Peste o mie de gălăţeni s-au mutat în comuna Şendreni

[dcp100168]

Peste o mie de gălăţeni s-au mutat în comuna Şendreni

* Chiar dacă merg pe drum neasfaltat, nu au gaz şi, în anumite cazuri, nici măcar apă potabilă în casele de zeci sau sute de mii de euro, gălăţenii tot îşi construiesc vile la Şendreni * Primăria a dat circa 400 de loturi de casă, iar populaţia comunei a crescut în zece ani cu mai mult de 1.000 de locuitori * Sutele de casele sunt care mai de care mai mari şi mai colorate

Odată cu înfiinţarea şi extinderea a două noi cartiere de vile, Şendreniul a întinerit şi a devenit noua casă a peste o mie de gălăţeni, aşa că populaţia iniţială a comunei a sporit cam cu o treime, în ultimii 13 ani. Trec pe la Primărie, an de an, cel puţin vreo sută de oameni, care fie cer loc de casă în concesiune, fie se interesează de niscaiva pământ de vânzare prin părţile locului, pentru a avea unde să-şi ridice o casă. Cei care deja au moştenit, au primit sau au cumpărat pământ în Şendreni, solicită de la început autorizaţii de construcţie, ca să înceapă cât mai repede lucrul la o vilă cât mai mare şi cât mai frumoasă, în funcţie de puterile băneşti ale fiecăruia. Anul trecut, 150 de oameni au primit autorizaţie de construcţie, iar în acest an s-au eliberat deja 30 de astfel de acte.
În ciuda "urbanizării" comunei, Şendreniul nu are nici prea mult drum asfalt, nici canalizare şi nici alimentare cu gaz, iar acestea sunt probleme care nu se vor rezolva, în nici un caz, peste noapte, este de părere primarul localităţii, Paul Cristea. Chiar şi aşa, oamenii tot vor case în cartierele noi ale comunei. Se lucrează în prezent la asigurarea unor condiţii decente de locuit, se fac proiecte şi se caută bani pentru dezvoltare. În tot acest timp, oamenii din Şendreni se declară relativ mulţumiţi de ritmul în care se mişcă administraţia locală, dar vor mai mult, pentru că ştiu că se poate. Când aud pomenit numele primarului, spun că n-au uitat de ce l-au ales la conducerea comunei pentru a patra oară consecutiv şi că aşteaptă cu mare nerăbdare să vadă realizările promise.

400 de vile şi peste o mie de noi locuitori

Cel mai extins cartier de vile din Şendreni se află aproape de centrul comunei şi este compus din aproape 300 de locuinţe şi locuri de casă pe care vor începe, în curând, construcţiile. Alte 117 locuri au ajuns în concesiunea sau proprietatea oamenilor care vor vile pe terenul din prelungirea satului Şerbeştii Vechi, tot pe teritoriul administrativ al comunei. Potrivit datelor celui mai recent recensământ, realizat în cursul anului trecut, acum în Şendreni şi satele componente (Movileni şi Şerbeştii Vechi) trăiesc peste 4.000 de persoane. Asta, în condiţiile în care, în anul 2000, comuna de rangul III nu găzduia mai mult de 3.000 de localnici. Bugetul local era mai mic, iar puterea de executare a unor lucrările de interes public mai scăzută. Cel mai probabil, creşterea numărului de locuitori va continua. Nu atât datorită sporirii natalităţii, cât datorită faptului că vile se vor mai construi, iar mulţi dintre oamenii care au case şi în oraş, şi în comună vor alege, în cele din urmă, să devină cetăţeni cu acte în regulă ai Şendreniului. Nu de alta, dar impozitele sunt mai mici, aerul e mai curat, iar distanţa până în oraş, pe DN 25, este de doar 11 kilometri. Adică, nu mai mult de 15 minute de condus cu viteză legală.

Canalizare da, gaz ba

Primarul Paul Cristea spune că, deocamdată, nu va pune astfalt, canalizarea fiind prioritară. „Dacă nu luăm în considerare DN 25, care tranzitează comuna şi care oricum nu se află în stare bună, am aveam de asfaltat cam 60 de kilometri de drum comunal şi sătesc. Până acum am finalizat doar 3 kilometri. Şi nici nu vreau să încep asfaltarea până nu reuşim să implementăm sistemul de canalizare. Nu punem asfalt pe drum ca după aceea să-l spargem şi să cheltuim alţi bani, ca să-l mai punem o dată. Lucrăm pentru a face canalizare. Eu am promis că în acest mandat voi începe, nu că voi şi finaliza proiectul, dar sperăm ca lucrurile să se mişte cât mai repede”, a precizat primarul comunei, Paul Cristea.
S-au făcut încercări repetate de a trage gaz, dar până acum nimeni n-a reuşit. „Alimentarea cu gaz este o problemă mai dificilă. Am avut discuţii cu cei de la Gaz de France şi ne-au spus că investiţia nu se justifică la noi în comună, din cauză că nu avem consumatori industriali. Iar numai cu ceea ce se strânge de la oamenii care şi-ar trage gaz acasă nu s-ar acoperi nici în 35 de ani investiţia. Ne-au spus, literalmente „Dacă aveţi bani, mai bine îi puneţi la CEC decât să îi investiţi în felul acesta”. Asta nu înseamnă că nu vom avea niciodată gaz, ci că proiectul nu se poate realiza pe termen scurt”, a precizat primarul din Şendreni. Cel puţin în următorii ani, cine are bani va găti electric. Cine nu, la butelie! Cu alte cuvinte, perspective pentru ca oamenii din Şendreni să aibă acces la utilităţi sunt, dar şansele care acest lucru să se întâmple în anii următori sunt slabe.

„Fără utilităţi, nu mai dau locuri de casă”

Construcţia vilelor e bună pentru bugetul local din Şendreni. Proprietarii care iau teren în concesiune plătesc taxe vreme de 25 de ani. Şi autorizaţiile de construcţie se dau tot pe bani, iar impozitele pentru clădiri ajung tot în bugetul local. Cu cât mai multe vile, cu atât mai bine. Totuşi, primarul spune că nu mai are în acest moment teren de concesionat şi nici nu se va strădui să mai găsească până când nu le va asigura utilităţile necesare proprietarilor de case care au primit deja teren.
„Probabil ar mai fi pământ, dar nu mai facem eforturi şi nici cheltuieli în acest sens, deocamdată. Avem o parte din cartierul nou din Şendreni unde am reuşit, până acum, să tragem doar apă industrială. Mai întâi le rezolvăm tuturor problemele legate de utilităţi, aşa cum este şi normal faţă de ei, şi abia apoi vom căuta alte locuri de case, unde să poată construi alte persoane”, a precizat Paul Cristea.
Cine vrea casă la Şendreni mai are totuşi, o şansă. Unii dintre proprietari îşi vând căminele pe care nu mai au bani să le construiască până la capăt, iar alţii sunt de acord să-şi înstrăineze loturile de casă ale căror proprietari sunt.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mii de gălăţeni şi-au construit vile la Şendreni

În timp ce multe dintre comunele gălăţene sunt neatractive pentru investitori şi fac eforturi colosale pentru a putea funcţiona în condiţii normale, nu în regim de avarie, aşa cum se întâmplă de multe ori, Şendreni se poate lăuda că are căutare nu doar în rândul agenţilor economici, care şi-au pus pe picioare afaceri în comună şi contribuie cu sume consistente la bugetul local, ci şi al gălăţenilor care locuiesc în oraş şi care, sătui de zgomot, betoane şi de clădiri reci şi gri, au ales să-şi ridice sute de vile la o aruncătură de băţ de municipiul Galaţi. Este drept că Şendreni are câteva avantaje, dar esenţiale, datorită cărora are priză la agenţi economici şi persoane cu dare de mână: se află la doar 10 kilometri de municipiul Galaţi, iar accesul este extrem de facil în zonă, datorită drumului naţional 2B, care traversează comuna. Totodată, unitatea administrativ-teritorială se află la doar 30 de kilometri de Brăila şi nu puţini sunt cei care aleg să meargă în oraşul vecin pe ruta DN 2B şi nu pe dig.

„Datorită agenţilor economici din zona noastră şi încasărilor de la bugetul local, noi ne-am putea asigura singuri cheltuielile, dacă am avea autonomie”, ne-a declarat primarul comunei Şendreni, Paul Cristea. O afirmaţie care este rostită extrem de rar de către un ales, cu atât mai puţin din judeţul nostru.

Cartierele noi au început să se ridice după 1997

Vilele în cartierele nou înfiinţate ale comunei Şendreni au început să se ridice după 1997. În acel an, potrivit lui Paul Cristea, care se află la cârma Primăriei din anul 2000, au fost acordate primele loturi de casă, 300-400 la număr, după care s-au acordat până la 1.200 de loturi, prin concesiuni, în etape, până prin perioada 2010 - 2012.

Conform alesului, gradul de ocupare este de 80 la sută, însă, la sfârşitul săptămânii trecute, la vizita noastră în comună, echipe de muncitori încă lucrau la construcţia caselor.

„Cartierele nou-înfiinţate au lotizate terenuri de 500 de metri, altele de 700, iar altele de 1.000 de metri. Vă daţi seama că acestea necesită străzi, sunt late, pietruite. Este praf vara, spun unii dintre cei care locuiesc în aceste „cartiere”, cum sunt denumite zonele cu vile. Însă oamenii trebuie să înţeleagă că trebuie făcute toate într-o ordine firească, să nu ne batem joc de banul public. Aici, din păcate, avem o problemă: schema de funcţionare a Primăriei şi numărul de personal este direct proporţional cu numărul de locuitori cu domiciliul stabil în comună. Iar dumnealor, chiar dacă îşi fac casă aici, nu au şi domiciliul în comună, atunci nu pot să am în schema Primăriei un număr de angajaţi aşa cum ar trebui. Noi prestăm servicii chiar şi pentru cei care au domiciliul la Galaţi, numai că nu am personal. Legea îmi spune că pentru cei cu domiciliul stabil - 4.377, dar cred că mai sunt vreo 2.000 de oameni care nu şi-au făcut mutaţie încă. Noi prestăm activităţi pentru ei, dacă ar fi aşa, ne-am duce la 6.000 - 7.000 şi ne-am transforma în comună de gradul I. Sunt două entităţi distincte, la acest moment: cei care au venit de la oraş şi au alte standarde, alt nivel de trai şi cei din satul vechi, care au altă putere financiară şi alt standard de viaţă. Îmi vine foarte greu să îmbin activitatea şi cerinţele celor de acolo cu ale celor de aici. De exemplu, nu poţi să faci un sistem centralizat de strângere a gunoiului pe placul tuturor. Sunt dintre cei de la oraş care spun că, dacă se poate, să vină de trei ori pe zi cu maşina să le ia gunoiul, dar suntem o comunitate, un grup şi trebuie să îi împac şi pe unii, şi pe alţii. În sistem centralizat va trebui să fim şi la nivelul celor care au posibilităţi limitate. La fel şi cu apa şi energia”, a afirmat primarul din Şendreni.

Gaze, doar dacă există şi consumatori industriali

Totodată, alesul a spus că unii dintre gălăţenii care şi-au construit case în ultimii ani în comună îşi doresc, perfect justificat, să beneficieze de gaz, după cum am aflat şi noi chiar de la cei ce locuiesc în cartierele noi, însă demersurile făcute de Primărie nu au dat roade până în prezent. Asta, spune primarul, din cauză că operatorii au transmis că „investiţia nu se justifică”, întrucât nu există şi consumatori industriali, ci doar casnici, astfel că, la acest moment, încă se caută o variantă optimă în acest sens.

„Din păcate, fonduri europene pentru gaze nu sunt, pe extindere de reţele, iar cei care sunt proprietarii acestui serviciu, de transport şi distribuţie gaze, spun că numai cu consumatori casnici nu au niciun avantaj. În cartierul nou, cred că ar exista un grad de 70-80 la sută, care s-ar racorda, dar în zonele vechi mă îndoiesc că 30 la sută va avea posibilitatea. Este vorba despre sume cuprinse între 5.000 şi 6.000 de lei ca să se racordeze, nu mai punem la socoteală şi faptul că vor trebui să le şi plătească lună de lună”, a afirmat Paul Cristea.

Primarul din Şendreni ne-a spus că, la acest moment, nu mai există terenuri ce pot fi luate în concesiune pentru construcţia de case în noile cartiere.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 1.800 de gălăţeni au lăsat oraşul pentru trăi în comuna Şendreni

Aflată la doar 11 kilometri de municipiul Galaţi, comuna Şendreni "suferă" de majoritatea lipsurilor specifice localităţilor din mediul rural. În afara apei potabile, locuitorii din cele trei sate din componenţa comunei nu beneficiază nici de un sistem de canalizare, nici de gaze şi, cu excepţia unor străzi principale, nici de drumuri asfaltate.

Cu toate acestea, Şendreniul continuă să fie ca un magnet pentru mulţi gălăţeni, care aleg să se mute cu acte în regulă aici. Aşa se explică faptul că, începând cu anul 2000, populaţia oficială a comunei a crescut cu peste 1.800 de persoane, ajungând astfel la aproximativ 4.600 de locuitori. "Lor li se adaugă alte 2.000 de persoane care locuiesc aici, deşi în buletine sunt gălăţeni. Legea permite acum acest lucru. Mulţi au ales Şendreniul datorită aerului mai curat decât cel din oraş şi a taxelor mai mici. În ciuda faptului că suntem în coasta Combinatului, aerul este acum curat, odată cu reducerea activităţii siderurgice. De ajutor este şi perdeaua de pădure pe care am plantat-o, special, între noi şi Combinat", ne-a spus primarul comunei, Paul Cristea.

Cererea, mult mai mare decât oferta

În cartierele tinere din satul Şendreni există aproape 1.000 de locuri parcelate pentru construcţia de vile. Acestea sunt în totalitate vândute sau concesionate, astfel încât, la Registratura Primăriei, sunt în prezent, în aşteptare, în jur de 300 de cereri pentru concesionare. În ciuda faptului că un cartier rezidenţial de vile se dezvoltă şi în satul Şerbeştii Vechi, cererea este mult mai mare decât oferta.

"Ar mai fi un teren care ar putea deveni cartier rezidenţial, însă pe acolo trec două conducte importante de gaz, care alimentează Măcinul (judeţul Tulcea - n.r.) şi ArcelorMittal, printre altele. Mai este şi un releu de comunicaţii în zonă. Vom vedea dacă terenul se pretează pentru construcţia de locuinţe", a adăugat edilul.

Fenomenul migrării de la oraş la sat s-a dovedit a fi de bun augur pentru bugetul comunei. În urmă cu un an (ultimele date disponibile - n.r.), excedentul bugetar era de 2.100.000 de lei. Proprietarii care au luat teren în concesiune plătesc taxe vreme de 25 de ani. Şi autorizaţiile de construcţie se dau tot pe bani, iar impozitele pentru clădiri ajung, de asemenea, la bugetul local. Cu alte cuvinte, cu cât mai multe vile, cu atât mai bine.

Drumuri asfaltate, da, însă nu înaintea canalizării

În proporţie de peste 98 la sută, gospodăriile din comuna Şendreni beneficiază de apă potabilă în sistem centralizat. Societatea care gestionează sistemul este Apă Canal Galaţi. Aceeaşi societate este acum în faza de întocmire a documentaţiei pentru proiectul sistemului de canalizare a comunei. "Urmează ca, anul acesta, cel târziu la începutul anului viitor, să poată fi scos la licitaţie şi execuţie proiectul de canalizare, care va veni în completarea celui de apă. Politica noastră a fost ca întâi să facem canalizarea şi apoi drumurile, pentru a nu trebui să spargem străzile proaspăt asfaltate. Am asfaltat totuşi drumurile care fac legătura cu instituţiile din localităţi", a mai precizat primarul comunei, Paul Cristea.

Potrivit edilului, bugetul comunei avea, anul trecut, un excedent de 2.100.000 de lei. Anul acesta, autorităţile se aşteaptă la un excedent şi mai mare. "Banii aceştia îi păstrăm pentru asfaltarea străzilor. Reţeaua de străzi din comună depăşeşte 50 de kilometri, astfel încât este imposibil să acoperim toate costurile doar din bugetul local. În consecinţă, trebuie să luăm în calcul şi alte surse de finanţare", a adăugat Paul Cristea.

Reţeaua de gaze, pe lungul drum al birocraţiei

Un alt proiect la actualei administraţii din Şendreni constă în întocmirea unui plan de fezabilitate pentru o viitoare reţea de gaze în comună. "Noi am avut un Serviciu de distribuţie gaze în Şendreni. Acum, vrem să procedăm la refacerea planului de fezabilitate (până în prezent, au mai fost întocmite două planuri de fezabilitate, însă investiţiile aferente nu au fost considerate rentabile de către potenţialii investitori - n.r.) pentru Serviciul de distribuţie gaze. După ce vom obţine aviz de la Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), vom depune dosarul la Ministerul Energiei. Sperăm ca, până la sfârşitul anului, să depunem proiectul la ANRE", a concluzionat primarul.

Şendreniul face parte, de asemenea, alături de Galaţi şi Tecuci, din Asociaţia Calorgal. Acest lucru ar permite şi atragerea de fonduri pentru eventuale surse alternative de energie, aspect pe care actuala administraţie din Şendreni spune că l-a luat, de asemenea, în calcul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Şendreni - comuna cu doar cinci kilometri de drum asfaltat

Deşi se află la numai 11 kilometri distanţă de Galaţi şi este considerată zonă rezidenţială de către gălăţenii care au migrat masiv de la oraş la ţară, comuna Şendreni nu are decât 10 la sută dintre drumuri asfaltate, mai exact 5 dintre cei 50 de kilometri de şosea.

Situaţia pare destul de gravă, având în vedere că sunt comune mult mai îndepărtate de municipiu, care stau mult mai bine şi la utilităţi şi la infrastructură, însă primarul Paul Cristea susţine că toate acestea se întâmplă din cauza birocraţiei care încetineşte mult rezolvarea problemelor prioritare.
"Nu ne-am grăbit cu proiectele pentru asfaltare, întrucât am dorit să îngropăm în pământ toate ţevile de la reţelele de utilităţi, să facem canalizarea şi abia apoi să asfaltăm. De altfel, există o adresă prin care suntem înştiinţaţi că nu avem voie să facem investiţii legate de drumuri, până când nu se rezolvă problema utilităţilor, ca să nu ne apucăm apoi să spargem asfaltul pus, ca să băgăm ţevi şi să săpăm şanţuri", explică Paul Cristea.   
În comuna râvnită pentru un loc de casă de foarte mulţi orăşeni cu stare, problema utilităţilor mai are de aşteptat până să fie rezolvată. Dacă mai bine de 90 la sută dintre locuitori au apă şi electricitate, pentru canalizare, abia din primăvară urmează să înceapă lucrările, iar pentru gaz, abia s-a întocmit studiul de fezabilitate.
Însă demersuri pentru asfaltare s-au făcut şi se mai fac. "Avem un proiect PNDL prin care urmează să asfaltăm 5 kilometri de drum. În acelaşi timp, am depus la Constanţa documentaţia pentru un proiect prin care vom putea asfalta încă 5 kilometri, însă  când vom prinde şi fonduri. Deocamdată, am fost declaraţi eligibili, dar nu am primit finanţare. Aşteptăm la următoarea rundă", spune  edilul de la  Şendreni.
Acesta susţine că grila pentru eligibilitatea proiectelor de genul acesta ar fi prost întocmită şi în dezavantajul comunei pe care o conduce şi care, în ultima vreme, stă foarte bine la capitolul creşterea populaţiei. "La acest proiect s-a luat în calcul numărul locuitorilor înregistraţi la recensământul din 2011, când aveam 3.100 de persoane, şi nu numărul existent în momentul documentaţiei,  adică 4.700 de locuitori, plus alţi 2.000 - 3.000 de oameni care nu au mutaţie pe Şendreni, deşi locuiesc aici. Ceea ce nu-i normal", a mai  adăugat Paul Cristea.

Se rezolvă problema câinilor: un ONG care-i eutanasiază

De la Paul Cristea aflăm că una dintre problemele cu care se confruntă este numărul mare al  maidanezilor greu de controlat: "Am încercat să facem un padoc al nostru, dar proiectul nu a  fost votat de către consilierii locali. În 2017 am făcut un proiect tehnic pentru padocul care ar fi adunat 100 de câini. Apoi n-am mai refăcut documentaţia, pentru că am luat legătura cu ceilalţi primari din jurul Galaţiului şi am aflat că tot s-ar strânge, câinii fără stăpân sunt aduşi şi din alte părţi şi lăsaţi la noi."
Primarul Şendreniului mai susţine că o altă soluţie ar fi înfiinţarea unei asociaţii între comunele din jurul Galaţiului, cu sprijinul primăriei din municipiu, pentru construirea unui padoc cu câteva mii de locuri, suficient pentru rezolvarea problemei.
Însă, până la înfiinţarea asociaţiei, edilul a găsit şi o altă soluţie: un parteneriat cu un ONG de pe lângă Bucureşti: "Sunt doctori veterinari oamenii care au venit cu soluţia. Facem un parteneriat, prin care ei se obligă să adune câinii de pe străzi, îi microcipează şi, dacă nu sunt adoptaţi în termen de 18 zile, sunt eutanasiaţi. E legal, iar eu trebuie să duc la îndeplinire legea",  se apără Paul Cristea.

Doar taxa la salubrizare a crescut

Pentru comuna Şendreni, în 2018, nu s-au majorat taxele şi impozitele, cu excepţia celei de salubrizare. "Aici am fost nevoiţi să cerem bani în plus, pentru că au crescut salariile minime. Gestionarea gunoiului a fost o problemă până când ne-am făcut propria societate de salubrizare. Acum avem propriile utilaje. două maşini de gunoi, un tractor cu remorcă, un buldoexcavator cu remorcă. De asemenea, am făcut nişte coşuri speciale pentru colectarea selectivă. Dacă nu colectăm selectiv măcar 25 la sută din cantitatea de gunoi, suntem penalizaţi", spune primarul.
Am găsit, într-adevăr, în comună nişte coşuri din sârmă, unde colectarea selectivă se face la grămadă, plastic şi hârtie la un loc, brambureala la vedere creând şi un aspect neplăcut pentru cei care trec prin zona respectivă.

O comună cu peste 4.000 de hecare

Comuna Şendreni este situată în partea de sud a judeţului Galaţi, la 11 kilometri distanţă de municipiul Galaţi şi 30 de kilometri distanţă de municipiul Brăila, şi face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Est a României. În componenţa sa intră satele Şendreni, Movileni şi Şerbeştii Vechi. Comuna este străbătută de Drumul Naţional 25 şi are o suprafaţă de 4.734 de hectare, dintre care 176 de hectare se află în intravilan.

Comuna va avea gaze, dar nu se ştie când

Una dintre durerile locuitorilor din Şendreni este lipsa reţelei de gaze. Deşi se fac demersuri, lucrurile se mişcă foarte încet, prin urmare primarul Paul Cristea nu ne-a putut da un termen pentru când oamenii se vor putea bucura de această utilitate.

"Am făcut studiul de fezabilitate, iar acum trebuie să obţinem viza pentru certificatul de urbanism. După aceea, trimitem la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) documentaţia, unde în urma unui calcul privind eficienţa economică, ni se va da un răspuns dacă suntem eligibili sau nu. Apoi, Ministerul Energiei va scoate lucrarea la  licitaţie, deci e cale lungă, nu ştim exact când se va materializa acest proiect. Avem două variante: prima ar fi ca operatorul să facă singur întreaga lucrare, iar a doua ar fi ca şi Primăria să suporte costurile săpăturilor. Noi suntem pregătiţi pentru ambele", spune Paul Cristea. 
Acesta spune că reţeaua de gaze va fi introdusă întâi în Şendreni, deoarece între acest sat şi Movileni şi Şerbeşti există în jur de 2-3 kilometri în care nu ar fi niciun consumator, astfel costurile crescând foarte mult.
"Întâi facem la Şendreni şi apoi extindem din venituri proprii. Proiectul e făcut pentru consumul pe întreaga comună. Sunt termene mari de la un demers la altul. Sperăm ca şi guvernul să mai reducă din birocraţie",  mai spune edilul de la Şendreni.    
O altă utilitate de care duc lipsă locuitorii din comună, dar pe care o vor avea însă în cursul acestui an este canalizarea. "Suntem din 2008 membri fondatori ai Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Apă-Canal. S-a semnat deja contractul pentru reţeaua de canalizare. Urmează să înceapă lucrările în martie, cel târziu iunie, reţeaua acoperind toată comuna", declară Paul Cristea.
Locuitorii din Şendreni stau foarte bine la capitolul apă potabilă, unde acoperirea este de aproape 100 la sută, dar şi la energie electrică, unde mai sunt doar câteva străzi neracordate.
"E vorba de cartierele noi, de vreo şase străzi în total. Aici avem o problemă. Nu toţi cei care au construit au făcut demersurile să cedeze străzile  la  Primărie. Pentru patru străzi, unde s-a făcut acest lucru, avem documentaţia gata pentru a o  depune la Electrica. Mai sunt încă două străzi unde lucrurile merg mai încet, iar noi nu putem face investiţii pe nişte terenuri care nu sunt ale Primăriei, pentru că am putea fi învinuiţi de deturnare de fonduri. Cetăţenii trebuie să  fie conştienţi că este în interesul lor să cedeze străzile la  Primărie, pentru că urmează şi canalizarea şi asfaltarea străzilor şi nici aceste lucrări nu pot fi realizate pe domenii private cu bani de la Consiliul local", a mai precizat primarul.

Se caută medic de familie pentru Movileni

În 2006, a fost construit un nou sediu pentru dispensar în centrul comunei, cu două puncte de lucru în satele componente. Până la începutul acestui an, existau în comună doi medici de familie, unul la Şendreni şi unul la  Movileni. Deşi s-ar crede că o comună precum aceasta,  aflată la o navetă de 11 kilometri numai de Galaţi, ar trebui să  fie atractivă pentru medicii de familie, realitatea e, de fapt, alta.
"În prezent, căutăm medic pentru Movileni. Cel care a fost până  acum a considerat că este nerentabil să aibă doar 100 de persoane pe listă şi s-a retras. Foarte mulţi dintre locuitorii Movileniului sunt înscrişi la medici de familie la Galaţi", spune Paul Cristea.
În Şendreni există şi un cabinet stomatologic şi două farmacii. A mai existat o farmacie şi în Şerbeştii Vechi, dar a fost închisă, fiind considerată nerentabilă.

Peste jumătate dintre elevi, "picaţi" la matematică la Evaluare

În comună funcţionează o singură şcoală cu clase I-VIII şi trei grădiniţe, câte una în fiecare sat component. La şcoală, elevii sunt aduşi cu două microbuze care sunt suficiente pentru transportul tuturor elevilor care vin din Şerbeşti şi Movileni.
"Instituţiile de învăţământ au tot ceea ce le trebuie, cu excepţia Grădiniţei din Şendreni, unde am aplicat pentru un proiect ca să facem o scară de incendiu, pentru a putea primi avizele de la ISU. Tot la această grădiniţă sunt alocate şi cele două clase pregătitoare, întrucât mobilierul trebuie să fie adecvat vârstei lor", spune Paul Cristea.
Deşi primarul se laudă cu faptul că şcolii nu-i lipseşte nimic, totuşi mai bine dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională în vara lui 2017 nu au reuşit să obţină măcar cinci la matematică, spre deosebire de limba română unde a promovat toţi. Dintre cei 16 elevi care s-au prezentat la examen, nouă au avut la matematică note între 2,50 şi 4,70, ceea ce ar trebui să  fie un semnal de alarmă pentru o comună aflată atât de aproape de Galaţi. Sunt sate mult mai dezavantajate din puntul de vedere al aşezării geografice, care au aproape toţi elevii promovaţi.

Statul "vămuiește" excedentul bugetar

Comuna Şendreni este una dintre cele mai bogate din judeţ. Aşa se face că, în 2016, excedentul bugetar a fost de trei milioane de lei. "Conform noului cod fiscal, statul nu mai înapoiază în anul următor toată suma, ci opreşte 50 la sută din ea, acest lucru întâmplându-se peste tot acolo unde există excedent bugetar din cotele defalcate din TVA. Aşa se face că, din cele trei milioane, vom primi înapoi doar 1,5 milioane de lei", spune primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Șendreniul - fără utilități, dar foarte căutat

Comuna Șendreni este cunoscută drept o zona rezidențială foarte atractivă pentru gălățenii care doresc să scape de poluarea și zgomotul urban. Chiar dacă localitatea duce lipsă de utilități, administraţia publică locală nu mai are terenuri pentru a le acorda spre concesionare, drept pentru care acum gălățenii cumpără de la proprietari privaţi.

Primăria spune că a rămas în urmă cu crearea utilităților din lipsă de timp și pentru că, în câțiva ani, s-a schimbat configurația comunei. ”Din anul 2000 până acum, satul s-a dezvoltat aproape sută la sută. Şi atunci, tot dezvoltând, nu mai reuşeşti să vii din urmă cu utilităţile. S-au acordat terenuri, s-a dezvoltat prin cartiere noi o reţea stradală de aproximativ 25 de kilometri, prin care s-au făcut drumurile – pietruite, aşa cum sunt – pe banii publici, iar o parte prin fonduri atrase. Tot cartierul ăsta era un câmp. Era porumb, era floare, nu era nimic altceva”, a spus primarul, Paul Cristea. Tot de la primar am aflat că 99 la sută din comună are apă, iar aproximativ 30 de case nu au electricitate pentru că ”legislaţia s-a modificat tot timpul şi am rămas în urmă”. Totuși, edilul ne-a asigurat că administrația lucrează la proiecte, licitații și studii de fezabilitate pentru canalizare și rețeaua de gaze.

Cu speranțe mari, oamenii așteaptă ziua în care vor începe lucrările pentru tronsonul Fundeni-Șendreni. ”În momentul de faţă ne aflăm la nivelul de organizare de şantier. Din spusele reprezentanţilor firmei câştigătoare a licitaţiei, urmează ca în maxim două săptămâni să înceapă lucrările”, ne-a asigurat Paul Cristea. În contractul de finanţare încheiat între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Galaţi şi Hidroconstrucţia București este prevăzut termenul de maxim 3 ani pentru tot tronsonul.

”Fonduri europene nu există”

Lipsa consumatorilor industriali este principalul impediment pentru construcția unei rețele de gaze, consideră primarul. După studii de fezabilitate învechite, un proiect eșuat, o firmă care ”n-a avut intenții curate” și procese de judecată, administrația locală a devenit incapabilă legal să atragă investitori. ”Atractivitatea unor comune pentru agenţii economici care vor să investească în distribuţii gaze ar fi consumatorii industriali. Pentru că ei consumă tot timpul anului şi de acolo s-ar putea recupera investiţiile. Fonduri europene pentru distribuţie gaze nu există, nu a fost identificată nici o linie de finanţare pentru a dezvolta o investiţie de distribuţie gaze. M-am gândit că vom putea accesa fonduri pentru soluţii alternative”, a mai zis alesul local. În lipsa unui buget local suficient și agenților economici care să investească în distribuția de gaz, locuitorii comunei Șendreni au găsit singuri soluții alternative. ”Majoritatea au sobe, dar o parte din ei şi-au montat şi centrale. Centralele termice pot fi pe lemn solid, peleţi sau brichete şi mai sunt care au centrale pe curent electric”, a explicat reprezentantul administrației locale.

Satul vechi și satul nou

Capacitatea financiară redusă a unor locuitori din Șendreni, dar și cerințele mari pe care le au alții, cauzează probleme și neînțelegeri la ridicarea deșeurilor din comună. ”Avem contract cu Ecosalul, care ne permite, contra unei sume, să depunem gunoiul la groapa Tirighina, platforma de gunoi menajer a oraşului Galaţi. Ca să depunem acolo, taxa este de aproximativ 50 de lei de persoană pe an. Doar să depună! Fără să colectăm, fără muncitori, maşină, fără toate aceste cheltuieli. Discrepanţa financiară dintre satul vechi şi satul nou este foarte mare şi noi nu putem percepe taxe pentru satul vechi şi taxe pentru satul nou. Trebuie să armonizăm”, spune primarul. Prin urmare, unii cetățeni consideră suma exagerată, pe când alții ar fi gata să dea mai mult, doar să le dispară deșeurile cât mai repede. ”O mare problemă avem cu deşeul verde. Oamenii din satul vechi îşi prăşesc, îşi curăţă, au grădini, îl folosesc, îl usucă, îl lasă ca şi îngrăşământ. Pe când ceilalţi, din cartierul nou, scot crengile, gazonul la poartă şi atunci nu pot să îl iau ca gunoi menajer”, a mai adăugat edilul. Indiferent de situația financiară, unii locuitori ai comunei mai ”uită” să achite taxa. Conform datelor oferite de primărie, gradul de colectare a taxelor pentru anul 2018 este de 60 la sută.

Opinia locuitorilor contează

Dialogul cu cetățenii este cea mai optimă soluție pentru problemele ce apar îl comunitate, consideră Paul Cristea. În ultima zi de vineri a lunii, primăria organizează întâlnire cu locuitorii comunei, la care se discută probleme de interes general. ”Ei pun întrebări, noi venim cu documentaţia necesară şi ulterior încercăm să facem bine pentru comunitate. Dumnealor ne spun problemele la aceste întâlniri şi la necesităţile cetăţenilor, căutăm soluţii şi împreună să le ducem la bun sfârşit”, susține Paul Cristea.

Zonă de agrement și târg săptămânal

Abundența gălățenilor care și-au construit case în Șendreni contribuie activ la bugetul local. În ultimii doi ani, excedentul bugetar a crescut de la 2.100.000 de lei (2016) la 3.200.000 de lei pentru anul acesta. Astfel, primăria a decis să investească în mai multe proiecte. ”Avem un proiect pentru zona de agrement. Există legea picnicului prin care administrațiile publice locale sunt obligate să facă un spațiu special amenajat pentru picnic. Putem primi 135 de mii de euro și atunci  se face și o promovare a pescuitului în zonă și totodată am putea să beneficiem de aplicarea acelei legi”, susține primarul. Potrivit acestuia, zona de agrement va implica spații de recreere cu specific pescăresc, grătare, foișoare și loc de joacă pentru copii.

O altă inițiativă este amenajarea unui spațiu comercial. ”Încercăm să facem o zonă unde producătorii să vină săptămânal să-și expună produsele și să le vândă. Acum suntem în procedură de executare a lucrării, se lucrează la această piață. Va fi un loc special amenajat cu grupuri sanitare, tarabe, chioșcuri, amplasat cu graden, luminat, tot ce este nevoie. În maxim 3 luni se termină lucrările”, ne-a asigurat primarul comunei.

Deocamdată, doar cinci kilometri de asfalt

Comuna Șendreni are doar cinci kilometri de asfalt. Ca să ajungi în cartierele mai tinere, în care gălățenii și-au construit vile, trebuie să treci provocarea drumurilor pietruite și pline de praf. Reprezentantul administrației locale justifică absența asfaltului prin desfășurarea lucrărilor de canalizare, spunând că lucrurile trebuie să se desfășoare ”într-o ordine firească”. ”Nu putem să ne axăm pe asfaltarea drumurilor atâta timp cât nu avem canalizarea pusă în pământ, deoarece firescul lucrurilor este să pui în pământ, după care asfaltezi. Drept pentru care s-a asfaltat în jur de vreo 5 km, acum 5-6 ani de zile, dar asta datorită faptului că au fost programe europene şi am fost obligaţi să asfaltăm aceste zone”, explică Paul Cristea.

În ceea ce privește atragerea investițiilor, primarul susține că localitatea nu poate obține bani pentru că nu se potrivește unui criteriu de eligibilitate precum numărul populației. Potrivit edilului, datele oficiale arată că Șendreniul numără 4.700 de locuitori, însă există alții 2.000-3.000 care au casă și locuiesc în Șendreni, dar în actele de identitate au domiciliul în Galați. ”Aş ruga cetăţenii care locuiesc şi nu au forme legale să îşi facă mutaţiile pe localitate, ca să putem creşte şi să avem punctaj mai mare pentru următoarele proiecte de finanţare care o să urmeze. Nu există obligativitatea, dar atât timp cât locuiesc aici, mi s-ar părea normal, pentru că dacă vine cu maşina, doreşte drumuri bune. Dacă plăteşte impozitul la Galaţi, dar vine cu maşina aici, o să trebuiască să facem drumurile noi, din impozitele care sunt”, recomandă edilul.

Șanțurile, curățate și reabilitate

În fața curților, șanțurile, incapabile să facă față fluxului mare de apă, cauzau probleme, în special în zonele în care s-au alocat terenuri noi. ”În urma ploilor foarte abundente, apa trecea prin curţile oamenilor și spăla tot. Am încercat să facem şanţuri din beton, pentru a nu mai fi inundate. Şi aici este o problemă, unii, din rea voinţă sau din neştiinţă, pun problema că de ce nu asfaltăm. Păi dacă asfaltăm fără a avea aceste şanţuri, în cazul în care ar veni aceste ploi torenţiale, ar lua şi asfaltul”, a spus Paul Cristea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

700 de oameni au semnat că vor gaze la Șendreni

Peste 700 de locuitori din cele trei sate ale comunei Şendreni au semnat o iniţiativă cetăţenească prin care propun, sub forma unui proiect de hotărâre de CL, aprobarea de către Consiliul Local Şendreni a realizării cu prioritate a racordării comunei la reţeaua de gaze naturale. „Oamenii vin seara acasă şi vor confort, vor să trăiască civilizat”, spun iniţiatorii acestui demers.

Demararea unei iniţiative cetăţeneşti la nivelul unei comune din judeţul Galaţi nu este ceva cu care să te întâlneşti în fiecare zi. Pentru o astfel de iniţiativă, legea prevede un număr de semnături de 5 la sută din totalul cetăţenilor cu drept de vot din comuna respectivă. La Şendreni, în acest caz, s-au strâns de peste trei ori mai multe. Iniţiativa cetăţenească de la Şendreni are patru iniţiatori, iar semnatarii documentului cer, printre altele, introducerea de urgenţă a proiectului de hotărâre pe agenda Consiliului Local, precum şi informarea, efectuată în mod regulat de către primarul comunei, adică la fiecare şedinţă de CL, despre stadiul lucrărilor de investiţii, până la finalizarea lor.

„Viaţa liberă” a mers la Şendreni şi a vorbit cu cei patru iniţiatori ai acestui demers. Precizăm din start că primarul Paul Cristea, căruia i-am solicitat punctul de vedere asupra acestui subiect, ne-a spus că nu poate declara nimic până joi, 22 noiembrie, după şedinţa de Consiliu Local. Şedinţă pe a cărei ordine de zi – conform informaţiilor noastre – nu fusese introdus, cel puţin până marţi la prânz, şi proiectul de hotărâre propus pentru racordarea comunei la reţeaua de gaze naturale.

„Dacă primarul ar fi vrut, ar fi avut tot timpul necesar”

Unul dintre cei patru iniţiatori, Constantin Coman – care este şi „capul limpede” al întregului demers, fost inginer, actualmente pensionar şi neimplicat sub nicio formă în politică, după cum a ţinut să ne asigure – a prezentat istoricul acestei iniţiative cetăţeneşti. „În administrarea acestei localităţi există o anumită continuitate, primarul este la al cincilea mandat. Dacă ar fi vrut să tragă utilităţile, ar fi avut tot timpul necesar, în 18 ani de zile. Ceva demersuri s-au făcut, însă nu trebuie uitat că localitatea asta, cu toate că este la 10 km de Galaţi, nu are canalizare (abia acum se demarează lucrările), nu are gaze, nu are străzi asfaltate, n-a avut lumină, n-a avut apă curentă. Majoritatea celor care s-au mutat aici şi-au tras singuri. Şi noi am cumpărat doi stâlpi ca să ne tragem curent.

Acum prin Apă Canal, s-a demarat lucrarea de canalizare. Noi trăim într-un disconfort total, pentru că, străzile nefiind asfaltate, nu vă puteţi închipui ce este vara, nu poţi să usuci o rufă afară din cauza prafului. Şi atunci am considerat că, dacă tot se demarează lucrările de canalizare, cu săpături, cu tot, şi dacă lucrările se vor derula pe o perioadă de aproximativ trei ani, să tragem şi racordurile de gaze în perioada asta, pentru ca atunci când se finalizează şi canalizarea să putem şi asfalta, să trăim decent. Şi după aia, să-i dea Dumnezeu sănătate primarului, să stea acolo o sută de ani, din punctul meu de vedere!”, spune Constantin Coman.

La rândul lui, Anghel Mustărică, un al doilea iniţiator al proiectului de hotărâre de CL, afirmă că „se tergiversează reţeaua de gaz în Şendreni. Locuiesc aici din ianuarie 2014, de atunci am făcut cerere pentru gaze, ni s-a tot promis... Suntem în 2018 şi tot nu avem gaze. Sunt făcuţi primii paşi, dar prea timizi, din această cauză am luat această iniţiativă de strângere de semnături pentru a avea reţea de gaze în comună. Pentru că 90 la sută din locuitorii comunei vor gaz”.

UAT Şendreni nu pierde niciun ban

Constantin Coman spune că demararea acestei iniţiative cetăţeneşti a apărut ca fiind singura soluţie de rezolvare a problemei racordării la gaze a Şendreniului, în condiţiile în care, după mai multe luni de zile de întâlniri şi discuţii cu aleşii locali, a ajuns la concluzia că „cineva de acolo nu-şi doreşte, sau aceasta nu este o prioritate pentru ei”. „Conform legii, acest proiect de hotărâre intră în procedurile legale de lucru ale Consiliului Local. Deci, CL-ul poate aproba sau poate să nu aprobe. La modul cel mai realist, mă aştept ca orice cetăţean ales să ne reprezinte interesele – pentru că asta sunt consilierii, primarul şi toţi ceilalţi din administraţia publică – să fie în slujba noastră şi să demareze urgent aceste lucrări de racordare a gazelor. Am studiat în ultima perioadă extraordinar de bine toată legislaţia referitoare la gaze şi sunt dispus să le acord tot sprijinul, să vin şi cu propuneri. Am şi publicat pe net paşii care trebuie urmaţi şi sperăm ca în prima şedinţă de Consiliu Local să fie introdusă această iniţiativă şi Consiliul să o aprobe. Dacă vă uitaţi, unul dintre punctele proiectului de hotărâre este ca la fiecare şedinţă de Consiliu Local, începând de acum şi până la finalizarea lucrărilor cu gazele, primarul să facă un raport despre evoluţia lucrărilor.

Se poate face extraordinar de repede. Un exemplu: primul pas este să faci o adresă către Transgaz, care este obligat ca în 15 zile să-ţi răspundă şi să-ţi dea toate detaliile necesare. De acolo vine al doilea pas, cererea de racordare, se concesionează serviciul repede etc., legea a uşurat foarte mult acest sistem. Trebuie doar voinţă şi bani. Am oferit şi variante de finanţare: noi am prins în iniţiativa asta posibilitatea de a se găsi legal surse de finanţare, pentru că Legea 123 prevede că o cerere de racordare nu poate fi refuzată. Iar în momentul în care un utilizator care este şi autoritate concedentă, adică deţine dreptul asupra serviciului public de distribuţie a gazelor (care este UAT Şendreni), primeşte o cerere de racordare, este obligat să investească. Asta e una din posibilităţi. O altă sursă de finanţare pe care Legea 167/2018 o oferă este din surse proprii, de la bugetul local. Pentru că, în condiţii justificate, în momentul în care operatorul de transport, sau de sistem, sau de distribuţie, justificat economic, nu are aceşti bani, atunci se poate face cofinanţare sau chiar finanţare în totalitate din bugetul local (care poate fi alimentat din fonduri externe, din taxe proprii, de la bugetul naţional şi aşa mai departe), mai ales că aceşti bani nu cred că se vor da toţi o dată, ci etapizat. Doi: UAT Şendreni nu pierde nimic, pentru că aceşti bani sunt daţi pentru o perioadă operatorului, ca el să poată face investiţia, după care activele şi sistemul de distribuţie revin operatorului, care, tot prin lege, este obligat să returneze banii clientului, celui care a cofinanţat. Şi atunci banii se vor întoarce la buget, nu e niciun fel de problemă”, spune Constantin Coman.

„Studii, studii, studii...”

Un al treilea iniţiator, Giuliano Azzola, spune că tot ce a produs Primăria până acum au fost doar studii de fezabilitate şi că racordarea la gaze ar fi trebuit făcută cu mult timp înainte. „Studiul de fezabilitate a fost preluat, de fapt, de la vechiul primar. La noi se fac studii, studii, studii, foarte mulţi bani publici cheltuiţi, dar aceste studii sunt zero, fără un punct de plecare. Moara Arcada şi-a făcut fabrica la Fileşti. Dacă aveam gaze aici, nu o făcea aici? De când s-a făcut moara aici, în partea veche a satului, de atunci se puteau trage gazele şi apoi se făcea extindere. Era mult mai simplu. Am fi avut şi un consumator mare, ar fi fost şi locuri de muncă, după cei de la Arcada ar fi venit şi alte firme, cu efect pozitiv asupra taxelor care intrau la buget”.

Cel de-al patrulea iniţiator, Valentin Stoica, spune că „oricine a vrut să devină primar şi a candidat la Primărie avea în program asta cu gazele. Dar nimeni n-a făcut nimic concret. Dar acum, din iulie, de când a apărut legea asta, e chiar simplu să tragi gaze. Ţi se returnează banii pe care i-ai investit. Fiind aşa de simplu, e păcat. Până la urmă, ori e prostie, ori e rea-voinţă să nu tragi gaze. Şi cu legea asta cu off-shore-ul, cu forările din Marea Neagră, este foarte probabil să se ieftinească gazele”.

Nu mai merge cu closetul în fundul curţii!

L-am întrebat pe Constantin Coman ce s-ar putea întâmpla dacă CL-ul din Şendreni refuză să aprobe această iniţiativă cetăţenească. „În condiţiile în care Consiliul Local refuză (ceea ce e dreptul lor), noi, cetăţenii, iniţiatorii, vom considera că cei din CL nu ne mai reprezintă drepturile, nu mai sunt în slujba noastră. Şi atunci avem o altă modalitate legală pe care o putem încerca şi o vom încerca cu siguranţă dacă lucrul ăsta se întâmplă: tot prin iniţiativă cetăţenească, cu un număr mai mare de semnături (25 la sută din numărul total al celor 4.063 de cetăţeni cu drept de vot), putem declanşa un referendum de demitere a Consiliului Local sau a primarului. Sub nicio formă nu cred că se va ajunge acolo, pentru că ar fi o dovadă prea clară şi unică a faptului că nişte reprezentanţi aleşi în slujba cetăţenilor nu-şi respectă menirea. Nu cred că se va ajunge acolo şi nu vreau să se ajungă acolo, vreau să terminăm chestia asta cât mai repede, să avem şi noi utilităţi.

E posibil să fie şi o concepţie învechită, poate că unii erau învăţaţi înainte cu closetul în fundul curţii - o chestie anacronică... Nu se mai poate în ziua de azi la nivelul ăsta. Structura socială a Şendreniului s-a schimbat foarte mult. Sunt oameni activi, care fac activităţi productive, îşi câştigă existenţa prin muncă, prin afaceri, sunt oameni de toate profesiile care vin seara acasă şi vor un confort, domnule, vor să trăiască civilizat!”

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lucrări cu fonduri guvernamentale şi europene în comuna Şendreni

Trei asocieri de firme şi alţi doi ofertanţi unici se bat pentru contractul cu o valoare totală estimată 4.153.970 de lei fără TVA, scos la licitaţie de Primăria Şendreni pentru modernizarea drumurilor locale în satele Movileni, Şerbeştii Vechi şi Şendreni, din judeţul Galaţi. O modernizare îndelung aşteptată de cetăţeni, în condiţiile în care, cu tot cu investiţia care urmează să fie atribuită, comuna se poate lăuda cu doar 20 la sută asfalt pe cei 50 de km de reţea stradală. Motivaţia? Lipsa canalizării, problemă care este rezolvată acum cu fonduri europene.

„Aş vrea să îmi prezint scuze cetăţenilor pentru disconfortul resimţit, dar trebuie să înţeleagă că e şantier şi că atâta timp cât se lucrează nu putem să refacem drumurile imediat. Apelez la înţelegerea lor pentru că nu avem cum să facem altfel, orice se face cu sacrificii”, a fost mesajul pe care primarul comunei Şendreni, Paul Cristea, a ţinut să-l transmită, după ce ne-a arătat şantierele comunei.

Şase poduri prin PNDL

„Mă preocupă siguranţa cetăţenilor. Avem două cursuri de apă, Rusca Mare şi Obreja, pentru care am obţinut, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), finanţare pentru construirea a şase poduri. Acestea erau amenajate din nişte tuburi care nu erau calculate ca să preia întreaga cantitate de apă şi aveam probleme din cauza unor cetăţeni care depun pe cursul apei tot felul de resturi vegetale”, ne-a declarat primarul.
Lucrarea este realizată de firma Drum Construct SRL, care a câştigat licitaţia organizată de Primărie cu o ofertă de 2.560.299 de lei fără TVA, conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Ploile abundente din ultima perioadă au creat probleme constructorilor, umplând cu apă zonele unde lucrau, de pildă pe strada Gârlei, punând la pământ chiar şi panoul de lucrări.

Avatarurile canalizării

„În proporţie de 98-99 la sută, întreaga comună este alimentată cu apă”, spune primarul, dar canalizarea abia acum a demarat, cu fonduri europene. „Din 2006, Primăria Şendreni este membru fondator la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Apă Canal Galaţi, alături de Tecuci, Târgu Bujor şi Şendreni. Numai că, în primă fază, canalizarea s-a făcut pe Programul Operaţional Sectorial Mediu, iar acel proiect se adresa aglomerărilor urbane cu peste 10.000 de locuitori. Cum noi aveam sub 10.000 şi nu eram cuplaţi cu Braniştea, am fost săriţi, chit că eram membri fondatori! Acum, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, suntem şi noi beneficiari ai proiectului derulat de ADI. Investiţia aflată în derulare este de la Hanu Conachi până la Galaţi şi are termen maxim de finalizare 2022”, ne-a explicat Paul Cristea.
Potrivit primarului, la finalizarea investiţiei, comuna va avea canalizare în proporţie de peste 95 la sută. „Vor fi canalizate doar străzile care existau în domeniul public al localităţii la momentul la care s-a făcut proiectul tehnic. Ulterior va trebui să găsim soluţii şi pentru celelalte zone”, a spus primarul. Lipsa canalizării a fost motivul pentru care nu s-au făcut lucrări de investiţii la drumuri: „Puneam asfalt, veneau şi-l tăiau pentru a pune reţeaua de canalizare şi ca să-l repar trebuia să suportăm costurile din bugetul local”.

Licitaţie pentru modernizare drumuri

Pentru modernizarea drumurilor locale, Primăria Şendreni a obţinut finanţare prin PNDL şi, în prezent, se află în derulare o licitaţie pentru execuţia lucrărilor pe aproximativ cinci kilometri de drumuri locale, contract cu o valoare estimată de 4.153.970 de lei fără TVA. Criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut.
În cadrul procedurii, au depus oferte: Assfalti Roads ACM, Firogal 1 SRL şi asocierile Gendav SRL - Aqua Parc SRL, Dreams Riviera SRL - Romsit şi, respectiv, Lemacons SRL - Tancrad SRL. „Suntem în procedura de verificare a documentaţiilor şi a condiţiilor tehnice. Urmează ca în zilele următoare să analizăm partea financiară şi să atribuim contractul. Este vorba despre asfaltarea drumurilor cu realizarea de şanţuri acolo unde nu există”, a mai spus primarul.
Paul Cristea a precizat că a depus o documentaţie pentru asfaltarea altor 12,5 km de reţea stradală pentru finanţarea prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.

Gazon sintetic cu bani de la UE

 

Primăria comunei Şendreni tocmai a atribuit direct firmei Top Sport Solutions SRL-D un contract în valoare 437.890 de lei fără TVA, pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de "Amenajare teren de fotbal cu suprafaţă artificială".
"În următoarea perioadă vom face modernizarea terenului de fotbal cu gazon sintetic, lucrare tot pe fonduri europene. Cofinanţarea eligibilă este de 52.000 de euro, iar restul, până la valoarea de 100.000 de euro, de la bugetul local", spune primarul Şendreniului, Paul Cristea.
Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, misiunea firmei va fi proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizarea a terenului de sport (fotbal) din satul Şendreni. Adică, pe lângă realizarea documentaţiei necesare şi obţinerea avizelor, firma se va ocupa de realizarea unui substrat din piatră spartă (lidonit) şi a unei suprafeţe sintetice pentru fotbal, din gazon artificial de 50 mm, plus accesorii - două porţi de fotbal.
Garanţia de bună execuţie este de cinci la sută din valoarea acceptată. Durata de elaborare a proiectului tehnic este de o lună, iar durata de execuţie a lucrărilor este de şase luni de la emiterea autorizaţiei de construire.

Extinderea reţelei electrice

O altă lucrare aflată în derulare în comuna Şendreni vizează extinderea cu aproximativ 2,5 km, pe patru străzi, a reţelei electrice în cartierele private. Potrivit primarului Paul Cristea, studiul de fezabilitate şi documentaţiile de racordare au fost făcute de Electrica, dar compania nu avut banii necesari pentru investiţie, aşa că lucrările au fost preluate în bugetul local, urmând ca, după finalizare, instalaţia realizată să fie predată companiei.

Demersuri pentru racordarea la gaze

"700 de oameni au semnat că vor gaze la Şendreni", titra "Viaţa liberă" pe 21 noiembrie 2018. Primarul comunei, Paul Cristea, susţine că tot ceea ce a depins de instituţia primarului şi de aparatul propriu s-a făcut: "Investiţia de distribuţie gaze este diferită de alimentarea cu apă sau de canalizare, concesionarul îşi recuperează banii din vânzarea de gaze. În prima fază, ar trebui racordate acele zone cu un grad mare de consum. În opinia mea, este greşită ideea de a face asociere pentru gaze, deoarece se întind kilometri de conductă şi recuperarea costurilor pe cap de locuitor creşte ca valoare", spune primarul.
Ieri, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, se afla în etapa de deliberare o achiziţie directă în valoare de 10.000 de lei fără TVA, pentru servicii de consultanţă în elaborarea documentaţiei de organizare a licitaţiei privind concesionarea serviciului public de distribuţie a gazelor naturale în sat Şendreni, comuna Şendreni. "Poate vom găsi un investitor care să concesioneze serviciul, să-l facă funcţional. Totodată am depus documentaţie pentru întreaga comună - Şendreni, Movileni şi Şerbeştii Vechi - pentru finanţare din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii", a adăugat Paul Cristea.

Anvelopare cu fonduri europene

Zona de agrement cu specific pescăresc, care va fi amenajată la Şendreni, nu este singura investiţii cu fonduri europene din acest exerciţiu financiar. După cum am aflat de la primarul Paul Cristea, administraţia locală a comunei este în procedură de încheiere a procesului verbal de terminare a lucrărilor de anvelopare a unui centru de zi pentru copii şi familii aflate în dificultate. "Este un centru pe care îl avem din anul 2002, care îşi desfăşoară activitatea în vechea şcoală a comunei Şendreni. Şi am găsit, prin intermediul GAL - Grupul de Acţiune Locală "Lunca Joasă a Siretului", o finanţare de 35.000 de euro, prin care anvelopăm clădirea, să schimbăm tabla de pe acoperiş, geamurile cu tâmplărie din lemn. Urmează să facem declaraţia către Biroul Regional şi să ne primim banii înapoi", ne-a declarat primarul comunei.

Buletin de Şendreni

Una dintre marile nemulţumiri ale primarului comunei Şendreni este că, deşi există o cerere enormă de locuri de casă în zonă, cei care îşi construiesc locuinţe aici nu îşi fac buletin de Şendreni. "Organigrama Primăriei este în funcţie de numărul de locuitori cu domiciliul stabil aici. Criteriile de eligibilitate la proiecte şi sumele defalcate pe care le primim depind tot de populaţie. Necesităţile sunt mari tocmai în cartierele noi, unde există un surplus de locuitori", spune primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Șendreni a semnat cu Distrigaz Rețele Sud contractul pentru furnizarea de gaze în localitate

Pe data de 4 februarie, primarul comunei Șendreni, Paul Cristea a semnat cu reprezentanții Distrigaz Rețele Sud contractul pentru furnizarea gazelor naturale în localitate.

Este primul contract de concesiune a rețelei de distribuție de gaze naturale pe care l-a realizat primăria unei localități din România în baza Legii 167/2018, un act normativ care descentralizează domeniul distribuției de gaze. Până la apariția acestei legi și a normelor metodologice aprobate prin Ordinul nr 209, din 20 noiembrie 2019, licitațiile referitoare la aceste concesiuni erau organizate la Ministerul Energiei. Prin Legea 167 li se dă posibilitatea administrațiilor locale să aibă inițiativa organizării licitațiilor.

Primarul Paul Cristea spune că reușita încheierii acestui contract vine după 20 de ani de demersuri pentru obținerea furnizării de gaze în localitate.

Valoarea totală a investiției este de peste 1,5 milioane euro. „Valoarea investiției este de 7.963.000 lei, din care cofinanțarea Distrigaz Sud Rețele este de 724.000 lei. Contribuția comunității locale este de 6.969.000 lei. Sursele pe care noi ni le propunem pentru aceste investiții ar fi bugetul local, sume atrase de la bugetul național dacă vor fi finanțări de genul PNDL și finanțări europene. Suntem în linie dreaptă. Odată semnat contractul, noi trebuie să ducem la bun sfârșit această investiție”, a declarat primarul Paul Cristea.

galati365.ro

[dcp100168]

Primăria Șendreni a semnat contractul pentru racordarea la rețeaua de gaze

Tulucești și Șendreni sunt două dintre comunele foarte apropiate de municipiul Galați, la distanță de 10-15 minute de mers cu mașina, lucru care le aduce localnicilor câteva avantaje evidente. Dar ce au de oferit, la rândul lor, aceste comune? Despre comuna Tulucești ați putut citi în ziarul nostru de ieri. Astăzi, "suntem" la Șendreni.

Primarul comunei Șendreni, Paul Cristea, recunoaște că nu întotdeauna a reușit să îndeplinească obiectivele pe care și le-a propus. "Numai că aceste lucruri n-au stat numai în puterea mea", afirmă edilul, referindu-se la unul din marile ofuri ale locuitorilor comunei, racordarea la rețeaua de distribuție gaze. "Până în 2018, când s-a modificat legislația, atributul de scoatere la licitație a serviciului de gaze era al ministerului de resort. Autoritățile locale întocmeau studiile de fezabilitate și documentațiile tehnice, le prezentau ministerelor, care au avut diferite denumiri de-a lungul timpului, iar dumnealor le scoteau la licitație, conform Legii 123, a gazelor. Am făcut lucrul acesta, am făcut documentațiile, s-au scos la licitație și, undeva prin 2006, a câștigat o firmă din București, SC Filip Internațional SRL, pentru patru localități din județul Galați: Șendreni, Braniștea, Fundeni și Brăhășești. Numai că s-a dovedit că acel concesionar n-a vrut decât să profite de eventuala naivitate a autoriților locale și dorea bani înainte de începerea lucrărilor, lucru pe care nimeni nu l-a acceptat și a trebuit să facem demersuri la minister pentru rezilierea contractului. După îndelungi eforturi, s-a reziliat contractul. Noi am depus apoi documentații, dar n-am fost atractivi din punct de vedere economic pentru investitori. Ni s-a transmis că nu avem industrie mare consumatoare de gaz în comună, așa că nu eram profitabili numai pentru consumul casnic și puținii agenți economici pe care îi aveam", spune Paul Cristea.

În 2018, a apărut Legea 167, care modifica prevederile anterioare și permitea autorităților locale să scoată la licitație serviciul de distribuție gaze. "Lucru pe care l-am și făcut. Acum suntem parteneri în contract cu Distrigaz Sud București, ei au venit cu 9,7 la sută din valoarea investiției, noi cu restul, din bugetul local, de la bugetul național sau din surse atrase. S-a făcut o primă tranșă de plată către Transgaz pentru proiectare și execuție, pentru că lucrarea se împarte în două: stație de reglare-măsură (SRM) și rețeaua de distribuție gaze. SRM-ul este atributul Transgaz, care este operatorul de transport gaze național. Noi am făcut plata unei prime tranșe de proiectare. Avem documentația pentru întocmirea caietului de sarcini și scoatere la licitație. În maximum două săptămâni este preconizat să scoatem la licitație și serviciul de distribuție gaze, proiectarea și execuția rețelei de gaze pe Șendreni".

Termenul maxim de finalizare este de trei ani de la data adjudecării lucrării, dar se poate reduce la jumătate. "Dacă avem sursele de finanțare, execuția se poate face maximum într-un an și jumătate. Ne-am luat o marjă de trei ani ca să nu ne trezim că nu avem finanțare și să nu fim obligați să plătim penalități. Este o clauză preventivă", a mai spus primarul Paul Cristea.

Străzile localităţii, în șantier

Mergând pe străzile din Șendreni, vezi aproape la fiecare pas șantiere. Se lucrează la rețeaua de canalizare, la podurile peste pârâurile Rusca Mare și Valea lui Odobescu, ape care pot crea probleme foarte mari după ploile puternice.

"Am încercat și să asfaltăm o parte din drumurile comunei. Numai că dezvoltarea urbanistică a avut un ritm foarte rapid. Construindu-se aceste drumuri, n-am reușit să ținem pasul cu numărul de kilometri de rețea stradală. Am făcut acei kilometri de drumuri pietruite, apa și curentul electric. S-au asfaltat vreo 15-20 km din aproximativ 55 km de rețea stradală. Sunt un om chibzuit și am încercat să pun boii înaintea căruței, nu invers. Toate demersurile le-am făcut pentru realizarea alimentării cu apă, acum pentru canalizare (în 2008, am fost declarați eligibili pentru rețeaua de canalizare, dar fără finanțare). Iar la vremea respectivă se dădeau 25 de puncte pentru asfaltare și 15 pentru canalizare, deci ar fi trebuit să faci mai întâi drumurile și apoi canalizarea, lucru pe care nu l-am acceptat", spune primarul comunei Șendreni.

Primarul este criticat pentru turnarea zgurii pe mai multe străzi, dar "zgura nu este nocivă", spune Paul Cristea, arătându-ne un "Certificat de conformitate a controlului producției în fabrică", eliberat de organismul de certificare ICECON Cert, pentru materialul folosit. Conform certificatului, utilizarea preconizată pentru materialul produs de Phoenix Slag este în: construcții de drumuri - straturi de fundație, drumuri comunale, drumuri pentru agricultură, macadam, drumuri forestiere, parcări, consolidări, reabilitări; inginerie civilă - terasamente, platforme industriale, consolidări teren.

Școala își așteaptă copiii, modernizată

Școala Gimnazială din satul Șendreni îi așteaptă și pe copiii din celelalte două sate ale comunei (Șerbeștii Vechi și Movileni), aproximativ 470 la număr, aduși cu microbuzele. Au mai rămas acolo câte o grupă la grădiniță, 10-15 copii de fiecare. "Școala este modernizată, anvelopată, cu geamuri termopan. Are grupuri sanitare interioare, anul acesta s-au modernizat instalațiile de alimentare cu apă și de scurgere, s-au montat dispensere cu dezinfectant pentru mâini. Consiliul Local are fonduri pentru a asigura tot ce este necesar pentru buna desfășurare a procesului educațional. Avem contract cu Telekom pentru achiziționarea a 49 de tablete cu abonament, pentru cei care nu au posibilități financiare, pentru a le fi de ajutor la învățământul online. Necesarul ne-a fost prezentat de conducerea școlii, după discuțiile cu părinții și diriginții. Această cifră a fost prezentată și la Prefectură, pentru programul guvernamental. Dar noi le-am luat, ca să nu fie probleme. Abonamentele sunt pe un an, cu posibilitatea de prelungire", spune primarul Paul Cristea.

Zonă de agrement lângă podul peste Siret

În dreapta podului peste Siret de la Șendreni, cum mergi spre Brăila, se lucrează la o zonă de agrement cu specific pescăresc. Vor fi acolo foișoare, grătare, un loc de joacă pentru copii, toalete, dușuri, tot ce înseamnă un mod civilizat de a-ți petrece timpul liber undeva în mijlocul naturii. Conform primarului Paul Cristea, amenajarea zonei va fi terminată în cel mult o lună de zile.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Racordarea completă la gaze, din Șendreni, amânată din nou

Într-una dintre comunele limitrofe municipiului Galați, devenită practic un alt cartier al orașului fiindcă foarte mulți gălățeni au ales să își facă sau să își cumpere case și să se mute aici, alimentarea cu gaze naturale este încă un obiectiv numit dorință, fiindcă, dintr-o eroare a unui funcționar din primăria localității, proiectul inițial nu a cuprins toate străzile. 

România are o tradiție în exploatarea gazelor naturale, fiind considerată o țară bogată în astfel de resurse. Conform Transgaz SA, în România, gazul metan a fost descoperit în anul 1909, în zona Sărmăşel, judeţul Mureş. O activitate organizată în industria gazelor naturale a debutat la începutul secolului 20, când, pe baza primelor descoperiri, rezervele comerciale au fost puse în producţie şi, astfel, s-au efectuat livrări comerciale de gaze în scopuri casnice şi industriale (pentru iluminat, încălzit şi producerea de metanol, carbonat de sodiu şi negru de fum). Mai concret, în 1917, Turda devenea primul oraş din Europa iluminat cu gaz natural, iar, în perioada 1917 – 1925, au fost alimentate cu gaz metan primele oraşe din Transilvania: Turda, Târnăveni şi Mediaş.

Dincoace de munți, după un secol, problema nu este rezolvată nici măcar în comune limitrofe ale municipiului Galați. La Șendreni, situația a luat o turnură destul de încâlcită, în condițiile în care lucrurile păreau rezolvate încă din februarie 2020 (https://www.viata-libera.ro/satul/141630-contract-de-7,6-milioane-de-lei-pentru-gaze-in-sendreni).
Între timp, primarul de atunci, Paul Cristea (PNL), actual subprefect - după ce a pierdut alegerile anul trecut - a participat la ultima ședință de consiliu local (CL) din comună, explicând că proiectul inițial de alimentare cu gaze nu a cuprins toate străzile din satul Șendreni. ”Fenomenul” s-ar fi produs urmare unei erori comise de un funcționar din primărie. Ulterior, printr-o altă hotărâre de CL, extinderea a fost declarată ca fiind prioritară.

”Nimeni nu își permite să nu voteze așa ceva”, spune consilierul local Gheorghe Ștefanache (USR PLUS), într-o recentă convorbire telefonică. Totuși, el atrage atenția asupra faptului că ”s-a avut de ales între revenirea la proiectul inițial, cu agreere de la Distrigaz, licitat și adjudecat, dar pentru care nu există niciun aviz și niciun acord pentru obținerea autorizației de începere a lucrărilor și proiectul extins pentru care există 12 din cele 14 avize necesare, dar care nu are acordul Distrigaz”, conform informărilor periodice pe care le face pe pagina sa de Facebook. Cert este că data de 1 mai 2021, anunțată ”cu surle și trâmbițe”, potrivit aceleiași surse, ca fiind momentul t0 al începerii lucrărilor, a fost ratată, deși problema finanțării acestora nu se pune. UAT Șendreni ar trebui să aloce șapte milioane de lei, în contextul în care ultimul excedent bugetar de 5,7 milioane lei poate merge către această investiție, iar contribuția Distrigaz este de doar 8-9 la sută.

La rândul său, Zamfira Burlacu (PSD) are o abordare diferită. ”Prefer să tac și să fac. Suport toate acuzele, dar trebuie să gândesc pozitiv”, a precizat noul edil-șef din Șendreni, menționând că extinderea proiectului are în vedere doar o singură stradă, dar din centrul comunei. Totodată, noua primăriță nu este convinsă că, urmare acestei extinderi, ar trebui organizată o nouă procedură de achiziții publice, în discuție fiind depășirea valorii inițiale a proiectelor și lucrărilor cu încă 15 la sută. Între timp, se așteaptă un rezultat de la Distrigaz, termenul pentru primirea răspunsului fiind estimat la două-trei săptămâni. ”După 30 și ceva de ani de administrație publică, nu renunț. Trebuie să mergem mai departe pentru că avem 12 din cele 14 avize obținute”, ne-a precizat aceeași Zamfira Burlacu.

În concluzie, conform Distrigaz Sud, procesul de extindere a rețelei de gaze naturale presupune parcurgerea mai multor etape. ”În prezent, Distrigaz Sud Rețele are în curs de analiză documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construire aferentă proiectului de înființare a sistemului de distribuție de gaze naturale în localitatea Șendreni, din județul Galați. După obținerea autorizației de construire, proiectantul lucrării va transmite spre aprobare proiectul tehnic în baza căruia se poate realiza execuția lucrării”, a răspuns, fără a intra în detalii, compania distribuitoare de gaze, la o recentă solicitare a cotidianului nostru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Rețeaua de gaze din Șendreni trece (și) pe la bancă

Odiseea racordării locuitorilor din Șendreni la rețeaua de gaze naturale pare a intra în linie dreaptă. Conform informațiilor de pe site-ul Primăriei, la finele anului trecut, mai exact pe 6 decembrie, în comună a început execuția lucrărilor de înființare a sistemului de distribuție, durata acestora fiind estimată la doi ani.

Practic, investiția are în vedere doar satul Șendreni și constă în realizarea rețelei de distribuție în lungime de 27.541 metri liniari și a stației de reglare- măsurare a gazelor naturale (SRM). Dincolo de întârzierea începerii lucrărilor, problema de bază o reprezintă finanțarea obiectivului.

Neîncrederea și întrebările opoziției

Recent, consilierul local George Ștefanache semnala, pe pagina sa de Facebook, intenția administrației locale de a contracta un împrumut bancar în valoare de 15 milioane de lei în acest sens. "În timp ce administrațiile publice din România pregătesc proiecte și programe pentru a obține finanțări nerambursabile din fonduri europene sau din alte surse guvernamentale, Primăria Șendreni se pregătește pentru contractarea unui împrumut bancar în valoare de 15.000.000 RON, rambursabil în 10 ani. Împrumutul bancar va fi utilizat pentru a acoperi cheltuielile de finanțare a investiției de gaze din satul Șendreni și a asigura 1/3 din necesarul de fonduri pentru asfaltarea a 8,3 km de drumuri comunale", a scris acesta pe rețeaua de socializare, arătând că Primăria Șendreni va gira cu veniturile proprii înscrise în bugetul comunei.
Ulterior, într-o discuție telefonică, George Ștefanache ne-a precizat că, de fapt, valoarea creditului ce se dorește a fi contractat ar fi de doar 10 milioane de lei, iar îndatorarea s-ar petrece în contextul în care Primăria Șendreni a încheiat anul 2021 cu un excedent de cinci milioane. "Ce încredere să avem în capacitatea actualei echipe de la conducerea primăriei că va duce la bun sfârșit această investiție, în condițiile în care datele problemei se schimbă de la o zi la alta?", se întreabă George Ștefanache. "În condițiile lipsei de transparență, a ignoranței față de respectarea legii și a lipsei de pricepere managerială de care dă dovadă actuala conducere a Primăriei Șendreni, dacă ar trebui să votați în locul meu pentru îndatorarea comunei Șendreni pentru următorii 10 ani, cum ați vota?", a mai scris același consilier local, pe pagina de Facebook, întrebare pe care o apreciem ca nefiind retorică, ci adresată locuitorilor comunei.

Explicațiile Primăriei

La rândul său, actualul edil-șef, Zamfira Burlacu, are o altă abordare și ne-a menționat că, în prezent, circa 60 la sută din rețeaua de distribuție a gazelor este în lucru efectiv, cu șanse de finalizare, plățile către constructor fiind la zi. "Dincolo de extinderea rețelei, rămâne problema finanțării SRM și aici intervine necesitatea împrumutului. Așa cum stau lucrurile în prezent, există toate șansele să nu ne încadrăm la 15 milioane, pentru că băncile vor lua în considerare gradul de îndatorare. Noi ne-am dorit această sumă, dar este posibil să putem accesa doar opt milioane. Oricum, va trebui să analizăm foarte atent ofertele acestora și dobânzile", ne-a comunicat primărița din Șendreni, cu mențiunea că momentul nu prea este unul favorabil contractării de împrumuturi, având în vedere nivelul indicelui ROBOR.
"În lucru sunt alte două studii de fezabilitate pentru extinderea rețelei și în celelalte două sate ale comunei, Șerbeștii-Vechi și Movileni", am mai aflat de la Zamfira Burlacu. Întrebată despre oportunitatea accesării fondurilor nerambursabile pentru această investiție mult-dorită de locuitorii comunei, în condițiile programului aflat în derulare la Ministerul Dezvoltării, aceeași Zamfira Burlacu și-a manifestat interesul. "Data-limită de depunere a proiectelor și cererilor de finanțare este, conform legislației, 26 aprilie și am putea încerca extinderea rețelei de distribuție și în celelalte două sate ale comunei prin acest program. Întrebarea este, însă, dacă ne încadrăm, pentru că noi, practic, ar urma să facem o extindere la o altă investiție aflată în prezent în derulare", ne-a explicat primărița din Șendreni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Niciun proiect depus pe Fondul local din PNRR

Primăria Șendreni nu a depus niciun proiect cu finanțare prin Programul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), Componenta C 10 - Fondul local, în cadrul căruia fiecare unitate administrativ-teritorială avea o sumă prealocată de aproape 325 mii de euro.
”Valoarea acestei sume este exact cam cât a cheltuit Primăria Șendreni în anul 2021 pentru salubrizarea întregii comune. Bani buni pentru dezvoltare!!! Este drept, nu puteau fi cheltuiți pentru gaze sau pentru asfalt, dar puteau înlocui alte cheltuieli care se fac din bugetul local, lăsând disponibili mai mulți bani la buget pentru... asfalt și gaze”, a scris consilierul local George Ștefanache, pe pagina sa de Facebook.
De altfel, în ultima ședință a Consiliului Local, primarul Zamfira Burlacu a motivat neaccesarea acestor fonduri europene prin faptul că în localitate nu este nevoie de creșe, ci de asfaltări, canalizare și gaze.
Ședința a avut loc în data de 29 iunie, cu o zi înainte de expirarea termenului-limită de depunere a proiectelor PNRR privind Fondul local. Aceasta este rezervată investițiilor în infrastructura locală pentru tranziția verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale, dar și pentru asigurarea cadrului de reformare și digitalizare a instrumentelor de planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Asfaltare de 15 milioane de lei la Șendreni

Comuna Șendreni a atribuit în Sistemul Electronic de Achiziții Publice serviciile de proiectare, asistența tehnică din partea proiectantului pe perioada de execuție, precum și lucrările propriu-zise pentru asfaltarea și modernizarea drumurilor comunale, pe o lungime de 8,358 kilometri. Este vorba despre 17 artere pe care vor avea loc modernizarea drumurilor locale și realizarea unui sistem rutier conform categoriei de trafic uşor. Toate aceste investiții sunt în sarcina unei asocieri conduse de Assfalti Roads ACM SRL, împreună cu ieșenii de la Gebes MProject SRL și terții Euro Building SRL și SPC Elite Consulting SRL. Valoarea contractului este în valoare de 15,24 milioane de lei, exclusiv TVA.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Au demarat lucrările de asfaltare în comuna Șendreni

Primăria asfaltează pe o parte, nemulțumirile și lucrările de mântuială apar pe cealaltă parte.

Zamfira Burlacu, primarul comunei Șendreni, a anunțat începerea celui mai amplu proiect de asfaltare din localitate. Dintr-o postare pe pagina de Facebook „Primăria Șendreni”, locuitorii au aflat că pe 1 august constructorii aveau să ajungă pe strada Aluniș, iar pe 2 august, pe strada Crinului.
Conform Primăriei, modernizările sunt executate de Assfalti Roads ACM SRL în colaborare cu Gebes MProject SRL și terții Euro Building SRL și SPC Elite Consulting SRL.
Aceste reabilitări au o valoare de 15,24 milioane de lei și vizează 17 străzi din Șendreni: Dudului, Parcului, Viilor, Gârlei 1 și 2, Siret, Tineretului 1 și 2, Soarelui, Crinului, Fagului, Pârâului, Rusca Mare, Morii, Brutăriei, Orhideelor și Aluniș.

Unul dintre consilierii locali ai opoziției, Gheorghe Ștefanache, critică, însă, aceste lucrări, prin postări succesive pe pagina sa de Facebook. Politicianul afirmă că asfaltul de acum doi ani a fost spart pentru lucrări de canalizare: „Ne dorim atât de mult asfaltarea străzilor, încât nu ținem cont că lucrarea de canalizare a fost executată la o calitate îndoielnică, ceea ce va atrage mari probleme la darea în folosință cu consecințe directe exact asupra asfaltului. Readucerea la forma inițială?
Glumim! Avem exemplu strada Morii și strada Primăriei care sunt deja praf făcute!”, acuză consilierul, pe Facebook.

Părerile oamenilor sunt împărțite, unii bucurându-se că în sfârșit, după 13 ani de când s-au mutat în comună, se doreşte începerea lucrărilor de asfaltare, iar alții sunt sceptici cu privire la acest proiect, spunând că, în câțiva ani, străzile comunei vor arăta iar ca acum, din cauza materialelor proaste folosite. Mai mult, destui dintre vecini îşi amintesc, referitor la unul dintre drumurile vizate, strada Morii, că, în urmă cu circa nouă ani, aceasta a fost asfaltată doar pe jumătate, taman până în poarta primăriţei comunei, pe atunci secretar al Primăriei. Crede cineva în coincidenţe?

viata-libera.ro

[dcp100168]

(Vineri, 19 august 2022)

Un copil a înfiinţat un teatru pentru copii la Şendreni

Locuitorii comunei Şendreni, dar şi alţi doritori de teatru proaspăt, jucat de copii, sunt aşteptaţi la o nouă reprezentaţie a trupei de la Clubul de Teatru "Tudor Muşatescu", vineri, 19 august, de la ora 17,00, la Școala Veche din Șerbeștii Vechi. ”Vă așteptăm să vedeți un spectacol în care se îmbină două opere celebre ale lui I.L. Caragiale: «Domnul Goe» și «Căldură mare, monşer». Spectacolul este gratuit. Puteți rezerva locurile la telefon 0740.831.749”, sună prezentarea de pe pagina evenimentului.
Am sunat şi noi, sperând să vorbim cu profesorul care a avut o asemenea frumoasă iniţiativă. Însă, spre surprinderea noastră, coordonatorul trupei este un copil de 14 ani, Radu Decianu. ”Eu joc pe scenă de şase ani la trupa Teatrul de copii pentru copii. Cum m-am mutat la Şendreni, mi-a venit ideea să înfiinţez aici o trupă, pentru că şi adolescenţii şi copiii de la sate au mare nevoie de teatru. Mi-a fost uşor să-i conving. Noi avem la Biblioteca din comună un club de lectură şi i-am convins pe colegii de aici. Ne-au sprijinit doamna bibliotecară şi doamna primar. Aşa, în august, anul acesta ne-am făcut debutul cu prima noastră piesă, la care au participat peste 60 de persoane. Încă o dovadă că avem nevoie de teatru în comună. Din acest motiv, ne dorim să începem o serie de spectacole în satele din judeţul Galaţi”, ne explică tânărul demn de toată lauda. 
Alături de Radu Decianu vor urca pe scenă Daria Băraru, Cristian Iordache, Sorin Munteanu, Daniel Rafira şi Andrei Băraru, care merită din plin aplauzele noastre.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Monografii gălăţene - ȘENDRENI

Arheologii au descoperit urme de locuire în zona de la gurile Siretului datând încă din Neolitic. Pe malul bălţii Mălina, pe teritoriul comunei Şendreni, au fost excavate urme ale civilizaţiilor pre-cucuteniene. Se pare că numele localităţii vine de la hatmanul Şendrea, portar (echivalentul unui ministru de Război) al Sucevei, care a fost atât de apreciat de către Ştefan cel Mare, încât Vodă i-a dat-o pe sora sa, Maria, de nevastă și l-ar fi împroprietărit cu moșia aflată pe malul Siretului. Vodă Ştefan ar fi ales așezarea drept sediu al unei pârcălăbii care avea rolul de avanpost în calea năvălirilor străine, în special a celor otomane. Cele mai vechi atestări documentare datează doar din perioada 1750-1800, din timpul domniilor fanariote. Pentru a asigura colectarea peșcheșurilor (dărilor), turcii l-au instalat la Şendreni pe un anume Serdaru, ofiţer, căruia i-au alocat o companie de ieniceri pentru paza zonei și a transportării banilor colectaţi de la populaţia plătitoare de biruri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un nou lăcaș de închinare și rugăciune a fost deschis enoriașilor din Galați

Noua biserică, care poartă hramul ”Sfântului Antonie cel Mare şi Sfântul Sfințit Mucenic Lucian”, a fost ridicată în localitatea Şerbeştii Vechi, comuna Şendreni, judeţul Galaţi. Ierarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a săvârşit slujba de binecuvântare a lucrărilor realizate la noua biserică, la începutul acestei săptămâni. La slujba oficiată la ceas de Vecernie de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian în această filie a Parohiei Movileni din judeţul Galaţi, au participat clerici, ctitori, autorităţi locale şi numeroşi credincioşi, între care copii şi tineri atât din localitate, cât şi din satele învecinate. La eveniment au fost prezenţi şi membrii Grupului folcloric de bătrâni ”Zestrea” din comuna Barcea, judeţul Galaţi, îmbrăcați în portul tradițional românesc.

Piatra de temelie pentru această nouă biserică a fost aşezată de chiriarhul Dunării de Jos în data de 5 noiembrie 2019. Biserica este construită pe un teren al localității Șerbeștii Vechi, prin bunăvoința și dragostea unor credincioși din zonă, care au luat hotărârea de a ridica un sfânt locaş de închinare pentru această comunitate mică situată în Câmpia Siretului Inferior, ai cărui credincioșii erau nevoiți să străbată distanțe mari pentru a ajunge în satele învecinate la rugăciune.

regionalpress.ro

[dcp100168]

Exces de clor în rețeaua de apă potabilă din Șendreni

Locuitorii comunei Șendreni au semnalat, la sfârșitul săptămânii trecute, o ușoară modificare a calității apei potabile. Aceștia au observat un miros și un gust de clor mai pronunțat decât de obicei, motiv pentru care au informat autoritățile locale pentru verificări.

Nivelul ridicat de clor a fost confirmat oficial și în cadrul monitorizărilor periodice efectuate prin proiectul regional de infrastructură ce vizează județul Galați. Primarul comunei Șendreni, Zamfira Burlacu, a precizat pentru cotidianul „Viața liberă” că a acționat imediat ce a primit reclamațiile oamenilor.

„Am făcut sesizare oficială către Apa Canal S.A. Galați duminică, 8 februarie. Operatorul a luat la cunoștință situația și a intervenit prompt pentru remediere, astfel încât, până seara, concentrația de clor a revenit la parametrii normali”, a explicat edilul localității.

Reprezentanții societății Apa Canal au pus incidentul pe seama unei probleme tehnice neprevăzute. Cornelia Arnăutu, șef departament comunicare, a subliniat că eroarea a fost cauzată de un echipament de dozare defect, care a fost imediat scos din uz: „A fost o problemă tehnică minoră la un aparat. Acesta a fost înlăturat, iar rețeaua a fost reglată manual pentru a aduce nivelul de clor în limitele legale”.

În prezent, comuna Șendreni este inclusă în amplul program de modernizare intitulat „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Galați, în perioada 2014-2020”. Această investiție vizează localitățile Șendreni, Braniștea, Piscu, Independența, Tudor Vladimirescu și Fundeni, având ca scop principal eficientizarea rețelelor de utilități din județ. Investiția, cu o valoare totală de peste 111 milioane de lei, are ca termen de finalizare sfârșitul anului 2027 și urmărește tocmai modernizarea stațiilor și a rețelelor de distribuție pentru a preveni astfel de disfuncționalități.

viata-libera.ro