Biserica bulgărească "Sf. Pantelimon"

[dcp100168]

Biserica "Sf. Pantelimon" - oază de linişte în mijlocul oraşului
Biserica „Sfântul Pantelimon” din municipiul Galaţi, de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 33, este cunoscută mai degrabă drept Biserica Bulgărească, deşi în fostul târg al Galaţilor nu au trăit prea mulţi bulgari. De peste un veac şi jumătate este o oază de pace în mijlocul urbei. Din 1993, aici slujeşte părintele paroh Dumitru Gheorghe, care de câţiva ani a început anevoioasa lucrare de restaurare a bisericii.
Sfinţită de Vlădica Partenie
Arhimandritul Maxim Raicovici, de etnie bulgară, a fost cel care a început lucrările edificiului. În 1860, monahul a obţinut binecuvântare pentru începerea bisericii, de la Episcopul locotenent al Huşilor, Calinic Miclescu Hariupoleos (1858-1860). Zidirea a început efectiv în 1861, relatează Moise N. Pacu, în „Cartea judeţului Covurlui”. Eliberarea unei condici de subscripţie pentru colectarea fondurilor s-a făcut cu condiţia ca biserica să fie ridicată în conformitate cu legile Bisericii Ortodoxe Române „şi cu obligaţia de a raporta Protopopiatului de Covurlui despre mersul lucrărilor; în cazuri speciale să sesizeze Centrul Eparhial de Huşi”, ne înştiinţează părintele Igor Jechiu, care a slujit la Biserica „Sfântul Pantelimon” din Galaţi.
La 1890, în Galaţi trăiau 848 de bulgari, ne indică statisticile şi - cu siguranţă - efortul arhimandritului bulgar pentru ridicarea bisericii a fost susţinut şi de gălăţeni. Biserica „Sfântul Mucenic Pantelimon” (prăznuit la 27 iulie) a fost gata de sfinţire la 1887, târnosirea fiind făcută de Episcopul Partenie Clinceni (1886-1902) al Dunării de Jos, ne spune Moise N. Pacu.
Chipuri de icoană
Stilul arhitectural al edificiului este bizantin de secol XIX, cu ceva influenţe slave, iar biserica este în formă de cruce, cu o turlă pe Pantocrator. Edificiul destul de generos ca spaţiu are altar, naos şi pronaos. Între 1910-1911 i s-a adăugat un pridvor care nu prea cadrează cu arhitectura. Zidul este din cărămidă, iar la interior edificiul nu a fost pictat niciodată.
Catapeteasma de la Biserica „Sf. Mucenic Pantelimon” a fost realizată între 1890-1891 şi părintele Dumitru Gheorghe crede că ar fi din lemn de cireş. Icoanele împărăteşti de pe catapeteasmă cu chipurile Maicii Domnului, al Mântuitorului, al Sf. Ioan Botezătorul şi al Sfântului Mucenic Pantelimon - Ocrotitorul Bisericii, au fost făcute la 1886, potrivit însemnărilor. Chipurile de icoană sunt realizate de pictorul român A.C. Popovici, ne înştiinţează părintele Igor Jechiu.
Restaurări
Biserica Bulgărească a fost restaurată în 1937, când s-au realizat reparaţii generale, s-au înlocuit (la turlă) cercevelele din lemn cu altele din metal, iar culoarea pereţilor (până atunci văruiţi în alb) a devenit crem. Tot în 1937 a fost aşezată singura pictură, anume Pantocratorul de pe bolta turlei mari. Părintele Jechiu ne informează că pictura la „Pantocrator” este realizată de Gh. Th. Donev din Galaţi. În prezent, fresca este într-o stare nu tocmai grozavă. O restaurare s-a făcut şi în 1963, când vopseaua de pe pereţi a fost schimbată în albastru, cum este şi astăzi. Din cauza tasării terenului, în anii din urmă, zidirea era în mare suferinţă.
În 2008, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Casian al Dunării de Jos, părintele Dumitru Gheorghe a început lucrările de restaurare. În 2009, fosta administraţie locală a alocat pentru restaurare 30.000 de lei şi cu ce au donat creştinii a fost susţinută restaurarea subzidirii. De atunci au fost refăcute tencuielile la Altar şi naos. Lucrările merg anevoie, fiindcă 60-70 la sută din cele aproximativ 1.500 de familiile aparţinătoare sunt de pensionari...
În paralel, în două din casele parohiei, acum în stare avansată de degradare, părintele Dumitru Gheorghe speră să poată începe un centru de recuperare pentru copiii cu autism şi un centru de zi pentru micuţii săraci din zonă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Biserica "Sf. Pantelimon", o Atlantidă bulgărească pe o insulă a libertăţii

Galaţiul a fost, în frământatul secol XIX, o insulă a libertăţii, pe care găseau salvare revoluţionari din popoare ce visau să-şi câştige independenţa de sub marile imperii. Astfel, o comunitate harnică, cea bulgărească, s-a instalat şi la Galaţi, mai mult cu neguţători decât cu grădinari, pentru a emigra din nou acasă, odată cu câştigarea independenţei ţării.

Astăzi, nu mai există niciun bulgar în parohia Bisericii "Sf. Pantelimon", cunoscută drept "biserica bulgărească", de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 33, printre cele 1.500 de familii care se închină aici. Au rămas urmele în piatră: o Atlantidă bulgărească, cu biserică şi şcoală, preţios lăcaş de cult şi o căsuţă parohială ce urmează să fie o grădiniţă pentru copii cu deficienţe.

A ţinut cândva loc de catedrală

Lucrările au debutat în 1861, iar în 1887 biserica era pregătită pentru sfinţire, nota primul nostru istoric, Moise N. Pacu, în „Cartea judeţului Covurluiu”. În oraşul în care în ultimul deceniu de secol XIX locuiau doar 840 de etnici bulgari, şi românii din parohie au contribuit, desigur, la cheltuielile de construcţie. "La 11 septembrie 1860, comisul Iordache Antachi şi Efstati Atanasiu, delegaţi ai comunităţii bulgare din oraş, cer Primăriei îngăduinţa de a începe zidirea bisericii "Sf. Pantelimon", avâd strâns tot "materialul trebuitor"." Totuşi, din lipsa fondurilor, lucrările s-au terminat abia în 1887, cu sfinţirea de către Episcopul Partenie Clinceni. "Catedrala Episcopală fiind afectată de cutremurele din 1977 şi 1986, slujbele arhiereşti s‑au oficiat în această biserică în răstimpul 15 august 1989 ‑ 16 aprilie 1993", scria Paul Păltănea, în „Istoria oraşului Galaţi”. Istoricul menţionează şi că în preajma datei ridicării sfântului lăcaş, deşi populaţia oraşului nu crescuse mult, suprafaţa urbei aproape se dublase, după cum arăta un plan al inginerului Rizer. Prin "Ciasta" (cartierul) a doua trecea "Uliţa bulgărească", care mergea pe lângă biserica "Sf. Pantelimon".

"Casă" caldă pentru refugiaţii bulgari

Dr. Iavor Stoyanof, cercetător, consilier la Ambasada Bulgariei, însoţindu-l recent la Galaţi pe ambasadorul Aleksandar Filipov, ocazie cu care delegaţia a vizitat şi biserica, puncta la colocviul ştiinţific organizat atunci de Muzeul de Istorie că bulgarii bogaţi din Galaţi, deşi nu luptau direct, le asigurau revoluţionarilor fonduri pentru armament, muniţie, uniforme. Şi un lucru remarcabil: cum, sub ocupaţie turcească, bulgarii n-au avut dreptul de a-şi dezvolta învăţământul, prima academie bulgară a trebuit să fie de fapt fondată… în România, la Bucureşti!

Un revoluţionar căzut cu arma-n mână

O placă de marmură ştearsă, pe zidul căsuţei parohiale, cândva şcoală bulgărească, arată că Hristo Botev, poet şi conducător al mişcării bulgare de eliberare naţională, a locuit aici între 1871 şi 1872. Emigrat în Ţările Române între 1867 şi1876, când moare în luptă, la reîntoarcerea în Bulgaria, Botev a făcut la noi propagandă revoluţionară pentru eliberarea Bulgariei de sub jugul turcesc. În 1858, Şcoala bulgărească fondată în acelaşi imobil de arhimandritul Maxim Raicovici a fost autorizată, închizându-se la moartea sa, în 1874.

"Glasul" lemnului de cireş...

Biserica, la restaurarea anevoiasă a căreia s-a înhămat părintele paroh Dumitru Gheorghe, a fost ridicată prin stăruinţa arhimandritul Maxim Raicovici, prelat bulgar al cărui monument frumos funerar din marmură neagră stă încă intact lângă zidul bisericii.

Ridicată în stil bizantin, cu influenţe slave şi cu un pridvor adăugat în primul deceniu al secolului XX, biserica din cărămidă n-a fost pictată până acum interior, lucrare care va fi realizată în viitor. Doar o pictură, impresionantă însă, parcă luminează singură biserica: Pantocratorul turlei celei mari, pictat de gălăţeanul Gh. Th. Donev, în 1937, la restaurarea aşezământului. Altă restaurare s-a făcut în 1963 şi pereţii, acum „la roşu”, au fost vopsiţi albastru.

Cu binecuvântarea ariepiscopului dr. Casian Crăciun, aici au început, în 2008, lucrări de restaurare. Catapeteasma sculptată (în lemn de cireş, ne spune preotul paroh Dumitru Gheoghe) pe la 1891, se pare, este extraordinară şi are o căldură a lemnului nevopsit şi un parfum al vremii care a stârnit şi admiraţia oaspeţilor bulgari.

Icoană de… litere

Printre icoanele catapeteasmei realizate în 1886 de pictorul A. C. Popovici, alături de Maica Domnului, Iisus, Sfântul Ioan Botezătorul sau Sfântul Mucenic Pantelimon, patronul spiritual, am remarcat şi cu emoţie… lingvistică şi icoana sfinţilor Chiril şi Metodie, doi fraţi greci, părinţii alfabetului chirilic, îmbrăţişat, în secolul IX, de ortodocşi, se pare, ca o reacţie firească la presiunile catolice, activitatea de promovare a catolicismului şi pe meleagurile noastre fiind puternică. Abia în timpul lui Cuza s-a trecut la grafia latină.

Culoarul ce trece, pe lângă biserică, spre Piaţă, pavat cu dale din rocă vulcanică, are încă farmecul său, îngrădit de lemnele care susţin zidurile dărăpănate ale unei case.

viata-libera.ro