Mittal Galaţi, concurat dur de Mittal Krivoi Rog

[dcp100168]

Lectia ucraineana: cum se fabrica "otelul"

Cel mai mare combinat siderurgic din Ucraina a fost vandut holdingului Mittal Steel in schimbul a 4,81 miliarde dolari, respectiv 4,02 miliarde euro. Tranzactia incheiata de statul vecin este, prin comparatie, de aproape 70 de ori mai mare decat tranzactia facuta de statul roman cu acelasi investitor, in cazul Sidex.

De Mittal Steel a inceput sa se lege o alta speranta a statului roman: recuperarea creantelor de la Krivoi Rog, in valoare de aproape 800 milioane dolari. Dupa preluarea Sidex de catre holdingul indianului Lakshmi Narain Mittal, statul roman a demarat nego-cierile cu acesta si referitor la recuperarea creantei de la Krivoi Rog. Prin actul de privatizare a combinatului si-derurgic de la Galati, guvernul Nastase a încredintat continuarea negocierilor în privinta recuperarii investitiei de la Krivoi Rog omului de afaceri Lakshmi Mittal, proprietarul celui mai mare grup siderurgic din lume. De ce lui? Pentru ca atunci când a fost luata deci-zia construirii combinatului din Ucraina, Sidex era unul dintre principalii sai beneficiari. România urma sa-si recupereze investitiile prin importul de pelete de la Krivoi Rog, necesare combinatului de la Galati. Astfel, initial a fost stabilita, cu partea ucrainea-na, o cota de 26,7 milioane tone, ulterior aceasta ridicându-se la 30,9 milioane tone de pelete anual. Pentru a intra în posesia peletelor, combinatul din Ucraina trebuia insa terminat. România nu a reusit sa-si duca treaba pâna la capat, fiind realizate circa 90% din lucrari, iar Ucraina a abandonat, la rândul ei, partea de constructii ce-i revenea. Din 1990 încoace, nu s-a mai facut nimic la combinat, în ciuda deselor contacte dintre cele doua parti. Daca tara noastra nu a mai investit mare lucru în continuarea lucrarilor, investeste in schimb anual câteva zeci de miliarde pentru consolidarea lor. "Pentru întretinerea ruginei", spun majoritatea specialistilor care au lucrat acolo, dat fiind faptul ca era greu de crezut ca vreodata se vor mai fabrica pelete la Krivoi Rog. Iata ca situatia s-ar putea schimba.

Rezervele de minereu

Mittal Steel a luat probabil in considerare, atunci cand a oferit pentru Kryvorizhstal aproape 5 miliarde de dolari, rezervele de minereu de la Krivoi Rog si inclusiv "ruina" construita de romani. In contextul in care pe piata mondiala a otelului pretul materiei prime a cunoscut cresteri spectaculoase, aprovizionarea unor combinate din cadrul holdingului Mittal, inclusiv a Sidex Galati, cu peletele ucrainene poate fi o afacere extrem de profitabila. Desigur, lucrurile nu sunt acum atat de clare, dat fiind faptul ca doi magnati ucraineni, Victor Pinciuc si Rinat Ahmetov, fosti proprietari ai combinatului Kryvorizhstal, nu renunta cu una cu doua la acesta si la afacerile cu minereu din zona. Amintim ca recenta privatizare a Kryvorizhstal este, de fapt, a doua, dupa ce anul trecut 93% din actiuni au fost preluate de consortiul Investment Metallurgical Union format din cei doi "oligarhi" ucraineni, primul fiind ginerele fostului presedinte Leonid Kucima, iar al doilea - considerat cel mai bogat om din Ucraina. Cei doi au platit atunci 800 de milioane de dolari, desi alti investitori straini aruncasera in joc sume de pana la trei miliarde dolari. Venit la putere ulterior, Viktor Iuscenko a declarat insa ilegala privatizarea. "Combinatul Siderurgic Kryvorizhstal din Ucraina, preluat de compania Mittal Steel, este un combinat cu ciclu integrat de fabricatie care elaboreaza otel lichid pornind în principal de la minereul de fier extras din minele proprii, prelucrat pe fluxul tehnologic: aglomerare - furnale - otelarie - laminoare. Din informatiile pe care le detinem, compania Mittal Steel nu a preluat si Combinatul minier de îmbogatire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog", se precizeaza intr-un comunicat al Ministerului Economiei, remis redactiei noastre. Asta o stiam si noi, dar intrebarea persista: chiar nu va avea vreo legatura privatizarea din Ucraina cu banii romanesti investiti la Krivoi Rog?

Pelete in schimbul facilitatilor

Cand au preluat Sidex Galati, indienii de la Mittal au obtinut si o serie de facilitati cu valabilitate pana dupa anul 2007. Intre altele, noul proprietar al Sidex era scutit de la plata impozitului pe profit o perioada de cinci ani, începând cu primul exercitiu financiar în care societatea înregistreaza profit brut, respectiv anul 2003, scutiri de la plata unor datorii catre stat etc. Toate aceste masuri de sprijin financiar, in valoare de 30.597.716 miliarde lei, sunt considerate insa ajutor de stat. La presiunile UE privind respectarea regulilor concurentei in Romania, mare parte din facilitatile acordate Mittal Steel au trebuit anulate. Numai ca asta inseamna incalcarea prevederilor contractului de privatizare. Asa s-a ajuns, dupa negocieri, ca Mittal Steel sa negocieze recuperarea creantelor Romaniei la combinatul de la Krivoi Rog, ca o compensatie pentru facilitatile anulate. Altfel spus, Mittal ar trebui sa ia pelete de la Krivoi Rog in contul banilor investiti de Romania. Asadar, privatizarea Kryvorizhstal nu ne poate lasa indiferenti.

Combinatele sunt profitabile

Dincolo de sansele de a mai recupera ceva din cele 800 de milioane dolari investiti la Krivoi Rog, privatizarea combinatului ucrainean este o lectie amara pentru Romania. Sidex produce in prezent in jur de 5 milioane tone de otel. Anul trecut, profitul Mittal Steel la Sidex a fost de 450 milioane dolari, la o cifra de afaceri de 2,1 miliarde dolari. Anul acesta cifrele vor fi, probabil, mai mari. Spre comparatie, Kryvorizhstal a avut anul trecut vanzari de 2,2 miliarde dolari si de 1,1 miliarde dolari in prima parte a acestui an. Profitul combinatului ucrainean a fost anul trecut de circa 400 milioane dolari, iar pentru primele 10 luni ale anului in curs s-a depasit aceasta cifra. La Kryvorizhstal lucreaza in jur de 57.000 de oameni, in timp ce la Sidex au ramas 17.000, iar numarul lor continua sa scada.

"Afacerea secolului"

In contractele de privatizare ale celor doua combinate apartinand indianului Lakshmi Mittal, deosebirile sunt ca de la cer la pamant. Mittal a platit pentru 87% din actiunile Sidex 70 milioane dolari, asumandu-si investitii de circa 450 milioane. In total, se poate spune ca Sidex a fost vandut pe o jumatate de miliard de dolari, fata de aproape 5 miliarde dolari, pretul combinatului din Ucraina. Privatizarea Sidex a fost considerata la vremea respectiva cea mai importanta tranzactie a statului roman din ultimii 50 de ani. "A fost afacerea secolului pentru Romania" si un act de curaj, declara fostul prim-ministru Adrian Nastase. Ne intrebam daca acum gandeste la fel.

http://www.sfin.ro/articol_3043/lectia_ ... 2%BEotelul

[katman]

Mi se pare mie sau articolul asta a fost scris acum citeva luni bune, daca nu chiar ani?

[

in timp ce la Sidex au ramas 17.000,

17.000 de angajati in Sidex? Sintem sub 13.000. Eram 17.000 acum vreo 2 ani cred...

iar pentru primele 10 luni ale anului in curs s-a depasit aceasta cifra.

Ale CARUI an in curs?

Ca sa nu mai spun ca se foloseste Mittal Steel in loc de ArcelorMittal. Domnul autor a scos un articol de la naftalina si si-a luat salariul pe ziua de azi.

[dcp100168]

ArcelorMittal se teme că ar putea pierde Kryvorizhstal

ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume, se teme că o acţiune în justiţie a procurorilor ucraineni referitoare la achiziţia principalului combinat local pentru 4,8 miliarde de dolari ar putea reprezenta primul pas în încercarea Kievului de a deposeda grupul de această investiţie.

ArcelorMittal, cel mai mare investitor străin din Ucraina, a cumpărat combinatul Kryvorizhstal în 2005, când guvernul a reprivatizat unitatea, potrivit Financial Times. Anterior, Kryvorizhstal fusese în cumpărat de grup de oameni de afaceri ucraineni pentru 800 de milioane de dolari. Grupul a convenit cu Fondul Proprietăţii de Stat din Ucraina să modifice acordul de achiziţie şi să amâne unele investiţii pe motiv de "forţă majoră". Industria ucraineană a oţelului a fost afectată sever de criza economică globală.

Biroul procurorului general al Ucrainei a lansat în luna iulie o acţiune în justiţie împotriva unităţii locale a ArcelorMittal şi a Fondului Proprietăţii de Stat, considerând că modificarea acordului de achiziţie a fost ilegală, situaţia negată de cei doi acuzaţi.

Producătorul de oţel apreciază că încălcări ale procedurii şi legislaţiei naţionale şi internaţionale ridică semne de îndoială legate de corectitudinea procesului. "În cazul în care judecătorul decide că amendamentul este ilegal, obligaţiile noastre de a investi vor fi considerate în întârziere. Credem că următorul pas vor fi acuzaţii că am întârziat cu obligaţiile de a investi, iar acţiunile vor trebui returnate statului", a declarat Rinat Starkov, şeful unităţii ucrainene a ArcelorMittal. Starkov suspectează că, deşi procesul a fost deschis în numele guvernului, în spatele acestuia se ascund interese de afaceri.

Un judecător a hotărât săptămâna trecută că acţiunea va fi judecată de Curtea Comercială a Kievului, în pofida unei clauze din acordul de achiziţie potrivit căreia orice dispută între ArcelorMittal şi guvern se rezolvă la o instanţă internaţională de arbitraj.

[dcp100168]

Mittal Galaţi, concurat dur de Mittal Krivoi Rog

ArcelorMittal Galaţi are ca piaţa principală de desfacere regiunea Mării Negre, mai ales Turcia. Aici este concurată serios de fabrici din spaţiul ex-sovietic printre care şi Krivorostajl, deţinut tot de grupul ArcelorMittal

Pentru prima dată, la Galaţi s-a vorbit serios de închiderea combinatului siderurgic. Fabrica din localitate, în vremurile comuniste, cea mai mare din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa, cu 27.000 de angajaţi, trăieşte vremuri dificile. Are de plătit facturi la energie mai mari cu zeci de milioane de euro faţă de anii trecuţi, piaţa oţelului este în scădere, iar piaţa pe care vinde cel mai mult e una foarte competitivă, cu firme din afara UE care o concurează fără a fi nevoite să respecte prevederile Comisiei Europene.
Potrivit directorului general Bruno Ribo, cele mai mari vânzări ale ArcelorMittal Galaţi se fac la export, mai ales în regiunea Mării Negre, iar Turcia este prima piaţă ca importanţă. Aici, însă, vând şi combinate din celelalte ţări riverane Mării Negre precum Rusia şi Ucraina, nemaivorbind chiar de firmele locale, iar concurenţa acestora este acerbă. După cum spune directorul Ribo, companiile din Rusia, Ucraina şi Rusia nu sunt nevoite să subvenţioneze sectorul de producere a energiei regenerabile şi să plătească taxa de cogenerare precum companiile româneşti. Mai mult, şi preţul energiei este, cel puţin în cazul Rusiei şi Ucrainei, mult mai mic. „În aceste condiţii, concurenţa îşi poate permite să vândă la preţuri mici, chiar sub piaţă”,a precizat oficialul ArcelorMittal.
Unul dintre concurenţii majori ai combinatului gălăţean este Krivorostajl Ucraina, fabrică cu acelaşi profil cu al gălăţenilor, deţinută tot de grupul ArcelorMittal şi condusă de un fost director general de la Galaţi, Narendra Chaudhary. În ciuda faptului că şi Arcelor Mittal Galaţi şi Krivorostajl sunt parte a aceluiaşi grup, la Galaţi se face de patru ani pierdere, în schimb compania ucrainiană a avut, în aceeaşi perioadă, doar un 2011 cu pierderi.
Diferenţa este explicată prin costurile cu materia primă, mai ales energia, capitol la care ucrainienii ies câştigători. Nu se poate pune nici problema unul avantaj de calitate la Galaţi pentru că cele două combinate fabrică produse similare iar standardele de calitate impuse de ArcelorMittal sunt aceleaşi şi la Galaţi şi la fabrica din Krivoi Rog. Potrivit lui Ribo, fabrica din Galaţi este într-o situaţie ingrată pentru că tot pierde bani în timp ce alte filiale Mittal din regiune fac profit.
Conducerea ArcelorMittal Galaţi ia în calcul inclusiv închiderea combinatului dacă situaţia privind costurile cu achiziţia de energie nu se schimbă. Directorul general al unităţii, Bruno Ribo, s-a referit la schema-suport pe care statul român o acordă producătorilor de energie din surse regenerabile. "În aceste condiţii, afacerea din România nu mai poate fi sustenabilă. Faţă de 2009, plătim cu 25 de milioane de euro mai mult pe energie-electricitate şi gaze, iar la anul factura va fi mai mare chiar cu 54 de milioane de euro" a spus Ribo.Potrivit acestuia, factura energetică a combinatului din Galaţi a fost anul trecut de 140 de milioane de euro.
2012 este al patrulea an consecutiv de pierderi pentru combinatul de la Galaţi, iar perspectivele pentru 2013 sunt "dificile".
Potrivit unui proiect de act normativ, o parte din subvenţiile primite de producătorii de energie electrică din surse regenerabile, sub formă de certificate verzi trecute în facturile consumatorilor, vor fi suspendate, de la jumătatea acestui an, până în 2017, urmând ca, după această perioadă, costurile producătorilor să fie recuperate. De asemenea, potrivit aceluiaşi proiect, consumatorii mari de energie din industrie vor trebui să achite doar jumătate din numărul de certificate verzi suportat acum.
Directorul Arcelor Mittal a precizat că proiectul de act normativ al ministerului Energiei de reducere a "este un pas în direcţia bună", fără a preciza însă dacă viiorul nivel al schemei-suport va fi acceptabil pentru societate.
În regiunea Krivoi Rog din Ucraina, România a participat, înainte de 1989, la un proiect comun al ţărilor comuniste de construcţie a unui combinat minier de îmbogăţire a minereului de fier pentru crearea peleţilor necesari în siderurgie, părţile implicate fiind Ucraina, Republica Democrată Germană (Germania de Est), Cehoslovacia, Ungaria şi România. Proiectul a început în 1983. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, Ucraina a primit 56,4% din acţiuni, România 28% şi Slovacia 15,6%, iar construcţia complexului a fost îngheţată în 1990, lucrările fiind finalizate în proporţie de 70%. România a investit în combinatul Krivoi Rog, înainte de anul 1989, circa 800 milioane dolari. În ultimii ani, autorităţile de la Bucureşti au anunţat în mai multe rânduri că vor să renunţe la participaţia deţinută la combinatul din Ucraina dacă guvernul ţării vecine ar fi dispus să plătească compensaţii.

economica.net