Omul care a proiectat Combinatul

[dcp100168]

Începutul unui oraş

Omul care a proiectat Combinatul

Ion Prisecaru este, la 81 de ani, ceea ce se numeşte o capacitate în domeniul metalurigiei. Deşi s-a născut în Vaslui şi locuieşte în Bucureşti, o parte din el e gălăţean. De numele lui Ion Prisecaru se leagă primele schiţe ale combinatului siderurgic din oraşul nostru. Şi tot de numele său sunt legate mai toate combinatele din ţară.

Pentru că a avut o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea Galaţiului, Consiliul local a hotărât ca Ion Prisecaru să devină cetăţean de onoare al oraşului. L-am întâlnit în casa domnului Alexandru Georgescu, fost ministru al Metalurgiei în perioada 1986-1989. Consilier în Consiliul local, Alexandru Georgescu a susţinut investirea cu titlul de "cetăţean de onoare" a inginerului Ion Prisecaru. "Şef de concepţie la Combinatul Siderurgic Galaţi, ing. Ion Prisecaru a depus eforturi pentru realizarea unei uzine metalurgice de prim rang european", a notat fostul ministru al Metalurgiei în adresa sa către primarul oraşului.

Combinatul gălăţean ar fi putut fi la Midia sau Mangalia

Amândoi oamenii sunt pasionaţi de domeniul metalurgiei. Sunt experţi în domeniu. Vorbesc cu drag de combinat. Inginerul Ion Prisecaru a făcut parte din acest proiect încă din momentul conceperii ideii. "Mi s-a spus să studiez mai multe locaţii în ţară, în care ar putea să fie construit un combinat siderurgic. Printre locaţii s-au aflat şi Mangalia şi Midia. Dar Gheorghiu Dej a spus că nu vrea în Dobrogea, îi era teamă să nu ia ruşii zona. Am ales Galaţiul, dar şi aici au existat mai multe locaţii: în Lunca Siretului, înspre Brăila şi înspre Tuluceşi. Dej a zis că sub nici o formă nu vrea Tuluceşti, că e chiar sub nasul ruşilor. Avea o problemă cu ruşii", ne-a povestit inginerul Ion Prisecaru, acum în vârstă de 81 de ani.

Primele schiţe

Ion Prisecaru a realizat primele proiecte, primele schiţe a ceea ce urma să devină la acea vreme unul dintre cele mai mari combinate din lume. La nici 30 de ani a fost numit Şef de Concepţie. Era o răspundere uriaşă. "Urma să se construiască acest gigant şi în jurul lui să se dezvolte un oraş puternic. Toate mergeau în lanţ. Terenul pe care urma să se construiască combinatul era un teren loesoid, sensibil la înmuiere. Din luna iunie 1960, în calitate de director tehnic la IPROMET, am organizat toată activitatea de cercetare a terenului", îşi aminteşte cel care a conceput primele schiţe ale colosului siderurgic.

În iulie 1960 s-a escavat prima gură de pămant. În 1968 a ieşit prima şarja la Oţelaria nr. 1.

Ion Prisecaru avea linie directă cu Gheorghiu Dej. Acesta din urmă se interesa de fiecare detaliu. Inginerul Prisecaru a coordonat întreaga construcţie a combinului, organizând uzina şi soluţionând cele mai importante probleme tehnice. A fost omul nr. 1 in construirea combinatului siderurgic.

Viaductul

"În 1964 lucrările pe platforma combinatului au luat o mare amploare. Am reuşit să conving organele de avizare pentru a aproba lucrările la Viaductul de legătura între plstoformă şi oraş. Nereuşind să obţin introducerea în planul de investiţii a lucrării, am mers în audienţă la Gheorghiu Dej, dar acesta a spus să ne descurcăm fără viaduct. Însă după ce a murit Dej, în martie 1965, Gheorghe Gaston Marin, preşedintele CSP, care fusese prezent la discuţiile mele cu Dej, ne-a comunicat o lună mai târziu că ne putem apuca să facem viaduct".

Inginerul Ion Prisecaru a trăit toate momentele fierbinţi ale construirii celui mai mare combinat din ţară. Îşi aminteşte fiecare detaliu şi fiecare om cu care a lucrat.

Toate obiectivele

De numele inginerului Prisecaru se leagă şi alte obiective din Galaţi: "Când s-a făcut fundaţia pentru Laminorul de tablă groasă nr. 1 s-au excavat 1,5 milioane metri cubi de pământ. Aşa s-a făcut Faleza Dunării: cu pământul acela". Tot Prisecaru a contribuit şi la construirea podului rutier cu patru benzi de circulaţie peste râul Siret, din zona portului mineralier. În documentaţiile aprobate pentru combinat, acest pod figura cu o singură bandă, un singur sens de circulaţie. La propunerea sa, în 1971, de a proiecta acest pod aşa cum este astăzi - o şosea mai scurtă între Galaţi şi Brăila, care să urmărească digul de apărare - Constantin Dăscălescu, prim-secretar al judeţului pe atunci, i-a spus lui Prisecaru: "Fă tu podul, iar eu voi face şoseaua".

Istorie

"Mă doare să aud oameni care blamează combinatulť, intervine Alexandru Georgescu. "Fără acest combinat, Galaţiul nu ar fi existat, aşa cum este el azi. Oraşul s-a dezvoltat pe lângă combinat". "Sunt zeci de ani de când mi s-a spus că urmează să se construiască un combinat gigant în România. Am participat la fiecare etapă, din momentul conceperii proiectului. Combinatul acesta face parte din viaţa mea", spune inginerul Ion Prisecaru, investit, pe bună dreptate, cu titlul de cetăţean de onoare al Galaţiului.

Sunt oameni care au făcut istoria acestui oraş. Ion Prisecaru e unul din ei. Îţi poate spune cum arăta Galaţiul "de dinainte de combinat": un oraş cumplit de negustori, cu străduţele, cu oamenii, cu fiecare piatră şi instituţie. Îţi poate spune cum era viaţa din timpul construirii şi după punerea în funcţiune a combinatului care a marcat destinul Galaţiului.

O impresionantă carte de vizită

S-a născut pe 17 aprilie 1927 în judeţul Vaslui, comuna Iana. A absolvit liceul în 1946, examenul de bacalaureat l-a susţinul la Liceul Vasile Alecsandri. A absolvit Facultatea de Metalurgie din cadru Institutului Politehnic Bucureşti, în 1951. Cariera sa a evoluat impresionant. În calitate de inginer proiectant, Ion Prisecaru a elaborat mai multe studii tehnice şi proiecte de execuţie pentru uzinele existente şi pentru uzinele noi, precum cele din Reşiţa, Hunedoara, Călan, Oţelu Roşu etc. În 1967-1977: director general al Institutului de proiectari metalurgice (IPROMET) Bucureşti. A fost apoi numit coordonator general pentru toate lucrările de proiectare aferente combinatului gălăţean. A publicat lucrări de specialitate şi are o serie de invenţii în domeniul metalurgiei. Are o lungă listă de lucrări de proiectare pentru industria metalurgică la care a participat efectiv.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24278

[Mikka]

Nu putea oare sa-l proiecteze la vreo suta-doua de kilometri de Galati? Intrebarea e retorica...

[mazepa2]

da, si suntem cel mai poluat oras din tara si acu' fara rautate, acest combinat a adunat toata pleva din tara asta si probabil acu' ne confruntam cu mostenirea genetica grosiera a acestei "clase". Cartierele Tiglina 3, 4 , micro 39, 40, 19-21, au fost construie special pentru aceasta "clasa" . Va aduceti aminte inainte de '89, la Casa Rosie, erau hore si petreceri campenesti insotite si de lupte pentru manifestarea superioritatii intre clanuri. Prin urmare, sa nu ne miram de ce sunt atat de multi oameni fara respect, bun simt in acest oras. Sunt urmasii celor ce-au colonizat estul.

[Relu]

Nu putea oare sa-l proiecteze la vreo suta-doua de kilometri de Galati?

"Fără acest combinat, Galaţiul nu ar fi existat, aşa cum este el azi. Oraşul s-a dezvoltat pe lângă combinat"

[tigeratlantic9945]

Mii de oameni lucreaza in combinat,mii de copii mananca din banii de la combinat,gandeste-te si tu acuma daca nu ar mai fi el ce criza ar fi in Galati.. Si stiu multi oameni din alte orase care cand aud de Galati zic de combinat..

[riaji]

Cu parere de rau, impresia mea este ca Galatiul este de multa vreme un oras mort. Combinatul a insemnat ceva in timpul comunistilor, si 2-3 ani dupa Revolutie. Dup-aia toata lumea a muls din el, de la distinsul domn Dumitru Nicolae, care i-a umplut de bani pe toti tiganii de la Toflea, pana la alt domn distins, Adrian Nastase, care, dupa parerea mea, a facut cea mai proasta afacere din istoria judetului Galati de foarte multa vreme incoace (afacere proasta ptr noi, si foarte buna pentru el...). Asta este.. angajatii sunt cu mult mai putini, poluarea cu mult mai mare, practic nu s-a beneficiat cu nimic de pe urma lui in mod direct, doar cei care au devalizat si cei care l-au luat pe nimic au avut de castigat.

[Relu]

Dacă prin absurd, s-ar închide combinatul, Galaţiul s-ar îmbogăţi cu vreo 20.000 de şomeri.