Jump to content

Judeţul Galaţi, vulnerabil la inundaţii


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Barajul Călimăneşti ameninţă din nou

Inundaţii cu premeditare?

* La debitul anunţat de 2000 mc/sec, barajul se umple în 12 ore * După aceea ‑ potopul! * Dezastrele puteau fi prevenite: Studiul de impact anexat la procesul‑verbal de dare în funcţiune (1992) arată că pe o rază de 35 de kilometri se vor produce frecvent ruperi de nori şi inundaţii * Ceea ce s‑a şi întâmplat în 2005, 2006, 2007 şi 2008... * Sătenii afectaţi de ruperile de nori din nordul judeţului Galaţi pot da statul în judecată pe baza acestui document

În nordul ţării a plouat ca la balamuc, iar Prutul şi Siretul se îndreaptă furioase către sudul Moldovei. Adică exact către judeţul Galaţi. Amintirea inundaţiilor din 2005, 2006, 2007 şi 2008 este încă proaspătă în memoria oamenilor, iar cercetările ulterioare cu privire la cauzele dezastrelor cauzate de Siret, Prut, Bârlad, Tecucel sau de ploile torenţiale ne‑au condus la o concluzie tulburătoare: avem de‑a face cu inundaţii cu premeditare!

Primul şoc

Vă amintiţi, cu siguranţă, că în 2005 revărsarea Siretul a provocat distrugeri catastrofale pe raza judeţelor Galaţi şi Vrancea. Ancheta ulterioară a arătat că principala cauză a inundaţiilor este barajul de la Călimăneşti (se află pe Siret, la câţiva kilometri în amonte de Nicoreşti), unde s‑a procedat cu maximă neglijenţă. "Avem de‑a face cu un control defectuos al deversărilor de apă", se afirmă în raportul întocmit de Garda de Mediu.

Adevărul este că nu‑i foarte greu să concluzionezi asta. Acelaşi raport de Mediu arată că administratorii acumulării nu au ţinut cont de avertizările hidrologice şi au ţinut acumularea aproape de capacitatea maximă, deşi exista posibilitatea unei viituri. Ulterior, când a devenit clar că treaba iese urât, s‑a decis deversarea masivă a apei din baraj, debitul ajungând la circa 2300 de metri cubi pe secundă. S‑a format astfel o undă de viitură care a dat peste cap digurile Siretului şi a provocat unul dintre cele mai mari dezastre din zona Galaţi‑Vrancea.

Barajul Călimăneşti a inundat Tecuciul!

Dar asta nu e tot. Pare incredibil, dar acelaşi baraj este vinovat şi de inundarea Tecuciului, precum şi de dezastrele din satele din nordul judeţului.

Studiul de impact asupra mediului anexat autorizaţiei de punere în funcţiune a barajului Călimăneşti (anul 1992) ajungea la nişte concluzii extrem de interesante: pe o rază de 35 de kilometri distanţă de la acumularea de apă "este necesar să se facă amenajări hidro‑ameliorative complexe deoarece, din cauza evaporării masive a apei din acumulare, creşte riscul să se producă în mod frecvent ruperi de nori şi inundaţii". Afirmaţiile se bazează pe un studiu întocmit în anul 1982 de către cercetătorii Institutui Naţional de Proiectări Hidrotehnice (INPH). Documentul se află, împreună cu proiectul barajului, în proprietatea Hidrotehnica SA. El a fost consultat, în urmă cu câteva săptămâni, de comisarii Gărzii de Mediu Galaţi. Aşadar, nu există nici un dubiu că inundaţiile din 2006 şi 2007 de la Tecuci, Brăhăşeşti, Toflea, Priponeşti sau Nicoreşti au ca punct comun barajul Călimăneşti. Nu de alta, dar ruperile de nori care au determinat dezastrele s‑au produs chiar în zona menţionată de specialiştii INPH.

Ce urmează?

Pentru următoarea perioadă ne putem aştepta la un nou incident legat de barajul de la Călimăneşti. Viitura de pe Siret avansează rapid spre sud, iar specialiştii vorbesc deja despre un debit de circa 2000 de metri cubi pe secundă. Adică foarte mare! Dispeceratul SGA Vrancea a anunţat, luni, că debitul Siretului a crescut, dar că este sub cota de atenţie. "În acest moment, se deversează 1.052 metri cubi/secundă la Barajul Călimăneşti, adică mai mult decât debitul râului", a declarat dispecerul SGA Vrancea.

Problema este că dacă unda de viitură va fi (aşa cum se aude) de peste 2000 de metri cubi pe secundă, barajul de la Călimăneşti nu va putea face mare lucru. Chiar dacă ar fi gol în acel moment, s‑ar umple în doar şase (!) ore la debitul menţionat (are o capacitate de 44,3 milioane de metri cubi, iar la 2000 mc/sec se adună 7,2 milioane de metri cubi într‑o oră). Evident, circa 1000 de metri cubi/sec s‑ar putea deversa în siguranţă, deci timpul de umplere se dublează: 12 ore. Însă, dacă unda de viitură ţine mai mult, atunci asupra digurilor de la Siret se va revărsa un nou puhoi. Şi nu ştim, zău, dacă digurile vor rezista...

Judeţul Galaţi. Punctele critice la inundaţii pe Siret

Dacă - Doamne fereşte! - viitura de pe Siret va ajunge la Călimăneşti la dimensiunea de 2000 de metri cubi pe secundă (cât are acum în nord), iar unda va fi mai lungă de 12 ore, atunci deversarea masivă din baraj va pune la grea încercare digurile de pe segmentul gălăţean al râului. Punctele cele mai fierbinţi sunt la Cosmeşti Vale (unde digul a fost reconstruit în 2005), la Lungoci (unde albia prezintă o "gâtuitură" ce duce la creşterea presiunii asupra digurilor) şi în zona Salcia‑Iveşti (unde pânza freatică crează permanent probleme digului).

Fişa barajului Călimăneşti

Construcţia a început în anul 1985, în baza unei documentaţii întocmite în perioada 1980‑1985 de către INTH Bucureşti. Proprietarul lucrării, terminate în 1992, este Hidrotehnica SA. Valoarea de inventar la zi a complexului hidroelectric este de aproape 30 de milioane de euro (93.446.039 lei noi). Înălţimea barajului este de 21,5 metri, iar lungimea de 142 de metri. Volumul de apă de poate fi stocat este de 44,3 milioane de metri cubi, iar capacitatea centralei electrice este de 40 MWh.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25792

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Investiţii de 15 milioane de euro în apele Galaţiului

* Cei mai mulţi bani merg pentru amenajarea Siretului * Digul de la Dunăre - cea mai costisitoare investiţie pe metru liniar * Râul Tecucel (care a inundat catastrofal Tecuciul în urmă cu trei ani) este pe lista de priorităţi *

În cursul anului 2009, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi - instituţie care este în subordinea Apelor Române, Direcţia Apelor Prut - are un plan de investiţii realmente fabulos, care presupune cheltuirea a circa 15 milioane de euro pentru lucrări de amenajare a râurilor şi de prevenire a inundaţiilor. După câte ne-a informat inginerul Sorin Cristian Enache, noul director coordonator al SGA Galaţi, întreg programul investiţional va fi dus la capăt, în ciuda crizei economice. „Apele nu ţin cont de mersul economiei. Dacă nu investeşti cât şi când trebuie, eşti la mâna naturii, iar catastrofele sunt iminente”, declară Enache.

Siretul „bate” Dunărea la total

Cea mai mare parte din sumele alocate apelor gălăţene va ajunge la lucrările de amenajare a râului Siret, pe sectorul „Homocea”, cuprins între gurile de vărsare în Dunăre şi localitatea Fundeni. Este vorba de 13,7 milioane de lei (cam 137 de miliarde de lei vechi), iar lucrarea este deja în derulare. „Oamenii nu ştiu ce eforturi teribile se fac pentru ca digurile şi albia să rămână în stare bună. Siretul are tendinţa de a măcina malurile în multe sectoare, iar noi trebuie să stopăm eroziunea prin lucrări specifice. Şi în privinţa digurilor este o permanentă agitaţie. Amintirea inundaţiilor din 2005 este încă proaspătă în memoria oamenilor, iar noi ne dorim ca astfel de lucruri să nu se mai repete”, declară directorul SGA Galaţi.

O sumă consistentă - 11,8 milioane de lei - este destinată pentru etapa a doua a consolidării malului Dunării pe segmentul dig Bădălan. Adică exact pe porţiunea limitrofă pădurii privatizate ce a trezit atâtea controverse. „Noi nu avem nicio legătură cu controversele. Noi ne facem treaba indiferent cine este proprietar acolo. Potrivit legii, nimeni nu ne poate opri accesul când e vorba de lucrările de consolidare a malurilor şi digurilor”, spune Sorin Cristian Enache.

Constatăm că Siretul „bate” Dunărea la totalul investiţiilor, dar cu un amendament important: la suma cheltuită pe metru liniar de mal, lider este, totuşi, bătrânul fluviu.

Tecuciul are (în sfârşit) o şansă

Trebuie să constatăm (cu bucurie) că şi oraşul Tecuci va beneficia (în sfârşit!) de fonduri consistente pentru regularizarea albiei râului Tecucel. Cu întârziere (inundaţiile de acolo au avut loc acum trei ani, iar autorităţile au promis intervenţie imediată), dar se face. „Nu este de competenţa mea să comentez de ce nu s-a făcut mai demult”, spune actualul director al SGA. Suma alocată se ridică la 6,9 milioane de lei şi, după toate probabilităţile, va permite finalizarea lucrărilor. Partea complicată este că, în prezent, se fac lucrări în zona de albie limitrofă gospodăriilor populaţiei, deci accesul cu utilaje este deosebit de dificil din cauza spaţiului îngust dintre imobile.

În lista de priorităţi ale SGA Galaţi pentru 2009 mai regăsim trei investiţii importante: „Punerea în siguranţă a nodului hidrotehnic Munteni” (10,7 milioane de lei), „Îndiguirea râului Prut pe segmentul Brateşul de Jos” (8,5 milioane) şi „Punerea în siguranţă a lucărilor existente pe râul Bârlad” (10,4 milioane).

Nu ne rămâne decât să sperăm că reducerile de buget din ultima vreme nu vor afecta lucrările hidrotehnice de la Galaţi. Nu de alta, dar cu furia apelor nu-i de glumit!

http://www.viata-libera.ro/articol-Inve ... lui_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Nouă diguri din Galaţi sunt gata să cadă!

O comisie de la Ministerul Mediului va descinde la Galaţi, începând de luni, pentru a verifica starea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi modul cum s-au cheltuit banii pentru repararea acestora. Controlul este ca urmare a unui raport alarmant întocmit în vară de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, din care rezulta că sunt grave probleme cu digurile. În ultimii doi ani, pentru consolidarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare contra inundaţiilor din judeţul Galaţi au fost alocate circa 16 milioane de euro.

Digurile de pe Prut sunt „sită"!

Situaţia cea mai gravă este la Prut, acolo unde mai multe lucrări de consolidare sau refacere a digurilor sunt neterminate sau chiar abandonate.

Pe sectorul Brateşul de Jos, în lungime de 19,6 km, există numeroase puncte critice: infiltraţii prin corpul digului (pe circa 15,5 km), tasări pronunţate (pe circa 5,2 km) şi eroziunile de taluz exterior (pe aproximativ 3,1 km). Lucrarea se află, teoretic, în curs de execuţie, dar este abandonată la stadiul de 80% în urma unui scandal legat de firma executantă: Lescaci SRL Oaş. În octombrie 2008, Lescaci SRL a câştigat prin licitaţie contractul pentru îndiguirea râului Prut, pe sectorul Brateşul de Jos, în valoare de 2,3 milioane de euro. După ce a executat lucrările în proporţie de 70-80% , le-a abandonat. Firma Lescaci SRL a intrat în atenţia DNA sub suspiciunea că angajaţii acesteia ar fi amenajat un apartament din Bucureşti (lucrări de 20.000 de euro), aparţinând unei rude a ministrului Mediului, Lazlo Borbely, în schimbul obţinerii unor contracte publice. Termenul de execuţie pentru lucrările de la Brateşul de Jos era 2010, dar lucrarea n-a fost terminată nici până astăzi. „Lucrarea nu s-a executat în parametrii proiectaţi. Sunt puncte critice în dig, care trebuiau întărite, iar în unele zone cota coronamentului este mai mică cu 50-70 de centimetri faţă de cât ar fi fost normal", ne-a declarat subinginerul Gheorghe Bunea din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi.

Probleme mari sunt şi pe sectorul Brateşul de Sus. Pe 19 km sunt infiltraţii pe sub dig, iar pe 5,5 km există fisuri care pot provoca prăbuşirea acestuia. În zonă se lucrează la consolidare, însă la modul „cu încetinitorul", iar şansele ca totul să fie gata în acest an sunt minime.

Cele nouă diguri care s-ar putea prăbuşi în orice clipă în caz de inundaţii!

În ultimii doi ani, pentru consolidarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare contra inundaţiilor din judeţul Galaţi au fost alocate circa 16 milioane de euro. Efectele acestei cheltuieli nu prea sunt vizibile!

O comisie de la Ministerul Mediului va descinde la Galaţi, începând de luni, pentru a verifica starea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi modul cum s-au cheltuit banii pentru repararea acestora. Controlul este ca urmare a unui raport alarmant întocmit în vară de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, din care rezulta că sunt grave probleme cu digurile.

Iată lista celor nouă diguri cu probleme grave:

- Digul de la Prut, zona Cavadineşti-Vădeni, prezintă o breşă de 8 metri lungime, care expune localitatea unor viituri. Deocamdată se lucrează la... un studiu de fezabilitate. Să sperăm că Prutul are răbdare!

- Digul de la Siret, zona Cosmeşti Vale, are porţiune critică, de 350 de metri, unde digul nu a fost terminat. 300 de case sunt în pericol. Situaţia este veche de trei ani, rătimp în care autorităţile au dat vina una pe alta pentru blocarea lucrărilor. Primarul de la Cosmeşti spune că de vină este Direcţuia Silvică, Apele Române spun că de vină este primarul. Între timp, noroc că Siretul n-a mai ieşit din matcă.

- Digul Valea Gerului (Piscu) este sub cotă şi nu asigură apărarea gospodăriilor din partea de est a satului. Zona a fost inundată acum 5 ani.

- Digul Suhu (Piscu) este nefinalizat (investiţie abandonată în 1989). Este pusă în pericol zona de S-E a satului Piscu, în caz de remuu pe Siret

- Digul amenajării piscicole Vlădeşti (8,7 km) este erodat, iar în zona conductei de evacuare/umplere este prăbuşit. Firma proprietară este în lichidare, iar lichidatorul a invocat tot timpul că nu are bani pentru a reface digul. Între timp, ferma a fost cumpărată de una dintre firmele senatorului Marius Necula. Să vedem cum sprijină parlamentarul apărarea împotriva inundaţiilor, mai ales că dacă se inundă ferma sunt în pericol şi câteva zeci de locuinţe din apropiere.

- Digul de apărare de la Ghidigeni (râul Bârlad) este grav afectat de prăbuşirea prizei de apă a fabricii de spirt. Vincon Vrancea, proprietara obictivului, refuză să investească pentru eliberarea albiei râului.

- Digul de apărare de la Siret (confluenţa cu Dunărea către Barboşi - apără staţia de epurare şi cartierul amintit) este subdimensionat, iar lucrările de supraînălţare se vor face de-abia în 2012. Doamne fereşte de o nouă viitură pe Dunăre!

- Digul Brateşul de Sus (la Prut). Pe 19 km sunt infiltraţii pe sub dig, iar pe 5,5 km există fisuri care pot provoca prăbuşirea acestuia.

- Digul Brateşul de Jos, în lungime de 19,6 km, există numeroase puncte critice: infiltraţii prin corpul digului (pe circa 15,5 km), tasări pronunţate (pe circa 5,2 km) şi eroziunile de taluz exterior (pe aproximativ 3,1 km). Lucrare abandonată din cauza scandalului "Şpagă în amenajări interioare pentru ministrul Mediului".

NOTĂ: Aceste informaţii au fost analizate recent şi de Comitetul Judeţena pentru Situaţii de Urgenţă, aşa că autorităţile nu vor putea invoca necunoştinţa de cauză dacă - Doamne freşte! - vom avea inundaţii.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Barajele şubrede ameninţă 30.000 de gălăţeni

Un control făcut recent de autorităţile de Mediu, cele de la protecţia Civilă şi de „Apele Române" a scos la iveală faptul că în judeţul Galaţi există 12 acumulări de apă ale căror baraje şi diguri sunt în stare proastă. Concluzia comisiei este că, în cazul unor viituri, mai multe aşezări gălăţene, în care locuiesc circa 30.000 de oameni, pot fi puse în pericol.

Cel mai grave probleme sunt la opt acumulări permanente mici din localităţile Cavadineşti, Băneasa, Ciureşti, Bălăşeşti, Munteni, Ţepu, Buciumeni, Ghidingeni şi Băleni. Unele dintre aceaste iazuri pun în pericol aşezările umane, altele doar pot inunda suprafeţe agricole întinse (cum este cazul acumulării de la Băleni). „Aceste acumulări, în cazul în care terasamentele distruse se refac fără respectarea tehnologiei şi se acumulează apă în lacuri, pot constitui un risc major pentru aval", ne-a spus Ionică Avram, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Galaţi.

Probleme sunt şi la alte patru baraje, situate la Lieşti (2), Matca şi Fileşti, care au taluzuri cu degradări/alunecări care pun în pericol stabilitatea barajului.

Deţinătorii acestor acumulări (cele mai multe aparţin primăriilor) au motivat că nu pot să aducă la parametrii funcţionali cele 12 acumulări amintite, dat fiind că nu dispun de banii necesari. Primăriile din Ţepu, Matca şi Băleni, precum şi Seromgal SA Galaţi, proprietarii de acumulări unde au fost găsite cel mai mari nereguli, au fost amendaţi.

Grav este că, potrivit celor de la „Apele Române", niciuna din acumulările verificate nu are autorizaţie de funcţionare în siguranţă (obligatorie conform OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor).

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-pericol-baraj-dig-inundatii-flood-water-ISU-apa_0_587941605.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Judeţul Galaţi, vulnerabil la inundaţii
Deşi judeţul nostru s-a confruntat de-a lungul timpului cu inundaţii, nu avem un sistem de apărare bine pus la punct. Sunt în continuare zone critice unde astfel de fenomene pot apărea în cazul unor ploi puternice sau viituri. Pe de altă parte, s-au făcut destule construcţii în albiile majore ale râurilor. În plus, se anunţă o primăvară cu precipitaţii însemnate.
În judeţul Galaţi există destule zone în care pot apărea inundaţii, iar faptul că suntem înconjuraţi de trei cursuri importante de apă, ne face vulnerabili în faţa acestora.
Potrivit specialiştilor de la Sistemul de Gospodărire al Apelor (SGA) Galaţi, din punct de vedere al apărării împotriva inundaţiilor, avem numeroase zone critice. Digurile care s-au ridicat de-a lungul timpului nu oferă o protecţie maximă. Directorul SGA Galaţi, Ionel Ardean, a declarat că judeţul nostru se caracterizează prin zone cu nivel ridicat de protecţie pe râul Bârlad (toată lungimea), pe râul Siret (de la Umbrăreşti la confluenţa cu Dunărea) şi pe râul Prut (de la Vlădeşti la confluenţa cu Dunărea), dar are şi zone neprotejate sau cu un grad redus de protecţie pe râul Siret (zona Cosmeşti – Movileni) şi pe râul Prut (zona Cavadineşti – Vlădeşti), zone în care, chiar dacă există diguri, acestea vor fi deversate de viiturile medii şi mari, cum s-a întâmplat cu digurile de la râul Prut de la amenajările piscicole Mata Rădeanu şi Şovârca în anii 2006 şi 2010. „În zonele cu nivel ridicat de protecţie, viiturile se menţin în limitele digurilor (albia majoră), fără să existe pericolul deversării. Totuşi, şi în aceste zone digurile pot ceda, atunci când presiunea inundaţiilor pe diguri durează perioade mari de timp, scăzându-le astfel rezistenţa, aşa cum se întâmplă frecvent la noi în judeţ cu digul de la Prut – Brateşul de Jos şi digul de la Dunăre – Bădălan”, a declarat Ardean.
Pe lângă această problemă, în multe albii majore ale cursurilor de ape s-au ridicat de-a lungul timpului tot felul de construcţii, care pe deasupra mai sunt şi autorizate. Astfel încât în cazul unor viituri există riscul ca acestea să fie inundate. „Bună parte din construcţii au autorizaţii de construcţii în regulă, sunt multe locuinţe construite în albia majoră a râurilor, dar cu autorizaţii de construcţie în regulă, analiza trebuie să plece de la a împiedica pe viitor orice astfel de lucruri ca să se mai întâmple, în etapa în care ne aflăm e greu să luăm în calcul să le demolăm, ci ce lucrări de construcţii să efectuăm, iar comunităţile locale trebuie să se implice”, a declarat Vasile Pârlog, directorul Prefecturii Galaţi.
Cu toate aceste probleme, ne aşteaptă o primăvară ploioasă care poate creşte riscul producerii unor inundaţii. „Ne aşteptăm la o primăvară ploioasă şi rece, asta înseamnă că aşa cum e Galaţiul cu o vulnerabilitate maximă şi expus la pericol din acest punct de vedere, toate instituţiile care au legătură cu acţiunea de apărare împotriva unor calamităţi, dezastre, trebuie să facă ceva în această privinţă”, a mai spus Pârlog.
În perioada 2010 – 2012, în judeţul Galaţi, pe râurile Siret, Prut, Tecucel şi pe fluviul Dunărea s-au executat lucrări de punere în siguranţă a localităţilor apărate, în valoare totală de peste 185 milioane lei. Pentru anul 2013, în programul de investiţii al Administraţiei Bazinale de Apă Prut – Bârlad, s-au prevăzut sumele necesare continuării lucrărilor de pe râurile Siret şi Prut, dar şi cele necesare începerii execuţiei unor lucrări noi pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Este vorba despre proiecte precum: „Acumulare nepermanentă pe râul Tecucel”, amonte de municipiul Tecuci; „Punerea în siguranţă a lucrărilor existente pe râul Bârlad şi aducerea lor la clasa de importantă corespunzătoare obiectivelor apărate”; „Apărări de mal pe râul Prut, în zona localităţilor Vlădeşti şi Măstăcani”. De asemenea, s-au prevăzut cheltuielile pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivului de investiţi „Amenajare râu Corozel, pentru apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor Corod şi Matca”.
Zonele critice
În judeţul Galaţi au fost identificate mai multe zone critice unde pot apărea inundaţii. Ultimul raport prezentat de conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor arată că sunt destule zone cu eroziuni active ale malurilor. Pe Siret este vorba despre zona localităţilor Cosmeşti Vale, Salcia şi Nămoloasa; pe râul Bârlad la Salcia şi Umbrăresti; pe râul Prut la Vlădeşti, Măstăcani şi Frumusiţa, iar pe fluviul Dunărea, în amonte de confluenţa Prutul. Sunt şi lucrări de îndiguire, administrate de consilii locale sau ONG-uri, afectate grav la viituri şi care nu mai corespund scopului pentru care au fost realizate, cum ar fi pe pârâul Elan (mal drept 3 km amonte confluenţa cu râu Prut) la Cavadineşti, dar şi pe râul Prut la Vădeni. Au fost identificate şi zone ale cursurilor de apă, neamenajate cu lucrări de apărare, care la viituri crează probleme, în special din cauza reducerii secţiunii de scurgere, prin colmatarea excesivă a albiei: pe râul Tecucel la Buciumeni, Valea Boului la Brăhăşeşti, Corozel la Corod, Geru la Cudalbi, Suhu la Slobozia Conachi şi Cuza Vodă, Jaravăţ la Bălăbăneşti, Vâlcica la Cudalbi, Lozova la Schela, Oancea la Oancea, Chineja la Băneasa şi Târgu Bujor, Mălină la Smârdan, Rusca la Şendreni, Berheci la Brăhăşesti, Ţepu şi Gohor, Călmăţui la Griviţa şi Hanu Conachi. Sunt şi zone cu secţiuni de râu în care scurgerea liberă a apelor este stânjenită prin reducerea secţiunii de scurgere la ape mari din cauza podeţelor subdimensionate şi a punţilor improvizate: râul Valea Boului la Brăhăşesti, Suhu la Corni, Corozel la Corod, Geru la Cudalbi, Oancea la Oancea, Bujoru la Rădeşti, Valea Satului la Rediu, Tâmpa la Ţepu. O altă categorie este reprezentată de zonele depresionare, expuse riscurilor naturale de inundare, cauzate de scurgerilede pe versanţi, din cauza inexistenţei lucrărilor de colectare, dirijare şi evacuare a apelor pluviale, precum şi a lucrărilor antierozionale la Bălăbăneşti, Bălăşesti, BrăhăŞesti, Corod, Cudalbi, Folteşti, Jorăşti, Negrileşti, Oancea, Piscu, Rădeşti, Şendreni, Frumuşiţa, Ţepu, Vârlezi, Slobozia Conachi, Cuza Vodă; degradării sau colmatării lucrărilor de colectare, dirijare şi evacuare a apelor pluviale, precum şi a lucrărilor antierozionale la Barcea, Bălăbăneşti, Băneasa, Bereşti-Meria, Buciumeni, Cosmeşti, Cudalbi, Drăguşeni, Fârţăneşti, Folteşti, Ghidigeni, Gohor, Jorăşti, Matca, Munteni, Negrileşti, Piscu, Poiana, Rediu, Şendreni, Tuluceşti. Sunt şi probleme generate de modul de delimitare a suprafeţelor de teren, la punerea în posesie, pentru asigurarea canalelor pentru colectare şi a rigolelor de scurgere a apelor pluviale şi zonelor de protecţie a albiilor minore: Bârlad la Barcea, pe Valea Boului la Brăhăşeşti, pe Berheci la Gohor, Corozel la Corod şi Matca.

impartial.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...
Hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad
Consiliul Tehnico Economic al Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad a avizat favorbil proiectul „Harţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad”. Proiectul a presupus realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Prut-Bârlad, în conformitate cu cerintele europene în materie de inundaţii.
Realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii va facilita actualizarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, având astfel un impact benefic major asupra activităţilor socio-economice. Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pot ajuta la planificarea si dezvoltarea localităţilor, prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi amplasarea proiectelor de dezvoltare în funcţie de aceste zone. Prin finalizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii se promovează o puternică conştientizare a riscului real la inundaţii. Astfel se pot identifica cu exactitate şi rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapidă a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundaţii, campaniile de constientizare pot fi folositoare în caz de risc maxim. Se are în vedere atât creşterea gradului de conştientizare a procedurilor în situaţii de urgenţă cât şi promovarea implementării măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor. Utilizarea modelelor hidraulice calibrate şi actualizarea permanentă a bazei de date va permite luarea deciziilor în timp real în managementul riscului la inundaţii. Proiectul „Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu. Valoarea totală a proiectului a fost de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Nicio zonă din judeţul Galaţi nu mai e ferită de inundaţii

Schimbările climaterice din ultimii ani şi defrişările necontrolate sunt principalele motive ale producerii dezastrelor * În ultima perioadă Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad a investit nu mai puţin de 68.311.340 de lei în lucrări de apărare împotriva inundaţiilor * Proiectul „Hărţi de Hazard şi de risc la inundaţii în spaţiul Prut-Bârlad” a fost finalizat şi urmează să fie avizat de Administraţia Naţională „Apele Române”

 

În urma inundaţiilor recente, care au lăsat fără acoperiş sute de familii de gălăţeni, ne-am pus întrebarea ce anume a determinat catastrofa şi cum se poate evita, pe viitor, o asemenea situaţie. În aceste sens, am adresat întrebările noastre instituţiei abilitate să ne răspundă, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad. Potrivit informaţiilor primite, inundaţiile şi dezastrele din localităţile Cudalbi, Pechea, Cuca, Griviţa, Costache Negri, Corni şi Măstăcani se datorează schimbărilor climaterice care se resimt printr-o „creştere în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme”. Din acelaşi motiv, specialiştii cred că „nicio zonă nu mai poate fi considerată ferită în totalitate de inundaţii”.

Nu este de neglijat nici situaţia pădurilor, pe care am tratat-o într-un articol recent. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi, Ionel Ardean, pune nenorocirile pe seama defrişărilor. „Noi nu am avut probleme cu digurile nici acum . Pe de o parte pentru că nu râurile au fost problema, nu cursurile de apă, toate nenorocirile s-au întâmplat din cauza viiturilor. Cauza principală ale acestor nenorociri sunt defrişările”, ne-a explicat directorul SGA, Ionel Ardean.

De asemenea, acesta atrage atenţia că pe lângă defrişări, probleme majore le constituie şi construcţiile de pe cursurile de apă, mizeria la nivelul comunelor şi rigolelor colmatate. Acesta a dat ca exemplu comuna Toflea, unde există foarte multe construcţii de acest fel şi care cu „siguranţă nu au nici un fel de autorizaţii”.

Plan de investiţii şi reparaţii în judeţul Galaţi

Potrivit ABA Prut - Bârlad, în ultima perioadă au fost finalizate, total sau parţial, mai multe lucrări de apărare împotriva inundaţiilor pe raza judeţului Galaţi, cum ar fi: punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Munteni şi a lucrărilor de apărare în zonă, supraînălţarea digului şi consolidări de mal în zona Şendreni, amenajarea râului Siret pe sectorul Homocea - confluenţa cu fluviul Dunărea, reabilitarea digului de pe râul Prut în invinta Brateşul de Jos, au fost efectuate lucrări de apărare de mal la râul Bârlad aval pod Crasna şi a fost amenajat râul Tecucel pentru apărarea de inundaţii a municipiului Tecuci. Suma investiţiilor pentru aceste obiective este de 68.311.340 de lei. „Deşi A.B.A Prut – Bârlad are în administrare cursurile de apă din patru judeţe (Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi), peste 65 la sută din fondurile alocate investiţiilor de instituţia noastră au fost direcţionate către lucrări de apărare împotriva inundaţiilor din judeţul Galaţi”, se arată în informarea instituţiei.
În acest moment, A.B.A Prut - Bârlad derulează reparaţii la următoarele obiective: pe râul Siret pe sectorul Homocea - confluenţa cu fluviul Dunărea, la consolidarea malului fluviului Dunărea în zona digului de apărare Bădălan, supraînălţarea digului şi consolidări de mal în zona Şendreni şi reabilitarea digului de pe râul Prut în incinta Brateşului de Jos. Pe lângă investiţiile majore, prezentate anterior, aferente cursurilor de apă importante, aflate în administraţia A.B.A., instituţia are mai multe protocoale cu diferite primării din judeţ, prin care asigură decolmatarea unor cursuri de apă mai mici. Pe lângă cei 68.311.340 de lei, instituţia execută anual, conform unui Program de Gospodărire a Apelor, lucrări de întreţinere şi reparaţii curente în aceste zone, iar costul lucrărilor în primele opt luni ale anului în curs fiind de 675.00 de lei.
În acest context, directorul SGA, Ionel Ardea, declară că digurile pot apăra judeţul Galaţi împotriva inundaţiilor. „Digurile sunt pregătite pentru apărare. În acest moment suntem pregătiţi pentru iarnă. Nu avem probleme deosebite”, ne-a declarat directorul, care a adăugat: „Noi avem un plan pe întregul an, conform căruia intervenim în punctele slabe sau care devin slabe. Întotdeauna ne ţinem de plan şi îl îndeplinim”.

Îmbunătăţirile funciare - soluţie împotriva inundaţiilor

Administraţia Bazinală - Prut Bârlad consideră că diminuarea intensităţii scurgerilor de pe versanţi, care au determinat producerea pagubelor, „depăşirile mărimilor de apărare la staţiile hidrometrice prin concentrarea scurgerii în reţeaua hidrografică”, se poate realiza doar prin lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru amenajarea versanţilor (vegetative şi de dirijare a scurgerii), baraje de colmatare.

Realizarea polderelor

Conform instituţiei care administrează de cursurile de apă din judeţul Galaţi, multe dintre digurile realizate pentru protecţia terenurilor agricole, realizate în anii ’60, au fost făcute să reziste la inundaţii care au o revenire de la 10 până la 50 de ani. Pentru că în acest moment ele apără şi noi zone locuite, acestea necesită reconsolidări şi supraînălţări. În acest context, A.B.A este de părere că, în ciuda crizei economice, investiţiile în infrastructura de apărare a inundaţiilor trebuie accelerate. „Pentru astfel de zone locuite şi în funcţie de cât spaţiu mai avem şi ce populaţie va fi apărată, este nevoie de ridicarea nivelului de asigurare a digurilor la cel puţin unu la sută, adică diguri făcute să reziste la inundaţii care se produc odată la 100 de ani”, se arată în informarea A.B.A Prut - Bârlad. În acest sens, potrivit instituţiei, trebuie să se creeze mai multe zone umede şi poldere (lucrări hidrotehnice care să funcţioneze ca un buzunar lateral al râului şi care să activeze când apa depăşeşte un anumit nivel) de-a lungul cursurilor de apă, pentru a da posibilitatea râurilor de a se dezvolta în caz de ape mai mari.

Harta de hazard şi de risc aşteaptă avizul

Harta de hazard şi de risc la inundaţii facilitează actualizarea planului de apărare împotriva inundaţiilor şi ajută la identificarea cu exactitate a zonelor critice, realizarea acesteia fiind indispensabilă. Potrivit A.B.A, harta a fost realizată şi a fost transmisă la Administraţia Naţională „Apele Române” (A.N.A.R), în vederea avizării Comisiei Tehnice şi Economice A.N.A.R, urmând să fie transmisă Consiliului Judeţului. Elaborarea hărţii de risc este asigurată de Consiliul Judeţului, cu sprijinul şi coordonarea autorităţilor publice centrale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

În cazul unei viituri, suntem la fel de nepregătiţi ca acum două luni!

Brambureală în toată regula, cam aşa s-ar putea caracteriza, într-un cuvânt, situaţia de la nivelul a două instituţii vitale legate de planurile de apărare în caz de inundaţii – Serviciul de Gospodărirea Apelor Galaşi (SGA) şi Unitatea de Administrare Galaţi-Sud a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF)! În cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, desfăşurată joi, la Prefectura Galaţi s-a ajuns la concluzia alarmantă că dacă mâine s-ar produce, din nou, inundaţii similare cu cele de la începutul lunii septembrie, judeţul ar fi la fel de expus ca şi atunci. Motivul: ANIF şi SGA nu au bani pentru întărirea şi repararea digurilor de apărare, dar nici pentru realizarea de alte lucrări necesare şi nici măcar actele de administrare a digurilor nu sunt puse în ordine! Mai mult, există riscul real ca Electrica să sisteze furnizarea energiei electrice către ANIF, fapt care ar putea conduce la oprirea desecării terenurilor agricole inundate în perioada 11-13 septembrie. „Conform contractului, Electrica ne-ar putea debranşa la începutul lunii noiembrie pentru că nu i-am plătit factura, pentru că nici noi nu am primit, la rândul nostru, bani de la Guvern”, spune Gheorghe Lefter, precizând că deja Electrica a debranşat de la sistem trei staţii de pompare.

Ce lucrări nu se pot face din cauza lipsei bani?  

Aceleaşi probleme legate de lipsa banilor sunt şi la SGA, directorul Ion Ardean precizând că „noi avem planuri de măsuri, dar fără bani vorbim discuţii”. În context Ionel Ardean s-a referit inclusiv la proiectul de refacere a digului de la Vameş – spart în septembrie pentru a se deversa, spre Siret, cantitatea uriaşă de apă scursă din satele inundate din Centrul judeţului – pentru care sunt necesare fonduri semnificative. Tot din lipsa fondurilor, digul de apărare al lacului Brateş nu poate fi supraînălţat, deşi este extrem de şubred şi nici nu se poate realiza lucrarea de recalibrare a albiei pârâului Chineja şi de supraînălţare a digului de apărare de acolo (fiind nevoie de o sumă de 21 de milioane de lei), lucrarea în lipsa căreia la fiecare inundaţie sunt puse în pericol terenurile agricole din incinta îndiguită Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos.

Lipsa de utilaje este o altă problemă cu care se confruntă atât SGA cât şi ANIF, şefii celor două instituţii precizând că au utilaje puţine cu care nu se pot curăţa, în timp cât mai scurt, albiile pârâurilor expuse inundaţiilor. Ionel Ardean a spus că SGA nu are decât un excavator, un buldozer, o basculantă şi „câteva maşini şchioape cu care ne deplasăm pe diguri”, în timp ce şeful ANIF a completat jenanta dare de seamă cu parcul auto propriu: două Dacii papuc şi cinci Dacii Logan.

Un moment care a stârnit amuzamentul celor prezenţi a fost cel în care şeful SGA Ionel Ardean a vorbit despre brambureala din hârtii. „Dacă mă întrebaţi astăzi al cui este digul de la Vameş vă spun sincer: Habar nu am!”, a spus şeful SGA, provocând haz printre membrii Comisiei de Dialog Social. Nedumerirea directorului Ardean nu este lipsită de justificare: digul se află în acest moment în proces de transfer de administrator, de la ANIF la SGA, însă nu sunt finalizate hârtiile, aşa că este de înţeles brambureala generală!

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

No shit!!! Ma uitam acum cateva zile la celebrele poze cu vechiul Galati. In una din ele, cred ca e facuta prin Valea Orasului, se vede cum lumea sta cu picioarele in apa. Dar, au trecut ~100 de ani de atunci si, STUPOARE!!!!! CERCETATORIII AU DESCOPERIT CA JUDETUL GALATI (INCLUSIV ORASUL) ESTE VULNERABIL LA INUNDATII !!!!! Si la ce dreaq isi iau salariile? Platite din banii nostri!!! Maine-poimaine vor descoperi ca orasul este construit pe un strat de loess si de aceea se surpa strazile..... =P~   8-}  Imi si imaginez cum stau astia in sedinte si, deodata unul zice: "Domnilor, ati auzit ca au fost aproape 300 de cutremure in Izvoarele???" Si toti ceilalti se uita unii la altii nedumeriti.... "Cutremure, in Judetul Galati?". Si urmeaza (dupa cateva luni de cercetare pe banii publici) un raport in care se specfica faptul ca "Judetul Galati este predispus la cutremure".... =P~

 

Sincer m-am cutremurat si m-am inundat dupa ce am citit ce au descoperit astia....

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Refacerea lucrărilor hidrotehnice afectate de inundaţii stagnează din lipsa banilor

Lucrările de refacere şi reparare a digurilor de apărare şi a incintelor hidrotehnice din judeţul Galaţi afectate de inundaţiile din luna septembrie, dar şi alte lucrări de hidroamelioraţii necesare prevenirii viiturilor nu pot fi făcute din lipsa fondurilor.
Potrivit reprezentanţilor Serviciului de Gospodărire a Apelor(SGA) Galaţi (SGA) şi Unităţii de Administrare Galaţi-Sud a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (UAGSANIF), există planuri de apărare în caz de inundaţii, dar din lipsa banilor nu pot fi refăcute elementele hidrotehnice distruse de inundaţii, fapt ce duce la concluzia alarmantă că dacă mâine s-ar produce, din nou, inundaţii similare cu cele de la începutul lunii septembrie, judeţul ar fi la fel de expus ca şi atunci.
Directorul SGA Galaţi, Ion Ardean, a declarat recent într-o şedinţă a Colegiului Prefectural că 'noi avem planuri de măsuri, dar fără bani vorbim discuţii'. În context, Ardean s-a referit la proiectul de refacere a digului de la Vameş - unde în septembrie s-a creat o breşă pentru a se deversa, spre Siret, cantitatea uriaşă de apă scursă din satele inundate din centrul judeţului - pentru care sunt necesare fonduri semnificative.
SGA a refăcut secţiunea digului rupt şi cele patru breşe efectuate în linia de apărare a râului Horincea, însă pentru refacerea liniilor de apărare pe râurile Geru şi Suhu, localităţile din perimetru mai au de aşteptat până la alocarea unor bani de la bugetul de stat. 'S-a solicitat alocarea de fonduri de la bugetul de stat, având în vedere că lucrările afectate nu sunt introduse în planul de gospodărire a apelor întocmit pentru anul 2014', se arată într-un raport al SGA.
Potrivit raportului, pe cursul râului Suhu, viitura a produs mai multe breşe. În ceea ce priveşte cursul de apă Geru, pe acesta s-a produs o eroziune a malului stâng, la aproape 200 de metri de vărsarea în Siret, care pune în pericol linia de apărare de la Siret. Tot pe râul Geru, ar mai exista o breşă care ar trebui să fie refăcută.
Tot din lipsa fondurilor, digul de apărare al lacului Brateş nu poate fi supraînălţat, deşi este extrem de şubred.
Potrivit reprezentanţilor UAGSANIF, nu există fonduri pentru supraînălţarea şi recalibrarea digului de pe râul Chineja, cel care, rupându-se la inundaţiile din septembrie, a distrus culturi în valoare de peste 12 milioane de euro. 'Digul de pe Chineja a fost prins într-un program de recalibrare şi supraînălţare, program de investiţii.
A fost întocmită documentaţia de realizare a lucrărilor de intervenţie, dar nu ni s-a alocat niciun leu', a declarat şeful UAGSANIF, Gheorghe Lefter.
Potrivit acestuia, lucrarea de recalibrare a albiei pe 27,5 kilometri ar costa 21 de milioane de lei, precizând că albia râului Chineja va fi un pericol permanent pentru incintele Brateşul de Sus şi de Jos, dacă nu se vor face lucrările de recalibrare şi de supraînălţare.
Lipsa de utilaje este o altă problemă cu care se confruntă atât SGA cât şi UAGSANIF, şefii celor două instituţii precizând că au utilaje puţine cu care nu se pot curăţa, în timp cât mai scurt, albiile pârâurilor expuse inundaţiilor. Ionel Ardean a spus că SGA nu are decât un excavator, un buldozer, o basculantă şi 'câteva maşini şchioape cu care ne deplasăm pe diguri', în timp ce şeful UAGSANIF a precizat că parcul auto propriu cuprinde doar două Dacii papuc şi cinci Dacii Logan.

radioiasi.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Avem, în sfârşit, hărţi de hazard la inundaţii la nivelul fluviului Dunărea

Acestea au fost elaborate în cadrul Proiectului internaţional Danube Floodrisk - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains, desfăşurat în perioada 2010 - 2012, în cadrul căruia Ministerul Mediului şi Pădurilor (actualmente Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice) din România a fost lider de proiect, A.N. „Apele Române” fiind unul dintre parteneri.

Hărţile de hazard la inundaţii au fost produse pentru trei scenarii de inundaţii: un eveniment frecvent cu perioada de apariţie o dată la 30 de ani, un eveniment mediu cu perioada de apariţie o dată la 100 de ani şi un eveniment extrem cu perioada de apariţie o dată la 1.000 de ani.

Scopul hărţii de hazard este în primul rând conştientizare a populaţiei, la care se adaugă şi alte scopuri cu caracter general: suport decizional, întocmirea planurilor de management al riscului la inundaţii, etc.

Harta de risc la inundaţii pentru fluviul Dunărea constituie documentaţia care indică pentru zonele inundabile, în diverse scenarii (la diverse probabilităţi de depăşire a debitului maxim), pagubele materiale şi umane potenţiale.

Hărţile de risc la inundaţii sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depăşire a debitului maxim de: 0,1% (probabilitate mică de depăşire), 1% (probabilitate medie de depăşire) şi 33% (probabilitate mare de depăşire).

Harta de risc la inundaţii cuprinde delimitarea / evidenţierea zonelor actuale de risc la inundaţii (trei zone de risc - ridicat, mediu şi redus) şi prezintă pentru cele trei clase de risc (low, medium, high) pagubele economice potenţiale (industrie, agricultură/păduri, aşezări şi altele).

Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pentru fluviul Dunărea de la izvor şi până la vărsarea sa în Marea Neagră sunt prezentate în atlasul “Danube atlas hazard and risk maps” elaborat în anul 2012, dar pot fi vizualizate şi pe site-ul dedicat proiectului, la adresa www.danube-floodrisk.eu.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Au fost finalizate hărţile de risc la inundaţiile provocate de revărsarea apelor. Risc mediu la inundaţii pentru Valea Oraşului

Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) şi Institutul Naţional de Gospodărire a Apelor (INGA) au finalizat hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pentru Lunca Dunării. „Aceasta este o cerinţă europeană pe care România, în calitate de stat membru UE, şi-a îndeplinit-o. Hărţile de hazard şi risc la inundaţii s-au întocmit pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii. Identificarea acestor zone va contribui la dezvoltarea sustenabilă a localităţilor prin reducerea pagubelor potenţiale la inundaţii. În acest moment, hărţile de hazard şi de risc la inundaţii sunt documente publice şi sunt accesibile publicului larg”, se precizează în comunicatul ANAR.

Hărţile de risc la inundaţii vor sta la baza lucrărilor de consolidare a digurilor.

Proiectul „Estimarea riscului la inundaţii adaptată diverşilor utilizatori din lunca inundabilă a Dunării - Danube Floodrisk” (2009-2012) a implicat 24 de instituţii din opt state - România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Austria, Slovacia, Serbia, Croaţia - şi parteneri observatori din Germania şi de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Partenerii români implicaţi în proiect sunt Ministerul Mediului, Universitatea Tehnică de Construcţii, ANAR, INGA şi Institutul Naional de Cercetări „Delta Dunării” din Tulcea. Au fost realizate studii foarte detaliate şi au fost identificate toate zonele şi localităţile inundabile de-a lungul Dunării.

Galaţiul, una din cele trei zone vulnerabile

În România au fost realizate trei studii-pilot, la nodul hidrografic de la Cernavodă, unde trebuie asigurată, în mod excepţional, o protecţie în cazul viiturilor, la Giurgiu, unde a fost dezvoltată o platformă industrială în zona inundabilă şi la Galaţi, unul dintre oraşele supuse permanent riscului inundaţiilor.

În ceea ce priveşte municipiul Galaţi, harta de risc la inundaţiile provocate de creşterea nivelului Dunării prevede un risc mediu pentru platforma industrială şi cartierele de locuinţe din Valea Oraşului. O zonă de risc mediu la revărsarea apelor Dunării este şi la sud de aliniamentul localităţilor Şendreni - Braniştea, unde, în funcţie de debitul fluviului, se poate ajunge ca nivelul apelor să fie de până la 1,5 metri. În ceea ce priveşte diminuarea acestor riscuri de inundaţii în zona Galaţi-Brăila, principala soluţie tehnică rămâne, în continuare, înfiinţarea unui polder pe malul tulcean, care în cazul creşterii nivelului apelor Dunării să preia o cantitate de apă, astfel încât să nu fie atinsă cota de inundaţie.

presadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Refacerea lucrărilor hidrotehnice afectate de inundaţii stagnează din lipsa banilor

Lucrările de refacere şi reparare a digurilor de apărare şi a incintelor hidrotehnice din judeţul Galaţi afectate de inundaţiile din toamna trecută, dar şi alte lucrări de hidroamelioraţii necesare prevenirii viiturilor nu pot fi făcute din lipsa fondurilor.
Potrivit reprezentanţilor Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi şi ai Unităţii de Administrare Galaţi-Sud a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (UAGSANIF) există planuri de apărare în caz de inundaţii, dar din lipsa banilor nu pot fi refăcute elementele hidrotehnice distruse de inundaţii, fapt ce duce la concluzia alarmantă că dacă mâine s-ar produce, din nou, inundaţii similare cu cele de la începutul lunii septembrie, judeţul ar fi la fel de expus ca şi atunci.
'Noi avem planuri de măsuri, dar fără bani vorbim discuţii', a declarat directorul SGA Galaţi, Ion Ardean.
El s-a referit la proiectul de refacere a digului de la Vameş - unde în septembrie s-a creat o breşă pentru a se deversa, spre Siret, cantitatea uriaşă de apă scursă din satele inundate din centrul judeţului - pentru care sunt necesare fonduri semnificative.
SGA a refăcut secţiunea digului rupt şi cele patru breşe efectuate în linia de apărare a râului Horincea, însă pentru refacerea liniilor de apărare pe râurile Geru şi Suhu, localităţile din perimetru mai au de aşteptat până la alocarea unor bani de la bugetul de stat.
'S-a solicitat alocarea de fonduri de la bugetul de stat având în vedere că lucrările afectate nu sunt introduse în planul de gospodărire a apelor întocmit pentru anul 2014', se arată într-un raport al SGA.
Potrivit raportului, pe cursul râului Suhu, viitura a produs mai multe breşe.
În ceea ce priveşte cursul de apă Geru, pe acesta s-a produs o eroziune a malului stâng, la aproape 200 de metri de vărsarea în Siret, care pune în pericol linia de apărare a râului. Tot pe Geru, ar mai exista o breşă care ar trebui să fie refăcută.
Tot din lipsa fondurilor, digul de apărare a lacului Brateş nu poate fi supraînălţat, deşi este extrem de şubred.
Potrivit reprezentanţilor UAGSANIF, nu există fonduri pentru supraînălţarea şi recalibrarea digului de pe râul Chineja, cel care, rupându-se la inundaţiile din septembrie, a distrus culturi în valoare de peste 12 milioane de euro.
'Digul de pe Chineja a fost prins într-un program de recalibrare şi supraînălţare, program de investiţii. A fost întocmită documentaţia de realizare a lucrărilor de intervenţie, dar nu ni s-a alocat niciun leu', a declarat şeful UAGSANIF, Gheorghe Lefter.
Potrivit acestuia, lucrarea de recalibrare a albiei pe 27,5 kilometri ar costa 21 de milioane de lei, precizând că albia râului Chineja va fi un pericol permanent pentru incintele Brateşul de Sus şi de Jos, dacă nu se vor face lucrările de recalibrare şi de supraînălţare.
Lipsa de utilaje este o altă problemă cu care se confruntă atât SGA, cât şi UAGSANIF, şefii celor două instituţii afirmând că au utilaje puţine cu care nu se pot curăţa în timp cât mai scurt albiile pârâurilor expuse inundaţiilor.
Ionel Ardean a spus că SGA nu are decât un excavator, un buldozer, o basculantă şi 'câteva maşini şchioape' cu care se deplasează pe diguri, în timp ce şeful UAGSANIF a precizat că parcul auto propriu cuprinde doar două Dacii papuc şi cinci Dacii Logan.
radioiasi.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Coşmarul miilor de gălăţeni inundaţi ar putea reizbucni

* S-au reconstruit case pe marginea râurilor, unde riscul de inundaţie e maxim * Parte dintre primari spun că nu s-a luat nicio măsură de prevenire a inundaţiilor şi că, fără sprijin de la stat, nici nu pot face nimic * Sunt şi edili care susţin că au identificat soluţii viabile, dar n-au bani să le pună în practică * Dacă vine apa, singura soluţie a oamenilor este să lase tot în urmă şi să fugă de înec * Din păcate, cel mai adesea, localnicii refuză să se mute din zonele inundabile

În prima jumătate a lunii septembrie a anului trecut, 22 de comune din judeţ au fost lovite de inundaţii. Peste unele dintre localităţi, apa a năvălit năprasnic, luând nouă vieţi într-o singură zi şi avariind mii de case. Bătrâni de peste 80 de ani din Valea Mărului sau din Costache Negri, spre exemplu, spun că niciodată nu s-a mai abătut aşa o urgie asupra localităţilor lor. Au căzut atunci şi 140 de litri de apă pe metru pătrat, spun primari din mai multe comune afectate, iar pentru aşa ceva nu era nimeni pregătit.
Din păcate, aproape la fel de nepregătiţi suntem şi astăzi! Acum, când s-au instituit noi coduri de urgenţă din cauza ploilor, remarcăm că, din păcate, lecţia inundaţiilor din 2013 nu ne-a învăţat mai nimic! Parte dintre primari spun că statul nu i-a ajutat şi recunosc, deschis, că posibilităţile de a-şi proteja oamenii sunt extrem de limitate.

"Am făcut cât am putut!"

Primarul comunei Cudalbi spune că singura măsură pe care a putut-o lua a fost toaletarea vegetaţiei. "N-am făcut, neapărat, o treabă perfectă, dar se vede. În rest, la Cudalbi, lucrurile stau exact cum le ştiţi. Cursul pârăului (Geru - n.r.) trebuie regularizat. Pot eu să fac o asemenea lucrare, cu oamenii mei de la ajutor social? Nu pot! E nevoie de studii de specialitate. Am vorbit la Apele Române, la Iaşi, de unde mi s-a spus că nu există prevedere pentru aşa ceva în buget. Când zic şi eu că, gata, ne aprobă ceva, primesc alte hârtii, prin care mi se solicită alte şi alte hârtii”, spune edilul.
Tot primarul Cudalbiului spune că, fără ca Apele Române să vină şi să traseze limite de proprietate pe malului apei, nu-i poate împiedica pe oameni să construiască aproape de pârâu, unde sunt expuşi pericolului, în caz că se umflă apa.
O situaţie similară se întâlneşte şi la Iveşti, unde oamenii au reconstruit chiar pe malul Bârladului, de unde apele umflate le-ar putea spăla uşor agoniseala.

"Oamenii au câştigat după inundaţii cât nu aveau înainte!"

"Noi avem aici o comunitate destul de mare de penticostali, care au finanţat reconstrucţia caselor multor sinistraţi. Îmi asum declaraţia: toţi cei care au rămas fără case în septembrie 2013 au acum mai mult decât aveau înainte să vină apa. Singurii care n-au primit bani ca să-şi finalizeze locuinţele au fost cei care au vrut case mai mari decât le trebuiau", spune Ştefan Luca, primarul din Costache Negri.
Cursurile de apă s-au regularizat, iar un pod „ochelari” din pricina căruia se crease un dop pe cursul de apă a fost înlocuit. S-a lucrat şi la toaletare. Primarul spune că s-au tăiat şi copacii care susţineau malurile, tot ca să nu mai existe riscul de a devia apa prin sat. Din păcate, riscul de alunecare de teren e astfel mai mare. Edilul susţine că le-a oferit oamenilor din zonele inundabile locuri de casă, dar, din aproape 300 de familii, doar trei au ales relocarea.

Modelul franţuzesc care i-ar pune pe săteni la adăpost

Primarul comunei Cuca, Vlad Mihăiţă, spune că a făcut ce lucrări a reuşit cu oamenii din comună şi că a văzut, în Franţa, un baraj din pământ care i-ar pune pe localnici la adăpost de viitură vreme de sute de ani. "Ştiu totul despre acest baraj. Problema este că, din estimările mele, ar costa cam 500.000 de euro, iar o asemenea sumă e imposibil de suportat de la bugetul local. Încerc să fac un proiect european, dar lucrurile se mişcă tare greu în administraţia noastră şi nu ajunge să vrei şi să munceşti. Pot face multe, dar nu singur. Pot fabrica dale cu care să pavăm versanţii albiei cursului de apă, dar nu le pot monta cu oamenii mei. Îmi trebuie o firmă, îmi trebuie bani…”, spune primarul comunei Cuca.

"Barajele zac sfărâmate în albie!"

Valea Mărului este comuna cu cel mai performant sistem de alarmare a populaţiei. A costat 33.000 de lei şi îl ajută pe edil să-şi alerteze cetăţenii din toate colţurile comunei. „Eu nu spun, neapărat, că se va repeta dezastrul. Spun doar că posibilitatea există şi că trebuie să fim pregătiţi. Vreau o schimbare legislativă. Noi am făcut ce a ţinut de noi şi chiar mai mult, când a fost cazul. Avem circa 1.000 de case asigurate, din 1.300. Barajele pe care le-a rupt apa, în toamna trecută, sunt tot pe fundul albiei. Şi dacă apa a făcut prăpăd când erau baraje, cum o să fie acum, când nu mai sunt? Dar barajele nu le poate reconstrui primarul", spune edilul vălmărean Virgil Doca.
Soluţia implementată deja, sistemul de alarmare de 33.000 de lei, plus un sistem de comunicare între echipele de salvatori, funcţionează brici! "Aici m-ar ajuta o modificare legislativă. Când mă duc să-l evacuez pe nea Ion - care strigă că nu vrea să-şi lasă avutul - vreau să pot să-l iau pe sus. Nu e normal să mă rog de el o oră. Timpul acesta l-aş putea folosi ca să salvez alţi oameni", ne spune primarul.

Apele Române au intervenit în localităţile inundate

"Conform protocolului încheiat cu UAT Cudalbi, am executat lucrări de deblocare şi reprofilare a secţiunii albiei neamenajate a râului Geru pe întreg sectorul situat în intravilanul localităţii. Având în vedere gravitatea situaţiei, Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad a dislocat, la momentul respectiv, utilaje din judeţul Botoşani pentru urgentarea lucrărilor. Tot ca urmare a fenomenelor extreme din anul 2013, au mai fost realizate o serie de lucrări, în intervalul septembrie 2014 - noiembrie 2014, pe cursurile de apă Suhu şi Gologan (pe raza localităţilor Slobozia, Izvoarele, Costache Negri şi Pechea)", ne-a informat Dan Buruiană, purtătorul de cuvânt la Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. În ceea ce priveşte construcţia de case în imediata apropiere a cursurilor de apă, "autorităţile locale sunt singurele abilitate să elibereze autorizaţii de construcţie, cu respectarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fiind interzise prin lege eliberarea de autorizaţii de construire în zone inundabile", se mai arată în răspunsul oficial al instituţiei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Apărare contra inundaţiilor doar pe hârtie. N-au învăţat nimic din catastrofa soldată cu trei morţi

La începutul lunii septembrie a anului 2013, comuna Cuca a fost grav afectată de inundaţii. Pârâul Lozova a ieşit din matcă, iar bilanţul tragediei a fost unul înfiorător: trei persoane decedate, opt case inundate, 87 de persoane evacuate, o casă distrusă, 15 curţi şi grădini inundate, două instituţii publice inundate, două poduri distruse, 10 km de drum sătesc afectat, 10 ha de teren arabil şi 10 ha de păşune inundate.

La aproape un an şi jumătate distanţă, încă nu s-a făcut nimic pentru prevenirea unei noi catastrofe, însă primăria se afundă în promisiuni care, până acum, nu au avut niciun rezultate.

"Vreau să construiesc un baraj ca în Franţa"

Primarul comunei Cuca, Vlad Mihăiţă, este unul dintre cei pe care inundaţiile din 2013 l-au afectat. Ocupat să îşi salveze atunci propria gospodărie, primarul nu a putut fi concentrat sută la sută pe salvarea satului. Iar veştile bune, într-o mică măsură, au fost aduse tot de la minister. "Ni s-au dat bani pentru reparaţii, dar sumele au fost distribuite în funcţie de gradul de afectare. Eu, cum am avut pagube mai mici, că era casa mai rezistentă, am primit bani mai puţini. Nu am fost pe deplin mulţumit, dar e bine că s-au rezolvat problemele satului", spune primarul.

Întrebat despre măsurile luate pentru prevenirea unor noi tragedii, Vlad Mihăiţă recunoaşte că, încă, nu s-a făcut nimic pentru a împiedica pârâul să iasă din matcă. Cu toate astea, planul primarului din Cuca este să construiască un baraj inspirat din străinătate. "În Franţa, am văzut, într-o comună similară cu a noastră, un baraj cu lac de acumulare în formă de potcoavă, construit din pământ şi fortificat. Dacă aş avea aşa ceva şi aici, aş putea controla debitul pârâului şi nu ar mai fi nicio problemă. Am toate planurile făcute, schiţele, am nevoie doar de aprobări şi de fonduri, iar cu astea e mai greu. Dar dacă voi reuşi barajul ăsta, asigur satul împotriva inundaţiior pe cel puţin o sută de ani", susţine primarul.

Până acum, singurele construcţii pe pârâul Lozova sunt podeţele şi pasarela pietonală, chiar dacă acestea nu sunt satisfăcătoare pentru toţi locuitorii din comună. "Pentru ce ne trebuie nouă pasarelă pietonală? Da, am văzut la televizor că s-au făcut pe Valea Prahovei, prin zone turistice, dar la noi nu cred că era nevoie. Mai bine un dig, cât de cât, să nu mai vină viitura", ne spune Andrei, un tânăr pe care l-am întâlnit pe uliţele comunei.

Dacă proiectul barajului va fi aprobat, acesta va fi construit în partea de nord a comunei, însă, cel puţin momentan, tot ce pot face oamenii este să se roage ca puhoaielede apă să îi ocolească.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Nu au învăţat nimic din inundaţii! Cursurile de apă şi rigolele, neîngrijite în zeci de comune

* Unele din zonele în care autorităţile locale nu au mişcat un deget pentru salubrizarea cursurilor de apă au fost lovite de dezastrul din septembrie 2013

Viiturile şi inundaţiile trec, dar iresponsabilitatea şi ignoranţa unora dintre edilii unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Galaţi persistă. Un control efectuat de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA), împreună cu reprezentanţi ai ISU, Gărzii de Mediu şi ANIF, a scos la iveală, încă o dată, lipsa de preocupare a aleşilor în a lua măsuri care să protejeze comunitatea în cazul unor precipitaţii abundente, care ar putea genera inundaţii în comunele pe care le conduc.

Potrivit ing. Liviu Baltag, şef Birou Exploatare-Lucrări în cadrul SGA, „acţiunea a avut ca scop verificarea, în principal, a cursurilor de apă pe care s-au produs în anii anteriori blocaje care au condus la pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, precum şi localităţile în care au avut loc inundaţii ca urmare a nerealizării sau neîntreţinerii corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale”.

80 la sută dintre localităţi, pe picior greşit

Dintre cele 46 de unităţi administrativ-teritoriale verificate de comisia mixtă, în cazul a nu mai puţin de 37 de comune „igienizarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale nu este corespunzătoare”.

Conform raportului întocmit de SGA şi prezentat în şedinţa Colegiului Prefectural, reţeaua de rigole este parţial sau, în anumite zone, complet colmatată la Suhurlui, Pechea, Costache Negri, Cudalbi, Nămoloasa, Fundeni, Independenţa, Drăgăneşti, Tecuci, Buciumeni, Nicoreşti, Smârdan, Schela, Slobozia Conachi, Brăhăşeşti, Cosmeşti, Gohor, Ţepu, Priponeşti, Ghidigeni, Corni, Drăguşeni, Rediu, Cuca, Măstăcani, Frumuşiţa, Suceveni, Cavadineşti, Matca, Corod şi Valea Mărului.

La Umbrăreşti, Iveşti, Lieşti şi Barcea, în urma lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare, o parte din reţeaua de şanţuri şi rigole marginale a fost astupată de către constructor.

Totodată, membrii comisiei au descoperit depozite de balast (pietriş şi nisip) pe rigolele de scurgere a apelor pluviale în Pechea, Nămoloasa, Fundeni, Umbrăreşti, Smârdan şi Rediu. La Târgu Bujor, însă, „nu există reţea de şanţuri sau rigole pentru asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitaţii”!

Invazie de deşeuri şi buruieni

Nu mai puţin de 34 de cursuri de apă, afluenţi ai Siretului, Bârladului şi Prutului (Berheci, Zeletin, Tecucel, Corozel, Călmăţui, Geru, Suhurlui, Mălina, Chineja, Bujoru, Oarba, etc) şi 30 de formaţiuni torenţiale şi ravene au fost verificate, fiind descoperite numeroase nereguli. Astfel, există depozitări necontrolate de deşeuri în zona de protecţie a cursurilor de apă (Costache Negri, Griviţa, Umbrăreşti, Cosmeşti, Priponeşti, Ghidigeni, Vârlezi, Suceveni, Cavadineşti, Târgu Bujor şi Matca), vegetaţie ierboasă şi lemnoasă în albia majoră a râurilor şi zona de protecţie, dar şi construcţii gospodăreşti în albie şi zonele de protecţie (Smârdan, Suceveni, Târgu Bujor, Băneasa, Matca şi Brăhăşeşti).

Nicio unitate administrativ-teritorială nu a fost însă amendată, întrucât, susţine SGA, „UAT-urile au realizat în totalitate sau parţial măsurile trasate” şi „şi-au luat angajamentul de a finaliza măsurile trasate în urma noului termen dat”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Galațiul, vulnerabil la inundații din lipsa fondurilor pentru lucrări funciare

Starea tehnică a infrastructurii de prevenire a inundațiilor preocupă autoritățile doar ­atunci când este prea târziu să se mai facă ceva și viiturile distrug localități și terenuri agricole. La doi ani și jumătate după inundațiile din septembrie 2013, când 39 de localități gălățene au fost măturate de viituri și situația din localitățile sinistrate a devenit o problemă națională, multe dintre investiţiile în lucrări de îmbunătățiri funciare au fost sistate sau amânate din lipsa fondurilor și există pericolul ca mai multe zone din judeţ să devină din nou vulnerabile la viituri. 

Potrivit unui raport prezentat recent de directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare Moldova Sud, Petru Bărceanu, sistarea investiţiilor și nerealizarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului cu scopul de regula­rizare a scurgerilor pe versanţii din bazinul hidrografic Chineja, din estul judeţului, au condus la colmatarea excesivă a unei bune părţi din complexul de evacuare a apei format din polderul Foltești, canalul de aducţiune Chineja și Lacul Brateș. Acest complex de lucrări a devenit vulnerabil și nu mai poate proteja incinta îndiguită a Luncii Prutului Inferior, cu o suprafață de 24.000 ha, precum și localităţile rive­rane Foltești, Stoicani, Frumușiţa, Tulucești și Şiviţa. Nerealizarea lucrărilor de investiţii în această zonă va determina inundarea a circa 6.000 ha de terenuri a­gricole, afectarea a zece societăţi agri­cole și a aproximativ o sută de locuinţe cu anexe gospodărești, eventualele viituri afectând și calea ferată și drumurile din zonă.

„Aceste lucrări sunt de interes general, iar costul executării lor este enorm (20.323.280 lei) în comparaţie cu bugetul anual total, la nivel de ţară al ANIF. Fără implicarea autorităţilor judeţene, aceste lucrări nu se pot executa, existând pericol permanent al inundării unor suprafeţe apreciabile din incintele îndiguite de pe râul Prut”, se spune în raportul menționat.

Din cauza constrângerilor bugetare, în ultimii ani s-a executat un minim de lucrări, fiind necesare fonduri suplimentare pentru aducerea la parametrii func­ţio­nali a infrastructurii de inundaţii. 

Lacul Brateș - riscuri maxime

O situație specială este aceea a digurilor de la Lacul Brateș, care are o suprafață 2.060 ha. Este necesară reabilitarea polderului Lac Brateş, din cauza situaţiei critice din ultimii ani, când, ca urmare a fenomenelor extreme care s-au produs în județul Galați, mai ales în 2013, nivelul apei din lac a crescut cu mult peste nivelul maxim de exploatare şi a deversat, punând în pericol mai multe segmente de dig. Nerealizarea consolidărilor digurilor de la Lacul Brateș prezintă riscul ca în cazul unor fenomene extreme produse în zonă să fie scos din funcțiune Canalul Magistral Lunca al sistemelor de inundații alimentate din Dunăre, existând pericolul de inundare a circa 11.000 ha de terenuri agricole, urmând să fie afectate 1.324 locuinţe din cartierul gălățean „Valea Oraşului”, dar și activitatea a peste 31 de operatori economici industriali de pe Platforma Industrială Est.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Bani pentru regularizarea pârâurilor Suhu şi Geru

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va aloca, în acest an, un buget special destinat derulării lucrărilor de regularizare a albiilor pârâurilor Suhu şi Geru, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan. Potrivit acestuia, săptămâna viitoare se va aproba acest buget, după care vor începe lucrările de proiectare, care ar putea dura cam trei luni, după care vor începe lucrările propriu zise.

“Având în vedere frecvenţa inundaţiilor din localităţile  Pechea şi Slobozia Conachi, s-a luat în analiză necesitatea regularizării cursurilor de apă  Suhu şi Geru. Această regularizare făcea parte dintr-un proiect mai amplu pe fonduri europene. Având în vede inundaţiile de anul trecut s-a luat decizia ca Ministerul Apelor şi Pădurilor să se decupeze secţiunea cu regularizarea celor două pârîuri şi să devină pun proiect separat, finanţabil de Ministerul Apelor Române. S-au alocat banii necesari pe 2017, iar săptămâna viitoare se votează bugetul, după care se trece la proiectare astfel încât lucrările să înceapă în acest an”, a declarat Ştefan Viorel.

Ministrul Ştefan Viorel s-a aflat joi la Galaţi, alături de viceprim-ministrul Sevil Shhaideh, participînd la la o întâlnire cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale interesate de accesarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi în cadrul programelor de finanţare ale Uniunii Europene.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Lucrări majore pe cursurile de apă din judeţ Galaţi

Administraţia Bazinală Prut-Bârlad prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi a realizat şi în 2017 lucrările de întreţinere în vederea măririi capacităţii de transport a albiilor pe majoritatea cursurilor de apă neamenajate, prioritare fiind zonele unde în ultimii ani au avut loc inundaţii.

S.G.A. Galaţi a efectuat lucrări de întreţinere şi decolmatări cursuri de apă pe o lungime de 11,2 kilometri, excavându-se un volum de terasamente de 137.300 mc, iar în 2016 s-au decolmatat 11,7 kilometri, cu un volum de terasamente de 77.100 mc. S-a acţionat pe cursul de apă Suhu din intravilanul comunelor Cuza Vodă şi Slobozia Conachi, pentru mărirea capacităţii de transport a albiei minore pe o lungime de 5,4 kilometri, excavându-se un volum de terasamente de 68,600 mc, în extravilanul comunei Piscu pe o lungime de aproximativ un kilometru - 8.100 mc de terasamente şi în comuna Pechea şi pe râul Suhu, unde s-a mărit capacitatea de transport a albiei pe o lungime de 2,4 kilometri, respectiv 24.000 mc de terasamente. În Costachi Negri, din lungimea totală a cursului de apă Gologanu de 3.5 kilometri, a fost decolmatat 1.3 kilometri, excavându-se un volum de terasamente de 26.000 mc, lucrări care se vor finaliza în acest an. Pe râul Bujoru în oraşul Târgu Bujor, din totalul de 2,9 kilometri de curs de apă s-au executat lucrări pe o lungime de 0.8 kilometri, cu un volum de 5000 mc de terasamente, restul urmând să fie finalizate anul acesta. Scopul acestor lucrări este de a reduce riscul la inundaţii", se arată într-un comunicat al SGA Galaţi.

Pentru anul 2018 Administraţia Bazinală Prut-Bârlad prin SGA Galaţi îşi propune următoarele:
1. Reprofilare diguri mal drept, mal stâng, derivaţia Rateş, comuna Drăgăneşti, jud. Galaţi;
2. Reamenajare albie râu Bârlad, mal stâng în zona km 41+100- 41+300, com. Ghidigeni, jud. Galaţi.
3. Mărirea capacităţii de transport a albiei minore a râului Zeletin, în com. Podu Turcului, jud. Bacău L= 2,7 km;
4. Mărirea capacităţii de transport a albiei minore a râului Lozova, com. Pechea, L= 0,8 km;
5. Mărirea capacităţii de transport a albiei minore a râului Lozova, com. Schela, L= 0,4 km;
6. Mărirea capacităţii de transport a albiei minore a râului Gologanu, com. Costache Negri, L=2,0 km;
7. Mărirea capacităţii de transport a albiei minore a râului Rusca, comuna Şendreni, L= 1,4 km
8. Mărirea capacităţii de transport a albiei minore a râului Chineja, comuna Băneasa, judeţul Galaţi, L= 2,0 km;
9. Mărirea capacităţii de transport a albiei minore a râului Corozel, comuna Drăguşeni, judeţul Galaţi L= 2,0 km.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Baraje cu probleme în zona Moldova

În prima decadă a acestei luni, Comisia teritorialǎ de avizare a documentaţiilor de evaluare a stǎrii de siguranţǎ în exploatare a barajelor de categorie C şi D pentru zona Moldova s-a întrunit într-o şedinţă de lucru la Iași. S-a evaluat starea de siguranță în exploatare pentru 25 lucrări, dintre care 21 au fost autorizate, iar patru au fost amânate pentru completarea documentaţiilor.

Conform unui comunicat remis de Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad, în Registrul Național al Barajelor din România (REBAR) sunt inventariate 615 lucrări pentru zona aferentă Comisiei Teritoriale de avizare Moldova (baraje de retenție, iazuri de decantare, depozite de deșeuri, lucrări hidrotehnice speciale), aflate sub incidența legislaţiei specifice domeniului siguranţei barajelor. În ședințele comisiei, de la înființarea din 2004 şi până în prezent, au fost analizate 344 documentații de evaluare a stării de siguranță în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanță C și D, ceea ce reprezintă un procentaj de 55,9 la sută lucrări autorizate.
În cazul micilor baraje, dintr-un total de 615 obiective, 44,1 la sută sunt, încă, neautorizate. Acestea sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent. O situație deosebită se înregistrează în cazul autorităților locale, cu dificultăți în asigurarea resurselor financiare și umane necesare administrării în siguranță a acestor baraje.
Situaţia autorizării se ameliorează de la an la an, astfel că procentul barajelor neautorizate scade semnificativ. Este un fapt îmbucurător că la şedinţa de avizare din 9-10 mai au fost autorizate pentru prima oară nouă mici baraje, se arată în comunicatul citat.
Controalele efectuate prin echipele inspecţiilor bazinale şi teritoriale a apelor au scos la iveală şi unele cazuri deosebite. De exemplu, unele acumulări sunt golite, fără luciu de apă şi chiar parţial dezafectate sau degradate. În alte cazuri lipsesc fondurile necesare finalizării unor lucrări de reabilitare, întreţinere, reparaţii ale construcţiilor hidrotehnice din cadrul obiectivelor verificate, dar şi pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă.
La nivelul Administraţiei Naţionale "Apele Române" s-a propus un plan de măsuri pentru o perioadă de timp de 2–3 ani, care să cuprindă programe de etapizare pentru fiecare acumulare în parte, prin care deţinătorii cu orice titlu să fie obligaţi să intre în legalitate, prin autorizarea barajelor, şi să realizeze măsurile şi lucrările de punere în siguranţă a acestora, se mai afirmă în comunicatul citat.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Puţin peste jumătate din barajele Moldovei sunt autorizate

Comisia teritorialǎ de avizare a documentaţiilor de evaluare a stǎrii de siguranţǎ în exploatare a barajelor din categoriile de importanţă C şi D pentru zona Moldova, întrunită la Galaţi, a avizat documentaţiile a 28 de baraje.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, Andreea Poenaru, “comisia teritorialǎ “Moldova” are ca scop avizarea documentaţiilor de expertiză la micile baraje aflate în toate etapele de realizare şi de exploatare a acestora – proiectare, execuţie, exploatare, postutilizare, conservare sau dezafectare – de pe raza teritorială a Administraţiilor Bazinale de Apă Prut – Bârlad, Iaşi și respectiv Siret, Bacău. În Registrul Național al Barajelor din România (REBAR) sunt inventariate 615 de lucrări pentru zona aferentă Comisiei Teritoriale de avizare “Moldova” (baraje de retenție, iazuri de decantare, depozite de deșeuri, lucrări hidrotehnice speciale) aflate sub incidența legislaţiei specifice domeniului siguranţei barajelor. Circa 58,2% din aceste lucrări sunt, în prezent, autorizate din punct de vedere al siguranţei.

Din păcate, un procent de cca. 41,7% reprezintă lucrările neautorizate. Obiectivele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent, stabilit de entităţile competente. O situație deosebită se înregistrează în cazul autorităților locale, cu dificultăți în asigurarea resurselor financiare și umane necesare administrării în siguranță a acestor mici baraje. Administrațiile Bazinale de Apă Prut – Bârlad și Siret realizează permanent controale, prin Inspecţiile Bazinale a Apelor, iar în urma acestor acțiuni se stabilesc măsuri și planuri de conformare. De asemenea, se aplică sancțiuni pentru nerespectarea legislației în vigoare din domeniul siguranței barajelor și gospodăririi apelor. Situaţia autorizării s-a ameliorat în special în ultimii doi ani, astfel că procentul barajelor neautorizate scade semnificativ. Este un fapt îmbucurător că la şedinţa de avizare din 10-11 octombrie 50% dintre baraje (14 baraje) au fost autorizate pentru prima oară.

Pentru remedierea problemelor care se manifestă în legătură cu autorizarea micilor acumulări, de importanţă locală, la nivelul Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR) a fost propus un plan de măsuri pentru o perioadă de timp de 2 – 3 ani, care să cuprindă programe de etapizare pentru fiecare acumulare în parte, prin care deţinătorii/administratorii micilor amenajări să fie obligaţi să se conformeze prevederilor legislaţiei naţionale din domeniul siguranţei barajelor şi gospodăririi apelor, atât prin autorizarea barajelor cât şi prin realizarea măsurilor şi lucrărilor de punere în siguranţă a barajelor cu deficienţe”.

La nivel naţional, potrivit datelor Ministerului Apelor și Pădurilor (MAP) există peste 2.200 de baraje, având o vârstă medie de 40-50 ani.

gazetagalatiului.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

S-au finalizat lucrările de decolmatare a râului Bârlad în comuna gălăţeană Umbrăreşti

Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad (ABAPB) prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi a finalizat lucrările de decolmatare şi reprofilare a râului Bârlad în comuna gălăţeană Umbrăreşti, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, de Compartimentul Relaţii cu Presa al instituţiei. Potrivit sursei citate, la obiectivul "Reamenajare a albiei regularizate a râului Bârlad, mal stâng" s-au efectuat lucrări pe o lungime de 400 metri, respectiv 300 metri - lucrări de decolmatare şi 100 metri - lucrări de consolidare cu anrocamente.

În această perioadă angajaţii SGA Galaţi vor continua lucrările pe cursul de apă Bârlad în comuna Munteni, judeţul Galaţi, la obiectivul "Reamenajare a albiei râului Bârlad, mal drept" pe o lungime de 430 metri din care 240 metri - lucrări de decolmatare şi 190 metri - lucrări de consolidare cu anrocamente din piatră. Lucrările sunt necesare pentru că viiturile din decursul ultimilor ani au condus la producerea de eroziuni ale malurilor râului Bârlad existând posibilitatea de a pune în pericol stabilitatea digurilor de apărare. În acest context, personalul ABAPB a intervenit prompt în vederea stopării fenomenelor de eroziune ale malurilor, prin lucrări de consolidare pentru protecţia liniei de apărare împotriva inundaţiilor.

Totodată, sunt în curs de finalizare lucrările pentru mărirea secţiunii de scurgere a cursului de apă Corozel din comuna Matca, judeţul Galaţi, pe o lungime de 3,65 kilometri. Scopul acestor lucrări, de mărire a secţiunii de scurgere, prin operaţiuni de decolmatare şi reprofilare a albiei, este de a reduce riscul de producere a fenomenelor de inundaţii şi de a creşte gradul de apărare a populaţiei şi obiectivelor socio-economice.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Cel mai chinuit râu din judeţul Galaţi, reaşezat în matcă. În ultimii ani a provocat câteva inundaţii grave

Apele Române au anunţat că sunt aproape de finalizare lucrările de mărire a secţiunii de scurgere a cursului de apă Corozel, din judeţul Galaţi, pe o lungime de 3.650 metri, aferent porţiunii din interiorul localităţii Matca. Râul amintit este cel mai chinuit din judeţ după ce, de-a lungul timpului, localnicii i-au tot îngustat albia până când, pe alocuri, a ajuns la dimensiunea unui şanţ.

Acest lucru a dus la o situaţie foarte periculoasă. Practic, după fiecare ploaie mai consistentă din ultimii  zece ani, râul a ieşit din matcă şi a inundat gospodării şi locuinţe provocând daune materiale considerabile. „Scopul acestor lucrări, de mărire a secţiunii de scurgere, prin operaţiuni de decolmatare si reprofilare a albiei, este de a reduce riscul de producere a fenomenelor de inundaţii şi de a creşte gradul de apărare a populaţiei şi obiectivelor socio-economice”, a precizat Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad (instituţie din structura Companiei Naţionale „Apele Române”).

De asemenea, instituţia a anunţat că a finalizat lucrările „Reamenajare a albiei regularizate a râului Bârlad, mal stâng” (în zona comunei Umbrăreşti, judeţul Galaţi)  pe o lungime de 400 metri (300 metri – lucrări de  decolmatare şi 100 metri – lucrări de consolidare cu anrocamente).

În această perioadă, angajaţii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi (din subordinea Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad) vor continua lucrările pe cursul de apă Bârlad, în comuna Munteni (judeţul Galaţi) la obiectivul „Reamenajare a albiei râului Bârlad, mal drept”, pe o lungime de 430 metri  (240 metri – lucrări de decolmatare şi 190 metri – lucrări de consolidare cu anrocamente din piatră).

„Viiturile din decursul ultimilor ani au condus la producerea de eroziuni ale malurilor  râului Bârlad existând posibilitatea de a pune în pericol stabilitatea digulurilor de apărare. În acest context, personalul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut-Bârlad a intervenit prompt în vederea stopării fenomenelor de eroziune ale malurilor, prin lucrări de consolidare pentru protecţia liniei de apărare împotriva inundaţiilor”, a precizat ABA Prut-Bârlad.

„Administraţia Bazinală de Apă sprijină, cu prioritate, comunităţile locale prin lucrări de intervenţii în vederea măririi secţiunilor cursurilor de apă pentru asigurarea tranzitării debitelor acestora, şi a creşterii gradului de protecţie a populaţiei şi obiectivelor socio-economice, împotriva inundaţiilor”, a mai transmis instituţie menţionată.  

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.