21 de investiţii care vor schimba faţa Galaţiului

[dcp100168]

INTERVIU cu city-managerul Aurel Vlaicu: "Dacă nu facem ceva, Galaţiul ajunge ca Valea Jiului"

* Edilii promit că în următorii patru ani vor face 21 de superinvestiţii care vor schimba faţa oraşului * „Decât să fac cu un milion de euro şapte străzi proaste, mai bune fac o mie de metri buni!”

Strada Brăilei lărgită cu încă două benzi şi decorată cu fântâni arteziene în loc de palmieri, tunel pe sub Dunăre, Drum de Centură extins şi modernizat, o Faleză a Dunării modernizată înainte să plece cu totul în apele fluviului, un centru vechi al oraşului pus în valoare şi o stradă Domnească interzisă maşinilor, şi în sfârşit, apă, canalizare în „cartierele-cătun” Fileşti şi Barboşi. Vi se pare o poveste frumoasă? Acestea sunt cel mai importante obiective cuprinse în lista de investiţii propuse a se realiza în 2013-2016 şi în Strategia de dezvoltare a municipiului Galaţi care vor fi supusă aprobării Consiliului Local de mâine, împreună cu bugetul pe 2013. Amănunte despre ceea ce plănuiesc autorităţile să facă în Galaţi, dacă aleşii îşi vor da votul, aflaţi din interviul cu city-managerul oraşului, Aurel Vlaicu.
- De ce are nevoie Galaţiul de o listă de investiţii până în 2016?
- Proiectele nu se fac într-un an, într-o lună! Dacă vrem ceva de calitate, trebuie să le gândim de la doi-trei ani în sus. Când am intrat acum un an şi jumătate în Galaţi, pe lângă imaginea totală de oraş neadministrat, am văzut bălăriile revărsate peste tot şi m-am gândit la filmul „I Am Legend”. Cert, nu exista o viziune de dezvoltare, o strategie. Pică Sidex, ce face oraşul? Nu ştim! Pică Damenul, ce mai faci? Singura strategie este să creăm nişte zone în care agenţii economici să vină şi să investească. Dar cu ce să ajungă aici? Aeroport nu e, Galaţiul este ieşit de pe toate hărţile Companiei Naţionale de Autostrăzi, ocolit pe toate părţile. Subtraversarea Dunării pune oraşul pe hartă din punct de vedere al transportului. Lângă noi, Ucraina suferă pe ce înseamnă transport de mărfuri, iar Tulcea va face drum expres spre Constanţa. S-a făcut subtraversarea, încep să se mişte oamenii, turismul, agenţii economici şi cu un terminal de containere dublat se revigorează activitatea porturilor din zonă.
- Extinderea şi modernizarea Drumului de Centură, cuprinsă în listă, ar face legătura cu mult-promisul drum ocolitor al Galaţiului?
- În momentul de faţă, toate maşinile grele trec prin oraş, ceea ce nu există într-un oraş civilizat. Centura trebuie făcută pentru funcţionalitatea oraşului. Pe bucata de Centură pe care o avem, intrarea se face aproape în mijlocul oraşului, ca să nu mai spun că se gâtuie - sunt unii care şi-au făcut livezi şi grădini. O să vedem printr-un studiu dacă peste anumite porţiuni se pot face poduri şi estacade, acolo unde exproprierea costă mai mult. Galaţiul nu e chiar la ţară, e al şaselea oraş al ţării şi trebuie să ne recâştigăm locul! În mod normal, mi-aş dori ca subtraversarea să se facă aproape de Zona Liberă, Parcul Industrial, sunt aproape de Ucraina şi în apropiere vine drumul naţional. Aş vrea să construiesc centura oraşului care să vină între oraş şi Brateş, sus în Traian Nord, fără a intra în oraş, şi de acolo să mă leg în drumul ocolitor. Şi dacă se va face vreodată zona Galaţi-Brăila, tot aici trebuie să se lege drumul expres.
- Ce planuri există pentru Faleza Dunării?
- Falezei eu nu-i găsesc altă utilitate decât turistică, dar ea acum se comportă ca o centură. Faleza, într-un viitor foarte apropiat, vrem s-o transform într-o zonă eminamente de distracţie, plimbare, iar benzile să rămână pentru trafic uşor, cu limitatoare de viteză şi treceri de pietoni. Dacă îmi permite taluzul, vreau să lărgim pietonala de sus şi de jos. Pentru asta, însă, trebuie să lărgesc strada Brăilei. Am scuar generos şi indiferent cât pun panseluţe, palmieri, tot va arăta urât. Braşovul şi-a limitat scuarul de pe bulevardele principale la 80 cm şi restul a eliberat pentru carosabil. Pe sub scuarul Brăilei trece magistrala CET şi trebuie protejată, dar cât ne permit normativele vom face scuarul şi câştigăm cel puţin două benzi. După ce rezolvăm Brăilei, putem lucra pe Faleză, altfel tot traficul s-ar sufoca.
- Se tot vorbeşte despre transformarea arterei Domnească în zonă pietonală. Are legătură cu reabilitarea ansamblului Gării-Cuza-Egalităţii-Enescu, prinsă în lista de obiective?
- Avem o groază de case în patrimoniul Primăriei de care chiriaşii îşi bat joc. Construind două cartiere de locuinţe sociale în sistem modular, unde să-i mutăm, deblocăm centrul vechi, şi putem da clădirile în concesiune pentru 49 de ani, către firme, care, după modelul „Carul cu Bere”, să investească după cum spune Primăria: să facă restaurant, minihotel, ceva care să aducă viaţă în oraş. Şi toată zona Gării - Cuza - Egalităţii - Domnească - Bolintineanu poate fi unită prin P-uri cu Faleza, devenind zonă de loisir, exact ceea ce-i trebuie gălăţeanului! Dar pentru a face Domnească pietonală, trebuie modernizate Ana Ipătescu, Cuza şi Mihai Bravu. Acestea sunt proiecte multianuale, banii se duc la mediul de afaceri şi ne vin înapoi prin taxe, impozite, locuri de muncă. Toate acestea sunt susţinute în buget, iar Ministerul Finanţelor ne-a dat acceptul pentru o linie de emisiune de obligaţiuni.
- Conform termenelor trecute în lista de obiective, din 2015 Galaţiul se va transforma în şantier. Şi totuşi anul acesta ce se va executa?
- Anul acesta va începe partea de amenajare urbană - fântânile de pe scuarul Brăilei. În reparaţie va intra Basarabiei, porţiunea care n-a fost cuprinsă în fonduri europene, de la Coşbuc în jos, terminăm Ana Ipătescu şi să vedem pe Mihai Bravu ce facem. Vrem să intervenim pe trotuarele de pe Coşbuc unde e bătaie de joc! Dacă finalizăm Oţelarilor - Stadionului - Asachi, vrem să intrăm pe Anghel Saligny şi mai departe pe Tecuci şi 1 Decembrie pentru că arată jalnic traseul acela de tramvai. Ordinul dat a fost din bordură în bordură. Decât să fac cu un milion de euro şapte străzi proaste, mai bine fac o mie de metri buni! Apă şi canalizare, inclusiv iluminat public în Fileşti şi Barboşi intră în execuţie anul acesta, pentru că avem studiile şi banii pregătiţi.
Amenajarea Falezei, Centura şi Brăilei sunt bugetate la nivel de proiect, de studiu de fezabilitate. Vreau să înlocuiesc toate pavajele pietonale de pe Brăilei pentru că sunt distruse. Au înrăutăţit situaţia şi comercianţii cu chioşcuri, dar vina nu e a lor, ci a Primăriei. Nu vreau să-i desfiinţez, ne gândim la construirea unor galerii comerciale, fiind trecut în buget un studiu de fezabilitate.
- Nu vi se pare, totuşi, prea îndrăzneaţă lista obiectivelor? Şi ce garanţie avem că, dacă aleşii îşi vor da votul pe această listă, investiţiile se vor şi realiza?
- Este îndrăzneaţă lista, dar eu am următoarea teorie: dacă în următorii trei ani nu se face nimic în Galaţi, nu se pune o mică piatră, că asta nu se fac de pe o zi pe alta, în trei ani Galaţiul va ajunge ca Valea Jiului, pentru că tinerii pleacă.
Prin Ordonanţă de Guvern, dacă autorităţile dau drumul la un proiect şi nu duc mai departe lucrarea li se impută. Deci n-o să rămână doar la stadiul de proiect!

Parteneriate public-private pentru stadion-mall şi Plaja Dunărea

Pe lista celor mai importante obiective de investiţii pentru 2013-2016, pe care ne-a pus-o la dispoziţie city-managerul Aurel Vlaicu sunt cuprinse: subtraversarea Dunării, stadion-mall, modernizarea plajei Dunărea şi a Lacului Vânători, extinderea şi modernizarea Drumului de Centură, reabilitarea a 40 de unităţi de învăţământ, undă verde pe arterele principale, modernizarea Falezei, parcări supraetajate, modernizarea străzilor Tecuci, Democraţiei şi 1 Decembrie, transformarea Patinoarului în Sală Polivalentă, apă şi canalizare în Barboşi şi Fileşti, locuinţe sociale în Micro 17, consolidarea pavilioanelor 1 şi 2 ale Spitalului de Psihiatrie, drumul prin incinta fostei unităţii militare din Micro 21 şi reabilitarea centrului vechi al Galaţiului, dar şi alte obiective.
Potrivit lui Aurel Vlaicu, un stadion mall s-ar putea ridica, prin parteneriat public-privat fie pe actualul amplasament al stadionului "Dunărea", fie în zona Galaţi-Brăila, dacă tot s-au „dezgheţat” relaţiile cu vecinii. Pe acelaşi sistem, al parteneriatului, Plaja Dunărea şi Lacul Vânători ar urma să fie date în concesiune pe 49 de ani unui investitor dispus să le modernizeze cu sute de mii de euro şi să le administreze.

viata-libera.ro

[gelu]

Povesti la gura sobei.....

Am citit, cu rabdare, articolul si realizez ca toti astia care ne conduc au o singura vocatie: aceea de a cheltui banii. Nicio vorba de ceva care sa stimulreze economia locala pentru cresterea gradului de ocupare a populatiei. NIMIC!

Se pleaca de la o realitate evidenta (Valea Jiului s-a mutat in Galati) si apoi se trece la povesti: fantani arteziene, stadioane etc. Nu zic ca nu sunt bune si astea, Doamne fereste, dar macar odata sa vad un cap limpede care sa zica: fratilor e groasa hai sa facem si noi un parc industrial ceva, poate mai vine cate unul care sa angajeze vreun galatean. NICIODATA. Ieri il auzeam pe Ponta ca vin doi mari investitori in tara (se pare ca si un constructor de masini neamt). Oare vreun oficial local a ciulit urechile si sa zica apoi: il vrem in Galati, avem traditie metalurgica, avem oameni calificati sau calificam in Universitatea locala. Iarasi nimic! NULITATI!

Si acum nu mi-e clar: daca pe Dunarea se face noul stadion acesta o sa fie multifunctional adica va tine si loc de mall, sau s-a hotarat mutarea stadionului in judet, pe la Toflea pe undeva?

[dcp100168]

Primăria Galaţi îşi face strategie de dezvoltare pentru perioada 2014-2020

Primăria derulează în prezent procedurile pentru selectarea unei firme care să acorde asistenţa tehnică pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a Galaţiului în următorii şapte ani. Pentru achiziţia „Serviciilor de asistenţă tehnică pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Galaţi 2014-2020” a fost alocată suma de 322.000 lei, fără TVA. La acest moment, procedura de achiziţie este în stadiul evaluării ofertelor. Potrivit prevederilor caietului de sarcini, în termen de cinci luni de la semnarea contractului va trebui elaborată strategia, specialiştii urmând să ofere consultanţă funcţionarilor primăriei pentru o altă perioadă de şase luni. După cum stau lucrurile, anul 2014 va fi anul elaborării strategiei, aşa că perioada de implementare se reduce din start la intervalul 2015 – 2020. Dacă mai scădem şi perioadele în care vor fi elaborate proiectele şi vor fi întocmite documentaţiile pentru accesarea fondurilor europene, perioada de implementare a proiectelor aferente strategiei ar putea începe chiar în 2016 sau 2017.

E bine şi mai târziu decât niciodată. Oricum, cu excepţia proiectelor finanţate prin ISPA şi Regio, care au rezolvat măcar parţial problemele oraşului, până acum primăria nu a avut proiecte importante. În trecut au fost implementate proiecte precum „Revitalizarea zonelor industriale din Sud-Estul Europei”, „Crearea structurilor eficiente pentru accesarea fondurilor europene” sau „Structuri şi metodologii pentru promovarea dezvoltării economiei locale”, dar nu au avut nici un efect asupra economiei locale. În prezent, la Primăria Galaţi este implementat proiectul „Îmbunătăţirea dialogului social pentru funcţionarii publici”. Au fost accesate fonduri europene dar utilitatea acestor proiecte s-a pierdut în „bla-bla”-ul din titluri. Problema este că funcţionarii primăriei au recurs la acelaşi „bla-bla” şi când au elaborat caietul de sarcini pentru elaborarea strategiei şi de aici riscul este evident: dacă s-a cerut „bla-bla” prin caietul de sarcini, o strategie „bla-bla” o să ne ofere şi firma.

Spre exemplu, în fundamentarea achiziţiei serviciilor de asistenţă tehnică se spune că „Strategia de Dezvoltare Locală va fi elaborată în contextul deschiderii regiunii către Dunăre şi Marea Neagră şi va fi corelată cu priorităţile de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020”, această formulare fiind însoţită de o listă cu obiective copiate din actele constitutive standard ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, de la „dezvoltare urbană durabilă integrată” şi „dezvoltarea reţelei de transport regional” la „dezvoltarea turismului regional” şi „îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor”.

În echipa care va elabora strategia vor fi incluşi şi funcţionari ai municipalităţii, numiţi prin decizia primarului Marius Stan.

La final va fi elaborat un plan de acţiune, în baza căruia „se vor pregăti 15 proiecte majore de investiţii, care să transpună în practică obiectivele strategiei, cu efect direct asupra dezvoltării comunităţii urbane şi a mediului economic, precum şi la nivel regional”. Pentru fiecare din cele 15 proiecte vor fi întocmite fişe de proiect, care să conţină datele tehnice, economico-financiare şi caietele de sarcini pentru realizarea documentaţiei tehnice a proiectelor.

Din cele 15 proiecte au şi fost identificate câteva, care au fost şi sugerate prin caietul de sarcini. Este vorba de proiecte de care se vorbeşte de mulţi ani, cum ar fi centura pentru tranzitul autovehicolelor de mare tonaj, care este o promisiune electorală din 2004. Noutatea din lista de proiecte prioritare este proiectul celebrului tunel pe sub Dunăre, care tinde să devină ruleta rusească la care Marius Stan va miza obţinerea (sau nu) al unui al doilea mandat de primar.

Ceea ce este descurajant este că funcţionarii primăriei nu au reuşit să pună pe hârtie 15 teme de proiecte, vechi sau noi, blocându-se la şapte priorităţi pentru oraş. Iată şi care sunt cele 7 proiecte prioritare:

• Legătura municipiului Galaţi cu principalele coridoare de transport prin subtraversarea Dunării

• Eliminarea traficului greu de tranzit prin municipiu prin modernizarea şoselei  de centură

• Crearea unei zone portuare multimodale, conectată la calea ferată normală şi largă (tip fosta URSS)

• Consolidarea amenajarea şi dotarea Falezei Dunării cu material dendrologic şi mobilier urban

• Crearea unui parc logistic de nivel regional

• Amenajarea lacului Brateş în scop recreaţional, sportiv şi hidrologic

• Modernizarea şi reabilitarea urbanistică a centrului istoric în scop cultural, turistic şi de divertisment

Viziunea este greşită, dacă este nevoie de o strategie, de finanţări europene, pentru ca municipalitatea să reabiliteze ce a mai rămas din centrul istoric la Galaţiului şi să instaleze „mobilier urban” (adică bănci) pe faleză.

Este evidentă lipsa de pragmatism a funcţionarilor primăriei. Spre exemplu, dezvoltarea turismului, declarată de primarul Marius Stan din octombrie 2012 ca fiind prima prioritate a dezvoltării economiei locale, este anexată proiectului de consolidare a taluzului falezei şi dotării zonei falezei cu arbuşti şi bănci. Practic, strategia nu va schimba cu nimic „portofoliul” atracţiilor turistice ale Galaţiului, care în viziunile  funcţionarilor primăriei sunt aceleaşi de acum zece ani: turiştii ar trebui să vină la Galaţi ca să viziteze faleza. Bineînţeles că putea fi trecut pe lista celor 15 proiecte şi unul în care să fie prevăzută punerea în valoare a celor trei situri arheologice cu vestigii romane, dar nu e obligatoriu ca tuturor funcţionarilor să le placă istoria, chiar dacă aici este vorba de respectarea istoriei oraşului.

Trebuie să remarcăm şi cele două formulări confuze, referitoare la „crearea unui parc logistic la nivel regional” şi amenajarea lacului Brateş în scop „recreaţional, sportiv şi hidrologic”, dar, cum nici această strategie nu va folosi la nimic, probabil că cel mai bine este să le trecem cu vederea.

presagalati.ro

[riaji]

"Asistenţa tehnică pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a Galaţiului"? Adica.. noi ii alegem pe unii, care ii aleg pe altii care sa le spuna celor dintai cum sa-si faca treaba, nu? Si, evident, nu pe bani putini. Pai atunci pentru ce dracu mai are primaria economisti, ingineri, statisticieni, arhitecti, etc?

[dcp100168]

Patru noi proiecte de investiţii importante pentru dezvoltarea oraşului

Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, a obţinut astăzi aprobarea Consiliului Tehnico-Economic (CTE) pentru demararea a patru noi proiecte de investiţii importante pentru dezvoltarea oraşului. Proiectele vor fi supuse votului Consiliului Local, finanţarea lor urmând să se facă prin atragerea de fonduri europene. ”Sunt proiecte vitale pentru dezvoltarea şi modernizarea Galaţiului. Sunt prioritare şi vrem să le facem cu bani europeni. Comunitatea europeană pune la bătaie fonduri consistente în noul exerciţiu bugetar pentru modernizarea infrastructurii rutiere, de transport urban, sociale şi pentru restaurarea şi conservarea bunurilor de patrimoniu, pe care nu avem voie să le ratăm. Dacă predecesorii mei nu au înţeles cât de multe se pot face cu finanţare de la Uniunea Europeană şi au pierdut bani mulţi şi importanţi, care ar fi putut să dezvolte oraşul, eu îmi doresc să finalizăm cât mai multe proiecte cu bani europeni”, a declarat primarul Marius Stan.

 

Cel mai amplu proiect aprobat de CTE, în această etapă, este modernizarea axei rutiere ”strada Siderurgiştilor – strada 1 Decembrie 1918 – strada Traian Vuia – strada Henri Coandă – Bulevardul George Coşbuc (segmentul cu cale de rulare a tramvaielor)”. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 54 milioane de euro şi presupune:

-        reabilitarea reţelei edilitare subterane

-        reabilitarea carosabilului

-        modificarea zonei carosabile şi a trotuarelor, pentru amenajarea de parcări noi şi piste pentru biciclişti

-        reabilitarea trotuarelor

-        reabilitarea semnalizării rutiere

-        modernizarea sistemului de iluminat stradal

-        înnoirea mobilierului urban

-        reabilitarea peisagistică a spaţiilor verzi existente şi crearea unor spaţii verzi noi

-        modernizarea căii de rulare a tramvaielor (linii, macazuri, peroane, reţea de alimentare)

-        mutarea în subteran a tuturor reţelelor de cabluri aeriene (canalizaţii speciale introduse în trotuare)

 

Al doilea proiect de investiţii în modernizarea infrastructurii rutiere vizează axa Est-Vest şi vizează reabilitarea străzii Basarabiei (segmentul cuprins între străzile Traian şi Mihai Bravu) şi Calea Prutului (între strada Mihai Bravu şi DN 2B). Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 37 milioane euro şi presupune:

-        reabilitarea reţelei edilitare subterane

-        reabilitarea carosabilului

-        modificarea zonei carosabile şi a trotuarelor, pentru amenajarea de parcări noi şi piste pentru biciclişti

-        reabilitarea trotuarelor

-        reabilitarea semnalizării rutiere

-        repararea celor două pasaje subterane de pe Calea Prutului

-        modernizarea sistemului de iluminat stradal

-        înnoirea mobilierului urban

-        reabilitarea peisagistică a spaţiilor verzi existente şi crearea unor spaţii verzi noi

-        modernizarea căii de rulare a tramvaielor (linii, macazuri, peroane, reţea de alimentare)

-        mutarea în subteran a tuturor reţelelor de cabluri aeriene (canalizaţii speciale introduse în trotuare)

 

Al treilea proiect vizează modernizarea Parcului ”Mihai Eminescu” şi este estimat la peste 1,5 milioane euro. Proiectul de modernizare a Parcului ”Mihai Eminescu” presupune:

-        refacerea aleilor existente şi amenajarea unor alei noi

-        refacerea patrimoniului arboricol

-        refacerea zonelor verzi (arbuşti, flori, iarbă)

-        reabilitarea fântânii arteziene existente

-        construirea unei fântâni arteziene noi

-        refacerea integrală a împrejmuirii parcului

-        consolidarea podului rustic

-        modernizarea mobilierului urban

-        modernizarea iluminatului ambiental

-        dotarea parcului cu reţele noi de apă, canalizare şi irigaţii

-        dotarea parcului cu rastele pentru biciclete şi puncte de informare

-        construirea unor locuri noi de parcare prin desfiinţarea garajelor existente în zonă

-        desfiinţarea construcţiilor ilegale din parc

 

Al patrulea proiect de investiţii propus pentru finanţare europeană este reabilitarea şi modernizarea imobilului din strada Saturn nr. 6A (fostul Centru de transfuzii sanguine) şi transformarea acestuia în ”Centru terapeutic pentru persoane vârstnice şi persoane cu dizabilităţi”. Valoarea proiectului depăşeşte 600.000 euro şi presupune reabilitarea generală a clădirii, creşterea eficienţei energetice a imobilului, dotarea imobilului cu rampe şi lift hidraulic pentru persoanele cu handicap, dar şi pentru persoanele în vârstă care se deplasează cu dificultate, montarea unei centrale termice, precum şi refacerea împrejurimilor (asfaltare alei, refacere spaţii verzi, înnoire mobilier urban).

 

Potrivit studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice, execuţia fiecărui proiect propus pentru finanţare europeană este estimată să dureze circa 12 luni din momentul în care se dă ordin de începere a lucrărilor.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi

[Mikka]

Toate astea in acelasi timp cu tunelul...