Jump to content

Crescătorul de melci din Rogojeni


Recommended Posts

Posted

Rogojeni

Melcii salvează imaginea României

* Dr. Ionel Goldură, medic generalist şi tatăl său, Alec Goldură, fost salariat la Curtea de Apel Galaţi: cresc melci şi au fost chiar la un Festival Internaţional al Melcului în Italia

‑ Melcii, protejaţii dumneavoastră, domnule Alec Goldură. Din ce rasă sunt?

‑ Aspersa Muller, prolifică. Într‑un an se reproduc de trei‑patru ori. Se comercializează foarte bine în nordul Italiei. Avem încheiate contracte, la Cherasco. Cred că în 2008 vom livra o cantitate mare, cererea fiind substanţială, iar preţul, pe măsură - variază de la 3 euro la 9, pe kilogram.

‑ Am auzit că sunt mâncăcioşi.

‑ Trebuie udaţi la timp, seara. Dăm drumul sistemului de aspersiune, ceea ce pentru melci echivalează cu "Poftiţi la masă!". Ies din starea de pauză, plecând după mâncare proaspătă. Sunt, într‑adevăr, lacomi! Terenurile din ţarcuri fiind cultivate cu salată, sfeclă, floarea‑soarelui şi trifoi, le oferim exact ceea ce vor ei.

‑ Au duşmani?

‑ La ora aceasta, graurii. Sunt în perioada când stau efectiv călare pe noi. Răpesc melcii şi le sparg carcasa, preferându‑i pe cei de dimensiuni medii. Cei mari sunt ocoliţi din cauza cochiliilor lor prea dure. La intrarea în Rogojeni, plopi mulţi. Ciorile au cuiburi acolo, nu departe de noi. Ne‑am aşteptat ca acestea să ne hărţuiască, şi berzele, dar ne‑am înşelat. Duşmanii principali sunt graurii, atacă fără milă.

‑ Italienii au făcut mofturi vizavi de sol?

‑ Prima dată, terenul pe care fiul meu şi‑a amplasat ferma ‑ S.C. HELIXFARM S.R.L. - a fost certificat de institutul de profil din Iaşi. Probabil că italienii n‑au avut încredere în români, cerând să fie testat şi la Roma. Găsit corespunzător, am fost încurajaţi să continuăm afacerea.

‑ Bani din afară, pentru susţinerea iniţiativei?

‑ Nimic. Am depus documentaţii a căror soartă a fost decisă de oameni care n‑au avut interesul să ne ajute, invocându‑se motive de genul că ar fi trebuit să fi fost anunţaţi cu doi‑trei ani mai înainte, să întocmească ei proiectul, când deja ferma se prefigurase - era împrejmuită şi ne aflam spre final cu obţinerea aprobărilor pentru deschiderea activităţii. Noi aşteptam melcii, să‑i naturalizăm la Rogojeni, iar ei ne ţineau în şah, cerându‑ne să luăm totul de la capăt.

‑ Mediul are de suferit din cauza "Muller"‑ului?

‑ Creşterea melcilor nu‑i dăunează. Excrementele lor minuscule, din contra, îmbunătăţesc structura chimică a solului, jucând rolul de îngrăşământ natural.

‑ Ca număr, cam câţi aveţi?

‑ Puteţi socoti. 24 de ţarcuri populate, ţinute sub control. Dacă în unul singur sunt 24.000 de melci, înmulţiţi şi aflaţi rezultatul. Ca număr, sunt incontrolabili. Maturii îşi fac cuibuleţe pe lângă plasă, jos, depunând fiecare până la 25‑30 de ouă. Dacă n‑ar fi dăunătorii, această fiinţă ar domina Pământul. Puii au mărimea bobului de grâu. Un melc poate trăi până la 5 ani, când moare de bătrâneţe. Nemaihrănindu‑se, se stafideşte, lăsând în urmă cochilia goală.

‑ Cum îi mutaţi în spaţiile pentru îngrăşare?

‑ Ţarcurile noastre sunt tip, de 3,5 metri în lăţime şi 45 la lungime. Pentru reproducere, cele protejate cu plase; în celelalte, de la capăt, fără plase, vom muta melcii de pus la îngrăşare. Transferul e cu tehnica sa, că doar n‑o să ne apucăm să culegem cu mâna melc cu melc. Ştiindu‑i că "trag" la hârtie, ca devoratori de celuloza, întindem fâşii lungi de 1,5 metri, seara; dimineaţa, când le întoarcem, melcii stau pe ele ca puietul de albine în fagure.

‑ Gustul lor?

‑Am mâncat doar în Italia, la Festivalul Internaţional al Melcului, de la Cherasco. Ne‑am întâlnit acolo crescători din America de Sud, Ucraina, Albania, Spania� Din România a predominat Ardealul. Moldova a fost reprezentată de HELIXFARM.

‑ Cereri la intern?

‑ Cineva, la Braşov, a deschis o făbricuţă de semipreparate. Extrag melcii din cochilii, prin fierbere, îi îmbuteliază sau îngheaţă, expediindu‑i apoi spre Italia, pentru salamuri şi conserve.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24360

Interesantă faza cu fondurile europene. Parcă e un "pic" diferită de reclamele de la televizor, nu?

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.