Imobile emblematice ale Galaţiului, reproduse prin butaforie

[dcp100168]

Imobile emblematice, reproduse prin butaforie

* Imagini ale Galaţiului din perioada interbelică, reconstruite la scara 1 la 1

Astăzi va fi inaugurat un prim modul care reproduce, la dimensiuni de 16 pe 20 de metri, clădirea Bursei şi cea a Teatrului Papadopol.

Primăria Galaţi a lansat un proiect în cadrul căruia vor fi reproduse faţadele unor clădiri reprezentative din trecutul oraşului, cu mijloacele butaforiei utilizate la construirea decorurilor din industria cinematografică. Astăzi va fi inaugurat un prim modul care reproduce, la dimensiuni de 16 pe 20 de metri, faţadele unor clădiri emblematice, cum ar fi clădirea Bursei şi cea a Teatrului Papadopol. „Încercăm să aducem în memoria gălăţenilor clădiri care au fost reprezentative pentru Galaţiul de altă dată. Am reuşit să refacem faţada fostei clădiri a Bursei, bombardată în 1944, Casa Sacomanu, Casa Helder şi clădirea Teatrului Papadopol.

Intenţionăm ca aceste butaforii şi altele care vor fi construite pe viitor să rămână construcţii permanente, amplasate în zona platoului de la Sala Sporturilor, pentru a readuce în memoria gălăţenilor ce a fost odată", ne‑a declarat primarul Galaţiului, Marius Stan.

Imobile emblematice

Clădirea Bursei se afla, alături de Palatul Navigaţiei, pe locul actualului sediu al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos. Imobilul Bursei de Comerţ şi Mijlocitorii de Schimb şi de Mărfuri Galaţi a fost inaugurat pe 4 iunie 1881 şi a intrat sub autoritatea Camerei de Comerţ. Casa Helder, a unui vestit bijutier din perioada interbelică, Maurice Helder, era vestită pentru ceasul care se afla în turnul acesteia. Inscripţia de pe cuveta ceasului se referea la vasul de luptă al Flotilei de Dunăre - „Monitoru Brătianu", lansat la apă pe 19 septembrie 1907. Casa Sacomanu, era situată pe strada Domnească, lângă actualul sediu al Prefecturii Galaţi. A fost demolată în anii '80, pentru ca în jurul sediului Judeţenei PCR să fie construit un campus al activiştilor, format din Blocul Cristal, Cantina Partidului şi o sală de conferinţe, numită „Fabrica de Aplauze".

Teatrul în care a conferenţiat Caragiale

Teatrul Papadopol a fost cons­truit în 1898, pe strada Braşoveni, de către Aristide Papadopol Calimah (1838-1917). În 1896, Primăria a cumpărat terenul necesar, dar nu a putut începe construcţia, din cauza lipsei de fonduri. Continuând această iniţiativă, Aristide Papadopol a construit teatrul care i-a purtat numele. Inaugurarea a avut loc pe 28 decembrie 1898, cu spectacolele „Fântâna Blanduziei" de V. Alecsandri şi „Alecsandri la Mirceşti" de V.A. Urechia, rolurile principale fiind interpretate de Constantin Nottara, Aristizza Romanescu şi Iancu Brezeanu. Pe 30 martie 1900, Ion Luca Caragiale, în cadrul singurei sale vizite la Galaţi, a susţinut o conferinţă la Teatrul Papadopol, în care şi-a prezentat ultimele lucrări: „La hanul lui Mânjoală", „Cănuţă, om sucit", „Boborul!", „CFR", „Baioneta inteligentă". Publicul gălăţean l-a răsplătit pe maestrul dramaturgiei româneşti cu „foarte multe aplauze şi strigăte de bravo".

„Teatrul închide crâşmele"

Propunerea de a se construi un teatru în Galaţi a fost susţinută şi de M. Kogălniceanu, care, vizitând Galaţiul, declara: „Faceţi a se cons­trui teatrul! Ocupaţi-vă de lucrări serioase şi statornice pentru care vă vor binecuvânta urmaşii. Teatrul închide crâşmele şi cafenelele, dă nutriment spiritului".

romanialibera.ro

1. CLĂDIREA BURSEI

Clădirea Bursei se afla alături de Palatul Navigaţiei, pe locul unde astăzi se află sediul AFDJ. Imobilul a fost distrus la bombardamentele aviaţiei germane, Luftwaffe, din zilele de 23-26 august 1944.

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a fost promulgată Legea organizării Camerelor de Comerţ din 2 octombrie 1864. Prin această lege se creau organismele care să înlesnească schimburile între comunităţi, să garanteze credibilitatea şi să deschidă noi drumuri şi trasee comerciale. Legea din vremea lui Cuza a suportat modificări succesive în anii 1886 şi 1905, în urma cărora, la Galaţi a funcţionat „Camera de Comerciu a circumscripţiunei a VI-a”, cuprinzând judeţele Covurlui, Tutova şi Fălciu.

Deschiderea Burselor din Bucureşti, Iaşi, Brăila şi Galaţi s-a făcut la 1 Decembrie 1882.

Imobilul „Bursei de Comerţ şi Mijlocitorii de Schimb şi de Mărfuri” Galaţi a fost inaugurat în 4 iunie 1881 şi a intrat sub autoritatea Camerei de Comerţ.

Clădirea a fost una din operele reprezentative ale arhitectului Toma Dobrescu (1862-1934), iniţial licenţiat în drept, care a învăţat marea artă a construcţiei la Paris. S-a întors în ţară în anul 1891 şi a deţinut până în anul 1902 funcţia de arhitect al Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor.

2. TEATRUL PAPADOPOL

A fost construit în anul 1898, pe strada Braşoveni, de către Aristide Papadopol Calimah (1838-1917), un negustor bogat.

Propunerea de a se construi un teatru le-a fost sugerată edililor Galaţiului chiar de către primul ministru Mihail Kogălniceanu, care, vizitând oraşul, declara: „Faceţi a se construi teatrul! Ocupaţi-vă de lucrări serioase şi statornice pentru care vă vor binecuvânta urmaşii dumneavoastră. Teatrul este stabilimentul civilisatoriu al poporaţiunii. Teatrul închide crâşmele şi cafenelele. Teatrul dă nutriment spiritului”.

În anul 1896, Primăria a cumpărat terenul necesar, dar nu a putut începe construcţia, din cauza lipsei de fonduri. Continuând această iniţiativă, Aristide Papadopol a construit în anul 1898, pe strada Braşoveni, teatrul care i-a purtat numele. Strada Braşoveni începea în Piaţa Regală, în centrul căreia era amplasată atunci statuia lui Costache Negri.

Inaugurarea teatrului a avut loc în ziua de 28 decembrie 1898, în prezenţa lui Petre Grădişteanu, directorul general al teatrelor şi a lui V.A. Urechia, cu spectacolele „Fântâna Blanduziei” de V. Alecsandri şi „Alecsandri la Mirceşti” de V.A. Urechia, rolurile principale fiind interpretate de Constantin Nottara, Aristizza Romanescu, Iancu Brezeanu şi alţii.

Pe 30 martie 1900, marele dramaturg român, Ion Luca Caragiale, în cadrul singurei sale vizite la Galaţi, a susţinut o conferinţă la Teatrul Papadopol, în care şi-a prezentat ultimele lucrări: „La hanul lui Mânjoală”, „Cănuţă, om sucit”, „Boborul!”, „CFR”, „Baioneta inteligentă”, astfel încât publicul gălăţean „entuziast şi impresionat adânc”, l-a răsplătit pe maestrul umorului românesc cu „foarte multe aplauze şi strigăte de bravo” (, ziarul „Orientul”, 1 aprilie 1900).

Tot în anul 1900, Fani Tardini a dat o reprezentaţie pe scena Teatrului Papadopol din Galaţi, jucând pentru prima oară piesa „Cocina”.

Pe 16 octombrie 1911, în chiar ziua inaugurării statuii ridicate de gălăţeni, prin subscripţie publică, în memoria poetului Mihail Eminescu, aceasta fiind prima statuie ridicată în România şi evident şi în lume în memoria poetului naţional, în sala Teatrului Papadopol a avut loc loc un festival omagial dedicat poetului, prefaţat de conferinţa lui C. Rădulescu-Motru „Ce este Eminescu pentru cultura română”.

În timpul Primului război mondial, în anul 1916, se propune amenajarea Teatrului Papadopol pentru găzduirea refugiaţilor de pe linia frontului, pâna se vor întoarce la locuinţele lor. „În oraşul Galaţi – se menţionează într-un raport către Primărie – se află un număr mare de funcţionari, din Cadrilater şi Dobrogea. Unii dintre ei se află într-o completă lipsă de mijloace de existenţă, lipsindu-le chiar strictul necesar pentru viaţă.”

Teatrul Papadopol a funcţionat din 1889 până în 1941.

3. Casa HELDER

Casa era vestită pentru ceasul care se afla în turnul acesteia. Inscripţia de pe cuveta ceasului se referea la vasul de luptă al Flotilei de Dunăre – „Monitoru Brătianu” – lansat la apă pe data de 19 septembrie 1907 şi care a fost în activitate până ce a fost avariat, 24 august 1944 şi apoi capturat de ruşi.

M. Helder, cunoscut comerciant de bijuterii şi ceasuri, avea pe strada Domnească un magazin impozant la vitrina căruia se strîngea multă lume pentru a admira bijuteriile şi ceasurile de aur.

Despre casa acestuia, scriitorul Crişan V. Muşeţeanu notează în cartea sa „Lumea copilăriei mele”: „N-am ştiut când şi-a făcut averea şi clădit casa. O casă mare, cu două etaje şi cu un turn, parcă ar fi fost unul din turnurile primăriei vieneze, şi-n turn un ceas mare cât o roată de car care bătea orele şi jumătăţile de oră şi care mergea cu regularitate astronomică.”

În tezaurul Catedralei Episcopale „Sf. Nicolae şi Sf Andrei” din Galaţi se află o „tavă argintată” donată de M. Helder, având următoarea însemnare: „pe această tavă s’a prezentat tradiţionala pâine şi sare ori de câte ori neuitatul rege Carol I a vizitat oraşul Galaţi. Donaţiunea M. Helder, Catedralei Episcopale din Galaţi cu prilejul sfinţirei ce a avut loc la 6 august 1917”.

În anul 1934, Biblioteca „V.A. Urechia” a primit o importantă colecţie de „obiecte de artă şi antice, cu valoare istorică”, care au aparţinut lui M. Helder, donate de soţia şi fiica acestuia. În actul de donaţie era menţionat: „de pe urma decedatului nostru soţ şi tată au rămas mai multe obiecte de artă şi antice, cu valoare istorică, pe care noi am socotit că e mai nimerit să fie donate spre păstrare şi amintire în muzeul actualmente pe lângă Biblioteca «Urechia» şi care, cu timpul, va deveni muzeu al oraşului Galaţi. Vă rog să binevoiţi a lua în primire următoarele obiecte cu rugămintea de a fi păstrate şi expuse în aşa fel încât să reiasă oricând la iveală gândul cu care au fost oferite de donator”.

Maurice Helder a fost tatăl marii pictoriţe Jeanne Coppel (3 mai 1896–1 noiembrie 1971), a cărei operă formată din lucrări de pictură în ulei, guaşă, acuarelă, reliefuri, colaje, a fost apreciată de critica de artă, mai ales pentru profunzimea şi rezonanţa poetică, pentru echilibrul arhitectural perfect.

4. CASA SACOMANO

Era situată pe strada Domnească, la numărul vechi 136/146, număr nou 86, pe locul de lângă Palatul Prefecturii. În anii 70-80, în Casa Sacomano funcţiona , sediul societăţii de stat de asigurări, ADAS, la parter fiind o agenţie CEC şi Restaurantul „Vânătorul”, care o vreme a funcţionat cu regim special, având statutul de „Cantina Partidului”, la care aveau acces numai activiştii PCR. Casa Sacomano a fost demolată în anii 80, când autorităţile comuniste au început proiectul de construire în jurul sediului Judeţenei PCR a unor clădiri care să găzduiască centrul de putere. Printre acestea, Blocul Cristal, în care ar fi urmat să se mute activiştii PCR, dar şi Cantina Partidului. Pe locul pe care fusese Casa Sacomano urma să fie construită sala de conferinţe a Judeţenei PCR, căreia i se spunea „Fabrica de Aplauze”.

După ce proiectul folosirii structurii ridicate în 1988-1989 pentru construirea Centrului de Afaceri a eşuat pentru a doua oară, structura de rezistenţă a „Fabricii de Aplauze” va fi folosită pentru construirea noului sediu al Primăriei. Potrivit primarului Marius Stan, faţada clădirii va reproduce elementele arhitectonice ale faţadei din perioada interbelică.

În anul 1867, lângă Casa Sacomanu, a fost construită casa doctorului Aristide Serphioti, o clădire impunătoare, cu o arhitectură deosebită, cu un balcon spre strada Domnească, susţinut de fete înaripate. Este vorba de clădirea de pe str. Domnească nr. 52, aflată în restaurare.

presagalati.ro

[Mikka]

1. Teatrul Papadopol

2. Bursa

3. In dreapta imaginii -ceea ce e numita Casa Sacomano

[dcp100168]

La două săptămâni după avariere, butaforia de la Sala Sporturilor, dusă în depozit

Butaforia de pe platoul Sălii Sporturilor - mai precis ceea ce mai rămăsese în picioare din ea - a fost ieri demontată bucată cu bucată de salariaţii Ecosal, urcată în remorcă şi dusă în depozitul Primăriei. Măsura vine la mai bine de două săptămâni după ce rafalele puternice de vânt au pus la pământ o bucată din „clădire”.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei municipiului Galaţi, Mihai Costache, butaforia va fi reparată pe cheltuiala firmei constructoare şi reasamblată într-o altă zonă a oraşului. Unde? Surpriză! Când? Peste câteva luni, când vremea se va încălzi. Municipalitatea nu ne-a putut spune cum se numeşte firma constructoare şi cât a costat lucrarea, precizând că în acest moment butaforia aparţine Primăriei.
Celor care n-au aflat care a fost scopul ansamblului amplasat cu ocazia Serbărilor Galaţiului le spunem că, prin intermediul lui, Primăria a încercat să aducă în memoria gălăţenilor clădiri reprezentative pentru Galaţiul de altă dată. Butaforia reproducea faţadele a patru imobile: clădirea Bursei - bombardată în 1944, Casa Sacomanu, Casa Helder şi clădirea Teatrului Papadopol.

viata-libera.ro