Se redeschide tabăra de la Gârboavele

[dcp100168]

Se redeschide tabăra de la Gârboavele

Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT) pune la dispoziţia tinerilor peste 70.000 de locuri de cazare în cele 74 de centre de agrement funcţionale în acest an. În medie, preţul unei zile de tabără, incluzând cazare şi pensiune completă, porneşte de la 38 de lei şi, în funcţie de destinaţia aleasă, nu depăşeste 46 de lei. Cele mai mici preţuri se practică în judeţul Arad, la Căsoaia, preţul zilei de tabără ridicându-se la doar 17 lei. La polul opus se situează tabăra Băile Homorod, din judeţul Covasna, unde cazarea, cu servicii de masă incluse, costă 50 de lei. Şeful Direcţiei de Programe Recreative a ANT, Ionuţ Stroie, a precizat că vara aceasta vor redeveni funcţionale mai multe destinaţii de vacanţă, retrase din circuit de mulţi ani, cum ar fi tabele de la Zimnicea, Săcelu (jud. Gorj), Gârboavele (jud. Galaţi), Râul Alb şi Vila Klauss. La Gârboavele sunt în acesată vară 50 de locuri, iar preţul este de 44 lei.

[dcp100168]

Gârboavele, file dintr‑o poveste tristă

În pădurea de stejari aflată la o aruncătură de băţ de Galaţi găsim tabăra pentru elevi pustie, aşa cum numai o casă din care ţi‑au plecat copiii mai poate fi. Cine a auzit odată la Gârboavele larma zglobie a celor mici cu greu se obişnuieşte cu liniştea. În centrul de agrement, după cum pompos îl denumesc, mai nou, autorităţile naţionale, balansoarele de metal ar scârţâi lugubru dacă vântul ar bate şi la propriu, nu doar la figurat.

Trei margarete

S‑a potrivit să ajungem în zonă şi la ceasul prânzului, când cei câţiva muncitori care lucrează la reabilitarea Vilei "Stejarul" toţi îşi savurau tacticos masa. Văzând, lângă vilă, mormanul dezolant din resturi de materiale de construcţie n‑ai nicio revelaţie a schimbărilor interioare: lambriuri, gresie (obişnuită, dar şi anti‑alunecare!), instalaţii electrice nou‑nouţe, altă instalaţie de încălzire, cablu TV. "Ca să avem toalete şi la nivelul mansardei, am sacrificat o cameră", ne ghidează administratorul Valeriu Roman, până la ultimul nivel al vilei care nu a fost modernizată niciodată din 1999, de la momentul construcţiei. Din august, aici vor putea sta la condiţii de trei margarete câte 48 de copii şi însoţitorii lor.

Înăuntru‑i vopsit gardul, pe afară...

Cazarea împărătească e un plasture pe o rană vie. În curte, ochii ţi se lipesc de metalul înţepenit al leagănelor, picioarele se împleticesc în iarba uscată. Uşor ponosite, căsuţele unde odată au dormit copiii, doi câte doi, somnolează sub stejari. Uşile închise ermetic ale micilor construcţii vor rămâne aşa până la casare, operaţie amânată pentru cine ştie când. "Am chemat un expert evaluator şi sperăm să obţinem aprobarea pentru casarea căsuţelor cât mai curând. Legislaţia nu mai acceptă leagăne din metal, dar nu avem ce face, sunt pe inventar. Pentru nivelarea ierbii ne‑ar trebui o maşină. Mobilierul din vilă a rămas acelaşi, deşi am cerut bani pentru unul nou, dar şi pentru renovarea faţadei şi amenajarea aleii pietonale. Nu am primit de la Autoritatea Naţională pentru Tineret (subordonată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, n.r.) decât 380 de mii de lei", ne oferă explicaţiile Simona Bălan, directoarea Direcţiei Judeţene pentru Tineret (DJT) Galaţi, care coordonează centrele de agrement. Piscina unde n‑a curs vreodată altă apa decât cea de ploaie se scorojeşte ca o şopârlă albastră uitată la soare. Pe cele trei miniterenuri pentru copiii cu aspiraţii de vedete sportive în devenire iarba creşte în voie.

Interesul poartă fesul

"Sunt tabere în ţară care au primit bani mai mulţi, pentru că sunt, într‑adevăr locuri mult mai căutate de elevi", susţine directoarea DJT Galaţi, care nici nu a auzit şi nici nu crede într‑o mână de ajutor de la vreo autoritate locală sau judeţeană. "Alţi bani ar putea veni din proiecte, dar acestea sunt condiţionate de cofinanţare, pe care nu o putem susţine din banii obţinuţi pe locurile în tabere. Autorităţile s‑ar putea implica, dar ce beneficii au?" Că interesul poartă fesul, e convins şi administratorul Valeriu Roman.

Viitorul? "S‑ar putea organiza multe tabere sociale. Am văzut cât s‑au bucurat copiii fără mari posibilităţi financiare, aduşi la Gârboavele în tabere de genul acesta, în anii trecuţi. Problema e subvenţionarea unei părţi din bani", ne spune bărbatul angajat la tabără de 19 ani. "Noi avem avantajul că îi putem strânge pe copii într‑un spaţiu uşor de supravegheat, unde putem organiza tabere tematice, de istorie, de limbi străine, de ecologie. În momentul acesta, viitorul e gri, dar măcar nu mai e negru", crede directoarea DJT Galaţi.

Copilăria, cu pădurea ei cu tot

Lucrurile par să se mişte, dar încet şi nesigur. E ca şi cum ai lua o păpuşă veche din debara, ai cârpi‑o pe ici‑acolo, pentru ca, în final, din recondiţionările parţiale să nu mai iasă nimic. În afară de investiţiile de ordin recent primite prin Autoritatea Naţională pentru Tineret, pe plan local nimeni nu se interesează de soarta taberei. Dacă celor din Galaţi nu le pasă, atunci de ce le‑ar păsa celor de sus?

Tabăra rămâne în urmă, cu vârsta ei de aur impregnată în frunzele de stejar refugiate între filele galbene ale vreunei cărţi de poveşti. Doar basmele sunt nemuritoare, în realitate nu există eroi. Nici nu trebuie eroi, ci doar gândire practică şi implicare. Singur, un puşti care ieri‑alaltăieri dribla balonul rotund în tabăra de la Gârboavele s‑a întors, prin cine ştie ce întorsătură a sorţii, să renoveze vila, ca muncitor constructor. Alte zâne bune şi "eroi" locali s‑au risipit pe drum.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25685

[ultramarine]

Am fost si eu in tabara la Garboavele, prin anii '80. Foarte frumos si acum mi-aduc aminte si oricum ca, copil, nu ai pretentii prea multe la confort. Ideea principala era joaca, concursurile, dormitul in cabanela cu paturi supraetajate, bataile cu perne, alergatul dupa carabusi si alti gandacei - sa speriem fetele. Zona poate fi revitalizata cu constructii noi, inca un motiv sa facem Galatiul si un oras turistic.

[dcp100168]

În ciuda dezinteresului

Tabăra Gârboavele nu se predă

* Inaugurare dulce-amăruie la Vila "Stejarul"

Inaugurarea unei construcţii proaspăt renovate ar trebui să fie un motiv de bucurie. Redarea în folosinţă a Vilei "Stejarul", din Tabăra Gârboavele, a avut însă un gust dulce-amar. Luată separat, vila arată destul de bine acum. E văruită proaspăt, până la ultimul cotlon, a fost pardosită cu parchet în camere şi cu gresie pe coridoare. Unul dintre cele trei dormitoare de la parter a fost sacrificat într-un scop nobil, spunem noi, şi transformat în două toalete. S-a înlocuit centrala veche, care nu făcea faţă întregii clădiri pentru că mansarda rămânea, mereu, neîncălzită. Acum, spune Simona Bălan � directoarea Direcţiei Judeţene pentru Tineret (DJT) - este căldură şi apă caldă la discreţie, vila având condiţii pentru a-şi primi oaspeţii şi pe timpul iernii. Asta în cazul în care ar veni cineva să se cazeze în această perioadă a anului. Iarna, tabăra are muşterii numai de Crăciun şi de Revelion.

Unde e distracţia de altădată?

După ce facem turul vilei, nu avem ce comenta. Condiţii bune, ca la "trei margarete". Toaletele şi duşurile noi, strălucitoare, aproape îmi şterg din minte imaginea pe care o păstrez încă de când eram copil şi mă spălam pe dinţi la jgeaburile ruginite, înfundate şi întotdeauna pline pe jumătate cu apă coclită, care ţineau loc, pe vremea lui Ceauşescu, de chiuvete în Tabăra Gârboavele. Cu tot luxul şi cu toate eforturile care s-au făcut pentru renovarea Vilei "Stejarul", tabăra pare acum un loc destul de sinistru. Cum ar putea fi altfel, când în locul veseliei şi forfotei care domnea în urmă cu 25 de ani, acum tronează nişte relicve ale unor cabane, mormane de lemn putrezit, geamuri sparte şi mizerie. Vila "Stejarul" se înalţă albă şi frumoasă într-un peisaj dezolant. Mi s-a spus că peste două săptămâni vor veni şi copiii. Puii bieţilor oameni care au rămas fără case în urma inundaţiilor. Deocamdată, curtea este necurăţată, mai sunt mormane de pământ şi ceva moloz. Toate acestea se pot rezolva, în două săptămâni. Dar ce te faci cu aceste căsuţe de lemn în ruină, care sunt şi posibile focare de infecţii. Plus că arată mai curând precum casele luate de ape.

O cocină protejată prin lege

"Nu avem voie, conform legii, să dăm la casat căsuţele de lemn, înainte ca acestea să împlinească 30 de ani (şi mai sunt încă zece până la această dată! � n. r.). Am tot făcut memorii la Autoritatea Naţională a Taberelor, dar degeaba. Ultima plângere am trimis-o în martie. Fără niciun rezultat", ne mărturiseşte cu ciudă instructorul de turism � Aurelia Amorţilă. De la ea aflăm că, tot în incinta taberei, există şi o cocină (tot moştenire comunistă) care nu poate fi dezafectată, din aceleaşi motive. Fantoma porcilor trebuie să se plimbe pe undeva. Şi totuşi, e greu de crezut că, atunci când ai ceva mai multă bunăvoinţă să rezolvi o problemă, nu există ieşiri legale. Totul este să vrei într-adevăr. Căsuţele, de exemplu, ar putea fi demontate şi depozitate undeva, până le expiră termenul de graţie. Dacă termenul este real, pentru că ele sunt construite prin anii �70. Dar nimic nu se poate face doar bătând din palme. Şi administratorul taberei, Valeriu Roman, se plânge că nu are de nici unele şi că nu se poate.

Omul sfinţeşte locul

Deşi cei de la DJT susţin că Tabăra Gârboavele este "pe profit" (se fac tabere tematice, cantonamente şi petreceri), problema banilor se vede peste tot în curte. Aleile vor fi refăcute, ni se spune. Dar, până la acestea, bălăriile cresc în toată frumuseţea şi uscăciunea lor. În urmă cu 25 de ani erau în tabără o bibliotecă, hamace, terenuri de sport, leagăne de fier � lucruri suficiente să mulţumească gusturile unui copil crescut pe vremea comunismului. Iar toată vara locul clocotea de veselia copiilor.

Ce distracţii le oferiţi copiilor care vor veni? Oamenii dau din umeri şi se încurcă în explicaţii. Nu există cărţi, nu există calculatoare şi internet, nici terenuri de sport amenajate. Nici măcar fiarele de la vechile leagăne n-au fost scoase din curte şi puse la "conservat". Mie, ca părinte, mi-ar fi frică să-mi las copilul într-un astfel de loc. Ni se spune că orice copil normal din vremurile de astăzi preferă să plece în tabără undeva la munte sau la mare, nu la Galaţi, unde nu există potenţial turistic.

Iar trebuie să fac o comparaţie: în urmă cu 25 de ani eram la fel de tentată ca şi copiii de acum să merg la munte sau la mare în tabără. Şi chiar mergeam. Dar părinţii îmi mai ofereau şi un sejur la Gârboavele pentru că era la jumătate de preţ, faţă de o tabără în locurile cu potenţial turistic. Acum preţul stabilit de Autoritatea Naţională a Taberelor este acelaşi: 46 de lei pe zi masă şi cazare. Ceva trebuie făcut. Degeaba se investesc aproape 500 de mii de lei pentru renovări (atât au costat lucrările recent efectuate), dacă din ce în ce mai puţini copii beneficiază de ele. Tabăra pentru tineret devine încet-încet loc de agrement pentru alţii. Pe lângă Revelioane, aici se vor face nunţi, botezuri şi alte petreceri. Iar copiii vor creşte în continuare în pădurile de blocuri�

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=26111

[dcp100168]

Căsuţele de la Gârboavele vor fi demolate

* Starea avansată de degradare în care se găsesc în prezent cele 38 de căsuţe din tabără de la Gârboavele a determinat Direcţia Judeţeană pentru Tineret să ceară demolarea acestora încă de acum doi ani, dar birocraţia a făcut ca avizele necesare să fie eliberate abia la finele anului 2008.

În data de 22.12.2008 a fost publicată finalmente în Monitorul Oficial hotărârea de Guvern 1359, privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcţii aflate în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Tineret. De menţionat este că Direcţia Judeţeană pentru Tineret Galaţi a cerut casarea căsuţelor de la Gârboavele încă din anul 2006, dar nu a primit niciun răspuns. În aceste condiţii, conducerea instituţiei a cerut efectuarea unei expertize în tabăra de la Gârboavele, ale cărei rezultate au fost evidenţiate într-un raport ce arată starea jalnică în care se găsesc în prezent căsuţele şi inutilitatea anexelor ce se aflau în curtea taberei. Într-un final, la sfârşitul anului 2008, avizele pentru casarea căsuţelor au fost acordate, deşi multe instituţii care au făcut acest lucru nu aveau nicio tangenţă cu Autoritatea Naţională de Tineret. De pildă, Ministerul Justiţiei sau Ministerul Administraţiei şi Internelor au avizat cererea de casare a căsuţelor şi chiar dacă legal exista acoperirea necesară, raporturile acestora au fost inutile şi au prelungit extrem de mult procedura de avizare.

Proiecte ar fi, dar bani... ioc

În perioada următoare Direcţia Judeţeană pentru Tineret (DJT) Galaţi va demola şi valorifica un număr de 38 de cabane din lemn, la care se adaugă printre altele un beci, o cabină cu un pat din metal, un coteţ din lemn şi mai multe magazine. Directorul DJT Galaţi, Simona Bălan, a declarat ieri că în locul vechilor căsuţe, ce stăteau să cadă şi prezentau astfel un real pericol pentru oricine se apropia de ele, vor fi construite alte două imobile, cu câte patru camere fiecare, dotate cu băi proprii. Problema este că fiecare imobil costă 100.000 de lei, în condiţiile în care tot bugetul DJT Galaţi pe anul 2008 a fost de doar 400.000 de lei. Directorul DJT Galaţi, Simona Bălan, a precizat că prioritară pentru anul 2009 va fi identificarea resurselor financiare pentru realizarea celor două imobile amintite anterior, dar şi pentru pavarea şi amenajarea exteriorului taberei de la Gârboavele, care în prezent arată deplorabil. Greu de realizat, ţinând cont că, până una, alta, salariaţii Direcţiei Judeţene pentru Tineret Galaţi, nu şi-au luat nici banii pe luna decembrie 2008.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=8

[dcp100168]

Tabere pentru elevi, studenti si profesori de la 150 la 360 de lei

Ministerul Tineretului si Sportului pune la dispozitia elevilor, studentilor, tinerilor si cadrelor didactice 2.893 locuri de cazare in taberele scolare, pentru vacanta intersemestriala 2009. Locurile sunt distribuite în 28 judete ale tarii, în centrele de agrement care functioneaza permanent. Cele mai cautate locuri destinate excursiilor sunt cele de pe Valea Prahovei, de la Busteni si Sinaia, si cele de la Buzau, Sibiu – Paltinis. Preturile oferite de MTS pentru copii si tineri fac ca oferta sa fie atractiva si cautata cu mult timp înainte. Daca cele mai scumpe sunt statiunile Predeal (jud. Brasov), 360 lei sejurul de persoana, Garboavele (jud. Galati), 330 lei, sau Moneasa (jud. Arad), 300 lei, tinerii pot alege si statiuni mai ieftine, cum ar fi Sovata (jud. Mures), 150 lei sejurul pentru o persoana, Izvoarele Barcaului (jud. Salaj), 264 lei sau Tismana (jud. Gorj), 288 lei. In statiunea Sovata, pretul nu include serviciile de masa, aceasta putand fi oferita la cerere. In rest, sejurul reprezinta sapte zile, sase pensiuni complete. Oferta este valabila in perioada 31.01.2009 – 08.02.2009.

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=n ... e-lei.html

[Mikka]

Ce naiba sa faci la Garboavele in "sejur"?? :?:

[dcp100168]

Tabăra de la Gârboavele va găzdui primii străini

Tabăra de la Gârboavele este un punct de cazare demn de luat în seamă, cel puţin asta arată faptul că există solicitări chiar şi pentru oaspeţi din străinătate. Cu cele trei margarete obţinute după renovarea de acum doi ani, vila „Stejarul” îşi aşteaptă primii clienţi străini, în a doua jumătate a lunii februarie. Tabăra administrată de către Direcţia Judeţeană pentru Tineret (DJT) Galaţi va găzdui, pentru cinci zile, o delegaţie de 30 de francezi. „Este vorba despre studenţi şi, probabil, cadre didactice de la Universitatea Agricolă Bordeaux. Aceştia vor sosi la Galaţi pentru un schimb de experienţă cu Universitatea ˝Dunărea de Jos˝, cu care colaborează”, ne-a spus directoarea DJT Galaţi, Anamaria Vasiliu, precizând că sunt primii străini găzduiţi de Vila „Stejarul”.

Pensiune completă, 57 de lei

La complexul de agrement de la Gârboavele nu este aglomeraţie, dar vila nu e cu totul ocolită de elevi, profesori sau simpli gălăţeni. Clienţi au fost mai ales înainte de sărbători, aflăm de la conducerea taberelor. Cei care aleg să stea în miezul pădurii de la Gârboavele, la Vila „Stejarul”, plătesc 57 de lei pe zi, pentru cazare şi trei mese.

Totuşi, clienţii trebuie să ţină cont nu doar de cele trei margarete ale vilei, ci şi de atmosfera din afara sa, deoarece căsuţele nefuncţionale din curte sunt tot în picioare, iar leagănele din fier scârţâie lugubru în continuare.

http://www.viata-libera.ro/articol-Tabara_Garboavele_va_gazdui_primii_straini_2.html

[dcp100168]

Tabăra Gârboavele nu atrage pe nimeni

De 15 ani încoace, la vila de la Tabăra Gârboavele nu se cazează niciun turist în adevăratul sens al termenului. Iar asta nu pare să îngrijoreze autorităţile din domeniu, care consideră că oraşul nu are potenţial turistic. În acest timp, Centrul de Agrement de la Gârboavele este solicitat pentru diverse activităţi, majoritatea fără legătură cu scopul unei tabere pentru tineret: revelioane, banchete, cantonamente sportive, pregătirea cursanţilor unor şcoli de dans, Tabăra Naţională de Sculptură a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”.

Responsabil cu oferta turistică de la Direcţia Judeţeană pentru Tineret (DJT) Galaţi, Aurelia Amorţilă se declară realistă şi nu pesimistă când afirmă că „nu poţi face minuni într-un judeţ de câmpie”. „Am experienţă de 15 ani de lucru în sistem. Niciodată nu au venit copii din afară pentru tabere de odihnă. Ei preferă marea sau muntele. La fel şi cei din Galaţi. Singurele tabere acoperite cu elevi au fost taberele naţionale, adică cele tematice gratuite”, spune instructorul de turism, care consideră că, indiferent de oferta turistică a Galaţiului, tabăra este eliminată din start de pe lista opţiunilor de petrecere a vacanţei. „Pe copiii din alte judeţe îi putem plimba pe Dunăre, dar singura ofertă pe care am găsit-o îi costă 15 lei de persoană, la un grup de minim 30 de copii. Nu e deloc avantajos pentru ei”, exemplifică doamna Amorţilă, uitând că, pentru un copil care nu a văzut niciodată Dunărea, chiar şi Faleza este impresionantă.

Soluţia: tabere tematice

Dacă tinerii nu vin să cunoască Galaţiul, atunci ar putea fi aduşi în zonă numai pentru un program extrem de atractiv. Taberele destinate tinerilor sunt de trei tipuri: de odihnă, tematice şi naţionale. Taberele tematice îi „agaţă” pe copii cu oferte diverse – de exemplu, ei învaţă să danseze sau îşi aprofundează cunoştinţele la o anumită disciplină prin alt gen de activităţi decât la şcoală. Tinerii plătesc aceeaşi bani ca într-o tabără de odihnă (adică 57 de lei / noapte / pensiune completă), dar vin acasă cu tolba plină. Taberele naţionale sunt cele cu tematică (de exemplu, Tabăra de Arte Vizuale Măgura, Tabăra de Speologie şi Fotografie), avantajul fiind că beneficiarii selectaţi nu plătesc niciun ban.

Anul trecut, tabăra tematică despre Istoria creştinismului la „Dunărea de Jos”, realizată în colaborare cu un profesor de specialitate şi cu Muzeul de Istorie, nu a avut nicio solicitare, chiar dacă, spune instructorul DJT, a fost foarte bine promovată.

Ideile profesorilor

Întrebată dacă ar petrece un sejur cu elevii la Gârboavele, Nona Rapotan, o profesoară de socio-umane din Galaţi, spune că nu s-ar duce acolo, dar că elevii ar fi încântaţi de o tabără tematică: „La vilă condiţiile sunt faine, iar Galaţiul nu are oferte extraşcolare de acest gen, destinate elevilor. Înţeleg însă că la Gârboavele nu se poate ajunge dacă nu ai maşină la dispoziţie”, punctează profesoara avantajele şi dezavantajele unei asemenea tabere.

Activităţi de tip şcoală de vară, despre entomologie sau astronomie, se organizează anual la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii. Totuşi, organizatorii nu s-au gândit că un parteneriat cu Direcţia pentru Tineret, cu cazare de o zi-două la marginea oraşului, le-ar aduce copiilor descoperiri spectaculoase, chiar în natură.

Profesoara de geografie Smaranda Enică merge aproape anual cu elevii în tabere. „Dacă programul zilnic nu e atractiv, copiii se plictisesc repede. În Pădurea Gârboavele s-ar putea face orientare turistică, în colaborare cu specialişti. Printr-un parteneriat cu vila particulară din apropiere, elevii ar putea avea acces la bazin. În alte zile, ei ar putea cunoaşte Galaţiul, cu Faleza şi cu muzeele. Explicaţiile ştiinţifice nu trebuie să lipsească. Însă la capitolul promovare naţională ar trebui să contribuie toate instituţiile gălăţene, nu se poate face totul de unul singur”, spune profesoara. „Iar dacă se întâmplă să fie vreme rea, atunci organizatorii trebuie să fie pregătiţi. Îmi amintesc cu plăcere cum într-o tabără ne-a prins vremea ploioasă, iar instructoarea, pregătită, probabil, la diverse cursuri, i-a antrenat în activităţi artistice şi jocuri. Dar au avut şi fonduri pentru materialele puse la dispoziţie. O idee ar fi şi antrenarea unor animatori-studenţi care să organizeze timpul liber al copiilor”, mai spune profesoara.

Idei sunt, fonduri nu

Reprezentanta DJT Galaţi, o direcţie care, de câţiva ani încoace, trece din subordinea unui minister în a altuia, spune că nu de idei duce lipsă, ci de fonduri. Totuşi, într-un cerc vicios, tot taberele aduc fonduri proprii la direcţia care le administrează. Din 2003, de la ultima ediţie a Taberei Naţionale pentru Micii Întreprinzători, DJT Galaţi nu a mai organizat nicio tabără naţională, pentru că nu a primit finanţare pentru acestea.

Nici vila de la Gârboavele, renovată abia anul trecut, nu avea condiţii optime de cazare. Acum vila este primitoare, dar a rămas cu mobilierul vechi şi cu podoaba căsuţelor din lemn care zac în curte.

Anul acesta, DJT Galaţi speră să obţină OK-ul măcar pentru una dintre cele trei tabere naţionale (pe teme istorice, de ecologie sau de antreprenoriat), propuse spre finanţare. Cum este an de criză, Gârboavele are toate şansele să rămână tabăra provincială de până acum.

http://www.viata-libera.ro/articol-Tabara_Garboavele_nu_atrage_pe_nimeni_2.html

[dcp100168]

Singurele tabere școlare din Galați - părăsite și la un pas de demolare

Taberele școlare din Galați, cea din pădurea Gârboavele și cea din Buciumeni, au fost trase pe linie moartă. Ceea ce comunismul a construit în aceste două tabere, capitalismul a distrus. În locul oazei de verdeață, a forfotei și a veseliei de odinioară, domnește acum mizeria și indolența. Ministerul Tineretului și Sportului nu s-a mai interesat de aceste tabere, iar Direcțiile Județene de Sport nu au mișcat un deget pentru salvarea lor. Directorii s-au schimbat pe bandă rulantă, însă, soarta taberelor nu s-a îmbunătățit cu nimic. Din contră, starea lor s-a degradat și mai mult.

Un film horror

La o aruncătură de băț de municipiul Galați, în pădurea Gârboavele, se găsește tabăra școlară care poartă același nume. Paznicul de la intrare este singurul indiciu care ne-ar putea duce cu gândul că tabara nu este total părăsită. Cât vezi cu ochii, peisajul este dezolant. În locul căbănuțelor, acum se mai găsesc niște relicve dezafectate, care așteaptă să fie demolate. Fiare ruginite și rupte în loc de leagăne, mese de tenis sfărâmate, terenul de fotbal invadat de bălării, băncuțe smulse, tobogane și balansoare distruse și un bazin de înot care nu a fost niciodată finalizat. În asemenea condiții arată tabăra de agrement Gârboavele care, încredibil, este încă în funcțiune. Ba mai mult, potrivit site-ului Direcției Județene de Sport Galați, oferă și spații de cazare pentru grupuri organizate de elevi. Însă, nici măcar vila de cazare, renovată în 2009, nu are condiţii optime de cazare. În lipsa cererilor, tabăra îi găzduiește, până la sfârștul acestei luni, pe componenții lotului național de haltere, antrenați de Costel Dimofte. Condițiile lipsesc cu desăvârșire, însă, sportivii sunt mulțumiți că se pot antrena în aer liber. Tot personalul, plecând de la bucătari, îngrijitori și până la paznici, a fost concediat. S-a preferat, în schimb, să se apeleze la o firmă de pază privată, plătită de câteva ori mai mult. Mai mult, se pare că anumite persoane din cadrul Direcției Județene pentru Sport au fost chemate să dea cu subsemnatul la DNA, pentru anumite cheltuieli care nu pot fi justificate.

Lacăt pe paragină

În aceeași stare deplorabilă se află și tabăra de la Buciumeni, închisă în 2005, din cauza problemelor la aprovizionarea cu apă curentă. Ani la rând, tabăra a fost tăiată sistematic de pe lista de investiții a autorităților. Din cauză că nu sunt bani pentru renovarea clădirilor, dar mai ales pentru racordarea la utilităţi, va rămâne mult timp abandonată. Numai pentru alimentarea cu apă a taberei, ar fi nevoie de cel puțin 500.000 de lei.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Tabăra şcolară de la Gârboavele ar putea să renască, în administrarea CJ

Tabăra şcolară de la Gârboavele, care zace în paragină de mai mulţi ani, ar putea fi modernizată şi inclusă într-un circuit turistic. Conducerea Consiliului Judeţului Galaţi a solicitat Ministerului Tineretului şi Sportului preluarea Centrului de agrement Gârboavele, după mai multe întâlniri pe care Nicolae Bacalbaşa, preşedintele CJ, le-a avut cu ministrul Nicolae Bănicioiu. „Am avut două întâlniri cu ministrul Bănicioiu, am discutat cu dânsul şi am făcut o adresă oficială pentru trecerea Centrului de agrement din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului în domeniul public al judeţului Galaţi şi administrarea Consiliului Judeţului. S-a mai cerut acest lucru de două ori, dar au existat, în trecut, nişte suspiciuni de furt. Pe mine nu mă poate bănui nimeni de furt”, ne-a declarat Nicolae Bacalbaşa.

Clădirile, într-un proces continuu de degradare
Centrul de agrement Gârboavele are o suprafaţă de 20.748 de metri pătraţi şi deţine o vilă cu o capacitate de 50 de locuri, un bloc alimentar, cantină cu o capacitate de 100 de locuri şi spaţii de joacă. Tabăra Gârboavele a fost improprie desfăşurării de activităţi extraşcolare în perioada 1988-1991. Între anii 1991-1992 s-a construit blocul alimentar, spălătoria, băile cu duşuri pentru copii şi sala de mese, obţinându-se şi avizele de funcţionare. Din 1992 până în 1996 tabăra a fost ocupată la capacitate, fie pentru odihnă, fie pentru acţiuni specializate. Gradul avansat de uzură al cabanelor din lemn a făcut ca în 1996 să se renunţe la ele, făcându-se demersurile necesare pentru construirea unui pavilion de cazare şi servitul mesei, cu o capacitate de 48 de locuri. Acest pavilion a fost dat în folosinţă în 1999, funcţionând la capacitate până în 2001. După 2002, activităţile în această tabără au fost sporadice. În anii 2002-2003, au fost organizate tabere tematice, dar şi de odihnă, susţinute financiar din subvenţiile statului, dar şi din contribuţiile părinţilor, astfel că în 2004 gradul de ocupare a fost de 90 la sută. De atunci şi până acum, însă, tabăra nu a mai prezentat interes pentru autorităţi, care nu au mai susţinut-o din punct de vedere financiar şi turistic. În prezent, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Galaţi nu desfăşoară niciun fel de activitate în Centrul de agrement Gârboavele, situaţie care ar putea duce la o degradare totală, dat fiind că instituţia care îl are, în prezent, în subordine nu dispune de resursele financiare necesare investiţiilor pentru reparaţii şi renovări. „În aceste condiţii, Centrul de agrement Gârboavele ar putea fi folosit de către Consiliul Judeţului cu aceeaşi destinaţie şi ar putea oferi un spaţiu optim pentru desfăşurarea diferitelor programe pentru tineret, la nivelul judeţului, dar şi în vederea desfăşurării altor activităţi pentru turismul de masă”, a precizat Bacalbaşa.

viata-libera.ro