ArcelorMittal Galaţi cere amânarea liberalizării tarifelor la gaz

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi cere amânarea liberalizării tarifelor la gaz

Reprezentantii ArcelorMittal Galati au subliniat necesitatea amânării liberalizării tarifelor la gaz pentru a evita un impact major asupra consumatorilor industriali din România, in cadrul unei intalniri cu doi oficiali romani.

Constantin Niţă, Ministru delegat pentru energie şi Dan Nica, Ministru pentru societatea informaţională, au vizitat marţi combinatul ArcelorMittal Galati, întâlnindu-se cu Bruno Ribo, Directorul General al companiei, şi cu Ionel Borş, Country Manager ArcelorMittal România.

Reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi au vorbit despre eforturile companiei pentru a depăşi dificultăţile crizei şi, de asemenea, despre proiectele pentru creşterea eficienţei energetice a procesului de producţie şi a echipamentelor.

Conducerea companiei a precizat că, în calitate de mare consumator de energie, este preocupată de tariful final al electricităţii, deoarece factura finală reală include, pe langă preţ, toate costurile suplimentare pentru transport şi distribuţie, certificate verzi, taxe de cogenerare, costurile de echilibrare şi accize.

"Este important ca ArcelorMittal să nu aibă costuri suplimentare în comparaţie cu cele ale companiilor producătoare de oţel din ţările membre are Uniunii Europene, menţinând, astfel, sustenabilitatea activităţilor industriale în România", au menţionat reprezentanţii companiei.

incomemagazine.ro

 

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi: Liberalizarea gazelor afectează toată industria grea

ArcelorMittal nu este singura companie afectată de liberalizarea preţurilor la gaze, aceasta fiind o problemă a industriei grele, care va deveni necompetitivă, a declarat Bruno Ribo, directorul general al combinatului de la Galaţi.

Întrebat dacă pentru iminenta majorare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali va fi nevoie de o nouă vizită a lui Lakshmi Mittal, directorul de la Galaţi a spus că nu doar industria oţelului este afectată de aceste decizii şi că multe ramuri devin necompetitive din cauza unor decizii care creează dezechilibre. “ArcelorMittal Galaţi îşi desfăşoară activităţile în România, suntem parte a economiei şi industriei româneşti. Însă preţurile la gaze şi la energia electrică nu sunt doar o problemă a ArcelorMittal, ci a industriei grele, acea parte a industriei care este mare consumatoare de energie. Nu doar industria oţelului este în această situaţie, ci şi cea a cimentului, a aluminiului, a sticlei etc”, a afirmat Ribo.

Conform calendarului de liberalizare, impus de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), de la 1 iulie ar trebui majorat preţul gazelor naturale de producţie internă cu 8%. Recent companiile din industria chimică avertizau că 8.000 de salariaţi pot rămâne pe drumuri dacă se continuă cu liberalizarea preţului la gaze. Liberalizarea va fi punctul-cheie în discuţiile pe care Executivul le va avea cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale în luna iunie. Sindicatele din chimie şi petrochimie au anunţat deja proteste. Liberalizarea preţului la gaze trebuie terminată la finele anului 2014. Cele mai mari companii autohtone din domeniu sunt InterAgro şi Azomureş.

Premieru Victor Ponta anunţa la şedinţa de Guvern de azi că, în ultimii şapte ani, preţul la gazele naturale în Statele Unite ale Americii, pentru industrie, a scăzut cu 66%, în timp ce în Europa a crescut cu 35%. De asemenea, la energie electrică, în SUA preţul a scăzut cu 4%, iar în Europa a crescut cu 38%.

adevarul.ro

[dcp100168]

Aproape o mie de sindicalişti protestează la Guvern faţă de creşterea preţurilor la gaze şi energie

Aproape o mie de sindicalişti protestează miercuri în Piaţa Victoriei din Bucureşti, la Guvern, cerând stoparea calendarului de creştere a preţurilor la gazele naturale şi energia electrică, participanţii aducând la miting un sicriu de copil şi un personaj simbolizând "moartea economiei româneşti"

La protest au venit sindicalişti din mai multe judeţe, printre care Galaţi, Iaşi, Bacău, Neamţ, Hunedoara, Dâmboviţa şi Sălaj.

Liderii sindicali au anunţat că se strâng semnături de la toţi protestatarii, pentru stoparea liberalizării preţurilor la gaze şi energie, listele urmând să fie depuse la guvern.

Sindicaliştii afişează pancarte cu mesaje printre care "Austeritatea distruge economia românească", "USL, ce mai e? Sărăcie lucie", "Suntem săraci şi disperaţi" şi "Noi suntem România".

La manifestaţia numită de organizatori "protest de priveghi" a fost adus şi un sicriu de copil, pe care a fost scris textul "Truda părinţilor". Lângă sicriu se află un sindicalist îmbrăcat într-un personaj simbolizând Moartea, cu pelerină pe care scrie "FMI", glugă, coasă şi mască sub formă de cap de mort.

Pe scena amenajată pentru discursurile liderilor sindicali au fost aduse şi butoaie, în care sindicaliştii au început să bată încă de începutul protestului, în jurul orei 10.00.

La 10.45, protestatarii au fost anunţaţi de liderii lor că o delegaţie a protestarilor va fi primită în sediul Guvernului, la discuţii cu premierul Victor Ponta.

Câteva minute mai târziu, în piaţă s-a făcut un nou anunţ, potrivit căruia reprezentanţii sindicaliştilor ar urma să discute cu ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană.

La ora 11.00, o delegaţie a protestatarilor a intrat în Guvern.

Protestul este organizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie, Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor METAROM, Federaţia Naţională Sindicală Solidaritatea-Metal şi Federaţia Generală a Sindicatelor Familia. Organizatorii anunţaseră marţi că la protest sunt aşteptaţi 2.000 de membri ai celor patru federaţii din industrie.

[dcp100168]

Protestul sindical de la Guvern s-a încheiat

Protestul sindical de la Guvern s-a încheiat în jurul orei 12.30, liderii protestatarilor anunţând că, în urma discuţiilor cu miniştrii Constantin Niţă şi Doina Pană, vor avea o nouă întâlnire cu reprezentanţi ai Executivului, peste o săptămână, pentru a căuta "soluţii pentru industrie".

La întâlnirea de peste o săptămână vor participa şi reprezentanţi ai patronatelor, au mai spus liderii sindicali, după discuţiile purtate miercuri cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană, şi un consilier al premierului Victor Ponta.

Aproape o mie de sindicalişti au protestat miercuri în Piaţa Victoriei din Bucureşti, la Guvern, cerând stoparea calendarului de creştere a preţurilor la gazele naturale şi energia electrică, participanţii aducând la miting un sicriu de copil şi un personaj simbolizând "moartea economiei româneşti"

La protest au venit sindicalişti din mai multe judeţe, printre care Galaţi, Iaşi, Bacău, Neamţ, Hunedoara, Dâmboviţa şi Sălaj.

[dcp100168]

Ionel Borş (ArcelorMittal): Preţul gazului în România va fi dictat, din 2014, în totalitate de Gazprom, ca efect al liberalizării

Preţul gazului în România va fi dictat, din 2014, în totalitate de Gazprom, ca efect al liberalizării preţurilor la gaze, a declarat, joi, într-o dezbatere, Ionel Borş - country manager al ArcelorMittal Galaţi.
"Ordonanţa de liberalizare (a preţului la gaze - n.r.) nu a ţinut cont de un lucru esenţial: România are două surse de interconectare a gazelor: 70% avem producţie proprie, iar 30% depindem de import. Cam 32-33 de MW noi importăm, din 104-105 consum total în România. Ce se întâmplă după 2014 cu gazul din România? Preţul va fi dictat totalmente de Gazprom, iar România importă doar 2% din totalul importat de Europa, deci o cantitate foarte mică, şi devine neinteresant pentru Gazprom să dea vreo facilitate. La asta se adaugă situaţiile politice de la noi. După 2014 vom depinde totalmente de Gazprom'', a reiterat Ionel Borş.
Acesta a atras atenţia asupra faptului că România nu a făcut nimic pentru a avea o sursă alternativă de gaze în condiţiile în care Nabucco, gazele de şist sau gazele din Marea Neagră sunt "o fata morgana", ele putând fi accesate abia în jurul anilor 2020 - 2025.
Borş a subliniat că România trebuie să găsească o alternativă la Gazprom, pentru că este "mai periculos ce se va întâmpla după 2014" iar problema liberalizării preţului la gaze va putea fi rezolvată numai dacă se va lucra în echipă Guvern - patronate.
"Altfel, vom da vina unul pe celălalt. Ni s-a impus cumva toată treaba asta şi trebuie să o rezolvăm cumva. Noi am mers cu două scheme, care au fost verificate de avocaţi şi sunt în armonie cu legislaţia şi au fost luate, cât de cât, în consideraţie, iar unul dintre argumente a fost acesta, că din 2014 vom depinde în totalitate de Gazprom. În aceste condiţii, ni s-a mai cerut să facem un benchmark cu ţările vecine - Bulgaria, Ungaria, era firesc să ne mai ceară ceva, dar în două săptămâni vom merge din nou. O să prezentăm un raport şi la Guvern. Ştiu sigur că domnul Niţă şi, în general, Guvernul ar vrea să rezolve această problemă cumva", a spus directorul de la combinatul gălăţean.
Borş a explicat că, deşi toate ţările UE au liberalizat preţurile, fiecare stat şi-a păstrat avantajul de competitivitate, cumva.
"Franţa are peste 90% producţie de energie la stat. Ei produc energie nucleară. Şi ei au fost obligaţi să liberalizeze. Au liberalizat, dar au creat pentru industrie, pentru marii consumatori şi au ţinut cumva 85% - 90% din necesarul de energie la un preţ stabilit pentru toţi marii consumatori. Au lăsat 10% să se plimbe pe piaţă şi, aici, Europa nu a avut ce spune. Germania şi-a păstrat avantajul ei de ţară, ca şi Grecia. Noi, România, avem ceva resurse naturale. Trebuie să ne menţinem un avantaj şi acesta trebuie făcut în armonie cu legislaţia europeană. România nu are niciun avantaj - aici trebuie să lucrăm", a arătat Borş.
Propunerile cu care industria românească a mers la Bruxelles constau, în mare, fie într-o liberalizare mai lină, care să meargă la fel cu cea pentru populaţie până în 2018 sau chiar 2020, fie - un al doilea scenariu - să se păstreze avantajul competitivităţii.
"Să se creeze un mecanism pe care noi l-a propus ca un fel de copy-paste după ce se întâmplă în Franţa, în Germania, şi unde DG Competition nu a avut niciun motiv să le refuze şi le-au acceptat. Avem posibilitatea să venim cu avocaţi internaţionali şi să găsim o schemă în sprijin care să fie în consonanţă cu legislaţia europeană şi să salvăm ce este de salvat", a conchis Ionel Borş.
Potrivit calendarului de liberalizare, în ceea ce priveşte preţul pentru gaze naturale pentru consumatorii casnici prima majorare va fi realizată la 1 iulie 2013, când preţul reglementat va creşte cu 8%, iar cea de-a doua la 1 octombrie când acesta va urca cu două procente.

agerpres.ro

[dcp100168]

Liberalizarea preţului gazelor pentru industrie a fost prelungită cu un an, până la 31 decembrie 2015

Piaţa gazelor pentru clienţii noncasnici va fi liberalizată până la 31 decembrie 2015, măsura fiind agreată de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, a declarat, miercuri, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

"Măsura este în acord cu Legea 123 (Legea 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale - n.r.), care prevede că liberalizarea pentru noncasnici se va face până în 2014, cu posibilitate de prelungire dacă există diferenţe semnificative între preţul gazelor de import şi cele de producţie internă. Aceasta pentru a nu avea salturi nesustenabile de preţ la finalul perioadei. S-a pus problema: dacă la 1 octombrie 2014 se constată că diferenţa este prea mare? Aşa că am căzut de acord să continuăm să mergem pe tabelele existente, dar să precizăm că liberalizarea poate fi făcută până la 31 decembrie 2015", a afirmat Havrileţ.
Potrivit acestuia, o decizie finală privind extinderea în 2015 a termenelor de liberalizare a pieţei se va lua în cursul anului 2014, în funcţie de preţurile care vor fi la acea vreme pe pieţele internaţionale.
"În prezent, preţul de import este în jur de 390 de dolari pe mia de metri cubi, iar cel al gazelor de producţie internă este de 196 de dolari pe mia de metri cubi, deci diferenţa este de la simplu la dublu", a adăugat preşedintele ANRE.
El a mai spus că, pentru clienţii casnici, termenele din calendarul privind liberalizarea pieţei gazelor nu s-au modificat, astfel că piaţa va fi complet liberalizată la finele anului 2018.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

ArcelorMittal Galaţi cere ca liberalizarea preţului la gaze să se facă treptat până în 2018 şi pentru industrie

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, şi secretarul de stat din Ministerul Economiei, Adrian Ciocănea, au avut marţi, 3 septembrie 2013, o nouă întâlnire în vederea elaborării şi implementării 'Planului de acţiuni pentru industria siderurgică din România', după ce la sfârşitul lunii august s-a desfăşurat prima reuniune a Grupului de lucru interinstituţional pe această temă, precum şi o întâlnire cu reprezentanţii principalelor companii de profil şi asociaţii patronale ale siderurgiştilor.
La întâlnirea de marţi au fost prezenţi Ionel Borş, Country Manager ArcelorMittal Galaţi, Petru Ianc, directorul general al Societăţii Române de Metalurgie, Cristian Stănescu, Manager Inspecţia Calităţii ALRO Slatina şi Mircea Bundur, director executiv Uniunea Producătorilor de Oţel din România (UniRomSider).
Reprezentanţii industriei oţelului au prezentat oficialilor Ministerului Economiei principalele probleme cu care se confruntă sectorul siderurgic, precum şi unele propuneri în vederea elaborării 'Planului de acţiuni pentru industria siderurgică din România'. Potrivit lui Ionel Borş, Country Manager ArcelorMittal Galaţi, preţul energiei electrice la poarta fabricii, în speţă Combinatul ArcelorMittal, este unul necompetitiv şi mult mai mare comparativ cu preţurile practicate în celelalte ţări ale UE. De altfel, costurile referitoare la taxa pentru certificatele verzi, taxa de cogenerare energie electrică şi emisiile de CO2 au fost principalele probleme puse în discuţie de către cei patru reprezentanţi ai Industriei siderurgice. Aceştia au propus realizarea unui studiu de impact asupra industriei prelucrătoare în privinţa liberalizării preţului la gazele naturale, solicitând ca liberalizarea să se facă treptat până în 2018 şi pentru marii consumatori, nu numai pentru populaţie, astfel încât preţul la gaz metan să nu crească cu mai mult de 3% în fiecare an.
În plus, Ionel Borş, Country Manager ArcelorMittal Galaţi, a cerut să se înfiinţeze un fond de coeziune pentru industrie şi să fie eliminate taxele la tranzacţionarea de fier vechi în interiorul ţării.

agerpres.ro

[dcp100168]

România trebuie să îşi refacă politicile de energie electrică şi de

gaze naturale sau se va confrunta cu dezindustrializarea

 

 

Scrisoare deschisă

 

către:

• Dl. Traian Băsescu, Preşedintele României,

• Dl. Victor Ponta, Prim-ministru al Guvernului României,

• Dl. Crin Antonescu, Presedinte al Senatului,

• Dl. Valeriu Zgonea, Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

• Onorabili membri ai Parlamentului României,

• Ministrul Economiei

• dl. Constantin Niţă, Ministru Delegat pentru Energie,

• Dl. Niculae Havrileţ, Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE),

• Dna Andrea Schaechter, Şef Misiune Fondul Monetar Internaţional pentru România

• Dna Angela Filote, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România

 

 

Stimate doamne, stimaţi domni,

 

Vă adresăm această scrisoare din partea membrilor Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC), a Confederaţiei Patronale din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România (Conpirom), a altor federaţii patronale, a Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel ALFA şi a federaţiilor membre din industria metalurgică, chimie şi petrochimie, organizaţii care reprezintă peste 500.000 de angajaţi şi 3.500 de companii din România.

Vă supunem atenţiei această scrisoare deschisă, ca ultimă soluţie în încercarea noastră de a insista ca autorităţile competente să găsească, urgent, soluţii corecte pentru marile companii industriale din România.

Dacă România nu va implementa rapid măsuri substanţiale pentru rezolvarea situaţiei din domeniile de energie electrică şi de gaze naturale, riscul relocării se transformă în realitate, în scurt timp. Povara costurilor uriaşe şi artificiale care ameninţă industriile producătoare are, de asemenea, consecinţe potenţial ireparabile asupra economiei naţionale.

În ciuda aşa-zisei strategii publice de axare pe industria naţională, ca motor al creşterii economice, ne aflăm, acum, într-o situaţie disperată. Distorsiunile provenite de la politicile privind electricitatea şi gazul natural, care au continuat în ultimul an, au avut un impact negativ semnificativ asupra competitivităţii industriilor energo-intensive din România şi, în cele din urmă, asupra sustenabilităţii şi a viitorului acestor industrii.

Creşterea artificială a preţului la gazul natural, ca rezultat al aşa-zisei liberalizări a pieţei duce la costuri de operare pentru companiile industriale din România la niveluri incomparabile cu ale oricăruia dintre competitorii noştri.

Vă atragem, respectuos, atenţia că liberalizarea pieţei gazelor naturale este exclusiv un proiect teoretic, deoarece îi lipseşte prima cerinţă pentru o asemenea piaţă: posibilitatea reală de a alege furnizorul.

În realitate, acest proiect nu face decât să alinieze preţul gazului din producţia internă la cel de import, fără să ofere consumatorilor posibilitatea alegerii furnizorului. În schimb, conduce la o creştere de circa 160% a preţului gazului din producţia internă, ceea ce înseamnă o majorare a facturii de peste 70%, în mai puţin de doi ani. Nicio companie nu poate suporta o asemenea scumpire.

În prezent, nu avem altă soluţie decât să cumpărăm gazul de la un singur furnizor principal pentru Europa de Est, dat fiind faptul că nu a fost creată o infrastructură pentru a putea alege. Consecinţa este că vom fi obligaţi să achităm un preţ mult mai mare la gaz decât cel plătit de competitorii noştri din regiunea Mării Negre. În plus, preţul gazului de import este mai mare decât cel înregistrat pe principalele pieţe europene, transformând România dintr-o ţară competitivă, într-una care are cele mai mari costuri.

Avem nevoie de o perioadă de tranziţie – în conformitate cu reglementările Uniunii Europene – până la momentul la care sunt întrunite condiţiile pentru o piaţă liberă şi competitivă. O asemenea perioadă va putea fi folosită pentru dezvoltarea atât a unor surse alternative de gaze naturale, care să elimine dependenţa energetică, cât şi a unui cadru de reglementări operaţional.

Piaţa gazelor naturale, aşa cum este ea acum, nu numai că nu favorizează competiţia, dar ne pune într-o situaţie critică.

În plus, procesul subvenţionării energiei regenerabile, care a crescut exploziv într-o perioadă scurtă de timp, nu este implementat şi administrat într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, făcând ca industria din România să devină tot mai puţin competitivă.

Presupunerea conform căreia energia verde ar duce la o scădere a preţurilor energiei s-a dovedit falsă, luând în considerare că preţul mediu de piaţă pentru un MWh este mai mare comparativ cu anul trecut, faţă de cel al competitorilor noştri, atât din Uniunea Europeană, cât şi din regiunea Mării Negre.

Consumatorii industriali au plătit, în 2013, cu 21% mai mult pentru fiecare MWh, comparativ cu 2010. În plus, companiile din România au un cost mediu al energiei electrice de 80 de dolari/MWh, în vreme ce competitorii lor plătesc aproximativ 50 de dolari/MWh în Germania, 60 de dolari/MWh în Franţa sau mai puţin de 40 de dolari/MWh în Statele Unite ale Americii.

În România, peste 30 de dolari/MWh din preţul energiei electrice reprezinţă exclusiv subvenţii, precum eco-taxele pentru energia regenerabilă şi pentru cogenerare, tarife de transport şi de infrastructură.

Consumatorii industriali nu ar trebui să plătească mai mult de o cotă parte corectă din costurile pentru tehnologii regenerabile. Deşi înţelegem beneficiile potenţiale pentru mediu ale unor surse ecologice de energie, solicităm autorităţilor să reanalizeze dezechilibrele generate de subvenţii. Industrii care au investit peste 10 miliarde de euro, direct în economia românească şi care angajează peste 500.000 de oameni sunt obligate să sprijine sectoare care creează cel mult 4.000 de locuri de muncă. Vrem să subliniem că un asemenea model va duce, într-o perioadă foarte scurtă de timp, la relocarea industriei către economii mai prietenoase, lăsând în urmă sute de mii de şomeri români şi ducând la pierderea atractivităţii ţării pentru investitori.

Normele europene stipulează, deja, posibilitatea ca statele membre să ofere exceptări de la plata eco-taxelor de 80-85%, ca parte a programului de reindustrializare a Europei. Consumatorii industriali de energie nu trebuie pedepsiţi pentru că vor să îşi dezvolte afacerile în România şi nu ar trebui să plătească mai mult decât este corect pentru energiile verzi sau pentru gaz.

România trebuie să se alinieze la actualele tendinţe din Uniunea Europeană şi din întreaga lume şi să se concentreze pe viitorul economiei pe termen lung, oferind industriilor locale un tratament corect, care să vină în sprijinul competitivităţii.

Alternativa este că, în următoarele câteva luni, ne vom confrunta cu o închidere masivă a unor sectoare de producţie şi cu reducerea generală a activităţii companiilor industriale.

În final, adăugăm faptul că şi pentru populaţie creşterea facturilor la energie (până în 2018) va fi mai mare decât creşterea veniturilor, astfel încât se va mări în mod apreciabil grupul consumatorilor vulnerabili şi, ca urmare, mărimea fondurilor de protecţie socială necesare. Bugetul de stat nu va putea asigura aceste fonduri suplimentare, la care se adaugă cele rezultate şi dintr-o creştere substanţială a numărului de şomeri.

 

Având în vedere cele expuse, vă solicităm să aplicaţi de urgenţă soluţii pentru salvarea companiilor industriale din România şi pentru o politică echilibrată şi corectă în domeniul energiei, atât pentru sectorul industrial, cât şi pentru populaţie.

 

• ABIEC - Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie,

• CONPIROM - Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România,

• METALURGIA - Federaţia patronală a ramurii metalurgie feroasă şi neferoasă şi produse refractare

• METACHIM - Federaţia patronală a producătorilor din chimie

• STICEF - Organizaţia patronală din industria sticlei şi ceramicii fine

• PATROMAT - Federaţia patronală din industria materialelor de construcţii din România

• Confederaţia Naţională Sindicala Cartel ALFA,

• Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor METAROM

• Federaţia Sindicatelor din Metalurgia Neferoasa

• Federaţia Solidaritatea Metal

• Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie

• Federaţia Generală a Sindicatelor, „Familia”

[dcp100168]

ArcelorMittal: Preţul gazelor în România va fi mai mare decât cel din UE după liberalizare
Preţul gazelor pe piaţa din România va fi aliniat la cel de import la finele perioadei de liberalizare, însă preţul la care România importă gaze este mai mare decât cel de pe pieţele europene, a declarat, miercuri, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, prezent la o conferinţă de profil.
'Piaţa din România nu este pregătită pentru liberalizare. Preţul de import este mai mare decât cel de pe pieţele europene, întrucât există doar o singură sursă de import. Or, la noi, preţul va fi aliniat la cel de import', a spus Ribo.
Potrivit acestuia, alte pieţe europene şi-au dezvoltat surse alternative de import înainte de a liberaliza piaţa gazelor.
'Doi ani pentru liberalizarea pieţei pentru consumatorii industriali este prea puţin. Pentru casnici s-a dat o perioadă de dereglementare de şase ani', a completat el.
Întrebat dacă, în opinia sa, ar fi fost cazul ca şi industria să primească tot o perioadă de şase ani pentru dereglementare, Ribo a răspuns afirmativ.
'Aceste preţuri la energie şi gaze duc la scăderea competitivităţii. Chiar şi cu investiţiile de eficientizare energetică, impactul nu poate fi anulat. Soluţii există şi sunt implementate legal în majoritatea ţărilor din UE şi trebuie să se aplice tuturor componentelor costului cu energia. Pentru asta este nevoie de sprijinul autorităţilor acum. Mâine va fi prea târziu', a mai spus oficialul ArcelorMittal.
Piaţa gazelor din România nu este pregătită pentru dereglementarea segmentului de consumatori industriali în această vară, întrucât nu există o bursă a gazelor şi nici mecanisme de piaţă pentru formarea preţului, a declarat, marţi, Eric Stab, directorul general al GDF Suez Energy România, fostul Distrigaz Sud. ''Pentru consumatorii casnici, creşterile de preţ din acest an vor fi modeste, însă suntem îngrijoraţi pe segmentul consumatorilor industriali, unde autorităţile vor să finalizeze liberalizarea cu şase luni mai devreme decât calendarul agreat cu FMI. Adică, la 30 iunie 2014, faţă de 31 decembrie 2014'', a arătat Stab.
Potrivit lui Eric Stab, acest lucru va afecta circa 170.000 de consumatori de gaze, care, de la 1 iulie, nu vor mai plăti preţuri reglementate, ci vor trebui să-şi cumpere gaze de pe piaţa concurenţială. ''Nu se ştie ce cantităţi de gaze vor fi disponibile pe piaţa concurenţială pentru ei la acea dată şi la ce preţ. Sunt îngrijorat, pentru că piaţa nu este încă gata pentru acest pas, nu avem o piaţă reală, nu avem o bursă şi nici mecanisme de realizare a echilibrului. Sunt îngrijorat de ceea ce se va întâmpla în ziua de după liberalizare'', a arătat oficialul GDF Suez.
Procesul de dereglementare a pieţei gazelor pentru consumatorii industriali va fi finalizat la mijlocul acestui an, mai devreme decât era estimat iniţial, a anunţat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de presă de la finalul vizitei la Bucureşti, la începutul lunii februarie.
''În privinţa dereglementării, România şi-a respectat angajamentele. Pentru energie electrică, piaţa a fost deja dereglementată pentru consumatorii noncasnici la 1 ianuarie, aşa cum era planificat. La gaze, dereglementarea va fi atinsă în iulie, mai devreme decât era estimat'', a spus Schaechter.
La gaze, calendarul iniţial prevedea liberalizarea pentru consumatorii industriali la 31 decembrie 2014, termen care se mută la 1 iulie 2014. Pentru casnici, preţurile vor fi complet liberalizate la 31 decembrie 2018.
capital.ro