind comportamentul sturionilor. Înainte s-au mai făcut monitorizări ale sturionilor pe Dunăre, însă pe cel mult 20-30 de exemplare. Acum am avut un număr foarte mare de sturioni monitorizaţi, iar datele, desigur, au fost mai cuprinzătoare, atât în ceea ce priveşte locurile de reproducere, hrănire, iernare, cât şi migraţia lor pe Dunăre. Unele aspecte care se ştiau despre viaţa sturionilor au fost confirmate, altele au fost infirmate, cert este că acum avem o bază de informaţii mult mai solidă despre aceste specii. Per ansamblu, am fost surprinşi de capacitatea de adaptare a sturionilor, dar în acelaşi timp ne-am confruntat şi cu această dimensiune a braconajului, o ameninţare, credem noi, chiar mai mare la adresa sturionilor decât lucrările de amenajare a Dunării. În cazul lucrărilor, încercăm să reducem impactul asupra mediului, pe când braconierii nu respectă nici o regulă", ne-a mai spus coordonatoarea de proiect, Carmen Andrei.

Spionii din adâncuri

Un lucru demn de remarcat, totuşi, este că parteneri de nădejde în acest proiect au fost pescarii de bună credinţă, cu adevărat preocupaţi de viitorul Dunării. Cu ajutorul lor au fost capturaţi sturionii ce au fost folosiţi pentru a "spiona" viaţa din adâncuri. Imediat ce se dădea "alarma", echipa din cadrul proiectului se deplasa la faţă locului pentru a măsura exemplarele, a le înregistra şi a le implanta un cip special, cu un cod unic, ce putea fi detectat de staţiile de telemetrie instalate de-a lungul Dunării. Mai mult, datele obţinute de la sturioni erau transpuse pe modelul hidromorfologic al fluviului, astfel încât să existe o imagine completă privind comportamentul sturionilor respectivi.

"Unele dintre cele mai importante date obţinute prin aceste măsurători s-au referit la capacitatea sturionilor de a înfrunta curenţi mult mai puternici decât se considera până atunci. De exemplu, în baza unor măsurători făcute în medii artificiale, în nişte bazine speciale, însă pe sturionul de lac, în SUA, s-a ajuns la concluzia că nu ar putea să depăşească un curent de 1,5 m/s. Măsurătorile in situ, pe Dunăre, au demonstrat, însă, că sturionii sunt mai buni înotători decât se considera şi pot înfrunta şi curenţi mai mari de 2,5 m/s. În fapt, sturionul alege ruta minimei rezistenţe, simte unde curentul este mai mic, se mai şi odihneşte în anumite locuri - îi place stânca mult - şi alege varianta ce presupune cel mai mic efort pentru el. Nu în ultimul rând, pe parcursul proiectului s-au stabilit şi 28 de habitate ale sturionilor, fie că e vorba de hrănire, reproduce sau iernare", a arătat reprezentanta AFDJ Galaţi.

Căzuţi la datorie

Pe de altă parte, monitorizarea sturionilor a dat şi o dimensiune a braconajului. Zeci de sturioni "au căzut la datorie", iar din unii nu au mai rămas decât… cipurile. "Monitorizarea arăta cum un sturion cobora, urca, iar deodată măsurătorile indicau că stă doar la suprafaţă. Când se mergea la faţa locului se găsea cipul băgat într-o sticlă din plastic şi lăsat în apă, pentru a se da impresia că sturionul se mişcă în continuare. Dar au fost şi destule cazuri în care nici cipul nu s-a mai găsit, fiind aruncat în Dunăre sau, pur simplu, distrus... Un alt indicator al braconajului a fost şi acela că, pe parcursul proiectului, au fost prinse foarte puţine femele. În general, când s-au făcut repopulări de sturioni procentul era cam de 70-80 la sută femele. Din ce am prins noi, proporţia era inversă, cam 70-80 la sută erau masculi. Prin urmare, ce s-a întâmplat cu restul? Au fost destule semnale de alarmă în privinţa braconajului, dar despre dimensiunea acestuia sunt încă destule controverse. Este, totuşi, o chestiune care credem că ar merita mai multă atenţie din partea autorităţilor în domeniu…", a precizat Carmen Andrei.

Lucrări hidrotehnice

Un lucru îmbucurător privind datele din proiect a fost acela că s-a constat că formula finală a lucrărilor hidrotehnice nu afectează în mod semnificativ migrarea sturionilor. Cel mai analizat element a fost pragul de fund de pe braţul Bala. Pentru a evita orice efecte nedorite asupra sturionilor, s-a optat să se construiască un prag de fund doar la cota zero metri Marea Neagră - Constanţa (MNC), faţă de cota de 4,21 metri MNC, cât era prevăzut iniţial. "În urma modelării matematice s-a constatat că dacă pragul era la cota de 4,21, viteza din zona pragului de fund ar putea să fie prea mare pentru sturioni, astfel că s-a optat, preventiv, pentru cota zero metri MNC. În acest caz, cert nu sunt probleme, pragul de fund, din stâncă, este stabil, iar rata de trecere a sturionilor a fost de 100 la sută", a arătat reprezentanta AFDJ Galaţi.

Dincolo de asta, însă, baza de date obţinută în cadrul proiectului ROMOMED va putea fi folosită şi ca punct de plecare în alte proiecte viitoare ale AFDJ Galaţi, a precizat directorul general Dorian Dumitru: "La nivel naţional, aveam o lipsă de date privind comportamentul sturionilor, iar acum am obţinut informaţii preţioase privind comportamentul acestora inclusiv în preajma lucrărilor hidrotehnice, date pe care le folosim la proiectele ce le avem în plan privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie. De exemplu, lucrările ce se vor face pe sectorul româno-bulgar vor ţine cont şi de aceste date".

Informaţii "în coadă de peşte"

Dincolo de valoarea datelor obţinute despre viaţa Dunării, există, totuşi, un lucru care umbreşte acest proiect. Mai exact, este vorba de faptul că Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM) Bucureşti, deşi a furnizat rapoartele de monitorizare stipulate în proiect, a clasificat datele brute ale măsurătorilor drept "secret de serviciu". INCDPM invocă în acest sens Convenţia de la Aarhus, potrivit căreia nu pot fi făcute publice date ce ar pune în pericol o specie periclitată. Ideea ar fi ca braconierii să nu obţină informaţii despre sturioni, însă în opinia AFDJ Galaţi, acesta este mai degrabă un pretext al INCDPM de a pune monopol pe o bază de date ce ar putea fi folosită de "concurenţa" din comunitatea ştiinţifică.

"Inclusiv noi, în cele din urmă, am primit aceste date brute, dar ni le-au trimis ca "secret de serviciu". Ele sunt în regulă, există o corelaţie cu rapoartele de monitorizare realizate după prelucrarea datelor, dar pot fi persoane - specialişti sau reprezentanţi ai ONG-urilor - care să dorească să vadă şi ele aceste date brute. Secretizându-le, INCDPM nu a făcut decât să ridice o serie de suspiciuni inutile. Prin urmare, noi am deschis în 2018 o acţiune în instanţă prin care solicităm desecretizarea acestor date. Din punctul nostru de vedere, e vorba de informaţii de interes public, obţinute din bani publici, plus că în rapoarte sunt menţionate inclusiv acele habitate ce se doresc a fi "protejate", cunoscute inclusiv de pescari. În rest, este vorba de date privind trecerea unui sturion la un moment dat, printr-un anumit loc, deci sunt nişte date volatile ce nu ar putea fi folosite în nici un fel de braconieri", ne-a spus directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Acesta s-a arătat convins de faptul că instanţa va face lumină şi în această privinţă. Însă, dincolo de asta, păcat că un proiect de o asemenea anvergură are şi astfel de elemente "în coadă de peşte".

ROMOMED, şapte ani de monitorizare

Proiectul ROMOMED s-a întins, ca durată totală, pe o perioadă de aproape şapte ani, între 2011 şi 2018. Prima fază a proiectului a avut o durată de patru luni (premonitorizare) şi s-a derulat înainte de începerea lucrărilor pe sectorul Călăraşi - Brăila. Faza a doua s-a derulat pe o perioadă de aproape 43 luni şi a presupus monitorizarea factorilor de mediu pe timpul execuţiei lucrărilor. Ultima fază a proiectului, de 36 de luni, a fost o perioadă de monitorizare după execuţia lucrărilor (post-monitorizare). Cerinţa de post-monitorizare a fost solicitată în mod special de DG Mediu din cadrul Comisiei Europene. Rezultatele obţinute au fost publicate de AFDJ Galaţi sub forma unor Rapoarte lunare, Rapoarte intermediare, precum şi în alte rapoarte sau prezentări legate de proiect.

Măsurători în apă, în aer şi pe uscat

ROMOMED este unul dintre cele mai complexe proiecte de monitorizare a mediului derulate în România. Sturionii au fost "vedetele", însă monitorizarea a fost mult mai complexă. De exemplu, pe partea de hidromorfologie, s-au făcut şi măsurări ale debitului curgerii - nivel şi viteza apei, s-au realizat profile batimetrice, dar s-a studiat şi încorporat într-un model matematic 3D şi morfologia albiei. Atunci când vine vorba de ihtiofaună, pe lângă sturioni au fost avute în vedere şi celelalte specii de peşti. Flora şi fauna acvatică a fost analizată mergând până la nivel de măsurare a biomasei de fitoplancton. Monitorizare a inclus, însă, şi flora şi fauna terestră. O atenţie deosebită s-a acordat monitorizării biodiversităţii din siturile Natura 2000.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Peşte de 200 de kg, cu icre în valoare de 20.000 de euro, prins de braconieri

Un exemplar de asemenea dimensiuni - circa doi metri lungime şi aproape 200 de kilograme - are în burtă 12-15 kilograme de icre negre, care valorează pe piaţă peste 20.000 de euro. Pescuitul la morun este interzis prin lege, specia fiind pe cale de dispariţie.

Descoperire revoltătoare, joi dimineaţă, la Galaţi. Trecătorii au observat, aproape de malul Dunării, cadavrul unei peşte (un sturion) de mari dimensiuni: circa doi metri lungime şi circa 200 de kilograme. Peştele era spintecat în zona burţii, semn că suferise o agresiune. Deşi iniţial s-a crezut că peştele - o femelă de morun în vârstă de peste 30 de ani - ar fi fost lovit de elicea unei ambarcaţiuni, la o examinare atentă că a fost spintecat cu bună intenţie, probabil după ce a fost prins de braconieri.

Morunul este pe cale de dispariţie în Dunăre, deoarece aproape un secol a fost pescuit intensiv pentru preţioasele icre negre. Spre exemplu, peştele găsit mort putea avea în burtă între 12 şi 15 kilograme de icre, cu o valoare de circa 20.000 de euro.

Autorităţile au declanşat o anchetă în legătură cu actul de braconaj. Unele surse au indicat faptul că morunul a mai fost observat în ultima vreme, dar viu, în zona dintre Galaţi şi Brăila, precum şi în amonte de Brăila, la Gropeni. Totuşi, nu pare să fie vorba de acelaşi exemplar, cel descoperit joi dimineaţă părând să fi fost omorât de câteva zile sau chiar săptămâni.

Migraţia sturionilor este atent monitorizată de cercetătorii de la Universitatea din Galaţi, care au în derulare un amplu program de salvare a speciei, însă doar o mică parte dintre peşti au microcip pentru monitorizare GPS. În mod normal, în această perioadă a anului morunii migrează în Marea Neagră şi se pregătesc să ierneze la adâncimi de 100-150 de metri. Cercetătorii spun însă că există şi exemplare (circa 2% din populaţia totală) care preferă să ierneze, ca şi somnii, în gropi adânci de pe fundul Dunării.

Deocamdată nu se ştie cine este persoana care a eviscerat morunul găsit mort. Dacă va fi găsit, braconierul  riscă între 2 şi 5 ani de închisoare.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Cum au dispărut sturionii de 200 de milioane de euro din Dunăre

Pescarii români au ajuns să ceară despăgubiri și ajutoare de stat pentru că de 17 ani nu mai pot prinde legal sturioni din cauza prohibiției impuse pentru a nu se ajunge la dispariția speciilor.

România a început acum două decenii un program masiv de repopulare a Dunării și brațelor Deltei cu sturioni (morun, păstruga, nisetru, cega), după ce în perioada comunistă aceștia ajunseseră la limita dispariției. Demersul s-a dovedit un eșec.

Cu bani europeni, s-a cumpărat puiet în valoare de 18 milioane de euro. Dacă 50% din sturioni ar fi ajuns la maturitate, proces care durează minimum zece ani, peștele ar fi valorat acum peste 200 de milioane de euro, conform specialiștilor.

Ministerul Mediului și organizațiile de profil au constatat însă, după 2020, că rezerva de sturioni din Dunăre este, da fapt, la fel de mică ca acum 17 ani, când pescuitul a fost interzis. Din acest motiv prohibiția a fost extinsă pe termen nelimitat.

În acest interval, câteva firme și asociații au avut totuși permise speciale pentru a pescui sturioni. Derogările erau motivate prin scopuri științifice și de repopulare a fermelor de acvacultură care cresc speciile ce produc icre negre.

Reducerea populației de sturioni din Dunăre, care a atras apoi prohibiția, a stârnit nemulțumirea celor care trăiesc din pescuit. Pescarii acuză că Ministerul Mediului i-a „condamnat la sărăcie”. Aceasta pentru că numărul tot mai mic de exemplare de sturioni din Dunăre și Deltă a determinat autoritățile din România să interzică pescuitul și comercializarea sturionilor sălbatici în ultimii aproape 17 ani. Decizia benefică teoretic naturii i-a afectat pe pescari. Acești spun că nu înțeleg ce rost a avut prohibiția din ultimii 17 ani, dacă Dunărea nu a fost repopulată cu sturioni.

„Eu sunt pescar de 30 de ani, pescar profesionist. Am învățat meseria asta de la tatăl meu, și el a fost pescar toată viața. Țin minte când eram mic, mergeam la pescuit de nisetru, morun. Prindeam 2-3 pești de peste 100 de kilograme și eram asigurați pentru șase luni. Avem carne și obțineam și bani din vânzarea unei părți din pește, iar dacă găseam și icre, totul era și mai bine”, povestește Alexandru Dondre pentru Europa Liberă.

Disperați că nu își mai pot întreține familiile, 50 de pescari au dat în judecată Ministerul Mediului în urmă cu un an, cerând să fie permisă capturarea acestor specii. Procesul se judecă la Tribunalul Tulcea. Pescarii susțin, în documentele trimise în instanță și consultate de Europa Liberă, că autoritățile nu pot lua această decizie - interzicerea pescuitului la sturioni pe termen nelimitat - fără să acorde compensații pescarilor. Aceasta și pentru că oricum capturarea sturionilor a fost interzisă în ultimii 17 ani, tocmai pentru ca autoritățile să repopuleze Dunărea și Delta.

În apele dulci ale Dunării trăiesc patru specii de sturioni: morun, păstruga, nisetru, cega. Specii rare care au nevoie de 10-15 ani ca să ajungă la maturitate, să se reproducă și să producă icre negre. Doar cega are nevoie uneori doar de cinci ani. Odată ajuns la maturitate, un exemplar trece de 100 de kilograme și poate ajunge ușor și 250-400 de kilograme.

La limita dispariției

Pescuitul excesiv al acestor pești a început în perioada comunistă și a continuat în primul deceniu de după Revoluție. Până în anii 1990, România era pe locul 3 în lume la exportul de caviar, după Rusia și Iran. În perioada comunistă erau pescuite anual puțin peste o mie de tone de sturioni, iar exportul de icre negre ajungea și spre 50.000 de kilograme anual. Primii ani de capitalism au fost un dezastru pentru aceste specii, care au fost braconate masiv pentru profitul rapid. Un kilogram de caviar ajungea atunci la peste 5.000 de dolari (acum sare și de 10.000 de euro). Este vorba de produse provenite de la specii sălbatice.

„În urma supra-pescuitului în perioada 1990 – 2000, a reducerii unor habitate esențiale de reproducere și hrănire a puilor prin bararea Dunării la Porțile de Fier (n.r. - investiție finalizată în 1972) și degradării calității mediului lor de viață din Dunăre și mare, toate speciile de sturioni din Dunărea inferioară sunt considerate amenințate și pe cale de dispariție”, ne-a explicat specialistul Marian Paraschiv, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

Centrul universitar din sud-estul țării a fost implicat în ultimii ani în mai multe proiecte de repopulare și monitorizare a speciilor de sturioni din Dunăre.

Pentru a preveni dispariția totală a acestor specii din bazinul Dunării Inferioare, cursul fluviului de după Porțile de Fier, autoritățile din România au apelat la prohibiție. În 2006, s-a interzis pescuitul sturionilor pentru zece ani. În 2016, decizia a fost prelungită încă cinci ani. În 2021, prohibiția a fost prelungită pe termen nedeterminat. Decizia implică faptul că atât pescuitul, cât și comercializarea speciilor sălbatice de sturioni să fie considerate ilegale.

Bani din apă dulce

Valoarea economică reprezintă principalul motiv pentru declinul dramatic al sturionilor atât din Dunăre, cât și la nivel mondial. Sturionii sunt specii de apă dulce cu o carne apreciată de gurmanzi, a căror exemplare ajung să cântărească și câteva sute de kilograme. În plus, femelele produc celebrul caviar (icre negre). Caviarul reprezintă ouăle nefertilizate de sturioni. De obicei, acestea sunt recoltate de la femele de sturioni ucise înainte ca ouăle să se spargă.

Pescuitul excesiv început în perioada comunistă și continuat apoi după 1989 a făcut că la începutul anilor 2000 să fie raportate capturi de sub zece exemplare mature din apele Dunării și a Deltei. Sesizările de la organizațiile de mediu au determinat autoritățile din România să interzică din 2006 pescuitul și comerțul cu sturioni crescuți în sălbăticie. Din acel moment, în România s-au putut valorifica doar exemplare crescute în acvacultură, în ferme piscicole. În România, sturionii sunt crescuți pentru icrele lor în 40 de ferme. Perlele negre ale gastronomiei sunt recoltate însă abia după șapte ani, cât durează până când un peștele ajunge la maturitate și poate să producă celebrul caviar.

Repopularea

Decizia de impunere a prohibiție din 2006 a fost luată de Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA, instituție din subordinea Ministerului Agriculturii) în urma unei recomandări CITES (Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora / Convenția asupra Comerțului Internațional cu Specii în pericol din faune și flora sălbatică).

La recomandarea Uniunii Europene, după prohibiție s-a început repopularea Dunării și a Deltei cu puiet de sturion. Statul român și UE au cheltuit doar până în anul 2015 aproape 20 milioane euro pentru repopularea cu sturioni a Dunării. În acest interval (2006-2015) aproape trei milioane de pui de sturion, în special morun și nisetru, au fost eliberați în sălbăticie, inclusiv 20.000 de nisetri puși la dispoziție de WWF (World Wildlife Fund).

După 2015 s-au mai investit anual - din surse de la bugetul de stat, donații sau finanțări europene - încă șapte milioane de euro, conform datelor obținute de Europa Liberă. O mare parte din repopularea Dunării cu sturioni s-a făcut printr-un proiect în care a fost implicată și ferma de acvacultură din Tămădău, județul Călărași. Unitatea este deținută de Robert Răduță, unul dintre cei mai importanți investitori în acvacultură. Robert Răduță a început să fie cunoscut în mediul de afaceri românesc după ce a reușit să concesioneze lacul de la Sărulești, care, datorită exemplarelor mari de crap, sărite de 30 de kilograme, a permis organizarea, în România, a primului campionat mondial de pescuit la crap. La fermă erau aduși sturioni sălbatici, de peste 100 de kilograme, recoltați din Dunăre, care erau ținuți în bazine speciale până la reproducere. După ce icrele erau depuse și fecundate, reproducătorii erau eliberați din nou în Dunăre, după ce, inițial, le erau atașate sisteme de urmărire prin GPS. În acest fel, cercetătorii europeni puteau urmări, prin satelit, migrația acestor pești aflați pe cale de dispariție. Ulterior, puii de sturion sălbatic erau crescuți în captivitate, iar o parte dintre aceștia, în jur de 150.000, urmau, conform contractului, să fie eliberați în mediul natural pentru repopulare.

Eșecul

Un raport din 2020 al Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare „Delta Dunării” (INCDD) din Tulcea considera că acest declin dramatic al populației de sturioni din anii anteriori prohibiției nu a fost oprit în totalitate. Declinul e cauzat de „îndelunga exploatare exagerată, reducerea habitatului, dar și de durata de viață și ciclul lung de reproducere a peștilor”.

Potrivit studiului INCDD, populația de păstrugă și de morun a crescut după interzicerea pescuitului și după repopulare, iar cercetătorii afirmă că înmulțirea pe cale naturală există încă la „cote semnificative “. Nisetrul însă, nu pare a depune icre în sălbăticie.

Potrivit unor estimări din acest studiu, numai 1% dintre sturionii care populau pe vremuri apele Dunării înoată acum în sălbăticie.

Cercetătorii de la INCDDD aveau probe că sunt încă șase specii de sturioni în Dunăre. Morunul, păstruga și nisetrul se află pe lista speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Cega se numără printre speciile amenințate cu dispariția. Șipul, prezent și el în regiune pe vremuri, a fost declarat dispărut în bazinul Mării Negre, iar viza, o altă specie de sturion, este și ea considerată ca fiind „posibil dispărută”.

Dacă jumătate din puietul de sturion „deversat” în Dunăre doar în perioada 2006-2012 ajungea la maturitate, acest pește ar fi valorat minimum 200 de milioane de euro. (Raport al Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați din anul 2014)

WWF a fost una dintre organizațiile non-guvernamentale cele mai implicate în protejarea sturionilor și împiedicarea dispariției lor. WWF a realizat mai multe studii din care a reieșit că speciile de sturioni din România sunt în pragul dispariției în ciuda investițiilor în programe de repopulare. Proiectele doresc „să reducă exploatarea sturionilor din Dunăre, critic amenințați cu dispariția în România și Bulgaria, și să asigure supraviețuirea, pe termen lung a acestor specii cu valoare naturală și economică ridicată”, susțin reprezentanții WWF.

Eșecul repopulării Dunării cu sturion, deși s-au lăsat în apă milioane de puieți pe care s-au cheltuit milioane de euro era constatat și de Ministerul Mediului în primăvara anului trecut. În ordinul de ministru al Mediului prin care este prelungită prohibiția pe termen nedeterminat se precizează că printre motivele deciziei este „faptul că programele de repopulare au avut rezultate puțin încurajatoare și populația de sturion este încă în pericol”.

Pescuitul ilegal, legalizat de ANPA?

Deși capturarea sturionilor din Dunăre este ilegală, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) ar fi găsit o metodă pentru a acorda licențe de pescuit.

Romfish, una dintre asociațiile de pescari din România, a sesizat comisia de mediu a Camerei Deputaților de faptul că sturionii sunt pe cale de dispariție și din cauza că ANPA ar fi permis și după 2006 pescuitul acestor specii, când a fost declarată prohibiția. Europa Liberă a consultat o parte din aceste documente, acte care au fost trimise de parlamentari și la Parchetul General.

După 2006, ANPA a acordat licențe de pescuit științific sau pentru reproducere în ferme de acvacultură mai multor firme sau asociații de pescari. Este vorba de firma Kaviar House SRL din București, Aquarom Elite Distributions SRL, Răduță Sporting Tours SRL, Organizația Pescărească „Dunărea de Jos” și ICDEAPA (Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură) din Galați.

Mai mult, un raport al Curții de Conturi constată că aceste autorizații eliberate începând chiar cu 2006 s-a făcut cu încălcarea legislației. Din același control reiese că deși Organizația Pescărească „Dunărea de Jos” nu avea fermă de acvacultură pentru a primi permise speciale de pescuit pentru exemplare necesare reproducției această asociație a primit permise speciale de pescuit. Inspectorii Curții de Conturi au constatat că Organizația Pescărească „Dunărea de Jos” vindea de fapt apoi captura de sturion sălbatic către Răduță Sporting Tours SRL.

Ancheta ratată

Reprezentanții Parchetului General ne-au transmis că dacă s-a făcut o sesizare aceasta va fi cercetată, dar că în acest moment nu ni se pot oferi alte informații în legătură cu cea primită de la Camera Deputaților.

Răduță Sporting Tours SRL, firma care a beneficiat cel mai mut de pe urma acestor permise speciale de pescuit, este deținută de Robert Răduță, cel care s-a implicat și prin ferma de la Tămădau, județul Călărași, în repopularea Dunării cu puiet de sturion. El a devenit cunoscut ca patron al complexului piscicol de la Sărulești, unde a avut loc cupa mondială la pescuit de crap în anul 2002. Am încercat să îl contactăm pe Robert Răduță, dar până în acest moment nu a răspuns solicitărilor noastre.

În 2014, acesta a fost audiat de anchetatorii Parchetului General într-un dosar de trafic și comercializare de sturioni. În final, dosarul a fost închis și omul de afaceri nu a fost pus sub acuzare. Ancheta declanșată de procurorii Parchetului General și de cei de la Inspectoratul General al Poliției a dus la confiscarea a patru tone de sturion. De asemenea, s-au găsit și sute de kilograme de icre negre. Raduță spunea la acel moment pentru Pro TV că produsele provin din acvacultură și sunt astfel legale. „Peștii din sălbatic pe care i-am folosit la reproducere i-am cipat, fișat și i-am eliberat. Am dat o declarație despre braconaj, despre sturioni, ce se întâmplă cu reproducerea. Am adus documente care atesta proprietatea peștilor confiscați. În ferma mea nu există mie în mie peste braconat”, spunea afaceristul.

Organizația care a probat comerțul cu sturion

Dacă procurorii nu au reușit până acum să probeze cazuri de comerț ilegal cu sturion, doar mici dosare de pescari care prindeau și astfel de specii, WWF a realizat un raport anul trecut din care reiese că România ar fi lider regional la comerțul ilegal cu sturion și caviar. Aproape o treime din eșantioanele de produse provenite de la sturioni (caviar, carne de sturion), cumpărate în cadrul unui studiu de piață al organizației WWF în perioada 2016-2020, au fost ilegale, iar autoritățile au raportat 214 cazuri de braconaj.

În total, 82 de cazuri de trafic de sturioni (comerț, braconaj și utilizarea echipamentelor de pescuit interzise) au fost raportate în România pentru perioada aprilie 2016 - decembrie 2020. În România, 52 de probe provenite de la sturioni au fost obținute în 81 de vizite: în magazine (16 mostre), în restaurante sau baruri (11 mostre), dintr-unul intermediar (11 mostre), în achiziții online (6 mostre), la instalații de acvacultură (3 mostre) și piețe (2 mostre), de la pescari (2 mostre) și la un eveniment privat (1 eșantion). Dintre acestea, 33 de probe au fost carne și 19 caviar. Din cele 52 de mostre cumpărate în România, 25 (48%) au fost vândute ilegal.

europalibera.org

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.