Expediţie gălăţeană cu rulota prin Europa

[dcp100168]

Expediţie gălăţeană cu rulota prin Europa

* Susţinută de Discovery România, familia Ionescu a plecat deja în călătoria care va dura un an de zile

Într-o lume care mâncă fast-food şi trăişte contracronometru, familia Ionescu a ales să trăiască "Viaţa pe îndelete". Vreme de un an, Nicoleta - creatoare de vestimentaţie pentru copii, Bogdan - designer de interior şi scenograf, şi cei trei copii ai lor, Lilu (5 ani), Tesa (3 ani) şi Bebe (7 luni), vor străbate 18 ţări, 23.000 de kilometri, cu o rulotă şi o maşină (cu număr de Galaţi!). Cei cinci temerari, porniţi de sâmbătă în "Viaţa pe îndelete", au poposit deja în Braşov, Făgăraş şi Sibiu şi acum sunt la Timişoara… ori pe-aproape. Rulota le oferă tot confortul unui cămin, cu baie şi bucătărie, iar ei vor merge cel mult 300 de kilometri pe zi, dacă vor merge, pentru că vor fi locuri în care vor zăbovi. După cum ne-a mărturisit Bogdan Ionescu, tocmai din această cursă contracronometru în care s-a transformat viaţa s-a născut şi ideea proiectului lor. „Petrecem din ce în ce mai puţin timp alături de copii, ne bucurăm din ce în ce mai puţin de viaţă, de lucrurile cu adevărat valoroase, normale, uităm de tradiţii, uităm până şi ce suntem încercând să copiem «modele» de import. Suntem prinşi într-un sistem menit să uniformizeze, nu să dea frâu liber imaginaţiei, creativităţii, iar la acest aspect pe noi ne-a pierdut... norocul nostru. Viaţa pe îndelete înseamnă a nu da uitării toate aceste aspecte, a trăi şi mânca sănătos, a fi cât mai mult alături de copii, oferindu-le experienţe adevărate şi personalizate, nu de consum, a reveni la valori universal valabile, nu de context”.

„Nu plecăm într-o vacanţă!”

N-am rezistat să nu-i întrebăm cât este bugetul acestei călătorii. „Noi nu plecăm într-o vacanţă, noi vrem să trăim o alternativă la viaţa contracronometru de care vorbeam la început, cu toate aspectele ei. Plecăm cu ceva bănuţi strânşi pentru vreo 5-6 luni. În acest timp, căutăm şi dezvoltăm oportunităţi şi idei de afaceri. Avem deja câteva direcţii, hăinuţele Nicoletei, aplicaţiile educative dezvoltate de mine şi magazinul on-line aflat mai la început de drum. Nu vom neglija nici educaţia celor mici, dar făcută creativ, degajat şi vocaţional, nu «cu de-a sila». Una peste alta, vom munci ca să ne susţinem în acest an, nu va fi o simplă vacanţă”, ne-a răspuns capul familiei.
viata-libera.ro

 

[dcp100168]

O familie gălăţeană a străbătut 27.350 de kilometri cu rulota prin Europa

Acum un an de zile, exact pe vremea asta, familia Ionescu - Nicoleta, Bogdan şi cei trei copii ai lor, Lilu (5 ani), Tesa (3 ani) şi Bebe (7 luni) - îşi începea „Viaţa pe îndelete”: un tur al Europei, cu o rulotă trasă de o maşină cu număr de Galaţi. Susţinuţi de Discovery Romania, îşi propuneau atunci ca, vreme de un an, să străbată 18 ţări şi 23.000 de kilometri, perioadă în care să-şi crească pruncii oferindu-le experienţe adevărate şi personalizate, nu de consum, şi să promoveze România şi valorile româneşti. Rulota le oferea tot confortul unui cămin, cu baie şi bucătărie, iar ei plănuiau să meargă cel mult 300 de kilometri pe zi şi să zăbovească acolo unde îşi doreau pentru că nu era vorba de o vacanţă, ci de o alternativă la viaţa contra-cronometru - o viaţă trăită frumos, din plin şi pe îndelete!
S-au întors acasă după opt luni, 15 ţări şi 27.350 de kilometri parcurşi. Cei cinci temerari au început deja să le împărtăşească poveştile de călătorie, experienţele şi fotografiile adunate şi, cât de curând, vor poposi şi la Galaţi. Până atunci, însă, ne-au povestit nouă ce-au însemnat pentru ei opt luni de „Viaţă pe îndelete”.

Schimbarea

Prima noastră întrebare a fost cu ce i-a schimbat, ca familie, ca oameni, respectiv copii, aceasta perioadă de „Viaţă pe îndelete”. „Am văzut atâtea exemple de oameni care vor să scape de aşa-zisa civilizaţie, am văzut cum occidentalii redescoperă natura, naturalul, încep să-şi dea seama că direcţia în care se îndreaptă societatea lor nu este cea mai potrivită, că valorile morale ocupă locuri din ce în ce mai codaşe în ierarhia valorilor umane. Din păcate, societatea românească se îndreaptă vertiginos în această direcţie, scăpată de sub jugul neajunsurilor de pe vremuri şi nu mai vede, nu mai realizează că Occidentul jinduieşte după peisajele noastre sălbatice, după mâncarea sănătoasă de la ţară, după laptele nepasteurizat de vacă şi după o viaţă în care onoarea, buna înţelegere şi cinstea să reprezinte principala monedă de schimb.
Copiii au văzut toate feţele civilizaţiei, au fost şi prin oraşe spectaculoase şi pe la sate, am întâlnit tot felul de oameni, au aflat diferite poveşti de viaţă şi când îi auzi că exclamă cu bucurie: «Asta-i viaţa pe îndelete!», când văd marea, câmpul plin de flori sau munţii acoperiţi de brazi şi poveşti cu haiduci, şi nu la Disneyland, îţi dai seama de alegerea făcută”, ne-au mărturisit soţii Ionescu.
Cine este familia Ionescu
Bogdan Ionescu este designer de interior şi scenograf, iar soţia lui, Nicoleta, este cotată drept o inspirată creatoare de haine pentru copii. Deşi spune, cu modestie, că nu este designer - pentru că absolvit ASE-ul - ci doar o mamă care încearcă să-si dezvolte pasiunea, hainele pe care le poartă copiii ei, dar şi cele pe care le puteţi găsi în magazinul botezat cu numele primilor doi copii ai familiei Ionescu, „Lilutesa”, demonstrează altceva: că e mai talentată decât mulţi designeri cu patalama. Dacă vă întrebaţi cu ce bani au plecat la drum cei cinci membri ai familiei Ionescu, aflaţi că au făcut-o cu bănuţii strânşi pentru vreo 5-6 luni. Pe drum, au căutat să dezvolte oportunităţi şi idei de afaceri pentru a se susţine într-o "Viaţă pe îndelete".

viata-libera.ro

[dcp100168]

O familie gălăţeană a promovat România frumoasă în 15 ţări europene

Vreme de opt luni de zile, au străbătut, cu o rulotă trasă de un autoturism cu număr de Galaţi, 27.350 de kilometri, poposind în 15 ţări europene, şi s-au bucurat de fiecare secundă de „Viaţă pe îndelete”. Aşa s-ar rezuma experienţa unică de care a avut parte familia Ionescu, Nicoleta, Bogdan, şi cei trei copii ai lor Lilu, Tesa şi Bebe, susţinută de Discovery Romania. Aşa cum v-am promis, continuăm să vă prezentăm cele mai frumoase amintiri din tolba uriaşă cu care s-au întors cei cinci temerari.

De neuitat

Am fost curioşi să ne spună care au fost, pe rând, cea mai frumoasă, mai palpitantă, mai emoţionantă şi neplacută experienţă dintre cele trăite în cele opt luni. “Cea mai frumoasă trăire a fost să ni se spună de către o gazdă, o doamnă din Anglia, după numai trei zile petrecute împreună, că noi suntem familia ei din România. Cele mai palpitante momente erau cand Lilu reuşea să dispară de lângă noi şi-l găseam după cinci minute (cele mai lungi minute din lume) sau când bebe alerga spre stradă. Cele mai emoţionante momente au fost întâlnirea cu familia şi să vedem cum copiii noştri îşi iubesc bunicii. Cea mai neplăcută experienţă a fost să ajungem în parcare după o zi obositoare în Disneyland şi maşina să nu pornească, să rugăm cinci taximetrişti şi să nu vrea decât unul mai în vârstă să ne ajute să ne ducă în camping. La asta aş adăuga experienţa de la Ljublijana când, într-un camping gol, cineva, nu se ştie cine, ne-a furat laptopul din maşină. Am avut noroc că am salvat fotografiile pe un hard extern, dar tot am pierdut ceva, Portugalia. Dar ăsta e un motiv în plus să mergem să o revedem”, ne-au povestit soţii Ionescu.

Unde ar fi rămas?

Mulţi dintre cei care au aflat despre periplul lor prin Europa s-au întrebat de ce s-au mai întors. Noi am fost curioşi să aflăm unde s-ar stabili dacă şi-ar dori acest lucru. „În topul preferinţelor rămâne Franţa cu regiunea Provence, urmata de Regiunea Catalunia din Spania şi coasta Portugaliei. Oraşele nu mai contează prea mult, în cazul nostru satele, toate sunt frumoase, distanţele între ele sunt mici, iar de văzut şi făcut lucruri găseşti peste tot. Totuşi unele ne-au rămas la suflet, L’isle sur la Sorgue şi Baux de Provence din Franţa”, ne-au răspuns soţii Ionescu. Argumentele alegerilor lor sunt simple: din punct de vedere al reliefului seamănă cu România, iar atmosfera este foarte boemă, regiunile fiind cunoscute pentru numărul mare de artişti care locuiesc şi creează acolo.

Români din… Uruguay

Cum s-au simţit şi au fost priviţi ca români în atâtea ţări? Neaşteptat de bine, recunosc drumeţii, adăugând că n-au fost nevoiţi să explice diferenţa între “rom” şi “român”. „Am avut nenumărate prezentări ad-hoc despre România, prezentări în urma cărora mulţi dintre cei întâlniţi şi-au manifestat intenţia de a veni anul viitor în România. Am avut şi surprize haioase… eram într-un camping în Germania, lângă Koln şi domnişoara de la recepţie îmi cerea data naşterii, naţionalitatea şi apoi mi-a înmânat fişa la semnat, moment în care mă pufneşte rasul. Trecuse naţionalitatea – română, ţara de origine – Uruguay. Îi spun amuzat, dar şi uşor indignat că România e mult mai aproape şi, din cate ştiu, mai frumoasă decât Uruguayul, ar putea să vină mai uşor s-o viziteze. Domnişoara, vădit jenată, îşi cere scuze, încercând să dea vina pe calculator…”, povesteşte capul familiei.

„Dracula şi ţigani”

„Am fost întrebaţi prin Olanda dacă ne-a fost greu să obţinem viza pentru ţara lor iar în general majoritatea străinilor când îi întrebam ce ştiu despre România, răspundeau… «Dracula şi ţigani». Am muncit sincer, cu cei pe care i-am întâlnit, aproape 200 de oameni din cele 15 tari vizitate, să le prezentăm şi partea frumoasă a ţarii. Toţi ne întrebau apoi, la finalul prezentării – «Dar ce face guvernul vostru că noi nu aflăm şi partea asta?». Moment în care răspunsurile mă părăseau… Dar cum schimbarea stă în noi, nu în politicieni, noi ne-am făcut partea. Anul viitor vom avea în jur de 30 de noi prieteni care vor să ne viziteze. Contrar aşteptărilor, tot francezii au fost cei mai prietenoşi dintre toţi cei întâlniţi”, ne-a mărturisit familia Ionescu.

De Ziua Franţie: căderea Bastiliei şi a moţului

Părinţii, naşii şi mai ales bunicii celui mai mic membru al familiei Ionescu, Bebe, au toate motivele din lume să nu uite vreodată ziua în care I-au luat din moţ băieţelului. S-a întâmplat în Franţa, chiar de ziua Franţei. Dintre toate evenimentele de pe drum, a fost singurul moment plănuit oarecum de acasă: să se întâlnescă undeva la mijlocul traseului cu bunicii şi nanii copiilor pentru a sărbători primul an de viaţă al simpaticului lor “Dragon” (copilul este născut în anul chinezesc al Dragonului). Unde mai pui că se revedeau în formulă completă după patru luni de călătorie, în care fuseseră la sute de kilometri distanţă. “Am închiriat astfel o pensiune, undeva la ţară, în sudul Franţei, o fostă fermă renovată, o zonă superbă, linistită şi cu gazde extreme de primitoare. A fost gura noastră de «familie» şi Românie din această călătorie. O săptămâna de grătare, vişinată şi vin românesc, iar pentru noi doi un respiro, bunicii preluând ştafeta copiilor”, ne-au povestit soţii Ionescu.

Magneţi, stickere şi o sabie de Toledo

Orice deplasare peste graniţă presupune ca la întoarcere bagajele iniţiale să devină neîncăpătoare din cauza cumpărăturilor. Surprinzător sau nu, familia Ionescu n-a avut probleme de acest fel. „Nu am cumpărat decât magneţi şi stickere din oraşele prin care am trecut, bugetul şi spaţiul nepermiţându-ne să cumpărăm altceva. În plus, călătoria noastră a căpătat şi o latură anti-consumeristă după ce am văzut câtă risipă se face în lume. Se produce prea mult şi se aruncă şi mai mult. Cred că singurul lucru mai costisitor a fost o sabie pe care mi-am cumpărat-o din Toledo, o sabie la care visam de mic copil şi care a devenit şi un fel de simbol pentru noi, fiind o replică a săbiei purtată de Cristofor Columb în expediţia către descoperirea Lumii Noi”, ne-a mărturisit Bogdan Ionescu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O familie gălăţeană, într-o altfel de Odisee

Mulţi le-au spus în faţă că sunt nebuni… e drept, nişte nebuni frumoşi, care, într-o lume în care totul se desfăşoară pe repede-nainte, au ales să spună "Stop!" şi să trăiască pe îndelete. Au învăţat să călătorească fără prea mulţi bani şi pot certifica faptul că a avea trei copii mici nu te poate împiedica să vezi lumea. Au avut ocazia să locuiască la 27 de familii de naţionalităţi diferite, din care doar două aveau televizor în casă, dar toate aveau poveşti fascinante de spus. Oameni care, după ce i-au cunoscut, i-au primit în casele lor şi le-au lăsat cheile, rugându-i doar ca, la plecare, după ce încuie, să le lase în cutia poştală. O astfel de "Viaţă pe îndelete" au dus, vreme de opt luni şi cale de 27.350 de kilometri, Nicoleta şi Bogdan Ionescu, împreună cu cei trei copii, Lilu, Tesa şi Bebe Dragon.

Recomandări „turistice”

Pentru că au străbătut 15 ţări, i-am rugat să ne ofere ceva recomandări turistice. „Fiecare ţară are frumuseţile ei turistice consacrate, dar cum noi am căutat viaţa pe îndelete, pot recomanda din tot sufletul această abordare, care presupune călătoria doar pe la ţară, în locurile în care oamenii sunt mai prietenoşi, mai primitori, mai comunicativi, mai deschişi şi mai dornici de trăit pe îndelete. Nu cred că o să mai apelăm vreodată la serviciile unei agenţii de turism dornice să ne vândă “frumuseţi” nemaivăzute… decât de noi şi alte câteva milioane de turişti. Am plecat să căutăm frumosul în lucrurile simple, în natură, în oameni şi le-am găsit din plin. Să vă dau un exemplu… în Spania, Madridul, este foarte frumos, cu arhitectură diversă, bogată şi multa istorie, dar dacă ar fi să merg a doua oară şi ar fi să aleg între Madrid şi Tarifa, aş alege fără tăgadă Tarifa. De ce? Pai Tarifa e mult, mult mai pe îndelete … adică prefer să stau pe o plajă sălbatică pe malul oceanului, în timp ce soarele aprinde orizontul, privind Africa şi făcând planuri pentru o nouă călătorie, iar copii să alerge cât vor prin spuma valurilor, decât să hălăduim pe străzi aglomerate la vânătoare de obiective turistice prin oraş şi întrecându-ne în unghiuri de filmare cu jumătate din Asie.
Ne-am îndrăgostit de Franţa în general (am stat aici două luni) şi de Provence şi Valea Loirei în special. Istorie şi frumuseţi la fiecare pas. Mergând doar pe drumuri de ţară, nu ştiam unde să ne oprim mai întâi, unde să ne uităm mai întâi şi unde să stăm mai mult. Francezii ştiu să-şi păstreze tradiţiile, să conserve arhitectura veche, să investească în atmosfera de poveste pe care multe din satele lor o emană”, ne-au povestit soţii Ionescu.

Pe drum, tot pe drum

Într-o asemenea călătorie, ar fi fost imposibil să nu dea peste călători de carieră. „Am întâlnit, calatori în general iar în mod special, în Olanda am fost la întâlnirea anuala a globe-trotterilor olandezi, invitaţi de unul dintre ei. Am susţinut în cadrul unui concurs de prezentări de călătorie, în faţa a 90 de călători consacraţi, un material despre România şi călătoria noastră, material cu care am luat Premiul al II-lea. Globe-trotterii au fost principalii noştri fani, ne-au încurajat şi ne-au demonstrat prin experienţele lor că ceea ce am făcut noi nu este nici pe departe un lucru deplasat”, spun soţii Ionescu.
Bogdan a avut ocazia să cunoască un tânăr de vârsta lui din Slovacia care a vrut să meargă la 19 ani în India. Părinţii nu l-au oprit, doar că i-au spus că nu au suficienţi bani să-i dea de drum, astfel încât a plecat cu bicicleta. A ajuns după câteva luni, a stat acolo un an, şi apoi s-a întors budist, împăcat cu sine, şi s-a mutat împreună cu viitoarea sa soţie într-o fostă fermă din Munţii Tatra.
„Majoritatea celor la care am stat aveau peste trei copii şi prin exemplul lor am văzut că există viaţă «după copii». Oameni de 50-80 de ani care făceau mai mult sport ca noi, mergeau la yoga, la dansuri, aveau o grămadă de activităţi particulare, fără cine ştie ce venituri, oameni simpli sau din pătura medie a societăţii, dar diferenţa era făcută de mentalitate. Aici e marea diferenţă între noi şi ei, nu de avere”, spun soţii Ionescu.

După "Viaţa pe îndelete", ce mai urmează?

"Viaţa pe îndelete", evident! Soţii Ionescu vor să facă schimbări în viaţa lor, pentru că, dacă nu le-ar face, toată călătoria şi tot ce au învăţat pe drum au fost degeaba. „Vrem să ne mutăm mai spre munte, mai la ţară şi să începem împreună cu ceva prieteni care împărtăşesc din valorile noastre, să punem bazele unui «sat creativ», cu calităţi reale de bastion pro-ecologie şi anti-consumerism. Vrem să construim o alternativă viabilă atât ca educaţie cât şi ca mod de a trăi viaţa, pentru noi şi copiii noştri. Avem conceptul clar în minte, avem structura, modalităţile de dezvoltare, suntem în căutarea exactă a locaţiei: nou proiect "Viaţa pe îndelete 2"”, ne-au spus Nicoleta şi Bogdan.

De unde vin marile provocări

Pentru ei, fiecare zi din cele opt luni de călătorie a fost o provocare, pentru că era diferită de cea anterioară. Încet-încet, şi-au creat câteva rutine: trezitul de dimineaţă, pachetul de drum şi stabilirea traseului, în rest era freestyle şi a funcţionat de minune. Au (re)învăţat să-şi asculte simţurile, să se încarce cu energie pozitivă, să caute şi să păstreze un echilibru în tot ce fac. „Cea mai mare provocare a fost să ne armonizăm dorinţele, să ne armonizăm ca familie şi să ne găsim un nou drum în viaţă, un drum mai sănătos şi mai aproape de valorile care contează cu adevărat. Am reuşit în mare parte, am conştientizat unde greşim, ce avem de făcut, procesul continuă, dar în ansamblu îl considerăm un succes. Celelalte provocări, tehnice, logistice au fost nesemnificative, am trecut peste toate - inclusiv când am fost nevoiţi să tractăm rulota cu tractorul pentru că rămăsese înţepenită - pentru că ne-am dorit asta şi pentru că ştiam că putem să trecem peste”, spune familia Ionescu.
Viaţa pe îndelete ocoleşte autostrada

Viaţa pe îndelete a familiei Ionescu s-a desfăşurat pe la ţară. „Nu poţi să cunoşti o ţară dacă mergi pe autostradă”, a fost convingerea lor, aşa că au evitat pe cât au putut autostrada. Aşa se face că, dacă unii ajung din Bucureşti în Gibraltar într-o săptămână, lor le-a luat şase luni. Iar pentru vizitatul oraşelor mari nu şi-au alocat decât câte o după-amiază. Şi tot ca o consecinţă a călătoriei, şi-au propus să scoată o carte de poveşti pentru copii, eventual până la finele anului, şi să inspire mai mulţi decât cei 4.500 de prieteni de pe Facebook.

viata-libera.ro