Primăria Galaţi vrea să facă tunel pe sub Dunăre!

[dcp100168]

Tunelul pe sub Dunăre, cel mai important proiect pentru Galaţi

Nu mai puţin de 750.000 de lei sunt alocaţi, în bugetul oraşului pe anul 2015, pentru subtraversarea Dunării. Primarul Marius Stan susţine că investiţia cea mai importantă din acest an este studiul de fezabilitate pentru tunel şi promite, din nou, că în circa două săptămâni va fi scos la licitaţie.

"Este cel mai important proiect pe care îl avem pentru Galaţi, este salvarea Galaţiului de la neşansa de a deveni o a doua Vale a Jiului. Aţi văzut, pe harta Guvernului nu prea suntem, nu sunt linii în dreptul nostru care să indice potenţiale autostrăzi şi drumuri expres, aşa că trebuie să ni le creăm noi. Să-i facem noi să vină spre un obiectiv pe care să ni-l construim”, a declarat edilul.

Mai mult, Marius Stan susţine că proiectul va fi inclus şi în masterplanul Ministerului Transporturilor. "Cu certitudine va fi o modificare în masterplanul pe care cei de la Ministerul Transporturilor s-au grăbit să-l facă public, dar care nu a ajuns încă la Uniunea Europeană şi acolo va fi trecută sintagma "Traversarea Dunării", nu subtraversare, nu pod. Dacă se demonstrează, în urma studiului de fezabilitate, că noi suntem nişte nebuni şi că podul este cel mai… să se facă podul. Dar numai să se facă ceva, că de peste 25 de ani se vând numai iluzii", a mai spus Stan.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria Galaţi a scos la licitaţie tunelurile rutiere pe sub Dunăre

* Până pe 9 aprilie 2015, ora 16,00, Primăria Galaţi aşteaptă ofertele companiilor dornice să se implice în subtraversarea Dunării

Licitaţia privind subtraversarea Dunării a fost lansată ieri pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Conform titlului contractului, Primăria are nevoie de servicii de asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică pentru pregătirea şi derularea procedurii de atribuire a contractului de finanţare cu implicarea sectorului privat şi/sau a fondurilor europene pentru proiectul „Tuneluri rutiere subtraversare Dunăre Galaţi - Brătianu”.

Ce se vrea

Potrivit documentelor, obiectivul contractului este de a furniza Primăriei soluţia optimă pentru realizarea a două tuneluri, fiecare cu două benzi pe sens, care să facă legătura între municipiul Galaţi (cu legătură rutieră la drumul DN 2B-E78-E584) şi malul drept al Dunării, în localitatea Brătianu, judeţul Tulcea (cu legătură rutieră la DN22E). „Lungimea estimată a tunelurilor este cuprinsă între intervalul 1,5 şi 2 km fiecare. Viteza de circulaţie prin tunel va fi de 80 km/oră. Fiecare tunel va asigura circulaţia rutieră pe două benzi, cu asigurarea condiţiilor de intervenţie în caz de urgenţă, conform normelor în vigoare”, se arată în documente.

Ofertanţii trebuie să îndeplinească o serie întreagă de condiţii obligatorii privind experienţa în prestarea de servicii în domeniul infrastructurii subterane de transport, deţinerea unor echipamente şi a unor specialişti. Criteriul de atribuire îl constituie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, fiind luate în calcul valoarea ofertei, termenul de execuţie şi componenta tehnică.

Plata, pe etape

Valoarea estimată, fără TVA, a contractului licitat, este de 22.089.500 de lei, adică cinci milioane de euro. Însă câştigătorul nu va primi toţi banii deodată. Pentru Etapa I a contractului, care presupune analiza oportunităţii investiţiei, va primi maxim 20 la sută din preţul contractului, adică maxim un milion de euro.

Concret, Etapa I presupune actualizarea studiului de pre-fezabilitate existent, realizarea de studii geotehnice şi hidrologice, topografice, de trafic, de impact de mediu, analiza juridică a posibilităţilor de implementare a proiectului şi inventarierea modalităţilor practice de finanţare a proiectului şi a disponibilităţii surselor de finanţare şi a investitorilor.

Dacă, în urma analizei, va fi identificată oportunitatea finanţării proiectului de tunel cu aportul sectorului privat, printr-un contract de concesiune se va trece la Etapa a II-a, care implică elaborarea studiului de fezabilitate şi elaborarea documentelor de selecţie şi evaluare a partenerului privat sau a tuturor documentaţiilor necesare accesării soluţiilor alternative de finanţare. Pentru această etapă, Primăria va mai plăti maxim 30 la sută din preţul contractului.

Restul banilor va fi plătit abia după Etapa a III-a, care va consta fie în efectuarea selecţiei partenerului privat şi semnarea contractului, fie în asistenţă la obţinerea finanţării din fonduri publice.

Cât va dura?

Data limită de evaluare a ofertelor este de 5 mai 2015 ora 18,00. Durata contractului este de 24 de luni, începând de la data atribuirii contractului. Pentru finalizarea primei etape, cea în care se decide oportunitatea tunelurilor, Primăria consideră că şase luni ajung. Asta înseamnă că, dacă nu vor fi impedimente, la finele anului, Primăria ar trebui să plătească maxim 4,4 milioane de lei, în condiţiile în care, în buget, sunt prinse doar 750.000 de lei pentru studiul de fezabilitate al tunelurilor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Începe confruntarea finală: tunel la Galaţi sau pod la Brăila?

Competiţia pentru impunerea uneia dintre cele două variante de traversare a Dunării, pe podul de la Brăila sau prin tunelul de la Galaţi, este în plină desfăşurare. Ambele proiecte se află în faza lansării procedurilor pentru selectarea firmei care să realizeze studiul de fezabilitate. Pe de o parte, varianta podului de la Brăila pare să aibă la acest moment mai multe şanse de reuşită, pentru că forma finală a Masterplanului General pentru Transport prevede Brăila ca punct în care se întâlnesc trei drumuri expres şi unul TransRegio, traversarea Dunării către Dobrogea făcându-se prin zona Brăila-Smârdan-Măcin. Dar nici susţinătorii tunelului de la Galaţi nu au stat cu mâinile în sân şi sunt pe punctul de a obţine schimbarea formulării din Masterplan, din „pod peste Dunăre” în „traversare”, care include şi traversarea prin tunelul de la Galaţi. În plus, Galaţiul ar avea de partea sa argumentul că este „vamă” a Uniunii Europene pe cel mai scurt drum de acces către Moldova şi Ucraina şi, în consecinţă, ar trebui să fie şi un nod rutier important. Joi, 19 februarie, primarul Marius Stan a avut o întrevedere cu ministrul Transporturilor, Ioan Rus, pentru a-i prezenta argumentele în favoarea variantei construirii tunelului de la Galaţi.

Povestea podului de la Brăila a început la Galaţi

În luna decembrie, Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a lansat procedura pentru selectarea firmei care să realizeze „Reactualizarea Studiului de Fezabilitate pentru <<Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila>>”. Istoria podului de la Brăila a început în vara lui 1995 la Galaţi. Atunci, pe zidurile clădirilor din Galaţi au apărut inscripţii graffiti care impuneau mesajul „Vrem pod peste Dunăre”. Podul peste Dunăre de la Galaţi a fost tema alegerilor locale din 1996, după care a rămas un subiect uitat. A fost preluat de CJ Brăila în perioada 1997-2000. Pe atunci, regretatul preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Laurenţiu Ulici, senator UFD de Brăila, reuşise să impună dezbaterea publică a două proiecte, realizarea zonei metropolitane care să unească Galaţiul şi Brăila şi construirea podului peste Dunăre, la Brăila. CJ Brăila realizase chiar un proiect arhitectonic al zonei metropolitane. În privinţa podului peste Dunăre, CJ Brăila, condus pe atunci de actualul primar, Aurel Simionescu, a realizat, cu sprijinul Organizaţiei de Comerţ Exterior a Japoniei, un studiu de prefezabilitate. Japonezii păreau hotărâţi să investească în pod, dar, după ce în anul 2000 la şefia Ministerului Transporturilor a venit Miron Mitrea, acesta a schimbat varianta japoneză cu una chinezească, în 2004 semnând un acord cu „China Road and Bridge Corporation”. Chinezii urmau să investească peste 300 de milioane de dolari. A căzut şi această variantă după ce, în 2005, la conducerea Ministerului Transporturilor a ajuns Gheorghe Dobre. De aceea se va porni de la refacerea studiilor.

Firma care va reactualiza studiul de fezabilitate va trebui să mai pregătească documentaţia în vederea transmiterii la Comisia Europeană a cererii de finanţare din Fonduri Structurale pentru podul de la Brăila şi să elaboreze documentaţia pentru atribuirea contractului de lucrări. Valoarea totală a contractului va fi de până la 6 milioane de euro, fără TVA, studiul de fezabilitate urmând să includă şi o expertiză geologică. Sigur, nu putem să nu ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat în cei 20 de ani dacă autorităţile gălăţene ar fi fost mai consecvente în susţinerea proiectului podului peste Dunăre de la Galaţi şi, aşa cum au fost obţinute cele 1.000 ha pentru Cartierul Siret, să fi fost obţinută şi garanţia guvernamentală pentru construirea podului la Galaţi.

Varianta Galaţiului: un tunel de doi kilometri, cu trei benzi

Ideea construirii unui tunel pe sub Dunăre nu este nouă. Au mai existat discuţii despre un astfel de tunel rutier care să lege România de Bulgaria. Primarul Marius Stan a iniţiat aprobarea de principiu a proiectului şi includerea acestuia în lista obiectivelor de investiţii pentru perioada 2014-2020 şi Consiliul Municipal Galaţi a aprobat hotărârea nr.238/20.12.2012 prin care şi-a dat acordul de principiu pentru construirea „subtraversării Dunării”, cu un buget estimat la 977.303.278 lei, adică 217 milioane euro. Fără TVA. În baza hotărârii nr.238/2012, a fost comandat studiul de prefezabilitate, realizat de firma elveţiană Basler & Hofmann AG. Lungimea tunelului este de 2,06 km, din care 1,56 km galeria propriu-zisă, săpată cu utilaje speciale, iar 0,5 km ar fi realizaţi prin săpătură deschisă. Lungimea totală a şoselei ce va lega malul gălăţean de cel tulcean este 8,96 km. Tunelul va avea două benzi de circulaţie şi o bandă de urgenţă. La fiecare 500 de metri ar trebui să fie ieşiri de urgenţă către galeriile de salvare. Potrivit studiului de prefezabilitate, tunelul va costa 229.355.000 de euro fără TVA, plus până la 40%.

Un proiect strategic pentru Galaţi

Primarul Marius Stan a anunţat luni că, în maximum două săptămâni, va fi lansată procedura pentru scoaterea la licitaţie a contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru tunel, precizând că mizează pe o modificare a Masterplanului General de Transport. „Cu certitudine va fi o modificare în Masterplanul, care nu a ajuns încă la Uniunea Europeană şi acolo va fi trecută sintagma <<traversarea Dunării>>, nu subtraversare, nu pod. Dacă se demonstrează, în urma studiului de fezabilitate, că noi suntem nişte nebuni şi că podul este <<cel mai>>, să se facă podul. Dar numai să se facă ceva, că de peste 25 de ani se vând numai iluzii”, a spus primarul, care a mai precizat că acesta este un proiect esenţial pentru zona Galaţiului: „Este cel mai important proiect pe care îl avem pentru Galaţi, este salvarea Galaţiului de la neşansa de a deveni o a doua Vale a Jiului. Aţi văzut, pe harta guvernului nu prea suntem, nu sunt linii în dreptul nostru care să indice potenţiale autostrăzi şi drumuri expres, aşa că trebuie să ni le creăm noi. Să-i facem noi să vină spre un obiectiv pe care să ni-l construim”.

Pe studiul de fezabilitate, 5,6 milioane euro

Dacă, iniţial, fusese anunţată pentru studiul de fezabilitate o sumă destul de mare, 10 milioane de euro, ulterior cifra a fost ajustată, municipalitatea alocând suma de 5,6 milioane euro. „Faţă de cele 10 milioane de euro bugetate iniţial pentru studiul de fezabilitate, prin caietul de sarcini s-a stabilit valoarea estimată de 5,6 milioane euro. Corelat cu amendamentul la hotărârea Consiliului Municipal, că se va achita celui care finalizează studiul de fezabilitate o treime din valoare, celelalte două treimi fiind condiţionate şi de aducerea investitorului, a executantului, asta înseamnă că, din 5,6 milioane euro, vom plăti 1,8 milioane şi avem studiul de fezabilitate. Punând răul în faţă, că nu vine cu investitorul, având studiul de fezabilitate realizat, ne rămân două variante pentru realizarea tunelului, cu bani de la guvern sau fonduri europene. Ca să accesezi fonduri europene, condiţia de bază este să ai studiul de fezabilitate şi noi îl vom avea. Nu poţi să spui că sunt bani pierduţi”, ne declara recent primarul Marius Stan.

Trei drumuri expres şi unul TransRegio pentru Galaţi-Brăila

În varianta finală a Masterplanului General pentru Transport sunt prevăzute mai multe drumuri expres care leagă zona Galaţi – Brăila de restul ţării. Unul dintre ele, „Milcovia Express”, include şi segmentul Galaţi – Brăila, traseul acestuia fiind Bacău – Focşani – Brăila – Galaţi. Alte două drumuri expres sunt „Muntenia Express”, cu traseul Găeşti – Ploieşti – Buzău – Brăila şi „Dobrogea Express”, cu ruta Brăila – Tulcea – Constanţa, acesta incluzând şi podul peste Dunăre. La acestea ar urma să se adauge drumul TransRegio care va face legătura cu Autostrada Soarelui, respectiv Brăila – Slobozia – Drajna – Călăraşi – Chiciu (Bulgaria). Orizontul de aşteptare pentru realizarea acestor drumuri expres este unul nu prea apropiat, cel mai devreme – 2021, cel mai târziu – 2030.

Traseul drumului expres Galaţi-Brăila

Până la urmă, de interes local ar fi şi realizarea unui drum expres Galaţi – Brăila care să elimine varianta şoselei de pe dig. Traseul segmentului de drum expres dintre Galaţi şi Brăila va fi acelaşi ca şi în cazul drumului expres sau al autostrăzii de care s-a mai vorbit în ultimii ani. De la Brăila, traseul drumului expres porneşte de la un sens giratoriu care va fi înfiinţat pe şoseaua de centură, la intersecţia DN 2B cu Centura de Ocolire Vest Brăila, adică din zona în care este acum traseul „drumului lung” (DN2) dinspre Brăila, prin Şendreni şi Baldovineşti. Traseul autostrăzii va fi relativ paralel cu cel al DN22B (şoseaua de pe dig), dar la o distanţă de 3 km spre vest, pentru a nu intra pe teritoriul Cartierului Siret. Va străbate zona comunei Vădeni până la malul Siretului, unde va fi construit un viaduct pentru traversare. Joncţiunea cu şoseaua care merge de la Galaţi spre Tecuci (DN25) va fi la est de Movileni, mai precis între Movileni şi Tirighina, unde, de asemenea, va fi construit un sens giratoriu. Dacă kilometrul zero al drumului expres Brăila – Galaţi va fi la sensul giratoriu de pe centura Brăilei, traseul acesteia va traversa calea ferată la kilometrul 0+420, unde va fi construit un viaduct. De la kilometrul 10+010 la kilometrul 11+730 este prevăzut viaductul care va traversa Siretul şi calea ferată. Lungimea totală a drumului expres Galaţi – Brăila va fi de 12,287 km, din care 10,233 km carosabil şi 2,054 km poduri şi pasaje.

presagalati.ro

[dcp100168]

Marius Stan s-a plâns că tunelul său a fost “săpat”, la Bucureşti, de brăileni şi parlamentarii gălăţeni

Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, a convocat, luni, o conferinţă de presă, fără să anunţe, dinainte, subiectul acesteia. Cum ne aflăm la jumătatea lunii (moment în care, în ultimele trei luni, CET a închis robinetul căldurii, cerând bani de la Primărie), am crezut că subiectul se va referi la o problemă importantă pentru gălăţeni, precum termoficarea. Evident, conferinţa de presă ar fi putut trata şi alte probleme presante pentru gălăţeni, ca de pildă: cum a rezolvat, după doi ani şi jumătate de mandat, primarul Marius Stan, problema haitelor de câini comunitari de pe străzi, situaţia străzilor, veşnic în lucru, sau câte locuinţe sociale a construit de când a fost ales în fruntea Galaţiului. Din păcate, nici unul din aceste subiecte nu a fost mai important decât cel pentru care Marius Stan a organizat conferinţa de presă - tunelul pe sub Dunăre.

La fluviul Dunărea am şezut şi-am plâns…

Pe scurt, primarul a organizat o conferinţă de presă în care să se plângă de parlamentarii cei răi care nu l-au lăsat să promoveze proiectul de subtraversare a Dunării, susţinând, în schimb, proiectul construcţiei podului de peste fluviu, de la Brăila, proiect care a şi ajuns în masterplanul pe transporturi al României. În condiţiile în care în masterplanul României pe transport a fost inclus un proiect concurent tunelului (construcţia podului de peste Dunăre, de la Brăila), subtraversarea fluviului devine un proiect inatractiv pentru investitorii privaţi, iar alocarea, din bani publici, a 5,6 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate ar putea fi penală în condiţiile în care acest studiu nu va avea o finalitate, a mai spus Marius Stan, anunţând că cel mai probabil va retrage intenţia de construcţie a tunelului.

Pentru cine a uitat, reamintim că, anul trecut, Consiliul Local Galaţi a alocat 10 milioane de euro pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, studiu tehnic şi realizarea unui proiect de construcţie al tunelului pe sub Dunăre. Recent, pe SEAP a fost postat anunţul pentru realizarea studiului de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre, pentru care municipalitatea este dispusă să aloce 5,6 milioane de euro de la bugetul local. Potrivit lui Stan, firma care câştiga licitaţia pentru acest studiu ar fi urmat să încaseze 40% din valoare, după predarea studiului de fezabilitate şi restul de 60%, după ce aducea şi un investitor privat interesat să construiască, pe banii proprii, tunelul. Un tunel care nu se va mai face, pentru că Guvernul a inclus în masterplan podul de peste Dunăre, de la Brăila, proiect ce se va realiza cu fonduri europene.

Tunelul din Noul Galaţi - o realitate paralelă

Timp de 60 de minute, primarul Marius Stan a vorbit, în conferinţă de presă, despre acest eşec personal, pe care l-a catalogat ca fiind “rezultatul unei înfrângeri politice”, din declaraţiile sale rezultând că edilul trăieşte într-o realitate personală, diferită de a noastră, concluzie ce se desprinde din cel puţin două enunţuri care aparţin edilului şi anume: 1 - primarul Marius Stan susţine că gălăţenii au fost dintotdeauna convinşi de utilitatea construcţiei tunelului pe sub Dunăre (nu că ar fi organizat vreodată vreo consultare publică pe această temă!) şi  2 - edilul spune că toţi politicienii, în special parlamentarii, au fost, la început, pentru construcţia tunelului (nu că ar fi organizat vreo dezbatere, publică, cu parlamentarii, pe această temă!), după care s-au întors şi l-au “lucrat” pe Stan.

Revenind, din “stratosfera Noului Galaţi”, pe pământ, putem spune că vestea bună ar fi că administraţia locală a municipiului Galaţi este la un pas de a nu mai cheltui 5,6 milioane de euro pe un studiu de fezabilitate privind construcţia tunelului pe sub Dunăre. Vestea proastă este că această sumă de bani nu va fi direcţionată nici către găsirea unei soluţii pentru salvarea sistemului de termoficare a oraşului şi nici pentru construcţia de locuinţe sociale, pentru care Primăria continuă să spere că va contracta un împrumut bancar (deşi legislaţia în domeniu s-a modificat, făcând aproape imposibilă realizarea împrumutului). Cel puţin, aşa susţine acum primarul Marius Stan.

Mai există încă o veste, însă nu ne-am lămurit dacă este bună sau rea: edilul susţine că vicepremierul Gabriel Oprea l-a susţinut în promovarea proiectului privind tunelul pe sub Dunăre. Totuşi, acest proiect nu se regăseşte în masterplanul de transporturi. De unde putem trage fie concluzia că Gabriel Oprea nu are niciun cuvând de spus la Guvern, fie că vicepremierul l-a minţit pe Stan când i-a promis că îi va susţine proiectul de subtraversare a Dunării!

Ce trebuia să alegem: podul brăilenilor, pe bani europeni şi fără taxă, sau tunelul, pe bani privaţi, cu taxă? Tunelul, evident!

Pentru a convinge opinia publică de utilitatea subtraversării Dunării, primarul Marius Stan a comparat cele două proiecte: pe de o parte, podul, care s-ar construi prin 2030 (după cum i-ar fi spus premierul Victor Ponta lui Marius Stan), ar costa 800 de milioane de lei fără TVA şi s-ar realiza cu bani de la bugetul naţional (cofinanţarea de 20%) şi de cealaltă parte tunelul, care, susţine Marius Stan, s-ar construi în doar doi ani şi jumătate, ar costa 200 de milioane de euro (900 de milioane de lei), exclusiv cu bani privaţi, de la un investitor. Paranteză - ceea ce a uitat edilul să precizeze este că acel investitor urmează să fie găsit de firma care va realiza studiul de fezabilitate pentru care Primăria municipiului Galaţi era dispusă să plătească 5,6 milioane de euro din bani publici! Dar să închidem paranteza şi să vedem ce spune Marius Stan despre cele două proiecte: “Vor să ne convingă cei de la CNADR, mai exact domnul director general Narcis Neaga, că acest proiect - conform datelor prezentate de el - costă, pentru un pod cu patru benzi -  800 de milioane de lei fără TVA şi pentru un pod cu două  benzi 546 de milioane de lei. Ei, când or face ei un pod cu banii ăştia, să spuneţi că sunt cel mai idiot şi mai cretin primar şi plec în lumea largă! E foarte uşor să arunci cu cifre şi să dinamitezi un proiect viabil (…). Conform formulei financiare de finanţare a proiectelor din masterplan e următoarea - 25% bani europeni, 20% bani de la Guvern şi 55% bani de la BERD sau BEI, încă nu ştiu sigur…(...) Deci, vorbim de un proiect pe bani europeni care înseamnă 20% finanţare de la Guvern, deci o presiunie pe banii naţionali... în timp ce la tunel, vorbim de o investiţie privată, deci nicio presiune pe bani naţionali! (...) Ce să mai spui că aşa zisul masterplan pe infrastructură, ca preţ total înseamnă de 7 ori bugetul pe care UE ni l-a rezervat pentru infastructură. În plus, în exerciţiul financiar anterior, 2008-2013, România a absorbit pe infrastructură doar 37%... Vă imaginaţi cât de multe proiecte sunt şi cât de puţini bani! Aşa că proiectele din masterplan se vor şterge cu radiera şi podul de la Brăila, la fel, şi prin 2030 o să mai vorbim despre el, pe la alegeri. Iar un proiect ca al nostru, fezabil, pe care l-am putea realiza în doi ani şi jumătate, este dat deoparte. De ce? (…) La ultima vizită, la domnul premier, acum două săptămâni de zile, textual mi-a zis «să fim serioşi, pod la Brăila se va face prin 2030», sunt vorbele premierului, mi le asum... Ei, când asculţi ce spune premierul şi apoi vineri [13 martie], la întâlnirea de la ministerul Transporturilor, afli că anul ăsta începem proiectul podului de peste Dunăre, te gândeşti - care minte? Deşi ai fi tentat să spui că premierul, că a mai făcut-o! dar nu pot să cred…”, a declarat primarul Marius Stan.

În concluzie, edilul a anunţat că, în condiţiile actuale - în care, la Brăila, se va construi podul - nici un investitor serios nu va da bani pentru construcţia unui tunel pe sub Dunăre, la Galaţi: “Sunt două poiecte concurente. Dacă podul se realizează cu bani europeni, trecerea pe pod va fi gratuită. În schimb, la tunel, într-o concesiune de lucrări, investitorul va vrea să-şi recupereze investiţia din ce?, din taxa de traversare. Ei, între două proiecte, unul fără taxă şi unul cu taxă, toţi îl vor prefera în mod evident pe cel gratuit. Este mai mult decât evident că acest proiect al nostru este lovit în moalele capului şi desfiinţat complet. (…) Dacă noi continuăm să lăsăm proiectul pe SEAP şi ajungem la adjudecare şi încredinţarea sa, deja intrăm într-un lucru care poate avea conotaţii penale, căci ca să investeşti într-un proiect - în paralel cu podul pe peste Dunăre, care se face cu bani europeni... - tu, aici, nu mai ai nicio justificare să cheltui banul public. Se poate tranforma în penal, căci rămâi cu un studiu de fezabilitate, plătit din bani publici, dar care nu are finalitate... În situaţia asta suntem noi puşi acuma”. Acest lucru înseamnă că există şanse mari ca suma de 5,6 milioane de euro (suma pe care municipalitatea gălăţeană era dispusă să o plătească firmei interesate de realizarea studiului de fezabilitate al tunelului) să nu mai fie cheltuită deloc.

Ichim, “tovarăşu” Chebac şi Toader s-au făcut luntre şi punte să nu subtraverseze Stan Dunărea!

“Este o înfrângere politică. Noi, la momentul în care am prezentat proiectul, l-am prezentat fostului ministru, Şova, care, însă, se pare că a rămas în sertar… De ce n-am reuşit? În toate discuţiile pe care le-am avut [cu parlamentarii gălăţeni], toată lumea a fost de acord să ne susţină...La nivel politic, în plenul Parlamentului, nu a vorbit unul o dată despre tunel! Şi atunci, despre ce vorbim? Bucuria lor este că i-au tras-o lui Stan, dar nu vor să înţeleagă că pierdem cu toţii. Este încă o dovadă cât de mult le pasă de Galaţi”, s-a plâns, Marius Stan, referindu-se la parlamentarii gălăţeni pe care i-a şi nominalizat: senatorul Paul Ichim (PNL) şi deputaţii Eugen Chebac (UNPR) şi Mircea Toader (PNL), “oameni care, în loc să se bată pentru proiectele lor, mai mult, le compromit pe cele care dau să iasă… După ce 25 de ani nu au făcut nimic, nici un proiect de infrastructură  serioasă la Galaţi, acum, când a apărut unul fezabil, vin cozi de topor care militează pentru masterplanul cu podul de la Brăila. De exemplu, scrisoarea domnului Ichim, cu masterplanul şi podul de la Brăila, tovarăşu’ Chebac, care a dat declaraţia că e de acord cu Ichim…  mai e şi domnul deputat Toader, vicepreşedinte la comisia de Transporturi, avea cea  mai puternică poziţie pentru a se bate pentru acest proiect, că doar nu e proiectul lui Stan…”.

După ce a trecut din barca USL (de la PNL, de fapt) în cea a UNPR, primarul Marius Stan spune acum că a fost trădat de politică, nu însă şi de “prietenul” său Gabriel Oprea, despre care spune că i-a susţinut proiectul la Bucureşti. Cu ce finalitate, se vede! “Pe atunci eram într-un USL puternic, mare şi frumos, iar toate proiectele treceau cu susţinere majoritară… între timp s-au făcut permutări, că aşa este politica noastră, frumoasă…, dar când vine vorba de interesele oraşului, nu au ce căuta interesele politice! Cât s-a rupt USL, era clar că vor fi nişte urmări… Gabriel Oprea m-a susţinut total, dar din păcate este vorba de un minister cu activitatea lui, eu sunt supărat pe fostul ministru al Transporturilor”.

presagalatibraila.com

Primarul din Galaţi susţine că Ponta i-a spus că podul peste Dunăre de la Brăila se va face în 2030

Primarul din Galaţi, Marius Stan, afirmă că premierul Victor Ponta i-a spus, în urmă cu două săptămâni, că podul peste Dunăre dorit de autorităţile din Brăila se va face în 2030, iar vineri, la o întâlnire a autorităţilor cu ministrul Transporturilor, s-a afirmat că proiectul va începe în acest an.

Primarul din Galaţi, Marius Stan, şi-a exprimat dezamăgirea, luni, într-o conferinţă de presă, că un proiect al său privind realizarea unui tunel pe sub Dunăre, care să asigure legătura dintre municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea, nu beneficiază de susţinere politică, afirmând, în acest context, că premierul Victor Ponta i-a spus, în urmă cu două săptămâni, despre proiectul autorităţilor din Brăila privind construirea unui pod peste Dunăre care să asigure legătura cu judeţul Tulcea, că acesta se va realiza abia în 2030.

"La ultima vizită la premier, acum două săptămâni, m-am dus foarte supărat pe acest subiect la domnul premier pentru că apăruseră pe SEAP cele două subiecte. Textual, mi-a zis domnia sa: «Haideţi, domnule, să fim serioşi, proiectul acesta de pod pe la Brăila se va face prin 2030». Reţineţi, sunt vorbele premierului pe care mi le asum şi pentru care răspund de ceea ce vorbesc. Nu sunt neserios - ei, când asculţi ce spune premierul şi după aceea, vineri acum, când te duci la întâlnirea cu factorii de decizie de la Brăila, în faţa ministrului Transporturilor şi a celor de la CNADR şi ţi se spune că, domnule, noi anul acesta deja începem proiectul, cine minte?", a spus primarul Marius Stan.

Potrivit lui Stan, pe SEAP, în momentul de faţă este înscris atât studiul de fezabilitate privind proiectul susţinut de el pentru realizarea unui tunel pe sub Dunăre care să asigure legătura dintre municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea, cât şi cel autorităţilor din Brăila care doresc construirea unui pod peste Dunăre care să asigure legătura dintre judeţele Brăila şi Tulcea.

Cu toate acestea, a afirmat primarul Marius Stan, proiectul care vizează realizarea tunelului pe sub Dunăre nu a beneficiat de susţinerea Guvernului, care nu l-a inclus în Masterplanul de Transport trimis la Uniunea Europeană, spre deosebire de cel privind podul de la Brăila.

De asemenea, Marius Stan s-a plâns de faptul că proiectul său nu a avut nici susţinerea parlamentarilor gălăţeni.

"Este o înfrângere politică", a spus Marius Stan.

Pentru realizarea proiectului autorităţilor din Brăila cu fonduri europene, Marius Stan a spus că va fi nevoie de sume de bani importante de la Guvern şi de la BEI sau BERD, fiind vorba despre o investiţie totală de circa 800 de milioane de lei, dacă vor exista patru benzi de circulaţie pe pod.

Stan a recunoscut că, spre deosebire de proiectul său care presupune o investiţie privată, pe podul dorit de brăileni nu se vor putea impune taxe de pod, fiind vorba şi de bani europeni, chiar dacă vor totaliza numai 25%.

Pe de altă parte, proiectul dorit de edilul Marius Stan vizează realizarea unui tunel cu bani privaţi care să subtraverseze fluviul Dunărea între municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea.

Costurile pentru această construcţie, care măsoară în total 8,9 kilometri, au fost estimate la circa 200 de milioane de euro fără TVA, dar se pot majora şi cu 40%.

Marius Stan a criticat totodată Masterplanul de Transport, despre care a spus că nu are decât nişte "liniuţe" trasate pe harta României, iar municipiul Galaţi, nefiind inclus în arterele importante de circulaţie, nu se va putea dezvolta din punct de vedere economic.

"Valea Jiului 2 va scrie pe noi", a conchis edilul.

mediafax.ro

[dcp100168]

Noi speranţe pentru tunel

Autorităţile gălăţene nu renunţă la proiectul tunelui pe sub Dunăre. Astăzi, primarul Marius Stan merge la Bucureşti, la Ministerul Fondurilor Europene, pentru a pleda cauza tunelului. Edilul le-a cerut consilierilor locali să-l susţină pentru ca Guvernul să fie de acord cu proiectul de la Galaţi şi nu cu cel de la Brăila. "Modificările pe care ar trebui să le facă în Master Plan sunt infime. Ba chiar cu costuri mult mai reduse. E vorba de voinţă. Şi numai politică, nu de altă natură. Pentru că logica şi matematica sunt de partea noastră" spune primarul Marius Stan.

Consilierii locali au fost convocaţi în cursul zilei de luni, într-o şedinţă extraordinară de primarul Marius Stan pentru a li se comunica că municipalitatea nu renunţă la proiectul tunelului pe sub Dunăre şi că va insista să fie inclus în noul Master Plan care urmează să fie trimis la Bruxelles.

Marius Stan, primarul municipiului Galaţi: "Suntem în situaţia în care miercuri trebuie să mergem din nou la Guvern. Avem o primă întâlnire la Ministerul Fondurilor Europene cu domnul ministru Teodorovici".

Primarul Marius Stan a criticat din nou proiectul podului de la Brăila, spunând că nu este unul realizabil. Marius Stan, primarul municipiului Galaţi: "Nu va fi fezabil niciodată. Am spus-o, vă spun şi dumneavoastră, datorită faptului că acel pod este suspus unor bănuieli cu fapte cu iz penal. Ştiind ale cui sunt proprietăţile din jurul picioarelor podului".

Edilul a dezvăluit faptul că gălăţeanul Marius Mărgărit, subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor, a primit misiunea de a prezenta Guvernului costurile pe care le implică podul peste Dunăre de la Brăila. În urma acestei analize se va decide care variantă este mai potrivită.

digi24.ro

[dcp100168]

Tunelul pe sub Dunăre are concurent ieftin şi rapid produs la Universitatea din Galaţi

Specialiștii în structuri marine de la universitatea Dunărea de Jos propun administrației locale o ieșire din impasul construcției la Galați a unui pod sau tunel pentru traversarea Dunării. Soluția este construirea unei treceri rapide submerse din elemente turnate la suprafață și  îmbinate la locul ales pentru traversare. Avantajul este că această soluție are costuri mult mai mici decât oricare altă construcție pe deasupra sau pe sub Dunăre.

Profesorul universitar Ștefan Dragomir propune comunității locale și Primăriei Galați o soluție alternativă la căutările pentru construirea unei traversări a Dunării la Galați. Inovația inginerului gălățean are la bază sisteme folosite deja pentru traversarea unor strâmtori din țările nordice și chiar din Turcia, și care prevede construcția de subansamble de tunel pe uscat, submersia acestora, așezarea segmentelor pe o dragare sumară a fundului apei și cuplarea tronsoanelor. Prin pompare, apa este apoi evacuată și tunelul este circulabil.

Studiile economice arată că realizarea unui astfel de pasaj rapid submers al Dunării prezintă avantaje de cost considerabile și posibilități tehnice moderate. Soluția tronsoanelor submerse este avantajoasă și pentru situațiile de cutremur, făcând posibilă intervenția locală. În comparație cu un pod peste Dunăre, care ar costa în jur de 400 de milioane de euro, pasajul submers costă aproximativ 120 de milioane de euro. Proiectul a fost prezentat la forurile științifice și a fost validat ca soluție tehnică, el fiind oferit în mod gratuit factorilor de decizie locali.

voxtvregional.ro

[dcp100168]

Trei firme străine interesate de tunel

Autorităţile gălăţene nu renunţă la proiectul tunelui pe sub Dunăre. În cadrul emisiunii Vocile Galaţiului,  primarul Marius Stan a dezăluit că la licitaţia pentru studiul de fezabilitate a tunelului s-au înscris trei mari consorţii din America, Belgia şi Franţa. Marius Stan, primarul municipiului Galaţi: "Spre bucuria noastră şi a gălăţenilor la licitaţie s-au înscris trei mari consorţii din lume care îşi dispută...sunt americani, belgieni şi francezi, firme extrem de serioase. S-au înscris la licitaţie. Asta înseamnă că cine câstigă face tunelul".

Potrivit caietului de sarcini, studiul de fezabilitate presupune realizarea unor studii geotehnice şi hidrologice, topografice, de trafic şi de impact de mediu. Totodată, constructorul care câştigă licitaţia îţi ia angajamentul să aducă şi investitor pentru construirea tunelului. Marius Stan, primarul municipiului Galaţi: "Cel care câştigă licitaţia, depinde cu cât se licitează probabil 5 milioane, de exemplu, se mulţumeşte la finalul studiului de fezabilitate care include atât studiul geo cât şi proiectarea doar cu 40 la sută. Restul de 60 la sută fiind condiţionaţi şi de aducerea investitorului".

Primarul Marius Stan este convins că în cele din urmă tunelul, care va asigura legătura dintre municipiul Galaţi şi judeţulul Tulcea, va fi introdus şi în Master Planul General pentru Transport care urmează să fie retrimis la Bruxelles.

digi24.ro

[dcp100168]

Iată cine vrea să lucreze la tunelul pe sub Dunăre

* Un consorţiu şi două asocieri de firme din România, Franţa, SUA, Belgia şi Grecia se luptă pentru a ne oferi asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică pentru tunelurile rutiere de subtraversare a Dunării * Valoarea estimată, fără TVA, a contractului licitat, este de 22.089.500 de lei

Licitaţia organizată de Primăria municipiului Galaţi pentru studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre a ajuns deja în etapa de evaluare a ofertelor. Un consorţiu şi două asocieri de firme s-au încris în competiţie.

Potrivit Biroului de presă al Primăriei, prima ofertă a venit de la Asocierea KPMG Advisory SRL Bucureşti (lider), SC Egis Rail SA (Lyon Franţa) şi KPMG România SRL, ai cărei subcontractanţi sunt SC Egis România SA Bucureşti, SC Search Corporation SRL Bucureşti, Nemoianu, Toncescu, Mihăilă, Olteanu SPRL Bucureşti.

La licitaţie s-a înscris şi consorţiul Louis Berger Franţa (lider al consorţiului), The Louis Berger Group, Inc. (SUA), S.C.A. Ţuca Zbârcea & Asociaţii Bucureşti, Ernst & Young SRL Bucureşti şi Ernst and Young Societe Anonyme For The Provision Of Advisory Services (Grecia). Titlu distinctiv: Ernst & Young Business Advisory Solutions.

Primăria a mai primit oferta Asocierii SC Tractebel Engineering SA Romania (lider) & SC Tractebel Engineering SA Belgia & Dentons Europe - Todor şi Asociaţii SPARL & BRD - Groupe Societe Generale, cu subcontractanţii SC Artelia Romania SRL Bucureşti, SC Interactive Transport Planning SRL Bucureşti, SC Tehnogis Grup SRL Bucureşti, SC Thelma Actual SRL Argeş şi Dentons Europe AARPI Franţa.

Ce se doreşte

Aşa cum v-am informat, obiectivul contractului este de a furniza Primăriei soluţia optimă pentru realizarea a două tuneluri, fiecare cu două benzi pe sens, care să facă legătura între municipiul Galaţi (cu legătură rutieră la drumul DN 2B-E78-E584) şi malul drept al Dunării, în localitatea Brătianu, judeţul Tulcea (cu legătură rutieră la DN22E). „Lungimea estimată a tunelurilor este cuprinsă între intervalul 1,5 şi 2 km fiecare. Viteza de circulaţie prin tunel va fi de 80 km/oră. Fiecare tunel va asigura circulaţia rutieră pe două benzi, cu asigurarea condiţiilor de intervenţie în caz de urgenţă”, se arată în documente.

Reamintim că valoarea estimată, fără TVA, a contractului licitat, este de 22.089.500 de lei, adică cinci milioane de euro. Însă câştigătorul nu va primi toţi banii deodată. Pentru Etapa I a contractului, care presupune analiza oportunităţii investiţiei, va primi maxim 20 la sută adică maxim un milion de euro. Pentru Etapa a II-a, care implică elaborarea studiului de fezabilitate şi elaborarea documentelor de selecţie şi evaluare a partenerului privat sau a tuturor documentaţiilor necesare accesării soluţiilor alternative de finanţare, plata este de maxim 30 la sută din preţul contractului. Restul banilor va fi plătit abia după ce va fi semnat contractul cu partenerul privat care va construi tunelul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Contre Mircea Toader - Marius Stan, despre tunel

Proiectul primarului Marius Stan privind subtraversarea Dunării nu este susţinut de autorităţile centrale şi nu va ajunge să fie implementat, a declarat deputatul PNL Mircea Toader, care a subliniat că tunelul nu a fost inclus în varianta revizuită a Master Planului de Transport. "De tunel, da. Se discută... de tunelul de la Fileşti, care trebuie reparat. Tunelul nu se va face niciodată. Ministrul a zis că se face pod. Şi pod trebuie făcut. Mai ales că se discută cum va reuşi să facă zona Galaţi - Brăila - Giurgiuleşti, ca să poţi să ieşi în Focşani sau Buzău. Dacă vrei să ieşi spre Moldova, te duci spre Focşani, dacă vrei să ieşi spre Bucureşti, te duci spre Buzău. Şi, logic, nu va avea nicio şansă tunelul, indiferent cât s-ar zbate domnul primar. Nu am nimic cu domnul primar. Sigur, dacă îl face cu banii lui, este posibil. Deşi nici aşa nu se poate, pentru că, la un moment dat, nu poţi să ieşi din tiparele Master Planului”, a declarat parlamentarul gălăţean.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, Toader a afirmat că zona Galaţi-Brăila "nu va fi băgată în seamă până în anul 2020", motiv pentru care parlamentarii din cele două judeţe se vor întâlni în aproximativ trei săptămâni cu ministrul Ioan Rus, pentru prioritizarea unor proiecte de infrastructură rutieră. "I-am spus: ne laşi izolaţi. Toate variantele sunt pentru perioada 2020-2030. A promis că în trei săptămâni se mai întâlneşte o dată cu autorităţile locale din Galaţi şi Brăila şi "vă dau o soluţie mai rapidă de 2020"", a spus Toader.

Reacţia lui Marius Stan: Tunelul va fi realizat cu bani privaţi

Faptul că autorităţile centrale nu susţin proiectul subtraversării Dunării este, potrivit primarului Marius Stan, o dovadă a indiferenţei parlamentarilor gălăţeni, care nu au avut încredere în proiect, în contextul în care consorţii din Belgia, Franţa şi SUA au încredere şi sunt interesate de construcţia acestui tunel.

"Este proiectul cel mai important pentru Galaţi şi, în loc să-l susţinem, îl contestăm. În situaţia asta, nici măcar nu avem mare nevoie de Guvern, pentru că noi nu am apelat la bani guvernamentali, strategia noastră este de a face concesiune de lucrări pe banii unui privat. Atunci, Guvernul va trebui să vină către noi, cu ceea ce nu a făcut până acum, cu drum expres pentru conexiuni şi pentru tot ce trebuie", ne-a declarat primarul Marius Stan.

Mai mult decât atât, primarul Galaţiului spune că se încăpăţânează să facă tot ce îi stă în putinţă pentru realizarea tunelului, întrucât consorţiul sau firma care va câştiga licitaţia - şi totodată va avea obligativitatea de a aduce bani pentru proiect - nu va folosi forţă de muncă sau materiale de construcţie din ţara din care provine firma, astfel că realizarea tunelului va ajuta mediul economic gălăţean. Reamintim că firme şi consorţii din afară precum Louis Berger, Tractebel Engineering şi KPMG Advisory se luptă pentru a oferi asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică pentru tunelurile rutiere de subtraversare a Dunării.

viata-libera.ro

[Derago]

Este foarte clar ca cel ce va pune prima caramida, la o traversare/subtraversare a Dunarii prin zona noastra, va creste in ochii galatenilor ca Fat Frumos! Si politicienii o stiu iar asta face ca orice proiect sa pice.

Interesele meschine ii vor mana pe toti sa se opuna, poate poate vor fi ei ca uleiul.

Si astfel vor mai trece vreo 20 de ani pana cand va rasari soarele si pe strada noastra! Ori, poate, ne trezim si le cerem socoteala...

[Damian]

Contre Mircea Toader - Marius Stan, despre tunel

Proiectul primarului Marius Stan privind subtraversarea Dunării nu este susţinut de autorităţile centrale şi nu va ajunge să fie implementat, a declarat deputatul PNL Mircea Toader, care a subliniat că tunelul nu a fost inclus în varianta revizuită a Master Planului de Transport. "De tunel, da. Se discută... de tunelul de la Fileşti, care trebuie reparat. Tunelul nu se va face niciodată. Ministrul a zis că se face pod. Şi pod trebuie făcut. Mai ales că se discută cum va reuşi să facă zona Galaţi - Brăila - Giurgiuleşti, ca să poţi să ieşi în Focşani sau Buzău. Dacă vrei să ieşi spre Moldova, te duci spre Focşani, dacă vrei să ieşi spre Bucureşti, te duci spre Buzău. Şi, logic, nu va avea nicio şansă tunelul, indiferent cât s-ar zbate domnul primar. Nu am nimic cu domnul primar. Sigur, dacă îl face cu banii lui, este posibil. Deşi nici aşa nu se poate, pentru că, la un moment dat, nu poţi să ieşi din tiparele Master Planului”, a declarat parlamentarul gălăţean.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, Toader a afirmat că zona Galaţi-Brăila "nu va fi băgată în seamă până în anul 2020", motiv pentru care parlamentarii din cele două judeţe se vor întâlni în aproximativ trei săptămâni cu ministrul Ioan Rus, pentru prioritizarea unor proiecte de infrastructură rutieră. "I-am spus: ne laşi izolaţi. Toate variantele sunt pentru perioada 2020-2030. A promis că în trei săptămâni se mai întâlneşte o dată cu autorităţile locale din Galaţi şi Brăila şi "vă dau o soluţie mai rapidă de 2020"", a spus Toader.

Reacţia lui Marius Stan: Tunelul va fi realizat cu bani privaţi

Faptul că autorităţile centrale nu susţin proiectul subtraversării Dunării este, potrivit primarului Marius Stan, o dovadă a indiferenţei parlamentarilor gălăţeni, care nu au avut încredere în proiect, în contextul în care consorţii din Belgia, Franţa şi SUA au încredere şi sunt interesate de construcţia acestui tunel.

"Este proiectul cel mai important pentru Galaţi şi, în loc să-l susţinem, îl contestăm. În situaţia asta, nici măcar nu avem mare nevoie de Guvern, pentru că noi nu am apelat la bani guvernamentali, strategia noastră este de a face concesiune de lucrări pe banii unui privat. Atunci, Guvernul va trebui să vină către noi, cu ceea ce nu a făcut până acum, cu drum expres pentru conexiuni şi pentru tot ce trebuie", ne-a declarat primarul Marius Stan.

Mai mult decât atât, primarul Galaţiului spune că se încăpăţânează să facă tot ce îi stă în putinţă pentru realizarea tunelului, întrucât consorţiul sau firma care va câştiga licitaţia - şi totodată va avea obligativitatea de a aduce bani pentru proiect - nu va folosi forţă de muncă sau materiale de construcţie din ţara din care provine firma, astfel că realizarea tunelului va ajuta mediul economic gălăţean. Reamintim că firme şi consorţii din afară precum Louis Berger, Tractebel Engineering şi KPMG Advisory se luptă pentru a oferi asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică pentru tunelurile rutiere de subtraversare a Dunării.

viata-libera.ro

 

 

Este foarte clar ca cel ce va pune prima caramida, la o traversare/subtraversare a Dunarii prin zona noastra, va creste in ochii galatenilor ca Fat Frumos! Si politicienii o stiu iar asta face ca orice proiect sa pice.

Interesele meschine ii vor mana pe toti sa se opuna, poate poate vor fi ei ca uleiul.

Si astfel vor mai trece vreo 20 de ani pana cand va rasari soarele si pe strada noastra! Ori, poate, ne trezim si le cerem socoteala...

 

 

 

Derago pai cand i-a interesat pe politicienii galateni de binele galatenilor? Acest bambilici de Mircea Toader isi apara propria afacere, cea cu trecere bac Galati daca nu ma insel este afacerea lui. Pe Toader Mircea il doare in cur de binele galatenilor si de dezvoltarea Galatiului.

Edited May 17, 2015 by Damian

[dcp100168]

Soluţie mai ieftină şi mai rapidă pentru tunelul lui Marius Stan

* În loc de doi ani şi 200 de milioane de euro, cât estimează primarul Marius Stan că e nevoie pentru realizarea unui tunel, investiţia susţinută de profesorul Ştefan Dragomir presupune doar şase luni şi o sută de milioane de euro * Mai mult, cadrul didactic al Universităţii "Dunărea de Jos" este dispus să le ofere  proiectul gratis autorităţilor gălăţene, cu condiţia să fie pus în practică

În vreme ce Primăria municipiului Galaţi este gata să ofere cinci milioane de euro pentru studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre, un profesor universitar gălăţean se oferă să-i pună la dispoziţie gratuit soluţia mult mai ieftină şi mai rapidă pentru subtraversarea fluviului. Potrivit declaraţiilor optimiste ale primarului Marius Stan, tunelul pe sub Dunăre s-ar putea finaliza în doi ani, iar costurile pentru această construcţie, care măsoară în total 8,9 kilometri, ar fi de circa 200 de milioane de euro fără TVA, dar se pot majora şi cu 40 la sută.

Ştefan Dragomir, profesor universitar la Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, afirmă cu tărie că, în şase luni, am putea ajunge la Tulcea pe sub apele Dunării. Investiţia ar ajunge la cel mult o sută de milioane de euro. Numai să se vrea…

"Dau proiectul gratis!"

„E soluţia cea mai ieftină şi mai viabilă! Sunt în jur de 700 asemenea subtraversări făcute pe tot mapamondul. E o trecere submersă, nu este tunel! N-o putem numi tunel pentru că un tunel înseamnă să excavezi cu un utilaj special, o cârtiţă, care este foarte costisitoare! Am promis că dau proiectul gratis, numai să-l văd pe cel care vine şi-l construieşte şi face ceva pentru Galaţi. Vreau să fac asta pentru oraşul meu şi pentru gălăţeni, ca să nu mai stea plini de frustrare, la Trecere bac, în special vara! Mi se pare inadmisibil să te coste 60 de lei trecerea dus-întors cu bacul şi 100 de lei motorina până la mare”, ne-a spus cadrul didactic.

Cum se poate face

„Soluţia este foarte simplă şi presupune construirea unor tronsoane paralelipipedice din beton armat şi acoperite cu tablă. Avem aici toate materialele de construcţie, nu ne trebuie nimic din afară. Tronsoanele, care sunt asfaltate în interior, se scufundă fără a face altceva decât o adâncire transversală a albiei, cu draga pe care o avem şi care stă degeaba. Se asamblează elementele cu flanşe normale, cu şuruburi, cu ajutorul scafandrilor, în două zile se scoate apa, cu pompele, şi putem să dăm drumul circulaţiei. E o joacă! Avem nevoie de opt elemente paralelipipedice şi în şase luni este gata construcţia, dacă vrea cineva să o facă! Eu estimez că ar costa până într-o sută de milioane de euro, cu totul”, ne-a explicat profesorul Ştefan Dragomir.

Cadrul didactic a ţinut să precizeze că astfel nu desfiinţează bacul. „Bacul, care face parte din istoria oraşului, va rămâne pentru biciclete, motociclete şi pentru pietoni. Propunerea dascălului gălăţean este ca intrarea în această subtraversare să se facă lângă bac, mai precis în zona Plajei Dunărea. Astfel ar exista căi de acces către Tecuci şi către Giurguleşti, spre Ucraina. „Cine construieşte tunelul va încasa banii de trecere, este firesc. Galaţiul va deveni platformă turnantă pentru Ucraina, Moldova şi tot nordul Europei!”, a subliniat profesorul Dragomir.

Dovada de pe Google

Este suficient să daţi o căutate pe Google cu sintagma „immersed tunnel under water” pentru a vedea exemple din toată lumea ale acestei subtraversări propuse de profesorul gălăţean. „Uitaţi că pe tot mapamondul se aplică soluţia asta. Se aplică de o sută de ani şi nu a fost vreun accident! Rezistă la cutremur, la orice, pentru că sunt elemente elastice. Turcii fac acum al doilea tunel, pe 14 kilometri, după ce l-au făcut pe primul, acum cinci ani. Podul i-ar costa de zece ori mai mult şi atunci aplică soluţia asta. Între sudul Danemarcei şi nordul Germaniei se face o asemenea investiţie pe 25 de kilometri pe sub mare! Noi avem doar 800 de metri! E o joacă”, susţine profesorul universitar.

Bani pentru consolidarea Falezei şi a oraşului

Universitarul gălăţean este convins că existenţa unei asemenea subtraversări va aduce Galaţiului bani pentru rezolvarea tuturor problemelor, inclusiv pentru consolidarea Falezei.

„Din 1996, am lucrat alături de dl inginer Coşovliu şi ştiu ce se întâmplă sub oraşul acesta. Din păcate, nimeni nu a întrebat Universitatea nimic, niciodată. Şi vin tot felul de constructoraşi, care, cum se bagă, cum se surpă totul. Ştiţi de ce? Pentru că, sub oraş, lutul este îmbibat cu apă. De 40 de ani, nu au niciun fel de control: s-a ridicat pânza freatică între patru şi şase metri şi, în plus, sunt tuneluri şi hrube ale căror configuraţii nu se cunosc! Trebuie drenat oraşul. Faleza trebuie consolidată şi pentru asta trebuie băgaţi în contrapantă nişte piloni. Jos, la Faleză, au venit tot felul de societăţi mai mici şi mai mari şi şi-au bătut joc! Acolo trebuie introdus un tub chiar de sub Elice şi dus până la Valurile Dunării, în fosta canalizare a oraşului. Ai întărit-o şi pe ea şi niciodată nu s-ar mai scufunda. Peste această conductă se pune o platformă de beton şi trecerea se va face pe dedesubt, pentru că trebuie controlat tot timpul ce se întâmplă acolo!”, a explicat profesorul de inginerie.

„Vă căutăm noi!”

Profesorul Ştefan Dragomir ne-a povestit că a trimis o scrisoare electronică pe adresa Primăriei, prin care le-a explicat autorităţilor soluţia sa. „Mi s-a răspuns că dl primar e prins cu foarte multe probleme, dar cu prima ocazie când se eliberează, facem o întâlnire cu mai mulţi specialişti şi discutăm. Sunt aproape patru săptămâni de-atunci. Am făcut patru studii de fezabilitate de necesitate şi de oportunitate pentru această subtraversare! La ce tot se fac studii de fezabilitate, care, după aceea, nu se pun în aplicare! Ce să mai dovedim? Că e necesară trecerea, că altfel moare oraşul şi tot sudul Moldovei? Trebuie să facem lucrarea!”, a tras semnalul de alarmă profesorul Ştefan Dragomir.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce vom avea mai întâi: pod peste Dunăre sau tunel pe sub fluviu

* Studiul de fezabilitate pentru pod, pentru a cărui reactualizare se cheltuiesc acum 1,2 milioane de euro, va fi valabil doar doi ani * Dacă până atunci nu se obţine finanţarea europeană şi nu începe construcţia, va fi nevoie de o nouă actualizare * Primarul Marius Stan pare, însă, că „strânge bani” pentru tunelul pe sub Dunăre

"Avem toate speranţele că Master Planul de Transport va fi modificat cu tunel la Galaţi”, declara, în luna aprilie, primarul Marius Stan. Realitatea l-a contrazis: Master Planul General de Transport prevede, negru pe alb, la pagina 97, pod peste Dunăre.
„Dacă nu se modifică Master Planul, retragem proiectul de la licitaţie!”, declara tot primarul Stan. Nici asta nu s-a întâmplat.
Mai mult, aşa cum vă informam, în vreme ce Primăria Galaţi analizează ofertele pentru studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre, cu valoare estimată de peste 22 milioane de lei, fără TVA, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale cheltuieşte 5,6 milioane de lei, fără TVA de lei, pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila. Ministerul Transporturilor estima, într-un comunicat de presă, că execuţia lucrărilor la podul peste Dunăre de la Brăila va începe în primăvara anului 2016, dar primarul Marius Stan afirma că premierul Victor Ponta i-a spus textual: „Hai, dom’le, să fim serioşi, proiectul acesta, pod la Brăila, se va face prin 2030!”.
În aceste condiţii, am încercat să analizăm, cu sprijinul unor experţi în fonduri europene şi transporturi, care dintre cele două investiţii - pod sau tunel - are şansa de a se realiza prima.

Cât contează Master Planul?

Master Planul de Transport este menit să stabilească, în baza unor criterii economice, de trafic, de mediu, care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură până în 2020, până în 2030 şi după 2030. Tot prin Master Plan se stabileşte etapizarea proiectelor şi se face analiza financiară: ce surse de finanţare disponibile per total şi pentru fiecare proiect. Potrivit specialiştilor, Comisia Europeana a cerut acest Master Plan încă din perioada de preaderare a României, şi condiţionează alocarea noilor fonduri pentru infrastructura de transport de asumarea de către Guvern şi întreaga clasă politică a acestui Master Plan.
Conform anexei şi Master Planului versiunea mai 2015, podul peste Dunăre este trecut cu realizare şi finalizare 2016-2017. Dar termenele pot varia, spun specialiştii în fonduri europene, un an - doi, în funcţie de durata achiziţiilor publice.

Începe construcţia podului în primăvara viitoare?

Să începem cu scenariul optimist. Potrivit unui specialist în transporturi, revizuirea studiului de fezabilitate al podului are un termen de patru luni, deci în septembrie ar trebui finalizat. Presupunem, la fel de optimist, că o lună va fi suficientă pentru pregătirea documentaţiei necesare şi că licitaţia lucrărilor de construire se lansează în octombrie, cu depunere de oferte în decembrie şi atribuire a contractului în ianuarie-februarie. Desigur, dacă nu sunt contestaţii - ceea ce ar fi o minune! - lucrările de construcţie la pod ar putea începe în martie 2016. În paralel, autorităţile ar trebui să meargă şi cu aplicaţia pentru finanţare din fonduri europene.
Teoretic sună realist, practic, însă, CNADNR are un istoric cel puţin controversat la respectarea termenelor şi urmărirea contractelor.

Actualizarea reactualizării

În varianta pesimistă, în care nu începe construcţia podului şi trec doi ani, studiul de fezabilitate actualizat acum va trebui revizuit. În mod normal, valabilitatea unui studiu de fezabilitate este de doi ani, iar pentru fonduri europene chiar nu se acceptă altfel! Fără urmă de ironie, podul este „campion” la actualizări ale studiului de fezabilitate. De pildă, ceea ce reactualizează acum CNADNR este, de fapt, o… actualizare a unui studiu de fezabilitate realizată în 2011, de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BEDR). Operaţiunea de atunci a costat 200.000 de euro - grantul (împrumut nerambursabil) BERD - iar alţi 250.000 euro au mai fost cheltuiţi ulterior pentru studii geodezice şi hidrotehnice. În raportul final al documentului, realizat în 27 octombrie 2011, se precizează că e vorba de o analiză şi actualizare a studiului de fezabilitate din anul 2003, realizat de IPTANA.
Ne oprim aici cu istoria studiilor de fezabilitate pentru pod şi concluzionăm că numai Dumnezeu poate şti dacă, peste doi ani, nu vom reactualiza un alt studiu de fezabilizate pentru pod.

Strânge primarul Stan bani de tunel?

Aşa s-ar putea crede. Iată şi de ce. În acest moment, Primăria Galaţi are contractat deja un credit în valoare de o sută de milioane de lei, de la BERD, pentru o serie de investiţii. Aleşii locali l-au mandatat, recent, pe primarul Marius Stan să semneze un nou împrumut, în valoare de o sută de milioane de lei, cu CEC Bank. Acest nou credit are la bază o hotărâre mai veche a Consiliului Local, votată în 2013, dar nepusă în aplicare. Este vorba despre o listă a obiectivelor de investiţii care la acel moment se doreau finanţate în condiţiile accesării unui împrumut. Era vorba de o sumă totală de 225,9 milioane de lei, din care pentru subtraversarea Dunării erau alocate 44 milioane de lei! Pentru a contracta noul împrumut, aleşii au modificat lista votată în 2013. Tunelul pe sub Dunăre nu figurează pe listă la finanţare, dar sunt trecute investiţii care, iniţial, se bazau doar pe bani de la bugetul local: locurile de joacă, Orăşelul Copiilor, locuinţele sociale etc. Faptul că acum se merge pe finanţarea lor şi dintr-un împrumut ne poate face să bănuim că se economisesc bani din buget pentru studiul de fezabilitate al tunelului.

Tunel sau pod?

Potrivit specialiştilor în fonduri europene şi transporturi, faptul că se lucrează la reactualizarea documentaţiei pentru podul de la Brăila nu împiedică Primăria Galaţi să facă un studiu de fezabilitate pentru un tunel pe sub Dunăre. Dar demararea unui studiu de fezabilitate care apoi nu va putea fi utilizat înseamnă o irosire a resurselor, atrag atenţia specialiştii. Pentru că, spun aceştia, rostul Master Planului a fost tocmai "să stabilească proiectele prioritare pe care apoi să nu le mai schimbăm, să putem utiliza resursele limitate pe care le avem pentru a soluţiona problemele cele mai urgente. Traversarea peste Dunăre dintre Galaţi şi Brăila este o problemă care vizează nu doar cele două oraşe şi judeţe, ci competitivitatea economică a României. În analizele de trafic din Master Plan se vede că aceea e o zona în care vom avea o creştere de trafic semnificativă şi de aici necesitatea finalizării podului înainte de 2020, aşa cum prevede anexa Master Planului de Transport”.
Dacă avem, însă, în vedere ce s-a ales până acum de studiile de fezabilitate pentru pod, am putea crede că înainte de a se apuca autorităţile să-l construiască, Primăria Galaţi ar putea găsi un constructor pentru tunel pe sub Dunăre. Sau nu...

viata-libera.ro

[dcp100168]

Florin Pâslaru spune că tunelul este în faza atribuirii contractului: "Constructorul se cam ştie..."

Deputatul Florin Pâslaru a relansat subiectul tunelului pe sub Dunăre, anunțând după ce a purtat o discuție pe această temă cu primarul Marius Stan, că procedura este în faza atribuirii contractului de executare a lucrărilor. „Am avut discuții cu primarul legate de tunel, pentru că văd că din ce în ce mai puțină lume vorbește despre acest tunel. Eu mi-am exprimat dintotdeauna încrederea că acest tunel se va face, am crezut în promisiunea lui Marius Stan și cred în continuare în promisiunea lui. Cel puțin din punctul meu de vedere e un primar serios. A schimbat niște lucruri în Galați, deși multă lume spune că primarul nu este foarte iubit. Eu am încredere în Marius Stan, a spus deputatul PSD, care a mai afirmat, printre altele, că „se cam știe” care va fi firma care va executa subtraversarea, dar nu a spus vreun nume:  

„L-am întrebat. Am discutat despre acest proiect și cu documente în față mi-a arătat că suntem în faza de atribuire. Am înțeles că finanțarea este făcută de către constructor. Constructorul se cam știe care este. Și dacă dă Dumnezeu și începe lucrarea, înseamnă că Marius Stan dă lovitura și se poate mândri cu multe șanse pentru următorul mandat de primar”, a precizat Florin Pâslaru.

Deputatul din Colegiul 6 a recunoscut că inițial a fost un adversar al acestui proiect, dar spune că acum e unul dintre principalii susținători ai runelului și pentru a-și argumenta schimbarea de atitudine a lăudat proiectul subtraversării Dunării: „Acum sunt in susținător convins al acestui proiect, după ce am făcut câteva vizite la București împreună cu city managerul, cu primarul. Eu cred în acest proiect din următoarele motive: prefezabilitate s-a făcut, proiectul s-a făcut, iar acum este în fază de desemnare a câștigătorului. Sunt deja cereri depuse. Eu vă spun ce mi-a spus Marius Stan și niște hârtii pe care mi le-a arătat. Deci în condițiile în care constructorul știe că el trebuie să finanțeze lucrarea, există cereri de a se înscrie la această licitație. Eu văd realizabil tunelul și am încredere în acest tunel. Asta e partea obiectivă. Din punct de vedere subiectiv, îmi doresc extrem de mult acest proiect, pentru că Galațiul ar deveni un punct important. Dacă ai o cale de a trece Dunărea, sigur că devii important”, a spus Pâslaru.

A fost depăşit blocajul în atribuirea contractului pentru studiul de fezabilitate?

La jumătatea lunii martie, primarul Marius Stan anunța că este foarte probabil să nu fie continuate procedurile pentru desemnarea firmei care să execute studiul de fezabilitate. Licitația pentru realizarea acestui studiu, cu o valoare estimată de 5,6 milioane euro, era pe atunci în stadiul primirii ofertelor de către Primărie, dar trecerea în Masterplan a podului de la Brăila, nu a tunelului de la Galați, bloca această procedură pentru că primarul nu mai putea semna contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate, deoarece achitarea unei sume de peste 5 milioane de euro pentru un proiect care nu este trecut în strategia națională pentru transport ar constitui caz penal. Studiul de fezabilitate urma să se facă din bani publici, iar execuția lucrării ar prin credit furnizor, adică pe banii firmei căreia îi va fi atribuit contractul și astfel ar fi beneficiar al studiului de fezabilitate plătit din banii municipalității.

„Dacă am continua, în condițiile în care proiectul nostru nu este pe Masterplan și rămâne podul pe Masterplan, atunci lucrurile iau o turnură neplăcută pentru noi. În condițiile actuale ne putem alege cu un dosar penal”, explica Marius Stan în luna martie.

Ulterior, Masterplanul a fost returnat de Comisia Europeană către Ministerul Transporturilor, dar și varianta revizuită a ajuns la Bruxelles tot cu pod la Brăila și nu cu tunel la Galați. Așadar și acum ar fi cam aceleași riscuri, dar, potrivit deputatului Florin Pâslaru, procedurile sunt continuate totuși:

„Amănuntele astea nu le știu. Eu am discutat cu primarul și am spus <domnule, ești primarul meu și e normal să știu ce realizări ai, ca să pot suține realizările astea>. Discuția pe care eu am avut-o chiar în această dimineață cu primarul a sunat așa cum v-am spus eu”, a mai adăugat Pâslaru.

presagalati.ro

[dcp100168]

Marius Stan: Facem tunelul, deşi nu e inclus în Master Plan

Licitaţia pentru tunelul pe sub Dunăre a ajuns, potrivit primarului Marius Stan, în faza finală de evaluare a ofertelor depuse.

"Din punctul nostru de vedere, am făcut toate procedurile în cadrul legii. Am plecat de la o bugetare de zece milioane de euro pentru studiul de fezabilitate. Am făcut un dialog competitiv cu cei patru mari consultanţi din lume, unul dintre ei ne-a făcut caietul de sarcini, iar suma de plecare a licitaţiei nu a fost cea de zece milioane, ci de 5,6 milioane. Se pare că licitaţia va fi câştigată cu 3,8 milioane de euro. Caietul de sarcini spune că cel care îşi adjudecă licitaţia se va mulţumi, la finalul întregului proiect, cu cel mult 50 la sută din suma licitată, deci maxim 1,9 milioane de euro, dacă nu aduce şi constructorul care să aibă banii cu care să realizeze proiectul. Trebuie să fim mai mult decât mulţumiţi şi bucuroşi că vom avea cu certitudine un studiu finalizat şi, foarte probabil, şi un constructor", a declarat ieri primarul.

Edilul nu este îngrijorat de faptul că Master Planul de Transport aprobat la Bruxelles prevede pod la Brăila. Marius Stan a reiterat informaţia obţinută din discuţiile cu premierul Românei că podul nu va fi realizat mai devreme de 2030. "Dacă pe dumneavoastră vă încălzeşte 2030 ca termen de obţinere a unui proiect de infrastructură major pentru zona aceasta, pe mine, nu! De aceea, încercăm să convingem investitori care să vină să ne facă proiectul acum. Şi ce dacă Master Planul aprobat la Bruxelles este fără tunel la Galaţi? Nu avem nevoie de bani guvernamentali, nu avem nevoie astăzi de bani europeni, proiectul, în mod logic şi normal, se face pe banii constructorului, cel care vine să construiască şi care va manageria acest proiect o perioadă de timp, până când îşi recuperează investiţia! Era foarte important să fie prins şi în Master Plan pentru că în situaţia în care - punând răul în faţă - cel care câştigă azi licitaţia nu poate veni cu constructorul, noi rămânem cu o proiectare făcută, cu un studiu geo făcut, cu care puteam să mergem să accesăm bani europeni, lucru care nu ne împiedică să o facem şi în anii următori. Eu sper să nu avem nevoie de absolut nimeni, pentru că, de-a lungul timpului, v-aţi convins că n-au fost atât de generoşi nici guvernanţii, nici europenii, nici chinezii sau americanii cu această zonă uitată de lume", a declarat primarul.
Marius Stan a mai spus că din studiile de prefezabilitate a reieşit că tunelul ar putea fi gata în doi ani.

viata-libera.ro

[dcp100168]

S-a câştigat licitaţia pentru tunelul pe sub Dunăre

• Studiul de fezabilitate va fi realizat de consorţiul Louis Berger

Potrivit primarului Marius Stan, licitaţia pentru studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre a fost câştigată de consorţiul Louis Berger, cu o ofertă de 3,8 milioane de euro. Din consorţiu fac parte de Louis Berger Franţa (lider al consorţiului), The Louis Berger Group, Inc. (SUA), S.C.A. Ţuca Zbârcea & Asociaţii Bucureşti, Ernst & Young SRL Bucureşti şi Ernst and Young Societe Anonyme For The Provision Of Advisory Services (Grecia). Titlu distinctiv: Ernst & Young Business Advisory Solutions.

În privinţa preţului, edilul a ţinut să facă nişte precizări: "Vă aduc aminte că, de la 10 milioane de euro, cât am avut bugetaţi pentru tunel, am ajuns, în urma caietului de sarcini făcut de PricewaterhouseCoopers la 5,6 milioane preţ de plecare şi cei care au câştigat licitaţia au câştigat cu 3,8 milioane. Mai departe, dacă nu vin şi cu banii pentru construcţia tunelului, trebuie să se mulţumească cu jumătate, adică 1,9 milioane de euro. Aproape cât plăteşte Guvernul pentru reactualizarea unui studiu pentru pod peste Dunăre! Ori noi rămânem cu întregul studiu cald, numai bun de finanţat!".

Potrivit primarului, săptămâna viitoare ar putea fi semnat contractul cu câştigătorii licitaţiei.

Aşa cum v-am mai informat, obiectivul contractului este de a furniza Primăriei soluţia optimă pentru realizarea a două tuneluri, fiecare cu două benzi pe sens, care să facă legătura între municipiul Galaţi (cu legătură rutieră la drumul DN 2B - E78 - E584) şi malul drept al Dunării, în localitatea I.C.Brătianu, judeţul Tulcea (cu legătură rutieră la DN22E).

"Mergem pe drumul nostru, un drum care mi se pare cel mai simplu, cel mai rapid şi, pentru Galaţi, cel mai de dorit. Proiectul este al Galaţiului, nu-i al lui Stan. Este salvarea Galaţiului! Când va fi gata studiul se negociază acum", a spus Stan.

Edilul nu a precizat dacă Louis Berger vine şi cu un constructor, dar a subliniat că oricine este bine venit în acest proiect, inclusiv chinezii care au vizitat recent Galaţiul.

Ironii pentru podul de la Brăila

Marius Stan nu pare impresionat de faptul că CNADNR a depus o solicitare pentru emiterea acordului de mediu în vederea implementării proiectului "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila". "Au nevoie de avizul de mediu ca să poată să mai investească Guvernul - iniţial au zis 1,6 milioane de euro, dar se pare că suma e aproape 3 milioane - ca să reactualizeze studiul de fezabilitate! Şi dacă mă iau după ce scrie în MasterPlanul trimis la Bruxelles, targhetul de timp pentru implementarea proiectului este 2030. Probabil că până atunci mai reactualizează de vreo trei ori, cel puţin, acest studiu de fezabilitate", a comentat primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Începe studiul de fezabilitate pentru tunelul lui Stan

Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan a semnat, joi, contractul pentru servicii de asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică pentru pregătirea şi derularea procedurii de atribuire a contractului de finanţare cu implicarea sectorului privat şi/sau a fondurilor europene pentru proiectul „Tuneluri rutiere subtraversare Dunăre Galaţi - Brătianu”. Cu alte cuvinte, va începe întocmirea studiului de fezabilitate pentru construirea tunelului pe sub Dunăre.

Contractul a fost atribuit consorţiului The Louis Berger Group, Inc. (SUA) - S.C.A. Ţuca Zbârcea & Asociaţii Bucureşti - Ernst & Young SRL Bucureşti - Ernst and Young Societe Anonyme For The Provision Of Advisory Services (Grecia). Oferta câştigătoare însumează 3,8 milioane euro fără TVA, finanţarea fiind asigurată din fonduri bugetare. ”Este cel mai important proiect pentru Galaţi şi aş vrea să înteleagă oamenii că întradevar acest proiect înseamnă salvarea Galaţiului de la dispariţie de pe harta investitorilor. Este condiţia de bază ca noi să existăm ca un oraş cu potenţial, potent din punct de vedere financiar, atrăgător pentru investitori. Eu mai departe am convingerea fermă ca acest proiect se va realiza. Studiul de fezabilitate este cel care a fost licitat  la 3,8 milioane de euro cu amendamentele prevăzute în caietul de sarcini, care spun că ne putem opri după prima etapă, după studiul geo. Dacă se demonstrează a fi nefezabil, nerentabil... nu avem - să spunem - sol nepotrivit pe tot parcursul gălăţean al Dunării... ne putem opri şi plătim doar 10% pentru studiul geotehnic. Avem un proiect pilot pe ţară, şi nu e laudă, este un proiect unicat pentru România”, a declarat Marius Stan.

Licitaţia deschisă organizată de Primăria municipiului Galaţi a fost demarată în februarie 2015, iar contractul a fost atribuit în baza criteriului “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”. Preţul ofertei a avut o relevanţă de 45% în atribuirea contractului. Termenul de realizare este de 2 ani.

La semnarea contractului a fost prezent, din partea consorţiului câştigător, vicepreşedinte Louis Berger pentru Europa Centrală şi de Est, Chris Germanacos. Serviciile pe care le va oferi consorţiul sunt divizate în trei etape. Prima etapă, cea de iniţiere a proiectului, va cuprinde analiza oportunităţii investiţiei. Etapa a doua se referă la elaborarea studiului de fezabilitate şi a studiului de oportunitate şi etapa a treia este cea de efectuare a selectiei partenerului privat şi semnare a contractului sau asistenţă la obţinerea finanţării din fonduri publice prin actualizarea şi completarea documentaţiei relevante elaborate în Etapa II.

Referitor la datele tehnice despre investiţie, deocamdată se ştie că lungimea tunelurilor va fi cuprinsă între 1,5 şi 2 km fiecare, vor avea două benzi pe sens, cu legătură rutieră la drumul DN 2B-E78-E584 şi malul drept al Dunării, în localitatea Brătianu, judeţul Tulcea cu legătură rutieră la DN22E.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Câţi bani se duc pe studiul pentru tunelul pe sub Dunăre

• Potrivit primarului Marius Stan, consorţiul Louis Berger a identificat şapte posibile poziţii pentru subtraversarea Dunării şi a închiriat barje pentru a fora fundul fluviului

Finanţarea investiţiilor din bugetul Galaţiului pe 2016 va fi negociată astăzi, la Primărie, de către consilierii locali. Punctul fierbinte îl va constitui alocarea banilor pentru plata studiului de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre. Încă de la şedinţa ordinară a Consiliului Local de ieri, viceprimarul PSD Florin Popa a cerut „desecretizarea” contractului încheiat de Primărie cu consorţiul Louis Berger pentru studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre. Primarul Marius Stan a promis că respectivul contract va fi publicat pe site-ul la care au acces doar aleşii locali. Edilul a anunţat că, încă de la finele anului trecut, a dat ordinul de începere a lucrărilor.

Lucrări şi plăţi pe etape

„Firma s-a apucat de treabă, a închiriat barje în Galaţi, a făcut deja nişte studii geo pe ambele maluri şi a identificat şapte posibile locaţii. Au şi închiriat barjele necesare să facă forările pe fundul Dunării, pentru corelarea datelor. Dacă studiul geo spune că pe fundul Dunării avem numai loess, impropriu pentru o construcţie atât de serioasă, putem să ne oprim. Rămânem cu un studiu pe care îl plătim, care trebuia făcut oricum, nu e nicio nenorocire! Dar eu am convingerea că vom merge mai departe până la finalizarea lui”, a declarat primarul.

Potrivit edilului, după terminarea studiului geo urmează studiu de trafic, proiectul tehnic, lucrări pe etape, care vor fi plătite tot pe etape.

„Licitaţia a fost câştigată cu 3,8 milioane de euro. În cel mai rău caz, în care nu vin şi cu banii pentru construcţie şi cu constructorul, putem să ne alegem, pentru două milioane de euro, cu un studiu de fezabilitate, care oricum este necesar dacă vrem o finanţare europeană sau de alt fel. Pentru proiectul concurent, pod peste Dunăre la Brăila, CNADNR a bugetat încă 13 milioane de lei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate făcut de pe vremea lui Moş Crăciun. Ţinând cont că în 2030 este proiectat acest obiectiv în Masterplanul pe care trebuia să-l trimită cei de la Guvern la Bruxelles, dar încă nu l-au trimis, probabil că vor mai face vreo trei-patru reactualizări”, a precizat Stan.

Când va fi gata studiul

Potrivit contractului semnat, documentaţia trebuie finalizată în 24 de luni, dar edilul speră ca, prin negocieri să scurteze durata la 18 luni. Primarul este conştient de riscurile pe care şi le asumă: „Există o ordonanţă dată de Guvernul Ponta: dacă timp de cinci ani după plata integrală a unui studiu de fezabilitate nu începi lucrările, sumele respective ţi se impută ţie, celui care ai fost ordonator principal de credite. Este un risc pe care mi l-am asumat. Asta denotă că eu cred cu toată tăria în acest proiect. Că nu sunt nebun să risc, ca după ce îmi termin mandatul, după cinci ani, să vină cineva să mă ia cu copilul din parc, să mă întrebe de sănătate. Cred în acest proiect şi tare aş vrea să creadă toată lumea pentru că e un proiect vital pentru Galaţi”, a mai spus primarul Marius Stan.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Războiul pod - tunel, o nouă rundă. Premierul Dacian Cioloş vs. primarul Marius Stan

Premierul Dacian Cioloş susţine că proiectul tehnic al podului peste Dunăre poate fi demarat până la finele acestui an şi că există o alocare de 200 de milioane de euro * Primarul Marius Stan continuă studiul de fezabilitate al tunelului pe sub fluviu şi susţine că declaraţiile premierului sunt "poveşti de adormit copiii"

Deşi spera ca Guvernul tehnocrat să preia şi susţină proiectul tunelului pe sub Dunăre, ba mai mult, să vină cu infrastructura rutieră necesară, prevăzută acum pentru podul de la Brăila, primarul Marius Stan s-a trezit cu subtraversarea îngropată chiar de premierul Dacian Cioloş! Podul peste Dunăre de la Brăila a fost unul dintre subiectele discutate, luni, la dezbaterea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, eveniment desfăşurat la Tulcea.

"Am discutat şi despre oportunitatea de a lansa cât mai repede proiectul podului de la Măcin, care odată realizat, ar trebui să faciliteze legătura dintre Dobrogea, implicit Delta, şi restul lumii şi să stimuleze atât economia, cât şi turismul", a declarat prim-ministrul după dezbatere, potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul Guvernului. În contextul în care, în luna mai, ar trebui să fie gata reactualizarea studiului de fezabilitate al podului, premierul a fost întrebat de presă cât de realizabil este acesta, în condiţiile în care a făcut obiectul multor promisiuni în ultimii 20 de ani.

Premierul Cioloş s-a arătat foarte optimist: "Cred că dacă reuşim să respectăm calendarul aşa cum este acum prevăzut la Ministerul Transporturilor, până la sfârşitul anului putem da drumul la proiectul tehnic. Alocările bugetare există, studiul de fezabilitate este în curs, ştim în detaliu alocările bugetare cel puţin pentru partea de pod, pentru că în jurul podului mai sunt prevăzute şi alte tipuri de investiţii, pentru a conecta podul la diferite reţele de transport. Dar, pentru podul ca atare, există alocare bugetară de aproximativ 200 de milioane de euro, care este inclusă în această sumă de 1,1 miliarde euro. Deci, în măsura în care vom respecta acest calendar - şi nu prea sunt motive să nu-l respectăm - eu cred că la sfârşitul anului putem da drumul la proiectul tehnic şi de acolo investiţia poate să se deruleze, pentru că bugetul există”, a declarat Cioloş.

"Iar ni se vinde podul?"

Iritat, Marius Stan a catalogat declaraţiile premierului drept poveşti de adormit copiii: "Iar au venit alegerile? Iar ni se vinde podul de peste Dunăre? Poveşti de adormit copiii! Este inadmisibil, când nişte oameni oneşti muncesc de trei ani la un proiect esenţial pentru zona de sud-est a României - unde domniile lor nu au catadicsit să facă nici cea mai mică investiţie în infrastructură - să vină să dinamiteze proiectul! Sunt extrem de indignat de atitudinea unui guvern de tehnocraţi care nu trebuie să facă politică! Şi ei fac o campanie electorală deşănţată şi nu ştiu pentru cine! Poate că pentru Bunea Stancu! E de notorietate că pod la Brăila înseamnă terenul lui Bunea Stancu pe teritoriul Brăilei şi pe partea cealaltă tot Bunea Stancu. Iar se fac lucrări cu dedicaţie? În 2030 o să vorbim tot de podul de la Brăila!”, a declarat Marius Stan.

Edilul era extrem de indignat că nu a fost invitat la discuţiile de la Tulcea, deşi a avut o discuţie în acest sens cu vicepremierul Vasile Dâncu. Şi se declara convins că nu există alocare bugetară pentru pod.

Cât costă reactualizarea documentaţiei podului

Reamintim că Asocierea SC ISPCF SA - SC EDIN SRL - SC STE SRL - SC Pegaso Ingegneria SRL a câştigat, în aprilie 2015, licitaţia organizată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru pod. Pentru suma de 1,2 milioane de euro (85 la sută de la FEDR şi 15 la sută de la bugetul de stat), misiunea asocierii cuprinde şi pregătirea documentaţiei necesare în vederea transmiterii aplicaţiei de finanţare din fonduri structurale pentru proiectul podului, pregătirea documentaţiei de atribuire pentru contractele de lucrări aferente proiectului, precum şi asigurarea asistenţei pe durata procedurii de achiziţie publică.

Numai că documentaţia va fi valabilă doar doi ani, iar dacă până atunci nu începe construcţia podului, reactualizarea va trebui revizuită. Pe alţi bani şi cu altă distracţie! Iar podul are, din păcate, un trecut ghinionist de actualizări şi reactualizări. De pildă, un studiu de fezabilitate realizat în 2011, de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a costat 200.000 de euro - grantul BERD - iar alţi 250.000 euro au mai fost cheltuiţi ulterior pentru studii geodezice şi hidrotehnice. În raportul final al documentului, realizat în 27 octombrie 2011, se precizează că e vorba, de fapt, de o analiză şi actualizare a studiului de fezabilitate din anul 2003, realizat de IPTANA...

Cât costă "dosarul" tunelului

Conform datelor publicate de Serviciul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), licitaţia deschisă pentru documentaţia tunelului a fost câştigată cu o ofertă de 11,6 milioane de lei fără TVA, de către consorţiul Louis Berger. Conform SEAP, asocierea va oferi „servicii de asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică pentru pregătirea şi derularea procedurii de atribuire a contractului de finanţare cu implicarea sectorului privat şi/sau a fondurilor europene pentru proiectul „Tuneluri rutiere subtraversare Dunăre Galaţi - Brătianu”. Plata sumei se va face pe etape, în funcţie de documentaţiile executate, proiectul putând fi oprit după oricare dintre aceste etape.

Astfel, în bugetul Galaţiului pe 2016 au fost alocate doar 2,5 milioane de lei pentru plata primei etape a documentaţiei pentru subtraversarea Dunării. Asta înseamnă studiul de oportunitate, studiile geo, de forare, studiul de trafic şi actualizarea studiului de prefezabilitate, realizat pentru tunel de către o firmă din Elveţia. "Vrem să aflăm dacă acest studiu este sau nu fezabil sau de interes pentru oraş. Ne vom da seama de dimensiunea acestui proiect, de utilitatea pe care o are şi de valoarea economică, dacă poate să fie sau nu susţinut financiar în cele două forme: parteneriat public privat sau finanţare cu fonduri europene", a explicat city-managerul Aurel Vlaicu. Ultima plată se va face numai dacă Louis Berger va veni cu constructorul subtraversării sau cu o soluţie de finanţare europeană.

În ceea ce priveşte studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre, Marius Stan a spus că lucrările continuă: "Sper ca într-un timp foarte scurt să avem nişte veşti mai mult decât pozitive din partea Louis Berger, în sensul susţinerii proiectului cu finanţarea execuţiei lui".

Până una alta, noi trecem Dunărea cu bacul, iar atât podul cât şi tunelul sunt la stadiul de hârtii plătite din bani publici...

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul Galaţiului îi scrie premierului Dacian Cioloş

Biroul de Presă al Primăriei Galaţi a transmis redacţiilor o scrisoare deschisă, semnată de primarul municipiului Galaţi, Marius Stan şi adresată premierului României, Dacian Cioloș.
“Domnule Prim Ministru,
Am decis să mă adresez Dumneavoastră printr-o scrisoare deschisă, considerând că subiectul pe care doresc să-l abordez este de importanță majoră, atât pentru locuitorii municipiului Galați, cât și pentru întreaga zonă de sud-est a Moldovei.
Asistăm în ultimele zile la declarații bizare ale unor reprezentanți ai CNADNR care, din birou, consideră că știu care sunt prioritățile orașului nostru și implicit ale locuitorilor din această parte a țării.
Astfel, s-a lansat în spațiul public ideea construirii unui pod peste Dunăre la Brăila, fără a se ține seama de existența unei variante mult mai avantajoase pentru municipiul nostru şi pentru întreaga zonă, și anume, realizarea la Galaţi a unui tunel pe sub Dunăre.
Construirea unui tunel pe sub Dunăre implică mai puține costuri decât a unui pod peste Dunăre, iar realizarea lui la Galați ar deschide mari oportunități economice întregii zone de sud-est a țării. În plus, ar presupune mai puține riscuri pentru circulația navelor și costuri mult mai mici de întreținere și exploatare.
Sunt convins că aveți cunoștință despre situația social-economică a zonei Galați-Brăila-Tulcea, care se confruntă cu un șomaj masiv și cu o dezindustrializare accentuată, ca urmare a dispariției marilor platforme industriale și a marilor agenți economici.
Am convingerea că Guvernul pe care îl conduceți cunoaște nu doar problemele acestei zone, ci și potențialul său de a deveni un pol de dezvoltare pentru zona transfrontalieră cu Moldova și Ucraina, graţie posibilităților pe care le are: construcții de nave, Dunărea Maritimă și Delta Dunării.
Pentru zona Galaţi, a fost depus spre evaluare la Comisia Europeană un proiect care vizează realizarea unui Centru Multimodal – port, cale ferată, legătură rutieră. Acest proiect se va putea conecta cu infrastructura creată prin realizarea tunelului pe sub Dunăre, punându-se astfel în valoare zona Galaţi-Brăila-Tulcea şi coridorul european al Dunării.
Considerăm că, prin renunțarea la finanțarea unor proiecte fără viabilitate economică, s-ar putea găsi resurse financiare pentru modernizarea drumurilor naționale DN 2B și DN 22, pentru a fi transformate în drumuri exprese, pentru ca apoi, acestea să fie conectate la tunelul pe sub Dunăre în zona municipiului Galați.
Consider, de asemenea că proiectele care vizează viitorul municipiului Galaţi trebuie realizate pornind de la necesităţile de dezvoltare ale zonei, punând în balanţă costurile, eficienţa economică şi beneficiul adus comunităţii.
V-am adus la cunoştinţă această situaţie, pe de-o parte din dorinţa de a trage un semnal de alarmă asupra unor declaraţii şi iniţiative lansate fără ca noi să fim consultaţi, pe de altă parte, din dorinţa de a vă arăta că noi avem idei şi soluţii pentru viitorul municipiului Galaţi. Aşteptăm doar să ne fiţi alături, să ne sprijiniţi pentru a alege împreună cea mai bună soluţie, fără a ţine seama de interese personale sau de grup.
Cu aleasă consideraţie,
Marius Stan, Primarul Municipiului Galaţi”, se arată în scrisoarea deschisă, remisă de Biroul de Presă al Primăriei municipiului Galaţi.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Marius Stan - tunelul, inclus în masterplanul pe transporturi

Potrivit lui Marius Stan, tunelul are toate șansele pentru a fi inclus în masterplanul României pe transporturi: “Știți că se vorbea că masterplanul a fost deja aprobat, ei bine, nu, el a fost retrimis de CE și urmează să fie rediscutat în Parlament. La întâlnirea din această săptămână, la care și noi am fost invitați, la București, întâlnire la care au fost prezenți comisarul european Corina Crețu, fostul ministru al Dezvoltării, domnul Teodorovici, dar și actualul ministru, am aflat că tunelul este un subiect cunoscut de doamna Corina Crețu de la domnul europarlamentar Dan Nica, căruia trebuie să-i mulțumesc pentru acest lucru... Astfel, tunelul are șanse să fie prins în masterplanul pe transporturi, o idee excelentă având în vedere că investiția nu înseamnă doar dezvoltarea zonei Galațiului, ci și a Brăilei, a județelor Tulcea, Constanța, dar și zonei Vaslui-Focșani”.

De altfel, săptămâna viitoare, pe 18 mai, la Sala de Festivităţi „Aula Magna” din cadrul Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, va avea loc Conferința de prezentare a proiectului de realizare a subtraversării Dunării la Galați, urmată de o dezbatere publică la care poate veni orice cetățean interesat de acest subiect. “După ce reprezentanții Louis Berger vor face o prezentare tehnică a proiectului, când vom afla în ce fază este acest proiect, oricine va putea pune întrebări despre acest proiect vital pentru zona noastră. Am invitat deja reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului academic, reprezentanții societății civile”, a mai spus Marius Stan, adăugând că la dezbatere a fost invitat și atașatul comercial al ambasadei SUA în România.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Subtraversarea Dunării, în dezbatere publică/ Americanii ies cu tunelul la raport

* Reprezentanţii consorţiului Louis Berger, aşteptaţi săptămâna viitoare la Galaţi * Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt pe politici regionale în cadrul Comisiei Europene, a spus că proiectele din master planul de transport sunt finanţate cu precădere * Deocamdată, proiectul dorit de Primărie nu este printre acestea

După ce, la finele anului trecut, Primăria municipiului Galaţi a dat ordinul de începere a lucrărilor la studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre, reprezentanţii consorţiului Louis Berger, care realizează documentaţia, ies la raport. Potrivit anunţului făcut de Primăria municipiului Galaţi, miercuri, 18 mai 2016, în Sala de Festivităţi „Aula Magna” din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi va avea loc „Conferinţa de prezentare a proiectului de realizare a subtraversării Dunării la Galaţi”. Prezentarea tehnică va fi urmată de o dezbatere în cadrul căreia invitaţii din mediul de afaceri, mediul academic, reprezentanţi ai societăţii civile şi presa vor putea pune întrebări despre viitorul acestui proiect. Apropo de viitor, iată ce spun autorităţile locale şi reprezentanţii Comisiei Europene despre subtraversarea Dunării.

Promisiuni de la Corina Creţu

Reprezentanţii Primăriei au participat, marţi, la Forumul Intact, eveniment la care au fost prezenţi comisarul european Corina Creţu şi actualului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

„Printre cele mai importante proiecte de infrastructură pentru România a fost enumerat şi proiectul nostru, subtraversarea Dunării. La dezbaterea respectivă am primit promisiuni inclusiv din partea doamnei Corina Creţu că va fi inclus în Master Planul de Transport al României, care, în ciuda a ceea ce s-a vehiculat până acum, că ar fi fost trimis la Bruxelles, aprobat, este retrimis de UE şi se află din nou în dezbaterea Parlamentului. Doamna Corina Creţu a spus că ştia de mult timp de proiectul nostru de la europarlamentarul Dan Nica. Şi din dezbaterea respectivă a rezultat că acest proiect este unul dintre cele mai importante propuse de o administraţie locală pentru o regiune ca a noastră, proiect care are darul să revitalizeze întreaga zonă de sud-est”, au declarat reprezentanţii Primăriei Galaţi.

„Dacă nu ai priorităţi, nu ai rezultate!”

Dincolo de declaraţiile optimiste ale autorităţilor gălăţene sau de promisiuni, ni se pare mai important cum se văd lucrurile direct de la Bruxelles, de la Comisia Europeană. În cadrul vizitei de documentare efectuate la invitaţia europarlamentarului Monica Macovei, am avut ocazia de a discuta despre proiectul subtraversării Dunării cu Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt pe politici regionale în cadrul Comisiei Europene.
Întrebarea noastră a fost în ce măsură ar putea fi susţinută construcţia unui tunel pe sub Dunăre la Galaţi, în contextul în care Master Planul de Transport al României prevede pod peste Dunăre la Brăila.

„Master Planul este coloana vertebrală după care se va realiza infrastructura şi este important pentru noi datorită conţinutului, care are o strategie în spate. De aceea s-a negociat cu Guvernul României şi credem că s-a obţinut un pachet frumuşel şi solid. În acest sens, tot ce este în document joacă un rol şi probabil că veţi vedea că Master Planul va fi motorul unor schimbări substanţiale, tocmai pentru că modalitatea în care s-au asamblat şi finalizat aceste propuneri a avut o logică. Investiţii ca podurile, autostrăzile, drumurile express sunt definitorii pentru regiuni, comunităţi. Când şi cum vor fi realizate, ţine de conceptul coridoarelor europene. Sunt 11 coridoare europene, unele legate de România. Nu am lista tuturor proiectelor din Master Plan de Transport al României – un document foarte importat - dar ştiu că tot ceea ce este prevăzut acolo, este aprioric decis să fie cofinanţat”, a explicat, cu diplomaţie, reprezentantul Comisiei Europene.

La întrebarea punctuală dacă poate primi finanţare europeană un proiect care nu este cuprins în Master Plan, răspunsul a venit sec: „E vorba de prioritizare! Dacă nu ai priorităţi, nu ai rezultate!".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Conferință privind stadiul proiectului tunelului pe sub Dunăre

Peste 100 de persoane au asistat, astăzi, în sala de festivități Aula Magna a Universității Dunărea de Jos din Galați, la conferinţa de prezentare a proiectului de realizare a subtraversării Dunării la Galaţi, prezentare efectuată de reprezentanţii consorţiului Louis Berger.

Reamintim că Louis Berger a semnat, în noiembrie 2015, cu Primăria Galaţi, un proiect în valoare totală de 11,6 milioane de lei fără TVA (conform SEAP) pentru “Servicii de asistenţă şi consultanţă tehnică, economico-financiară şi juridică, pentru pregătirea şi derularea procedurii de atribuire a contractului de finanţare cu implicarea sectorului privat şi/sau a fondurilor europene pentru proiectul Tuneluri rutiere subtraversare Dunăre Galaţi-Brătianu”. Totodată, la începutul acestui an, Consiliul Local Galați a aprobat alocarea a 2,5 milioane de lei, bani (prima tranșă din totalul valorii proiectului) pentru realizarea studiului de oportunitate, a studiilor geo, a unui studiu de trafic și pentru reactualizarea studiului de prefezabilitate pentru proiectul tunelului pe sub Dunăre.

La conferinţa de astăzi au fost prezenţi primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, consilieri locali gălăţeni şi reprezentanţi ai consiliilor judeţene din Brăila, Tulcea şi Vaslui. Totodată, au mai fost prezenţi parlamentarii PSD, Florin Pâslaru şi senatorii PSD de Buzău, Constantin Popa şi Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor Europene şi de Finanţe. Discuțiile s-au purtat și în prezența unui reprezentant al Ambasdei SUA la București.

Potrivit city managerului Aurel Vlaicu, proiectul de subtraversarea Dunării, realizat de consorţiul Louis Berger, va fi plătit de municipalitate către firma respectivă, în trei etape: I - 20% din suma totală după ce va realiza studiile de oportunitate, de trafic, geo şi de prefezabilitate, care vor spune dacă realizarea unui tunel pe sub Dunăre este sau nu un proiect fiabil,a II-a etapă - 30% din sumă, după ce firma va realiza studiul de fezabilitate şi a III-a etapă - 50% din sumă, după ce firma va aduce şi un investitor/dezvoltator care va semna cu administraţia locală un contract pentru finanţarea construcţiei tunelului pe sub Dunăre.

Conform reprezentanților Louis Berger, prima etapă a proiectului se va finaliza la sfârşitul lunii iunie, deja firma identificând 6 posibile locaţii drept punct de plecare al tunelului pe sub Dunăre. Este vorba despre: zona cartierului ANL Dimitrie Cantemir, zona comercială Auchan a Galaţiului, zona de trecere a bacurilor, spre Tulcea, zona prelungirii străzii Ana Ipătescu, zona triajului Gării CFR și ultima variantă - zona Parcului Industrial al oraşului.

Reprezentanții Louis Berger au vorbit și de posibilitățile de finanțare a tunelului - fie prin intermediul unui dezvoltator, fie a unei bănci, fie prin intermediul fondurilor europene.

Potrivit primarului Galaţiului Marius Stan, construcţia tunelului pe sub Dunăre este foarte importantă pentru oraş şi va relansa economic zona, acest proiect urmând să fie completat de alte proiecte ale municipalităţii: construcţia unui centru multimodal de transport la Galaţi şi modernizarea Drumului de Centură al municipiului Galaţi. “Proiectul tunelului este un proiect îndrăzneț, avangardist. Multumesc consilierilor locali pentru că au înțeles importanța acestui proiect și l-au votat în CL... Este vorba de un proiect care are darul de a ne pune pe harta investițiilor din România, un proiect care, corelat cu realizarea centrului multimodal de transport la Galați - proiect aprobat de Guvernul României și de UE, cu o finanțare de 130 de milioane, deci aceste două proiecte corelate cu drumul ocolitor al Galațiului, drumul de Centură, pe care ne-am propus să îl facem, toate aceste proiecte ne fac interesanți. Un lucru să fie clar, că se vorbește mereu de locuri de muncă – fără proiecte de anvergură, care să aducă infuzie de capital în zona noastră, nu se va întâmpla nimic la Galați, ne vom scufunda încet, dar sigur”, a spus primarul Marius Stan.

Discursuri pro-tunel au susținut și senatorii PSD de Buzău prezenți la conferință, dar și președintele CJ Vaslui. Totuși, au existat voci în sală care au ridicat semne de întrebare referitoare la data la care studiile vor fi gata, politica guvernamentală privind dezvoltarea infrastructurii din zonă sau numărul exact al locurilor de muncă ce ar putea fi create în urma realizării acestui proiect. La toate întrebările (inclusiv cele ale viceprimarului PSD Florin Popa) au încercat să răspundă cei prezenți, un apărător frecvent al tunelului pe sub Dunăre, dovedindu-se fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Ce va face Pucheanu cu tunelul lui Stan

Tunelul pe sub Dunăre reprezintă, cu siguranţă, unul dintre proiectele de căpătâi ale fostului primar Marius Stan, care, acum, va depinde de decizia noului primar, Ionuţ Pucheanu, şi a noului Consiliu Local.

Conform calendarului anunţat, pe 23 iunie trebuia să fie gata prima etapă a documentaţiei tunelului pe sub Dunăre realizată de consorţiul Louis Berger. Este vorba despre actualizarea studiului de prefezabilitate, realizarea studiilor geotehnic şi hidrologic, topografic, a anchetei origine-destinaţie, a studiului de trafic, a studiului de impact de mediu, analiza juridică a posibilităţilor de implementare a proiectului, inventarierea modalităţilor practice de finanţare a proiectului şi a disponibilităţii surselor de finanţare şi a investiţiilor. Din păcate, în afară de prezentarea destul de vagă, făcută în luna mai, în cadrul unei dezbateri publice, nu am mai aflat nimic concret despre soarte tunelului.

Iată ce crede primarul Ionuţ Pucheanu despre continuarea acestei investiţii. "Tunelul este, într-adevăr, un proiect care ar pune, într-o oarecare măsură, Galaţiul pe harta României. Dincolo de el, ca idee, ca proiect, trebuie văzut, într-adevăr, dacă aceşti consultanţi care au câştigat licitaţia pentru prospecţiunile geo ne vor putea spune dacă va putea fi făcut sau nu. În momentul de faţă, nu prea avem nimic. După mai bine de şase luni de la semnarea acestui contract, eu, unul, cel puţin, nu am văzut absolut nimic din partea dumnealor care să poată spune cu tărie: într-adevăr, se poate construi acest tunel. Până atunci, să spunem că mergem mai departe, că nu mergem, că-l dorim sau nu-l dorim, cred că e prea mult. E un proiect pe care, dacă se va dovedi viabil, fezabil, cu siguranţă îl vom duce la bun sfârşit", a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Plăţi deja făcute

Conform datelor SEAP, licitaţia pentru documentaţia tunelului a fost câştigată de Louis Berger, cu o ofertă 11,6 milioane de lei fără TVA. Potrivit datelor noastre, suma de 2,5 milioane de lei, alocată în bugetul oraşului pe 2016, pentru subtraversare, nu a acoperit decât prima etapă a documentaţiei tunelului pe sub Dunăre. Pentru a fi demarată a doua etapă - elaborarea studiului de fezabilitate şi a studiului de oportunitate, elaborarea documentaţiilor de selecţie şi evaluare a partenerului privat, elaborarea tuturor documentaţiilor necesare accesării soluţiilor alternative de finanţare, pe baza cerinţelor finanţatorilor - ar trebui făcută o rectificare bugetară pentru o nouă plată, reprezentând 30 la sută din preţ. Restul de 50 la sută ar urma să va fie achitat în a treia etapă, care implică efectuarea selecţiei partenerului privat şi semnarea contractului de asistenţă la obţinerea finanţării din fonduri publice.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Viitorul tunelului pe sub Dunăre, incert. Primăria Galați, nemulţumită de studiu

• Consorţiul Louis Berger aşteaptă plata pentru documentaţie

Nu mai puţin de 2.339.000 de lei ar trebui să plătească Primăria municipiului Galaţi consorţiului Louis Berger pentru prima etapă a documentaţiei tunelului pe sub Dunăre, contractat de vechea administraţie. Este vorba de actualizarea unui studiu de prefezabilitate, realizat de o firmă elveţiană. Numai că actuala conducere a oraşului nu este deloc convinsă că are motive să achite această sumă.

Potrivit Biroului de Presă al municipalităţii, singurele aspecte concrete ale acestei prime etape le reprezintă cele şase variante ale traseului tunelului. Primăria ar fi vrut însă să ştie şi care dintre aceste variante este mai ieftină şi cui aparţin terenurile afectate de intrarea şi ieşirea din tunel. Nu de alta, dar eventuale exproprieri ar implica alte costuri substanţiale.

O altă nemulţumire a Primăriei vizează faptul că ieşirea din tunel va fi la Tulcea, dar administraţia vecină nu este parte în proiect şi nici măcar nu a fost întrebată dacă este de acord sau are alte planuri!

Prin urmare, viitorul subtraversării Dunării este, la fel ca şi plata consorţiului Louis Berger, incert!

viata-libera.ro