Conacul boierului Tache Anastasiu din Călmăţui

[dcp100168]

Conacul boierului Tache Anastasiu din Călmăţui

Satul Călmăţui, comuna Griviţa, se poate mândri cu cel puţin două “comori”, cele două monumente de patrimoniu: Biserica din Călmăţui, cu hramul Sfinţilor Mucenici Gheorghe şi Dimitrie, şi Conacul boierului Dimitrie (Tache) Anastasiu (1836-1900).

Familia elină Anastasiu este cea care, la începutul veacului al XIX-lea, a înfiinţat satul Călmăţui. Conacul din Călmăţui, monument de patrimoniu categoria B, este într-o avansată stare de degradare. Într-un dialog ilar între vechi şi nou, în curtea conacului boieresc tronează un modern punct sanitar din termopan, investiţie care a costat 150.000 lei, cu TVA cu tot.

O sală de grădiniţă

“Am încercat în ultimii ani să amenajăm într-una din camerele fostului conac o sală de grădiniţă. Însă fiind clădire de patrimoniu, nu am avut voie să intervenim prea mult. Am făcut mici reparaţii şi ca să funcţioneze grădiniţa a trebuit să facem şi punctul sanitar”, ne explică Niţu Chebac, primarul comunei Griviţa.

Conacul din Călmăţui este una din casele în care a locuit juristul şi fostul prefect de Tecuci Tache Anastasiu (1836-1900). Tache este nepotul boierului Alexie Anastasiu şi, înainte de a trece la cele veşnice, el a lăsat Academiei Române Conacul din Călmăţui şi pe cel din Ţigăneşti. După moartea sa, în semn de recunoştinţă, Academia Română a înfiinţat o fundaţie şi cu veniturile familiei Anastasiu a transformat Conacul din Călmăţui în şcoală de opt clase. O vreme aici au învăţat carte copiii din Călmăţui şi din Griviţa. Documentele vremii arată că aici era o şcoală agricolă, unde fiii satului învăţau să facă agricultură. Elevii beneficiau nu numai de educaţie, ci şi de îmbrăcăminte gratuită. Ba chiar, cei cu rezultate deosebite erau îndrumaţi către şcoli înalte, spun arhivele Academiei Române.

Delăsare şi neputinţă

În ultimii ani, potrivit legii, Conacul boierului Tache Anastasiu a intrat în administrarea şi în grija Primăriei Griviţa.

La faţa locului, într-o zi de toamnă târzie, am surprins Conacul de la Călmăţui într-o stare de plâns. Pereţii imobilului sunt crăpaţi, scările fisurate, uşile vechi de peste un veac scârţâie a suferinţă. "Din câte ştiu, în ultimele două decenii nu s-au făcut mari reparaţii. Doar s-a văruit. Prin anul 2000, în foişorul de la etaj au fost făcute mici reparaţii, fiindcă geamurile erau vechi şi sparte şi ploua în interior. În 2005, am încercat şi noi să reparăm o sală pentru clasa de grădiniţă; am tras apă curentă, am pus pompe de apă şi am făcut toaleta, lucrare care a ajuns 150.000 lei, cu TVA cu tot”, ne explică primarul de Griviţa.

DJCPN Galaţi zice că nu e bine

Numai că puţinele intervenţii asupra Conacul boieresc de la Călmăţui au fost făcute fără avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi. “În anii 2009 şi 2010 am sesizat Primăria Griviţa, după ce am ajuns la faţa locului, în legătură cu unele nereguli şi cu faptul că intervenţiile nu au fost realizate potrivit Legii patrimoniului naţional. Nu are ce căuta punctul sanitar în imediata apropiere a clădirii. Dacă ar fi cerut avizul nostru poate ar fi aflat că distanţa de protecţie în cazul unui monument de patrimoniu de la sate este de 200 de metri. În acest sens, am trimis adrese la Primăria Griviţa, dar nu am primit niciun răspuns”, spune Marius Mitrof.

Conacul lui Anastasiu trage să moară încet, încet la fel ca atâtea alte clădiri de patrimoniu. Poate noul Guvern şi administraţiile locale vor regândi situaţia monumentelor noastre şi poate vor găsi resurse pentru salvarea lor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Conacul boierului Tache Anastasiu se transformă într-o ruină

La începutul anului 2013, "Viaţa liberă" scria despre conacul boieresc de la Călmăţui şi trăgea un semnal de alarmă cu privire la monumentul de patrimoniu (categoria B), care riscă să piară din cauză că autorităţile nu au investit în întreţinerea şi restaurarea lui. La vizita noastră, de săptămâna trecută, din comuna Griviţa, am găsit conacul boierului Dimitrie (Tache) Anastasiu, fost jurist, prefect de Tecuci şi senator de Covurlui, în aceeaşi stare jalnică.

Construcţia este extrem de degradată, cu pereţii fisuraţi şi coşcoviţi, cu stâlpii de rezistenţă foarte şubrezi, care nu a mai suferit lucrări de reparaţii ca la carte de foarte mulţi ani. Dezastru am găsit şi în curtea conacului, care va deveni o ruină dacă autorităţile nu vor face eforturi pentru a investi în el. Dar nu după ureche, aşa cum au făcut până acum, neconsultând specialiştii din cadrul Direcţiei pentru Cultură.

L-am întrebat pe primarul Niţă Chebac cum şi când are de gând să restaureze monumentul de patrimoniu, însă a afirmat că bugetul Primăriei nu permite astfel de lucrări. Acesta a avansat ideea restaurării monumentului cu bani europeni, dar până la a obţine sumele necesare este cale lungă.

Biserica, motiv de mândrie printre săteni

Biserica „Sfântul Dumitru” din satul Călmăţui, construită în anul 1809 şi refăcută între 1862-1865, este tot o moştenire a fostului prefect Tache Anastasiu. Însă de monument şi terenul aferent s-au îngrijit reprezentanţii Bisericii, iar totul arată acum ca un colţ de rai.

În semn de recunoştinţă faţă de donatorul Tache Anastasiu, Academia Română a construit în curtea bisericii, în partea de nord, un cavou din marmură albă şi o cruce neagră din marmură neagră de Carrara, cu o înălţime de 4,50 m. Pe crucea neagră se află o inscripţie simplă: „TACHE P. ANASTASSIV 1836-1900”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Conacul lui Take Atanasiu de la Griviţa, monument istoric în ruină schimonosit cu termopane

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi va merge în control pentru a vedea ce se întâmplă cu acest conac şi de ce primăria din localitatea Griviţa, cea care se presupune că ar fi proprietarul imobilului, refuză să aloce bani pentru reabilitarea lui.

Conacul construit de Take Atanasiu în localitatea gălăţeană Griviţa, altădată o bijuterie arhitectonică, acum tinde spre a deveni o ruină. Însă, în loc să o repare, Primăria Griviţa, în proprietatea căreia ar fi conacul, a înlocuit tâmplăria originală de lemn cu termopane. „Desprinderi de tencuială, tasare a terenului, lipsa ferestrelor şi a uşilor la câteva încăperi ale anexelor, intervenţii făcute după bunul plac (înlocuirea tâmplăriei cu PVC alb la partea de conac ce servea drept cămin cultural), toate îţi conferă o imagine deprimantă, dezolantă”, spune cu tristeţe Marius Mitrof, consilier cultural, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, după seria de corespondenţă purtată cu Primăria Griviţa referitoare la starea în care se află monumentul istoric, neprimind nici un răspuns, anul acesta (2015) va întreprinde un control, unde va constata modul în care Primăria Griviţa, în calitate de proprietar al monumentului istoric Conacul lui Tache Anastasiu de la Călmăţui, şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege.

Dimitrie P. Anastasiu, cunoscut ca Take Anastasiu, a cumpărat moşia de la Călmăţui în jurul anilor 1880. Din datele deţinute de experţii culturali şi istoricii gălăţeni, nu se ştie dacă pe această moşie exista acest conac sau a fost construit de Take Anastasiu ulterior. „Stilul eclectic, în care regăsim unele elemente clasicizante ale Greciei Antice, ca semn al obârşiei comanditarului, îmbinat cu elementele vernaculare, conduc la ideea că edificarea conacului ar fi avut loc în ultimele două decenii ale secolului al 19-lea”, spune consilierul cultural Marius Mitrof, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi.

Cu toate că a fost un bun organizator, priceput în afaceri, cu inteligenţă rară, calităţi care au contribuit din plin la averea sa, ori în propulsarea în lumea politică, caracterul său egocentrist şi lipsa de respect faţă de urmaşii săi au atras antipatia semenilor lui. În testamentul său, întocmit în 1897, cu trei ani înainte de a trece la cele veşnice, pomeneşte de neamul Conăcheştilor de la Ţigăneşti, ca şi când ele ar fi fost rudele sale. „Ştiindu-i firea şi imaginea pe care şi-a creat-o în popor, dar şi în pătura înaltă a societăţii, soţia lui, Elena Anastasiu şi prietenul său D. A. Sturdza, reuşesc să îl convingă, nu fără lupte mari, să doneze parte din averea lui Academiei Române, astfel încât, prin filantropia sa, să mai atenueze ceva din renumele negativ pe care îl avea”, mai spune Marius Mitrof. Aşa că, moşia de la Călmăţui, ca de altfel şi cea de la Ţigăneşti, ajunge la Academia Română, cu singura condiţie ca în conacul aferent să fie amenajată o şcoală. În anul 1900 s-a stins din viaţă, lăsând în urma sa aceeaşi ură nestăvilită a ţăranilor oprimaţi.

Academia Română va intra în posesia proprietăţilor lăsate în testamentul lui Take Anastasiu în anul 1910, după ce acest testament a fost atacat de fratele lui Take, o persoană la fel de controversată. Academia Română a împărţit moşia sătenilor, păstrându-şi pentru sine câteva suprafeţe de teren cu vii şi păduri, precum şi conacele pe care le vor transforma în şcoli, răspunzând astfel condiţiei testamentare. În memoria lui Take Anastasiu, Academia i-a consacrat o cruce înaltă, din marmură neagră, aşezată pe cavoul unde „paşa cu trei tuiuri” (n.r. - aşa i se mai spunea lui Take Anastasiu) îşi doarme somnul de veci alături de soţia sa, mormânt aflat în cimitirul satului Călmăţui, lângă biserica ctitorită de unchiul său, din imediata vecinătate a conacului.

Conacul de la Călmăţui construit pe moşia pe care o deţinea, în apropierea râului Călmăţui, se încadrează în stilul construcţiilor cu arhitectură vernaculară, folosind desigur materiale de construcţie moderne: marmura, stucul etc. „Încă de la intrare te întâmpină stâlpii masivi, din zidărie, ai porţii care, cu terminaţiile în formă de piramidă (desfiinţate în ultimii ani), îţi creea senzaţia unor turnuri. Boierul îşi construise în curte un bazin de apă, din piatră, de formă circulară în care te puteai răcori în verile toride, coborând câteva trepte şi ele din piatră”, ne povesteşte Marius Mitrof. Clădirea conacului însă, cu prispă şi coloane cu fus cilindric neted, sprijinite pe postamente paralelipipedice, coloane cu capiteluri ordinului doric, privită din depărtare te trimite cu gândul la insulele greceşti, de acolo de unde se trăgea şi proprietarul. Din loc în loc, pe coloane erau amplasaţi suporţii din fier forjat unde erau aşezate elementele de iluminat ale veacului.

adevarul.ro

[dcp100168]

Drumul spre kitsch al unui conac boieresc schimonosit cu termopane

Conacul din judeţul Galaţi al boierului Tache Anastasiu, fondatorul PNL alături de I.C Brătianu şi M. Kogălniceanu, este în stare de degradare. În ultimii ani, clădirea a suferit mai multe intervenţii. Astfel, în locul vechilor ferestre, au apărut geamuri termopan, iar la câţiva metri de conac a fost construită o toaletă.

Potrivit experţilor, clădirea conacului cu prispă şi coloane cu fus cilindric te trimite cu gândul la insulele greceşti, de acolo de unde se trăgea şi proprietarul. Astăzi, conacul a ajuns o ruină.

„Din loc în loc, pe coloane erau amplasaţi suporţii din fier forjat unde erau aşezate elementele de iluminat ale veacului. Beciul cu gârlici este căptuşit cu cărămidă şi se află sub clădire. Strălucind de ordine şi curăţenie odinioară, astăzi, conacul se află într-o grea suferinţă. Desprinderi de tencuială, tasare a terenului, lipsa ferestrelor şi a uşilor la câteva încăperi ale anexelor, intervenţii făcute după bunul plac, înlocuirea tâmplăriei cu PVC alb la partea de conac ce servea drept cămin cultural, toate îţi conferă o imagine deprimantă”, a explicat consilierul Direcţiei pentru Cultură, Marius Mitrof.   

Controale şi sancţiuni

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a făcut un control şi a sancţionat Primăria pentru neîndeplinirea obligaţiilor de întreţinere şi conservare a monumentului. „Anul acesta însă,instituţia subordonată Ministerului Culturii a fost informată că Primăria comunei Griviţa intenţionează să reabiliteze clădirea conacului, monument istoric”, afirmă Mitrof.

De profesie jurist, Tache Atanasiu a fost un personaj politic important, între anii 1877-1878 şi 1881-1891, prefect al judeţului Tecuci, apoi deputat şi senator pentru judeţele Tutova, Tecuci şi Covurlui, ceea ce îi va atrage porecla, printre adversari, de „Paşă cu trei tuiuri”.

„Dimitrie P. Anastasiu, cunoscut ca Take Anastasiu,  personaj controversat, adulat de unii, urât de alţii, înzestrat de natură cu o rară inteligenţă şi o voinţă de fier, printr-o activitate asiduă, a ajuns un bărbat însemnat în afacerile publice. Printr-o muncă tenace, şi-a câştigat o avere însemnată, care, administrată în mod înţelept, fără risipă, a crescut din an în an în mod considerabil. Mare proprietar de pământuri, dar şi un bun organizator, urmărea întotdeauna să obţină cât mai mult profit de pe moşiile sale, în condiţiile în care preţurile tocmelilor agricole erau scumpe. Obişnuia să aducă ţărani, muncitori de prin alte zone ale ţării, pe care îi plătea cu bani puţini pentru muncile agricole de pe moşia sa, lipsindu-i astfel de venituri pe ţăranii de pe moşiile sale”, spune Mitrof.

La conacul de la moşia Călmăţui a construit un foişor deasupra conacului pentru a supraveghea mai bine lucrările ţăranilor pe câmpurile lui.

„Cu toate că a  fost un bun organizator, priceput în afaceri, caracterul său egocentrist şi lipsa de respect faţă de urmaşii săi au atras antipatia semenilor lui.  Intră în viaţa particulară a oamenilor şi a familiilor lor, deşi el nu a spus nimic, niciodată, de familia lui, de neamul din care se trage, după cum spune “Vocea Covurluiului” la 1888. A ştiut să ascundă foarte bine acest aspect , motiv pentru care nici astăzi, nu se ştie, din lipsa documentelor, mai nimic despre familia lui Take Anastasiu. Până şi în testamentul său, întocmit în 1897, cu trei ani înainte de a trece la cele veşnice, pomeneşte de neamul Conăcheştilor de la Ţigăneşti, ca şi când ele ar fi fost rudele sale. 

Ţăranii nu i-au primit sicriul în cimitir

Imaginea sa de om hain şi răzbunător a atras nu numai ura ţăranilor, dar a alimentat şi antipatia opoziţiei politice, reprezentând pentru o anumită parte a societăţii, o figură puternic dezumanizată.

Potrivit istoricilor, presa vremii îl cataloga drept „Imoral, perfid, ipocrit, devine stăpânul a trei moşii pe Valea Călmăţuiului şi la Ţigăneşti, este atât de aprig urât de ţăranii exploataţi, încât nici sicriul nu îl primesc să fie înmormântat în cimitirul lor şi e adus noaptea, pe furiş, la conac”.

În 1897 lasă prin testament Academiei Române moşiile de la Ţigăneşti şi de la Călmăţui, dar cu condiţia ca, la conacele respective să se înfiinţeze şcoli. În anul 1900, s-a stins din viaţă, lăsând în urma sa aceeaşi ură nestăvilită a ţăranilor oprimaţi.

„Când a sosit momentul să îi aducă trupul neînsufleţit în biserica ctitorită de unchiul său, pe moşia de la Călmăţui, ţăranii de la Ţigăneşti şi cei de la Călmăţui s-au adunat în faţa bisericii opunându-se aducerii sicriului”, povesteşte Marius Mitrof.

Academia va intra în posesia proprietăţilor lăsate în testamentul lui Take Anastasiu în anul 1910, după ce acest testament a fost atacat de fratele lui Take, o persoană la fel de controversată.

Academia Română a împărţit moşia sătenilor, păstrându-şi pentru sine câteva suprafeţe de teren cu vii şi păduri, precum şi conacele pe care le vor transforma în şcoli, răspunzând astfel condiţiei testamentare.

Tot Academia i-a consacrat o cruce înaltă, din marmură neagră, aşezată pe cavoul unde “paşa cu trei tuiuri” îşi doarme somnul de veci alături de soţia sa. Mormântul se află în cimitirul satului Călmăţui, lângă biserica ctitorită de unchiul său, din imediata vecinătate a conacului.

adevarul.ro