Galaţiul, zonă defavorizată cu acte în regulă!

[dcp100168]

Galaţiul, zonă defavorizată cu acte în regulă!

* Cu o rată a şomajului cu 63 la sută peste media pe ţară, judeţul Galaţi se încadrează potrivit Legii nr.20/1999 în categoria zonelor defavorizate economic * Recunoaşterea acestui adevăr este ruşinoasă, dar ar putea fi începutul unor măsuri de redresare economică * Declararea oficială a statului de zonă defavorizată ar însemna facilităţi importante pentru potenţialii investitori

 

După două decenii de „realizări măreţe” în materie de viziune a autorităţilor publice de stimulare a trecerii de la o economie ce gravita în jurul unor coloşi industriali la o economie bazată pe diversificarea investiţiilor şi a domeniilor de activitate, din economia Galaţiului a rămas mai degrabă o umbră. Marile întreprinderi au căzut una câte una, iar în locul lor nu au apărut alte companii care să asigure locuri de muncă şi o creştere economică sănătoasă. Aşa se face că judeţul Galaţi a ajuns un veritabil pol al sărăciei, iar discrepanţele de dezvoltare în raport cu celelalte regiuni ale ţării sunt din ce în ce mai mari. Practic, judeţul Galaţiul se poate încadra cu acte în regulă în categoria zonelor defavorizate! Iar aceasta nu este nicidecum o exagerare, ci o încadrare în criteriile stabilite de Legea nr.20/1999 privind zonele defavorizate. Mai exact, în lege se specifică negru pe alb, la Art.1, par.(1):
„Zonele defavorizate, în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, reprezintă arii geografice, strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: a) au structuri productive monoindustriale (…), b) sunt zone miniere (…), c) s-au efectuat concedieri colective în urma unor lichidări, restructurări sau privatizări (…), d) rata şomajului depăşeşte cu 30 la sută media existentă la nivel naţional, e) sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicaţii şi infrastructura este slab dezvoltată”.
Şomajul ne omoară
Galaţiul nu a fost ferit nici de efectele polarizării economiei, nici de disponibilizări şi nici cu infrastructura nu stă pe roze. Dar dacă în aceste direcţii ar mai fi loc de interpretări, datele privind rata şomajului sunt fără echivoc şi plasează Galaţiul în limitele legii zonelor defavorizate. Iar această condiţie nu este îndeplinită de ieri, de azi, ci de mai mult de un an de zile! Potrivit datelor oficiale furnizate de Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), în martie 2012, rata şomajului era, la nivel naţional de 5,05 la sută, în timp ce la Galaţi era de 7,44 la sută, adică cu 47,3 la sută peste media pe ţară! Conform raportărilor pe luna februarie 2013, rata şomajului la nivel naţional a fost de 5,78 la sută, iar la nivelul Galaţiului a fost de 9,44 la sută, adică cu 63,3 la sută mai mare decât media pe ţară! După cum se observă, discrepanţele sunt din ce în ce mai mari, iar acest lucru ar trebui să fie un serios semnal de alarmă şi pentru autorităţile publice.
Semnal de alarmă
Sesizat de ziarul „Viaţa liberă” în legătură cu implicaţiile legale ale declarării judeţului Galaţi drept zonă defavorizată, Patronatul IMM-urilor, prin preşedintele Marian Filimon, a ridicat această problemă şi în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, desfăşurată ieri la Prefectură, şi care, printre altele, a avut pe ordinea de zi şi discutarea efectelor şomajului la nivelul Galaţiului. „Trăim într-o realitate mai crudă decât apare din datele AJOFM şi din aceasta nu se poate ieşi decât dacă vom căuta metode de relansare a economiei. Declararea judeţului Galaţi ca zonă defavorizată, chiar dacă este o soluţie ruşinoasă, trebuie asumată de autorităţile publice şi, măcar în ceasul al 12-lea, prin facilităţile acordate unor astfel de zone, să mai salvăm ce se poate salva din economia gălăţeană”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Ideea declarării Galaţiului ca zonă defavorizată a fost susţinută, la iniţiativa "Vieţii libere", şi de reprezentanţii sindicatelor şi organizaţiilor neguvernamentale prezente la şedinţa Comisiei de Dialog Social. „Poate că, într-adevăr, ar trebui să ne gândim în mod serios la declararea Galaţiul ca zonă defavorizată, condiţiile economice fiind în prezent foarte dificile. E ruşinos, dar nu prea avem ce face”, a declarat Mihai Popa, preşedintele BNS Galaţi.
Vicepreşedintele CJ Galaţi, Cornel Hamza, a declarat pentru „Viaţa liberă” că „la nivelul judeţului Galaţi există deja câteva localităţi cu statut de zonă defavorizată”. Problema e că, în fapt, reprezentantul CJ Galaţi a confundat localităţile care au statut de „zonă defavorizată de condiţii naturale specifice” prin clasificarea făcută în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (Fârţăneşti, Nămoloasa, Oancea, Suceveni, Tg.Bujor şi Vlădeşti - n.r.) cu zonele defavorizate din punct de vedere economic, conform Legii nr.20/1999. „Dacă este aşa, vom analiza împreună cu factorii responsabili, în primul rând cu Primăria Galaţi, dacă putem face vreun demers în baza acestei legi”, ne-a declarat în cele din urmă vicepreşedintele CJ Galaţi, Cornel Hamza.

Facilităţi pentru zonele defavorizate
Declararea judeţului Galaţi ca zonă defavorizată din punct de vedere economic ar însemna, conform Legii nr.20/1999 acordarea unor facilităţi pentru potenţialii investitori. Printre altele ar fi vorba de o serie de scutiri acordate firmelor la taxele vamale şi TVA la achiziţia de utilaje şi echipamente, reduceri ale impozitului pe profit, acordarea cu prioritate a unor fonduri de la bugetul de stat, finanţarea unor proiecte sau programe speciale etc. Mai trebuie spus că, propunerea de înfiinţare a unei zone defavorizate, documentaţiile şi avizele se fac de către autorităţile locale sau judeţele din unităţile administrativ-teritoriale, sub conducerea Agenţiei de Dezvoltare Regională. În baza propunerilor înaintate, declararea şi delimitarea zonelor defavorizate se face prin hotărâre de Guvern, în acest document fiind specificate perioada de declarare zonei defavorizate (3-10 ani), domeniile de interes pentru realizarea de investiţii, facilităţile ce se acordă agenţilor economici care fac investiţii. Prin urmare, potrivit prefectului Emanoil Bocăneanu, „declararea unei zone defavorizate poate că e o situaţie ruşinoasă, dar uneori mai sănătoasă”. „Într-adevăr, astfel s-ar putea acorda o serie de facilităţi investitorilor. Vom analiza această măsură, vom verifica mai întâi toate condiţiile - pentru că, în final, trebuie să fie şi nişte condiţii cumulative - în vederea înaintării unei propuneri către Guvern”, ne-a declarat prefectul Emanoil Bocăneanu.
Prin urmare, fie şi în condiţiile grele în care se află Galaţiul, potenţiale soluţii există, iar ele sunt definite clar de lege. Rămâne însă de văzut dacă, fie şi în ceasul al 12-lea, autorităţile publice vor fi capabile să pună Galaţiului „diagnosticul” corect, să-i susţină cauza şi să vină cu un plan coerent de relansare economică.

"Valea Plângerii" s-a mutat la Galaţi!

În Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, Galaţiul, cu aproape 19.000 de oameni fără locuri de muncă, are cea mai mare rată a şomajului (9,44 la sută, în februarie), dublu aproape faţă de Constanţa (4,8 la sută) sau Vrancea (5,68 la sută). La Brăila, rata şomajului este de 7,01 la sută, la Tucea de 6,55 la sută, iar la Buzău de 8,49 la sută. Galaţiul a devansat la şomaj chiar şi „Valea Plângerii” din Gorj (8,07 la sută). În acelaşi timp, Timişul, cu o rată a şomajului de 2,03 la sută, sau Ilfovul, cu 1,76 la sută, par de pe altă planetă.

viata-libera.ro

 

[dcp100168]

Galaţiul, sub cod roşu de criză economică

„Restrângerea severă a activităţii industriale din Galaţi, precum şi lipsa apariţiei unor noi societăţi cu acelaşi profil care să absoarbă excedentul de personal calificat a condus la un dezechilibru între cererea şi oferta pe piaţa muncii, fapt reflectat într-un nivel ridicat al şomajului în judeţul Galaţi”, este caracterizarea evoluţiei şomajului înregistrat în judeţul Galaţi în cursul anului 2012, făcută de către directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, Cezar Năstase, în cadrul Comisiei de dialog social de la Prefectură, desfăşurată marţi, 26 martie.

La sfârşitul anului 2012, AJOFM Galaţi avea în evidenţă un număr total de 18.069 de şomeri.

„Pe tot parcursul anului 2012, rata şomajului înregistrat s-a menţinut ridicată, peste media pe ţară. Nivelul maxim al acesteia a fost de 9,14%, în luna decembrie, iar nivelul minim s-a înregistrat în iunie, de 6,91%”, a mai spus directorul executiv al AJOFM Galaţi.

La rândul său, Ionel Petrea, inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă, a afirmat: „E adevărat, suntem sub cod roşu de criză economică, dar în 2012 s-au înregistrat şi lucruri pozitive în economia Galaţiului. Pentru prima dată în ultimii ani, a crescut numărul de angajatori care au raportat mai mulţi salariaţi în registrul unic de evidenţă. În 2012, acest număr a crescut cu 970. A crescut şi numărul de salariaţi raportaţi la 31 decembrie 2012, faţă de 1 ianuarie 2012, cu aproape 2.700. Este o creştere timidă, dar este o creştere. De asemenea, numărul de contracte individuale înregistrate în sistemul naţional a crescut cu peste 4.000, ceea ce înseamnă că sunt persoane care au şi contracte cu timp parţial şi că sunt şi persoane care au mai multe contracte. Sunt elemente pozitive care arată că ceva bun s-a întâmplat şi în judeţul Galaţi. Problema care se pune este ca în 2013 să încercăm să creştem aceste cifre”, a încheiat inspectorul-şef al ITM Galaţi.

presagalati.ro

 

[dcp100168]

22 de localităţi gălăţene pot deveni zone defavorizate

Nu mai puţin de 22 de localităţi din judeţul Galaţi ar putea obţine statutul de zone defavorizate, din cauza situației economice aflată în regim de avarie şi a numărului de şomeri extrem de mare. Conform unei analize a Prefecturii, întocmită de către Vasile Pârlog - şef serviciu în cadrul instituţiei, în această situaţie se află oraşul Bereşti şi comunele Bălăbănești, Bălășești, Băleni, Băneasa, Brăhășești, Buciumeni, Cavadinești, Corni, Costache Negri, Ghidigeni, Gohor, Grivița, Joraști, Nămoloasa, Oancea, Scânteiești, Smulți, Valea Mărului, Vârlezi, Vlădești şi Negrilești, acolo unde ponderea șomerilor din populația stabilă, în vârstă de 18-62 de ani, este de cel puțin trei ori mai mare decât ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel național.

De altfel, potrivit analizei Prefecturii, rata şomajului în judeţul Galaţi a depăşit, în lunile decembrie, ianuarie şi februarie, rata şomajului la nivel naţional cu peste un procent. „Analizând datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică, pentru fiecare dintre cele 65 de unități administrativ teritoariale ale județului, la un număr de 22 de localități, ponderea șomerilor în populația stabilă în vârstă de 18-62 de ani este de cel puțin trei ori mai mare decât ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel național, în luna decembrie 2012, ianuarie și februarie 2013 (perioada analizată conform cerințelor reglementate de OUG nr 24/1998). În consecință, aceste 22 de localități îndeplinesc criteriul solicitat de actul normativ pentru a obține statutul de zonă defavorizată”, a precizat Vasile Pârlog.

Potrivit acestuia, în cazul celor 22 de unităţi administrativ-teritoriale, singura facilitate posibil de acordat este scutirea de impozit pe profitul aferent investițiilor noi, pe perioada existenței zonei defavorizate, care se aplică numai persoanelor juridice care au obținut, înainte de data de 1 iulie 2003, certificat permanent de investitor în zonă defavorizată.

Deşi statutul de zonă defavorizată permite acordarea mai multor facilităţi întreprinzătorilor, cu scopul de a atrage investitori, în niciuna dintre cele 22 de localităţi gălăţene nu se poate aplica această regulă.

Analiza întocmită de Prefectură va fi supusă dezbaterii în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, care se va desfăşura miercuri, la Prefectura Galaţi.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Cu economia la pământ! Galaţiul - judeţ defavorizat şi fără speranţe

* Cu un şomaj foarte ridicat, 22 de localităţi din judeţul Galaţi se încadrează în criteriile legale pentru a fi înregistrate ca zone defavorizate ' Problema e că, în timp, facilităţile acordate investitorilor în zonele defavorizate au fost anulate una câte una * Singura facilitate ce a scăpat ar fi scutirea de la plata impozitului pe profitul aferent investiţiilor noi, dar de ea pot beneficia doar firmele care au obţinut, înainte de data de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zonă defavorizată

Subiectul posibilei situări a judeţului Galaţi sau a unor localităţi din judeţ în lista zonelor defavorizate a fost reluat, ieri, în cadrul Comisiei de Dialog Social, însă concluziile au lăsat gust amar. Chiar dacă iniţial, prin Legea 20/1999, criteriile potrivit cărora o localitate putea fi încadrată la zonă defavorizată erau mult mai multe, iar facilităţile la fel, modificările şi ordonanţele de Guvern care au apărut ulterior au cam şters pe tăcute posibilitatea localităţilor de a ajunge să se bucure de facilităţi. Prin urmare, rămânem defavorizaţi "cu acte în regulă", dar fără posibilitatea de a ni se acorda vreun ajutor pentru a scoate cămaşa pe undeva.

Localităţi defavorizate

Potrivit Legii nr.20/1999, existau cinci criterii după care o localitate putea fi încadrată ca zonă defavorizată, dar prin OUG nr.75 din 2000 cele cinci posibilităţi de obţinere a statului de zonă defavorizată au fost reduse la două, şi anume: să fie zone cu infrastructură slab dezvoltată şi să aibă o pondere a şomerilor în totalul resurselor de muncă de trei ori peste media naţională.
Pe acest ultim considerent, conform unei analize a Prefecturii, au fost identificate 22 de comune din judeţul Galaţi în care ponderea şomerilor în totalul populaţie stabile cu vârstă cuprinsă între 18 şi 62 de ani este de cel puţin trei ori mai mare decât media naţională, a declarat şeful Serviciului din cadrul Prefecturii, Vasile Pârlog. În această situaţie se află Bereşti, Bălăbăneşti, Băleni, Băneasa, Brăhăşeşti, Buciumeni, Cavadineşti, Corni, Costache Negri, Ghidigeni, Gohor, Griviţa, Joraşti, Nămoloasa, Oancea, Scânteieşti, Smulţi, Valea Mărului, Vârlezi, Vlădeşti şi Negrileşti.
Conform informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea şomerilor în raport cu populaţia stabilă a fost, la nivel naţional, în decembrie 2012, de 3,56 la sută, în ianuarie de 3,70 la sută, iar în martie de 3,68 la sută, în timp ce la nivelul judeţul Galaţi, în luna decembrie a fost de 4,51 la sută, în ianuarie de 4,70 la sută, iar în martie de 4,65 la sută.
Pe de altă parte, potrivit datelor ANOFM, dacă este să ne raportăm la rata şomajului, aşa cum se specifica iniţial în legea zonelor defavorizate, în timp ce la nivel naţional avem pe luna martie un procent de 5,58 la sută, la nivelul Galaţiului avem o rată a şomajului de 9,11 la sută.

Boală lungă

Pentru ca o localitate să obţină statutul de zonă defavorizată, autorităţile locale trebuie să realizeze o documentaţie, cu avize, care este prezentată Agenţiei de Dezvoltare Regională. Aceasta analizează, urmând să transmită propunerile la Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională, care la rândul său face propunerea către Guvern, în vederea elaborării unei hotărâri. Potrivit lui Vasile Pârlog, la Agenţia de Dezvoltare Regională din Brăila, doar în Tulcea s-a încercat, până acum, să se realizeze ceva în acest sens, „însă procesul de realizare a tuturor documentelor nu este încheiat nici la această dată”.

Facilităţi pe apa sâmbetei

Iniţial, conform Legii nr.20/1999, Galaţiul, ca zonă defavorizată, ar fi putut să se bucure, din punct de vedere economic, de acordarea unor facilităţi pentru potenţialii investitori, ca scutirea de taxe vamale şi de TVA pentru achiziţionarea unor maşini, utilaje, restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, scutirea de la plata impozitului pe profit etc. Aceste facilităţi s-au redus, însă, pentru ca, în final, după modificările aduse de Legea nr. 507 din 17 noiembrie 2004, singura facilitate care se poate lua în calcul pentru zonele defavorizate este scutirea pe plata impozitului privind profitul aferent investiţiilor noi, cu condiţia ca investitorul care a obţinut certificat permanent în zona defavorizată să fi făcut toată documentaţia până la 1 iulie 2003.
„Dacă vrem să avem declarate zone defavorizate, astăzi putem lua în calcul 22 de unităţi administrativ-teritoriale care îndeplinesc criteriul de şomaj din OG nr.75/2000, dacă ne raportăm la ultimele trei luni. Din alt punct de vedere, orice discuţie cu privire la eventuale facilităţi pentru aceşti investitori sunt inexistente, pentru că nu se mai poate îndeplini criteriul de timp, şi anume să fi făcut procedura până la 1 iulie 2003”, a explicat şeful Pârlog.
Singura soluţie la care s-au gândit membrii Comisiei de Dialog Social, pentru această situaţie, este să li se ceară ajutorul parlamentarilor gălăţeni în sensul găsirii unor "remedii" legislative ca zonele defavorizate să beneficieze, totuşi, de facilităţile necesare ieşirii din situaţia economică dificilă în care se află.

viata-libera.ro

[dcp100168]

22 de localităţi din judeţul Galaţi ar putea fi zone defavorizate. Parlamentarii le sprijină, dar nu cu proiecte de lege

* Cu o pondere de trei ori mai mare a şomajului decât cea la nivel naţional, comunele în cauză şi oraşul Bereşti ar avea nevoie de mai mult decât încurajări vagi de la aleşii cetăţenilor de aici * Senatorii şi deputaţii care au răspuns solicitării noastre spun însă că nu pot decât să-i sprijine pe primari în proiectele întreprinse

Potrivit unui raport prezentat de Prefectura Galaţi, săptămâna trecută, nu mai puţin de 22 de localităţi din judeţul Galaţi pot fi declarate zone defavorizate, prin Legea 20/1999, luând în calcul ponderea şomerilor. Dacă este să luăm la puricat aceste localităţi, observăm că cele mai multe dintre ele, respectiv 14, sunt în circumscripţia Colegiului 5, al deputatului PSD Dan Nica, aflat la al cincilea mandat. Interesant este, în acest context, cât de mult au susţinut parlamentarii gălăţeni proiectele primarilor gălăţeni şi cât de mult au încercat, din postura de parlamentari, să propună un plan de a aduce anumite facilităţi în respectivele zone. Ne întrebăm, nu fără motiv, ce au făcut aceşti parlamentari pentru localităţile pe care le reprezintă, în special, şi pentru judeţ, în general, în anii în care au avut puterea de a iniţia proiecte legislative.

Şomajul ne omoară

Cele 22 de localităţi care ar fi putut fi declarate zone defavorizate, prin Legea 20/1999, sunt oraşul Bereşti şi comunele: Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băleni, Băneasa, Brăhăşeşti, Buciumeni, Cavadineşti, Corni, Costache Negri, Ghidigeni, Gohor, Griviţa, Jorăşti, Nămoloasa, Oancea, Scânteieşti, Smulţi, Valea Mărului, Vârlezi, Vlădeşti şi Negrileşti. Dintre acestea, nu mai puţin de 14 sunt în Colegiul numărul 5, al lui Dan Nica, cinci localităţi sunt în Colegiul numărul 1, de care este responsabil deputatul liberal Victor Paul Dobre, aflat la al treilea mandat, două sunt în grija colegului mai tânăr al acestuia, George Scarlat, iar una dintre ele intră în circumscripţia deputatului social-democrat Viorel Ştefan, aflat la al cincilea mandat.
Conform informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea şomerilor în raport cu populaţia stabilă a fost, la nivel naţional, în decembrie 2012, de 3,56 la sută, în ianuarie de 3,70 la sută, iar în martie de 3,68 la sută, în timp ce, la nivelul judeţul Galaţi, indicele respectiv a fost în luna decembrie a anului trecut de 4,51 la sută, în ianuarie anul acesta de 4,70 la sută, iar în martie de 4,65 la sută. „Analizând datele furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică pentru fiecare din cele 65 de unităţi administrativ teritoariale ale judeţului, la un număr de 21 de localităţi ponderea şomerilor în populaţia stabilă în vârstă de 18 -62 de ani este de cel puţin 3 ori mai mare decât ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel naţional, în luna decembrie 2012, ianuarie şi februarie 2013 (perioada analizată conform cerinţelor reglementate de OUG nr 24/1998)”, se arată în raportul prezentat de către Prefectura Galaţi. Pe de altă parte, potrivit datelor ANOFM, dacă este să ne raportăm la rata şomajului, aşa cum se specifica iniţial în legea zonelor defavorizate, în timp ce la nivel naţional avem pe luna martie un procent de 5,58 la sută, la nivelul Galaţiului avem o rată a şomajului de 9,11 la sută.

Ce spun parlamentarii

Facilităţile pentru zonele declarate defavorizate au dispărut una câte una prin Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului şi prin legi. Dacă, iniţial, zonele se puteau bucura de nu mai puţin de cinci paliere de facilităţi pentru societăţile comerciale cu capital majoritar privat, printre care scutirea de la plata unor taxe, restituirea lor, scutirea de la plata impozitului pe profit, scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizării investiţiei, acordarea, cu prioritate, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului, a unor sume, odată cu Legea nr. 507 din 17 noiembrie 2004 nu a mai rămas nimic. Şi, cu toate astea, unii dintre parlamentari se întreabă ce pot face, activ, pentru a sprijini localităţile foarte sărace. Păi tocmai legile sunt pârghia dumnealor şi pe acelea nu le folosesc, mai mult, spun că nu pot decât să-i susţină pe primari în anumite proiecte.
Deputatul Victor Paul Dobre a spus că el a sprijinit întotdeauna planurile şi proiectele primarilor şi i-a asigurat de tot sprijinul lui. Acesta a dat exemplul împăduririlor de la Brăhăşeşti, alimentarea cu gaz de la Munteni şi Matca. „Sprijin primarii în tot ce şi-au propus în localităţile respective. Sprijin o investiţie în contextul în care creează oportunităţi, locuri de muncă”, ne-a declarat deputatul Colegiului 1.
Senatorul PP-DD Nicolae Marin, fostul primar al comunei Pechea, care este responsabil de Colegiul 1 Senat, format din colegiile 1, 2 şi 3 de deputat, a declarat că nu ştie care anume localităţi se află într-o stare atât de proastă încât să poată fi numite defavorizate, că, oricum, este o situaţie generală, dar că va încerca, în calitate de parlamentar, să realizeze cât poate pentru judeţul Galaţi. „Nu este o surpriză. Ideea este să atragem investitori la nivelul judeţului, nu neapărat într-o comună anume. Guvernul ar trebui să mai lase la o parte discuţiile şi să facă ce trebuie să facă. Până nu vom intra într-o alianţă, ca să ajungem la guvernare, nu ştiu cât vom putea realiza din opoziţie. Dacă eşti în opoziţie, o idee, chiar dacă este bună, este proastă”, ne-a declarat senatorul Nicolae Marin.
Pe de altă parte, deputatul liberal George Scarlat a afirmat că, nu de puţine ori, înainte de a fi parlamentar, le-a spus primarilor din judeţul Galaţi să facă demersurile pentru a-şi declara localităţile zone defavorizate şi că soluţia redresării situaţiei este tot atragerea de fonduri, dacă se aplică la timp. „Declararea unor localităţi zone defavorizate avantajează primarii. Pot accesa fonduri, pot avea anumite beneficii. I-am sfătuit să facă demersurile pentru a deveni localităţi defavorizate de dinainte de 2007. Dacă am lua exemplul judeţelor Călăraşi, Ialomiţa, unde sunt zone declarate defavorizate, vedem că există o rată de absorbţie a fondurilor mult mai ridicată. Ideea este că există instituţii din judeţ care au un cuvânt de spus, trebuie ca întreaga conducere a judeţului să se implice în aceste demersuri”, ne-a declarat deputatul. Potrivit acestuia strategia tuturor primarilor ar trebui să fie accesarea fondurilor, pentru ca situaţia localităţilor să se schimbe în bine.
Din păcate, cei care au în grijă cele mai multe localităţi sub limita sărăciei, respectiv vicepreşedintelui PSD, Dan Nica, deputat al Colegiului 5, şi senatorul Gheorghe Saghian, al cărui Colegiu 2 Senat cuprinde Colegiile 4 şi 5 deputaţi, nu au putut fi contactaţi, nici prin telefon şi nici prin intermediul purtătorului de cuvânt al PSD Galaţi, Claudiu Brânzan. În această situaţie, nu vă putem spune dacă şi ce anume intenţionează să facă pentru a sprijini localităţile din colegiile dumnealor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Municipiul Galaţi, inclus într-un program PNUD, pentru zone defavorizate

* Alături de Brăila, Cluj şi un sector din Bucureşti, municipiul Galaţi este inclus într-un program-pilot al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, destinat zonelor defavorizate * Realist vorbind, suntem pe harta sărăciei * Sunt vizate Valea Oraşului, zona din jurul Pieţei Centrale, dar şi cartiere de la marginea oraşului

 

E momentul să lăsăm fumurile deoparte şi să ne cam vedem lungul nasului. Ne-am tot bătut cu pumnul în piept că vrem să fim capitală de regiune, dar am… uitat să ne mai verificăm şi buzunarele, să vedem câţi bani ne-au mai rămas. Aşa că realitatea sună astfel: municipiul Galaţi, împreună cu Brăila, Cluj şi un sector din Bucureşti, este cuprins într-un program-pilot al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, aşa numitul program PNUD.

Cinic vorbind, sau poate doar realist, am ajuns pe o hartă a sărăciei, a fost de acord şi Costel Hanţă, directorul Direcţiei de Proiecte şi Finanţări Externe a Municipiului Galaţi, cel care ne-a oferit mai multe amănunte despre acest program-pilot.

„Grupuri defavorizate sunt considerate acele grupuri de populaţie care nu au venituri de subzistenţă, în primul rând populaţia romă, de asemenea persoanele singure, familiile monoparentale, şomeri care nu au de lucru de multă vreme, persoane în vârstă…

Din păcate, suntem pe o hartă a sărăciei. Cu excepţia Bucureştiului, care a reuşit să depăşească 75% din PIB-ul mediu european, restul ţării este sub această limită, iar obiectivul general al proiectului regional tocmai acesta este, de a creşte veniturile, de a da o nouă dimensiune dezvoltării încât să depăşim acest handicap. Este, de altfel, un obiectiv tematic dedicat acestui fenomen social şi care prevede promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, investiţii în infrastructuri sanitare şi sociale care să elimine inegalităţile”, ne-a spus Costel Hanţă.

Printre investiţiile prevăzute în cadrul proiectelor „antisărăcie” se numără realizarea unor locuinţe sociale cu costuri modice şi cu chirii minime care să permită traiul chiar cu aceste venituri reduse. În al doilea rând, vor fi realizate aşezăminte social-sanitare pentru tratamentul copiilor, pentru educarea acestora şi a tinerelor mame. De asemenea, se prevede construirea unor cantine în aceste zone, în care populaţia fără venituri să poată servi o masă caldă. Nu în ultimul rând, se doreşte stimularea înfiinţării de întreprinderi de subzistenţă, prin care oamenii să reuşească să-şi câştige traiul pe baza propriei activităţi”.

„Nu se vor construi ghetouri”

L-am mai întrebat pe Costel Hanţă ce zone ale Galaţiului sunt incluse în acest program-pilot al PNUD. „La Galaţi am realizat un proiect-pilot pe Valea Oraşului, de asemenea în zona din jurul Pieţei Centrale, care este locuită de populaţie preponderent romă, şi în unele zone de la periferia oraşului, cum ar fi Micro 40. Dar nu se are în vedere realizarea unor ghetouri, ci dimpotrivă, se încearcă integrarea acestor populaţii defavorizate cu restul concitadinilor noştri”, a răspuns directorul Direcţiei de Proiecte şi Finanţări Externe a Municipiului Galaţi.

presadegalati.ro