Patronatul IMM-urilor Galaţi

[dcp100168]

Brambureala bugetară

Spaimă în mediul de afaceri

* Inconştienţa politicienilor naşte monştri economici, avertizează întreprinzătorii * "Pomenile electorale" aruncă în aer bugetul de stat * Valul de revendicări salariale din sectorul bugetar ar putea dinamita şi sectorul privat * Productivitatea, un "detaliu" uitat depoliticieni * "Diviziunea muncii": unul promite, altul plăteşte

Spirala "pomenilor electorale" cu efectele de rigoare asupra bugetului de stat pune pe jar mediul de afaceri. Creşterile salariale nesusţinute printr‑o creştere a productivităţii ameninţă întreg sistemul macroeconomic, mai ales în condiţiile de instabilitate de pe piaţa financiară. Oamenii de afaceri se tem că măsurile populiste iniţiate de clasa politică vor avea ca efect declanşarea în mediul privat a unui val de revendicări salariale imposibil de susţinut, introducerea unor noi taxe şi impozite pentru acoperirea deficitului bugetar, creşterea inflaţiei şi falimente în lanţ, toate însoţite de apariţia unor puternice dezechilibre sociale.

Cutia Pandorei

Aprobarea în Camera Deputaţilor a unor majorări de 50 la sută a salariilor profesorilor, în condiţiile în care Executivul susţinea că o creştere mai mare de nouă la sută nu poate fi susţinută, a stârnit stupefacţie atât în zona bugetară, cât şi în mediul privat. Chiar dacă politicienii de toate culorile au încercat să‑şi aroge "victoria" din Parlament se pare că, în fapt, a fost deschisă o veritabilă Cutie a Pandorei. Toate categoriile de bugetari se grăbesc să bată fierul cât este cald. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) solicită majorarea cu 50 la sută a salariilor tuturor bugetarilor, invocând principiul nediscriminării şi ameninţând cu acţiuni de protest. De asemenea, mergând pe aceeaşi linie, Consiliul Unional al Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex, ce reuneşte salariaţi din domeniile muncii şi inspecţiei muncii, mediu, finanţe, vamă, asistenţă socială, dar şi din zona autorităţilor locale, se va întruni astăzi pentru a fixa un calendar de acţiuni pentru obţinerea majorărilor salariale. În eventualitatea nesatisfacerii cererilor deja se ia în calcul blocarea sistemului public, inclusiv prin boicotarea procesului ce ţine de... alegerile generale! Dar mişcări sindicale sunt pe cale a se contura şi în ce priveşte cadrele medicale şi poliţiştii.

Cu bugetul pe chituci

Oamenii de afaceri consideră că asistăm la un val de populism fără precedent, în care promisiunile electorale şi "pomenile" de la un buget de stat prea mic pentru a acoperi toate cererile aruncă mediul economic într‑o stare de instabilitate şi incertitudine. "Este incredibil ce se întâmplă! Nimeni nu neagă existenţa unor necesităţi. Dar trebuie să vezi ce‑ţi permiţi şi ce nu. La noi, ce se întâmplă? Se fac promisiuni peste promisiuni, bugetul de stat este aruncat în aer, fără ca măcar unul din cei ce aprobă astfel de aberaţii să‑şi pună problema că trebuie să existe o corelaţie între creşterile salariale şi productivitatea muncii! Asta se întâmplă în condiţiile în care deja creşterile salariale au devansat cu mult productivitatea şi au existat numeroase avertismente în acest sens din partea din partea unor instituţii economice internaţionale, precum FMI şi Banca Mondială, dar şi din partea Comisiei Europene şi, în plan intern, din partea BNR şi a organizaţiilor patronale", ne‑a declarat Marian Filimon, preşedintele CNIPMM Galaţi. Încă de la începutul anului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atrăgea atenţia că fără o corelaţie a creşterilor salariale cu productivitatea am putea asista la o spirală preţuri‑salarii greu de controlat. Între timp, mediul economic s‑a agravat şi pe fondul crizei financiare internaţionale. Piaţa bursieră din România se confruntă cu un recul, în numai două şedinţe de tranzacţionare "volatilizându‑se" două miliarde de euro! Leul se află în scădere, apropiindu‑se cu paşi repezi de pragul psihologic de 3,8 lei pentru un euro. De asemenea, scăderea lichidităţilor pe piaţă şi noile norme BNR va avea ca efect încetinirea cu 35 la sută a avansului creditării, cu efecte ce se vor resimţi în creşterea economică. Potrivit unor surse guvernamentale, cheltuielile cu majorările salariale ale bugetarilor ar costa anul viitor 4 la sută din PIB, adică 5,6 miliarde euro. Asta ar însemna că, în total, salariile bugetarilor ar putea ajunge în 2009 la aproximativ 10 la sută din PIB, adică peste 14 miliarde euro! Spre comparaţie, această sumă ar reprezenta aproape jumătate din suma alocată României de la bugetul UE, pentru întreaga perioadă 2007‑2013, prin Fondurile Structurale şi de Coeziune!

Reacţie în lanţ

Mediul privat nu are cum să rămână neafectat de evoluţiile din sectorul bugetar, iar nota de plată pentru "gogoşile" politice fără acoperire va reveni sectorului productiv. "Dacă ar fi să ne referim numai la IMM‑uri, acestea asigură sursele pentru 70 la sută din bugetul de stat. Pentru a se acoperi "găurile" ori măreşti taxele şi impozitele, ori dai drumul la "tiparniţa" de bani! Şi într‑o situaţie, şi în alta, efectele sunt păguboase. Mâncăm tot de la buget, luăm şi pielea de pe sectorul privat şi, atunci, cu ce rămânem? Cu ce faci dezvoltare, cu ce asiguri investiţiile?", subliniază reprezentantul IMM‑urilor. Acesta a arătat că, un efect al creşterilor salariale necontrolate din sectorul bugetar va fi, cel mai probabil, declanşarea unui şir de revendicări şi în mediul de afaceri privat. "Apar nişte dezechilibre sociale şi, desigur, angajatul din sectorul privat se va simţi nedreptăţit în raport cu veniturile obţinute de bugetari. Va cere şi el mai mult. Numai că în mediul privat nu merge să faci majorări pe hau‑hauri politice. Majorările poţi să le faci doar dacă ai venituri, dacă ai productivitate. Iar în prezent, cheltuielile salariale ale firmelor sunt la limita suportabilului. Iar dacă nu cresc salariile, migrarea forţei de muncă se poate amplifica. Dacă ajungi la creşteri nesusţinute de producţie, intri în faliment. Deja, în primul semestru, la nivel naţional, numărul falimentelor s‑a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Măsurile aberante ale unor politicieni care "ar vinde‑o şi pe mă‑sa" pentru a rămâne în Parlament nu fac decât să agraveze această situaţie", explică Marian Filimon. Vrând‑nevrând, zona economică este legată de zona politică. Dar, dacă în cazul mediului de afaceri regulile economiei de piaţă sunt sfinte, politicienii dovedesc, în viziunea întreprinzătorilor, că "nu au nici un Dumnezeu". Mai ales atunci când la mijloc sunt interesele electorale.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27246

[dcp100168]

"Terapie de şoc"

Aberaţii bugetare cu acte-n regulă

* Stimulentele pentru salariaţii de stat, şocuri pentru mediul de afaceri privat * "Măsurile politice responsabile" ameninţă pacea socială, avertizează CNIPPMR * Funcţionarii români, mai scumpi decât cei de la... Washington * Unde dai şi cine crapă

Unda de şoc a revendicărilor salariale din domeniile bugetare s-a repercutat inevitabil şi în economia privată, zona din care, în definitiv, vin banii pentru susţinerea bugetului de stat. Potrivit Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), "măsurile iresponsabile" induse de mediul politic în mediul economic au avut ca efect "dezbinarea diferitelor categorii de bugetari", dar şi "mărirea presiunii pe mediul de afaceri, chiar dacă performanţele bugetarilor sunt departe de a justifica noi eforturi de susţinere din partea mediului privat".

Birocraţie cu ştaif

În contextul revendicărilor de tot felul, ar trebui precizat din start că întreprinzătorii privaţi, în speţă IMM-urile, sunt contribuitori la 70 la sută din bugetul de stat. Aşa că, fie dacă e vorba de învăţământ, funcţionari publici, vamă, poliţie sau sănătate, atunci când se solicită majorări salariale, întrebarea este dacă banii contribuabililor privaţi sunt judicios folosiţi. Iar realitatea este încă departe de idealurile profesionale invocate de o categorie sau alta de bugetari, susţine vicepreşedintele CNIPMMR, Marian Filimon: "Asistăm în continuare la un puternic fenomen de birocraţie şi corupţie, la un proces de învăţământ ruşinos ca rezultate, iar condiţiile de îngrijire a sănătăţii sunt jalnice. Sentimentul întreprinzătorilor este că distribuirea şi cheltuirea banului public nu se face în mod judicios. Salariile, aşa cum se întâmplă în Vest, unde primeşti cât munceşti, trebuie şi la noi să aibă o legătură cu realitatea socio-economică, într-un context de echilibru şi recompensare reală a valorilor individuale, ceea ce ar conduce inclusiv la o detensionare a nemulţumirilor acumulate la nivelul multor categorii sociale şi profesionale."

Salarizare echitabilă

Reprezentanţii IMM-urilor sunt pe aceeaşi lungime de undă cu organizaţiile sindicale atunci când consideră că adoptarea unei legi unice de salarizare a bugetarilor este necesară. O asemenea lege ar permite, pe lângă o echitate în zona salarizării bugetarilor, o eliminare a unor anomalii care duc la cheltuirea banului public într-un mod cel puţin discutabil. Potrivit datelor deţinute de CNIPMMR, finanţarea instituţiilor publice costă, anual, 900 de euro pe cap de locuitor, o notă de plată achitată în special de firmele private şi angajaţii acestora! Aceste fonduri sunt împărţite între ministere precum cel al Muncii, Educaţiei, Transporturilor, dar şi între instituţii mai discrete în ce priveşte justificarea cheltuirii banului public, precum SRI, SIE sau STS. "La prima vedere, statul român cheltuieşte mai puţin decât multe alte ţări occidentale. Dar, dacă analizăm ponderea bugetului acestor instituţii în PIB, rezultă că funcţionarii noştri sunt mai costisitori pentru contribuabili decât cei de la Washington sau de la Londra!", a subliniat vicepreşedintele Marian Filimon. În sprijinul afirmaţiilor sale, reprezentantul IMM-urilor a prezentat veniturile ce revin unor cadre din aparatul birocratic, venituri ce pot ajunge la zeci de mii de euro pe an!

Stimulente de milioane

În anul 2007, în Raportul Gărzii Financiare se precizează că amenzile încasate s-au ridicat la 178,5 milioane lei, la care s-au adăugat mărfuri confiscate în valoare de încă 103,8 milioane lei. Fondul de stimulente reprezintă 15 la sută din amenzile încasate, plus şapte la sută din valoarea bunurilor confiscate. "Astfel, rezultă că fondul de stimulente a depăşit, în 2007, 34 milioane lei, fiecare dintre cei peste 1.500 salariaţi ai Gărzii Financiare fiind în medie cu 1.800 lei lunar, adică două salarii medii pe economie, la care se adaugă salariul de bază de 2.000 lei, fără sporuri! Mai mult, printr-o măsură iresponsabilă a guvernanţilor, recent s-a mărit cuantumul stimulentelor pentru mărfurile confiscate de la şapte la sută la 25 la sută!", a arătat vicepreşedintele Marian Filimon. Într-un alt raport pe 2007, cel al Gărzii de Mediu, se arată că amenzile au depăşit 80 milioane lei şi cum 25 la sută dintre acestea reprezintă stimulente pentru salariaţi, rezultă că 20 milioane lei au revenit ca supliment pentru 750 de salariaţi (în medie, 26.000 lei de "căciulă"!) "Spre comparaţie, ar trebui precizat că, în SUA, de exemplu, bonusurile pentru funcţionarii publici au fost eliminate printr-o decizie a Curţii Supreme, considerându-se că misiunea funcţionarilor este să încaseze veniturile statului şi pentru asta îşi primesc salariile, deci nu este cazul să fie răsplătiţi în plus în funcţie de încasări", a explicat vicepreşedintele CNIPMMR.

Spor de... amabilitate

Aspecte interesante ies la iveală dacă se analizează veniturile obţinute la nivelul primăriilor sau consiliilor judeţene. "Se prevăd o serie de sporuri şi prime, unele mai năstruşnice decât altele, unele lipsite şi de fundament, şi de bun-simţ. Exemple: sporuri de amabilitate - 15 la sută, sporuri pentru... cei ce lucrează cu xeroxul - 15 la sută din salariul de încadrare, sporuri de stres - 15 la sută, spor de antenă, şi tot aşa mai pot fi enumerate vreo 18-20 de astfel de beneficii, asta pentru a nu mai pune la socoteală primele de sărbători, pentru haine, pentru al 13-lea salariu etc. Practic, toate acestea conduc la o dublare sau chiar triplare a salariului tarifar", arată Marian Filimon. În aceste condiţii, întreprinzătorii sunt tentaţi să concluzioneze că evenimentele din '89 au eliminat o clasă de privilegiaţi pentru a face loc alteia! "Din păcate, asistăm în prezent la inechităţi grave, ce nu pot conduce la o pace socială, iar privilegiile de ordin salarial sau pensii favorizante pentru unele categorii sociale nu fac decât să amplifice aceste dezechilibre", a subliniat vicepreşedintele CNIPMMR. Altfel spus, revendicări, revendicări, dar totul până într-o anumită limită.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27434

[dcp100168]

Forumul naţional al oamenilor de afaceri 2011 va avea loc la Galaţi

Galaţiul va găzdui în perioada 27–28 mai forumul naţional al oamenilor de afaceri din România, la manifestările organizate timp de doua zile urmând să participe reprezentanţi de seamă atât ai mediului de afaceri din ţara, reprezentanţii conducerii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România cât şi reprezentanţi de seamă ai celor aflaţi la guvernare. Potrivit declaraţiei preşedintelui IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon, evenimentul, care va face ca oraşul nostru să fie timp de doua zile în centrul atenţiei pe plan economic şi financiar, reprezintă încă un demers prin care se încearcă atragerea oamenilor de afaceri interesaţi să investească în Galaţi. „Miercuri, la Bucureşti, urmează să stabilim programul manifestărilor, iar ulterior să trimitem invitaţiile. Sper ca forumul să fie un eveniment care să se bucure de succes şi să aibă şi rezultatele dorite de noi, cum ar fi atragerea de noi investiţii la Galaţi”, ne-a declarat Marian Filimon.

http://www.monitoruldegalati.ro/economie/galatiul-capitala-economica-a-romaniei-4612.html

[marcus]

In sfarsit o sa avem si noi oameni de afaceri in Galati. Macar in trecere....

[dcp100168]

Forumul Naţional al IMM-urilor, în oraşul nostru

Galaţiul va găzdui timp de 2 zile, respectiv pe 26 şi 27 mai, Forumul Naţional al IMM-urilor, ocazia cu care va fi marcată şi Ziua întreprinzătorilor din România. Anunţul a fost făcut în cadrul conferinţei de presă susţinute ieri de şeful filialei locale a IMM-urilor, Marian Filimon. Acesta a spus că oraşul nostru a fost ales drept gazdă a manifestărilor după ce a concurat cu alte câteva oraşe, printre care şi Constanţa.

La Galaţi vor fi prezenţi peste 200 de oameni de afaceri din întreaga ţară şi conducerea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, în frunte cu preşedintele Ovidiu Nicolescu. Nu vor lipsi, bineînţeles, peste 170 de întreprinzători gălăţeni, membri ai filialei IMM-urilor. De asemenea, au fost lansate invitaţii unor reprezentanţi de seamă ai Executivului şi ai unor instituţii care au legătură cu activitatea IMM-urilor.

„Suntem mândri că oraşul Galaţi a fost ales pentru a găzdui un asemenea eveniment, care ar putea crea oportunitatea atragerii unor investiţii în Galaţi”, a declarat preşedintele filialei locale a IMM-urilor, Marian Filimon. Acesta a ţinut să precizeze că manifestările organizate pe parcursul a două zile nu vor fi plătite din bani publici, afirmând că oaspeţii vor fi cazaţi la două hoteluri de pe Faleză.

Potrivit informaţiilor făcute publice, programul manifestărilor va începe vineri, 27 mai, la Grădina Botanică, când va avea loc şi vizitarea unei expoziţii cu produse bio, precum şi a unui târg de carte. Manifestările vor mai cuprinde dezbateri pe diferite teme economice care stârnesc interesul mediului de afaceri gălăţean. Ziua de sâmbătă este dedicată desfăşurării unor activităţi interne ale Consiliului Naţional al IMM-urilor, fiind programată şi o şedinţă de consiliu permanent precum şi şedinţa colegiului de excelentă în afaceri.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Premii pentru mediul de afaceri

După aproape trei ani de criză economică, semnele de redresare ce au început să apară la nivel macroeconomic au făcut ca „Ziua Întreprinzătorului” din acest an să fie ceva mai senină. Devenită deja tradiţie, Gala IMM-urilor organizată la Teatrul Muzical „Nae Leonard” de filiala gălăţeană a patronatelor din cadrul CNIPMMR – preşedinte Marian Filimon, i-a premiat şi aplaudat la scenă deschisă, sâmbătă, pe cei ce fie la nivel personal, fie la nivelul companiilor sau instituţiilor pe care le coordonează au obţinut rezultate deosebite în peisajul mediului de afaceri.

Primul care a urcat pe scenă pentru a primi Trofeul de Excelenţă a fost chiar preşedintele la nivel naţional al CNIPMMR, prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu, acesta ţinând să mulţumească în mod deosebit „celor care au realizat că IMM-urile sunt o bogăţie ce trebuie protejată”.

În ceea ce ne priveşte, am avut un moment special de bucurie odată cu urcarea pe scenă a colegei noastre Alina Comşa Durbacă. Jurnalistă de excepţie, Alina a demonstrat că poate fi o femeie de afaceri de top. TQ Consultanţă şi Recrutare SRL s-a impus nu numai pe piaţa gălăţeană, ci şi pe cea naţională, având un portofoliu impresionant de companii cărora le-a asigurat servicii de certificare, consultanţă, recrutare şi atragere de fonduri europene.

Trofee de excelenţă din partea patronatelor gălăţene au mai primit CJ Galaţi (preşedinte Eugen Chebac), Vega Holding (preşedinte Corneliu Istrate), Gheorghe Caruz (afaceri în agricultură, industria alimentară, agrement), SC DUMONY SRL (patronată de Gheorghe Dumitru), Dana Potorac (Pro FM Lider FM), Aurelian Costin – şeful Comisiei de buget-finanţe din CL Galaţi, Iulian Simionescu (in memoriam), Butan Grup (director Jorj Butan), Grupul de firme Mairon (patronat de Costel Miron), Petrică Bratu (afaceri în agricultură), Dragostina Brăilescu (afaceri în pomicultură), Dumitru Vieru – secretarul filialei CNIPMMR Galaţi, CNFR NAVROM SA (director general Constantin Hârţan).

Nu în ultimul rând, în cadrul galei au fost acordate şi două Diplome de Excelenţă patronului COZAMIN, Costică Caloian, şi lui Dumitru Neculai, patronul SC Albo Logistics SRL.

O surpriză a venit şi din partea Teatrului Muzical „Nae Leonard”, conducerea acestuia, prin directorul Florin Melinte, ţinând să-i acorde preşedintelui patronatelor, Marian Filimon, o diplomă şi un trofeu de excelenţă pentru activitatea de sprijinire a instituţiei de cultură gălăţene, o dovadă că arta şi afacerile se pot completa reciproc în mod fericit.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mediul de afaceri gălăţean creşte în pasul melcului

* Galaţiul, depăşit net de Constanţa, dar şi de Tulcea ca nivel al numărului de firme la mia de locuitori * Din urmă vine tare şi Brăila *

Spiritul antreprenorial ar trebui în această perioadă de criză să fie „colacul de salvare” atât pentru firmele cu probleme pe piaţă, cât şi pentru generarea de noi afaceri şi, implicit, locuri de muncă. Din păcate, din acest punct de vedere, judeţul Galaţi, în ciuda unei aparente solidităţi economice pe anumite segmente, se dovedeşte un mediu de afaceri nu foarte prietenos pentru întreprinzători, fie că ne raportăm la nivel naţional, fie şi numai la vecinii noştri din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

Firme noi la mia de locuitori

Un indicator relevant pentru cât de favorabil este mediul de afaceri la nivelul comunităţii locale este intensitatea prezenţei firmelor la nivel de judeţ (numărul de firme la o mie de locuitori). Din acest punct de vedere Bucureştiul - Ilfov are o poziţie atipică generată de capitală, cu 65 de firme la o mie de locuitori, dar se simte şi o accentuare a tendinţelor de polarizare economică la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare regională.

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, din care face parte Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Constanţa, Vrancea şi Buzău, înregistrează 25 de firme la mia de locuitori. Ar fi abia locul… cinci la nivel naţional, cu mult sub Regiunea Centru (32,5), unde Braşovul şi Sibiul trag după ele economia locală, dar şi sub Regiunea Vest (30,13), unde Timişoara-i „fruncea” cu 40 de firme la mia de locuitori. Regiunea Nord-Vest ţine şi ea aproape (32), vârful de lance fiind Clujul, cu 45 de firme la mia de locuitori.

Opinia patronatelor faţă de această situaţie ne-a fost prezentată de Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR: „Suntem departe de judeţele din vestul ţării, este adevărat, dar pe de altă parte şi regiunea noastră de dezvoltare, chiar dacă include şi judeţe mai puţin dezvoltate, precum Buzăul sau Vrancea, este mult sub potenţialul real. Constanţa merge bine, se dezvoltă şi are mari planuri de investiţii, dar Galaţiul şi Brăila au ratat până în prezent şansa de a realiza, printr-o zonă metropolitană, o forţă economică, politică şi socială importantă la nivelul ţării. Iar aici nu este decât vina autorităţilor publice locale, care de ani de zile bat pasul pe loc.”

Singura consolare a gălăţenilor ar fi aceea că nu fac parte dintre cele mai „aride” din punct de vedere antreprenorial regiuni de dezvoltare. Regiunea Nord-Est are doar 17,5 firme la mia de locuitori, cel mai sărac judeţ fiind Botoşaniul cu doar… nouă firme la mia de locuitori! În Regiunea Sud-Vest şi Regiunea Sud, lucrurile stau ceva mai bine, cu câte 20 de firme la o mie de locuitori.

Rămânem de căruţă

Galaţiul nu numai că nu face parte dintr-o regiune de dezvoltare care, per ansamblu, nu se poate lăuda cu un mediu de afaceri foarte performant, dar este într-o pierdere de formă şi faţă de judeţele vecine. În total, în toată Regiunea de Sud-Est aveam la începutul aceste luni 71.342 de firme, dar distribuţia lor pe judeţe este, pe cât de inegală, pe atât de înşelătoare. Galaţiul, cu 13.067 de firme, s-ar afla pe locul doi, după Constanţa, unde erau înregistrate 27.141 de firme. Poziţia ar fi aparent satisfăcătoare, dacă am ţine cont că Galaţiul ar face, „pe cifre”, aproape cât Brăila (8.039 firme) şi Tulcea (5.190 firme) la un loc, de două ori cât Vrancea (6.591 firme) şi este peste Buzău (11.314 firme).

Dacă raportăm însă numărul de firme la numărul de locuitori din fiecare judeţ, balanţa economică nu se mai înclină în faţa Galaţiului. Mai exact, cu doar 22,4 firme la mia de locuitori, Galaţiul este cu mult în urma Constanţei, care are 35,2 firme la mia de locuitori. Mai mult, Galaţiul a fost întrecut chiar şi Tulcea (22,9 firme la o mie de locuitori) un judeţ care, până acum doi, trei ani nu ridica prea multe pretenţii în topul iniţiativei antreprenoriale.

„Dacă dezvoltarea Constanţei nu este o surpriză, evoluţia de la Tulcea este de remarcat. Aici s-a reuşit în ultima perioadă o colaborare foarte bună între autorităţile publice şi mediul de afaceri, iar acest lucru s-a văzut în dezvoltarea economică. În plus, Tulcea a beneficiat şi de o serie de programe speciale de dezvoltare, fiind considerată, din anumite privinţe, o zonă defavorizată”, a explicat reprezentantul patronatelor gălăţene.

Lipsa infrastructurii ne „omoară”

În urma Galaţiului se află doar Buzăul (21,5 firme la mia de locuitori), Brăila (21,2 firme la o mie de locuitori) şi Vrancea (19,3 firme la o mie de locuitori), cu menţiunea că Brăila este, totuşi, într-o revenire de formă şi cu un mediu antreprenorial care, în ultimii ani, a devenit din ce în ce mai activ.

„Principalul dezavantaj al Galaţiul este că, în lipsa unei infrastructuri adecvate - drumuri, cale ferată, un aeroport măcar pentru chartere - pare uitat într-un fel de fundătură. Şi, evident, sunt puţini cei dispuşi să investească într-o afacere dintr-o fundătură.

Un avantaj pentru Galaţi ar trebui să fie Dunărea, dar din păcate este folosită la nici zece la sută din potenţialul ei în materie de transporturi fluviale. Din păcate, asta este: stăm pe o mină de aur, dar nu ştim să o exploatăm”, a mai arătat reprezentantul patronatelor gălăţene.

Datele de mai sus ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru cei ce, într-un fel sau altul, pot face la Galaţi un mediu de afaceri mai prietenos pentru potenţialii întreprinzători şi potenţialii investitori. Degeaba, la Galaţi, facem un pas, doi înainte, dacă la Constanţa se fac patru, la Braşov cinci, iar la Bucureşti şapte.

viata-libera.ro

[dcp100168]

IMM-urile, nemulţumite de controalele Poliţiei Locale

Întreprinzătorii dau de pământ cu Poliţia Locală. Asta ar putea fi una dintre concluziile unui sondaj de opinie realizat pe portalul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, www.immromania.ro, în legătură cu atribuţiile de control ale Poliţiei Locale în ceea ce priveşte activităţile de comerţ ale IMM-urilor. Cei mai mulţi dintre repondenţi s-au declarat nemulţumiţi de activitatea Poliţiei Locale şi au afirmat că atribuţiile acesteia de control pe linia activităţilor economice nu sunt oportune şi nici adecvate. În linii mari, răspunsurile la întrebările sondajului confirmă ceea ce declara şi preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu: „Există deja patru organisme care controlează firmele: Garda Financiară, Direcţia de Investigare a Fraudelor, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, Autoritatea Naţională a Vămilor şi Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, din cadrul ANAF. Poliţiştii locali nu au ce căuta să controleze activitatea firmelor, deoarece nu au pregătirea necesară”.

„Este pur şi simplu aberant”, ne-a declarat la rândul său preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, adăugând că nu se justifică înfiinţarea unui nou organism de control cu atribuţii suprapuse pe cele ale instituţiilor deja existente.

Nemulţumire în ansamblu

Iată câteva date statistice din sondajul IMM-iştilor, realizat în perioada 8-27 septembrie 2011, cu menţiunea că la întrebări au răspuns oameni de afaceri din întreaga ţară, nu numai din Galaţi: 60 la sută dintre repondenţi s-au declarat nemulţumiţi de activitatea în ansamblu a Poliţiei Locale, iar 85 la sută consideră că Poliţia Locală nu e un sprijin real în slujba cetăţeanului. Majoritatea repondenţilor (65 la sută) au avut contacte cu Poliţia Locală în activitatea desfăşurată, iar 55 la sută dintre aceştia au apreciat experienţa avută ca fiind negativă. 70 la sută afirmă că nu sunt oportune şi adecvate competenţele Poliţiei Locale pe linia activităţilor economice, aceste atribuţii aparţinând şi altor autorităţi de control. Doar 5 la sută dintre oamenii de afaceri chestionaţi au spus că s-au confruntat cu situaţia unor controale multiple (printre care şi al Poliţiei Locale), iar 65 la sută au spus contrariul. În schimb, 70 la sută dintre răspunsuri au fost că poliţiştii locali nu au o pregătire adecvată, raportată la competenţele lor sporite.

„De bine” este faptul că, în proporţie covârşitoare (80 la sută), repondenţii au afirmat că nu au cunoştinţă de existenţa unor cazuri de acţiuni excesive din partea Poliţiei Locale determinate de apartenenţa politică a întreprinzătorilor. De asemenea, 25 la sută au răspuns că gradul de exces de zel şi abuz în funcţie din partea poliţiştilor locali este „ridicat” şi „foarte mare”, 35 la sută au spus „mediu”, iar 40 la sută - „foarte redus” şi „redus”.

„Noi facem controlul conform legii”

„Toţi cei care ne critică vorbesc fără să citească legea. Şi vorbesc mai ales cei nemulţumiţi că au fost prinşi fără să aibă acte doveditoare pentru marfă, licenţă sau certificat de producător, preţurile afişate sau acordul Primăriei pentru desfăşurarea activităţii. 20 la sută dintre cei pe care i-am controlat nu au avut acordul primarului şi nici nu le-am dat amenzi, ci doar avertisment şi le-am pus în vedere să obţină acordul. Legea spune că toate aceste acte pe care le-am enumerat trebuie avute în momentul controlului. Dacă sunt nemulţumiri sau cineva crede că a fost nedreptăţit se poate adresa instanţei. Până acum, nimeni nu a făcut acest lucru”, ne-a declarat directorul Poliţiei Locale Galaţi, Cristian Gîscă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

20 de ani de la înfiinţarea Patronatului IMM-urilor

Sfârşitul acestei săptămâni va marca un dublu eveniment pentru membrii Patronatului IMM-urilor (PIMM) Galaţi. În primul rând, aproape 100 de oameni de afaceri din întreaga ţară, alături de câteva zeci din Galaţi, vor participa la Ziua Întreprinzătorului, eveniment naţional organizat pentru a doua oară în oraşul nostru. Cel de-al doilea eveniment este aniversarea de către PIMM Galaţi a 20 de ani de la înfiinţare. Printre invitaţi se numără ministrul pentru IMM-uri şi Mediul de Afaceri, Maria Grapini, şi preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu.

„Sărbătorim anul acesta 20 de ani de la înfiinţarea organizaţiei noastre, de fapt de la reînnodarea activităţii mişcării patronale din perioada interbelică. Avem dovezi, există documente originale la arhivele din Viena care atestă că mişcarea patronală din Galaţi are o vechime de peste 170 de ani”, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, preşedintele PIMM Galaţi, Marian Filimon. O dovadă în acest sens stă, spune Filimon, şi cartea pe care PIMM Galaţi o va lansa cu prilejul acestui dublu eveniment: „Industria şi comercianţi gălăţeni, harnici şi de temut. Mărci de fabrică”, realizată de Tudose Tatu şi Adrian Pohrib sub coordonarea şi editarea PIMM. „Este o carte unică în România. Citind-o, veţi avea multe surprize, pentru că, pentru prima dată, se abordează marca de fabrică şi marca de comerţ de la origini”, a mai spus Marian Filimon.

Sărbătoarea IMM-urilor se va deschide oficial joi seara, cu un Business Club şi un cocktail la Hotel Vega, de la ora 18,00.

Vineri, începând cu ora 10,00, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii are loc un seminar cu tema „IMM-urile – competitivitate şi direcţii de dezvoltare în 2013”. Oamenii de afaceri vor dialoga apoi cu ministrul Maria Grapini, după care vor fi prezentate noutăţi în sistemul de contabilitate generate de plata TVA la încasare, cele 10 priorităţi majore ale IMM-urilor în acest an, precum şi noile oportunităţi de accesare a finanţărilor nerambursabile.

Vineri seara, la Teatrul Muzical „Nae Leonard”, de la ora 19.15, un spectacol de modă va preceda spectacolul extraordinar „Primăvara simfonic” susţinut de Tudor Gheorghe, orchestra simfonică şi corul Muzicalului.

Sâmbătă, de la ora 9.00, oamenii de afaceri vor face o vizită la Menarom PEC, după care vor vizita Faleza Dunării.

presagalati.ro

[dcp100168]

Ministrul Maria Grapini, faţă în faţă cu IMM-urile gălăţene, de „Ziua Întreprinzătorilor”

Corupţia din aparatul de stat şi economia nefiscalizată, birocraţia şi accesul la creditare sunt principalele piedici în calea dezvoltării mediului de afaceri, a declarat Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, la seminarului de afaceri desfăşurat, ieri, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, în cadrul acţiunilor dedicate „Zilei Întreprinzătorilor” organizate de Patronatul IMM-urilor Galaţi.
„Corupţia şi economia nefiscalizată distorsionează piaţa în defavoarea agenţilor economici corecţi. Pentru a stopa acest lucru se are în vedere şi o revizuire a Legii funcţionarului public, în sensul responsabilizării funcţionarilor în relaţia cu agenţii economici, dar şi măsuri de ordin fiscal care în ultimă instanţă să asigure o etică a mediului de afaceri”, a explicat Maria Grapini. În ceea ce priveşte accesul la creditare, unul dintre proiectele avute în vedere este transformarea CEC în bancă de investiţii pentru IMM-uri. La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Niculescu, a arătat că patronatele au înaintat Guvernului un set de propuneri ce vizează reducerea parafiscalizării, simplificarea procedurilor administrative, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, relansarea procesului investiţional etc.
La seminarul de afaceri organizat de PIMM Galaţi - preşedinte Marian Filimon, au participat peste 200 de oameni de afaceri din întreaga ţară, reprezentanţi ai autorităţilor publice, ONG-uri. Pe agenda manifestării s-au aflat, de asemenea, lansarea cărţii „Industriaşi şi comercianţi gălăţeni, harnici şi de temut. Mărci de fabrică” - autori Tudose Tatu şi Adrian Pohrib, noutăţi din domeniul contabil, oportunităţi de finanţare etc.
Sărbătoarea mediului de afaceri s-a încheiat, ieri, la Teatrul Muzical „Nae Leonard” cu o gală specială, ce a avut drept punct central spectacolul extraordinar „Primăvara simfonic”, susţinut de maestrul Tudor Gheorghe împreună cu orchestra Teatrului Muzical.

viata-libera.ro

[dcp100168]

IMM-urile din Galaţi, subordonate fiscal Constanţei

* Sub pretextul înfiinţării unei Administraţii pentru contribuabili mijlocii, Constanţa a obţinut „ciuntirea” DGRFP Galaţi * Patronatul IMM-urilor Galaţi susţine că statutul de „excepţie” al Regiunii Sud-Est vine pe fondul presiunilor politice şi intereselor în ceea ce priveşte controlul resurselor din bugetele publice * Pentru 430 de companii gălăţene, drumurile fiscale vor duce la Constanţa

 

Anul 2016 începe cu o surpriză neplăcută pentru mediul de afaceri gălăţean în ceea ce priveşte administrarea fiscală. Mai exact, după cum a avertizat public Patronatul IMM-urilor Galaţi, în urma unor măsuri de „reorganizare” a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), structura Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi „a fost ciuntită”, iar atribuţiile în ceea ce priveşte gestionarea contribuabililor încadraţi în categoria întreprinderilor mijlocii vor fi preluate de o structură nouă, care va avea sediul în Constanţa. Prin întreprinderi mijlocii se înţeleg întreprinderile care au o cifră de afaceri anuală de până în 50 milioane de euro şi un număr de angajaţi cuprins între 50 şi 250 de salariaţi. Altfel spus, dacă este să facem abstracţie de marii contribuabili - gen ArcelorMittal, Damen, Arabesque, Mairon, Vega, NAVROM, preluaţi deja în administrare de structurile centrale ale ANAF - cele mai performante companii gălăţene - în jur de 430 de societăţi se încadrează în criteriile mai sus amintite - vor fi direct subordonate structurilor fiscale din Constanţa. Acest lucru va avea în opinia reprezentanţilor patronatelor efecte negative şi în plan economic, dar şi în ceea ce priveşte influenţa administrativă a Galaţiului în plan regional.

Mărul fiscal al discordiei

Potrivit preşedintelui Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, totul pleacă de la mai vechea reorganizare, din 2013, a structurilor Ministerului de Finanţe în urma căreia, la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, au fost înfiinţate câte o Direcţie Regională Antifraudă şi o Direcţie Generală Regională a Finanţelor Publice. În cazul Regiunii Sud-Est, care reuneşte judeţele Galaţi, Brăila, Constanţa, Tulcea, Vrancea şi Buzău, sediul DGRFP a fost fixat la Galaţi, iar sediul Direcţiei Antifraudă la Constanţa, asta în condiţiile în care constănţenii şi-ar fi dorit cu ardoare să le revină lor şi structurile fiscale regionale.

„În toate regiunile, Direcţiile Antifraudă au fost stabilite într-un judeţ, iar structurile regionale fiscale - DGRFP - în alt judeţ. Sistemul a început să funcţioneze, numai că constănţenii nu au stat cu mâna în sân, au produs o activitate incisivă de lobby, de influenţă politică majoră asupra fostului Guvern şi n-au acceptat niciodată ca DGRFP să aibă sediul la Galaţi. Şi ştim acest lucru de la partenerii noştri din Constanţa… Pe fondul acestor presiuni, au început să apară şi roadele. Astfel, anul trecut, în timpul guvernării Ponta, s-a emis o Hotărâre de Guvern (HG nr.816/2015) privind organizarea şi funcţionarea ANAF prin care sunt prevăzute noi reglementări privind funcţionarea DGRFP-urilor. Una dintre reglementări este în mod evident „cu dedicaţie” pentru Constanţa. Mai exact, se prevede, printre altele, că în cadrul Direcţiilor Generale Regionale ale Finanţelor Publice să funcţioneze, ca structură fără personalitate juridică, Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii. Organizarea acestei structuri, alături de celelalte structuri (Vamă, AJFP-uri, servicii fiscale etc.) se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANAF. În mod logic, aceste Administraţii pentru Contribuabili Mijlocii ar trebui să funcţioneze tot în judeţele în care îşi au sediile DGRFP-urile, dar, ce să vezi, sub semnătura preşedintelui ANAF, Gelu Diaconu, în cazul Regiunii Sud-Est se face o excepţie şi sediul Administraţiei contribuabililor mijlocii se stabileşte la Constanţa şi nu la Galaţi, aşa cum ar fi fost normal!”, a explicat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Care a fost "baza legală"

În speţă este vorba de ordinul preşedintelui ANAF nr. 2.752/30.10.2015, prin care, la art. 3, în cele opt regiuni de dezvoltare, Administraţiile Contribuabili Mijlocii se reorganizează prin comasarea unor atribuţiuni atât pe linia de colectare, cât şi cea de inspecţie fiscală existente la nivelul Administraţiilor Judeţene ale Finanţelor Publice. În acelaşi articol se precizează că noile Administraţii Fiscale pentru contribuabili mijlocii vor funcţiona în localităţile în care îşi au sediul Direcţiile Regionale ale Finanţelor Publice. Până aici, argumentul acestei reorganizări ar putea fi, eventual, acela că se doreşte realizarea unei structuri în cadrul DGRFP-urilor care să răspundă necesităţilor care apar la nivelul întreprinderilor mijlocii.

Surpriza vine, însă, la alin.(2) din art.3 în care se spune că „Prin excepţie de la prevederile alineatului anterior, sediul Administraţiei pentru contribuabili mijlocii din cadrul DGRFP Galaţi se organizează în municipiul Constanţa”! Practic, sub pretextul reorganizării, DGRFP Galaţi este „ciuntit”, iar administrarea contribuabililor mijlocii trece, de facto, în subordinea structurilor de finanţe din judeţul Constanţa!

Mai mult, ca urmare a unei întâlnirii, tot din octombrie 2014, a preşedintelui ANAF cu o delegaţie a Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) având ca temă reorganizarea ANAF, în „Concluziile” acestei întâlniri (înregistrate SNFP Nr.5676/21.10.2015 - ANAF nr.3186/21.10.2015), la pct.2 al documentului se reconfirmă faptul că, în Regiunea Sud-Est, Constanţa va fi cea care se va ocupa de gestionarea contribuabililor mijlocii.

„Este oarecum surprinzătoare uşurinţa cu care a fost acceptată această prevedere, pentru că e logic să ne întrebăm dacă personalul DGRFP Galaţi va mai rămâne acelaşi, în condiţiile în care obiectul muncii nu va mai fi la fel de consistent... Oricum, este singura regiune din ţară în care întâlnim o astfel de anomalie administrativă şi nu credem că ea e rodul unei întâmplări. Pe de o parte sunt, după cum am spus, presiunile Constanţei, dar credem că o parte din vină pentru această «amputare» a unei instituţii gălăţene revine chiar celor care ar fi trebuit să vegheze la viitorul Galaţiului - parlamentari, şefi din administraţia publică sau ai unor instituţii. Nimănui nu i-a păsat de ce se întâmplă, aceste prevederi de «reorganizare» au trecut fără ca nimeni să bage de seamă, iar acum aproape că suntem în faţa faptului împlinit! Este a 15-a instituţie de interes regional pe care, în ultimii ani, Galaţiul o pierde sau i se reduc mult din atribuţii, fără ca cineva din cei implicaţi din punct de vedere al responsabilităţii faţă de judeţul Galaţi să ia atitudine!”, a punctat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.

Ce a adus Galaţiului „reorganizarea” fiscală - Taxe şi impozite cu carul, investiţii cu paharul

Chiar dacă, la nivelul discursului public, se aminteşte des de principiul descentralizării, în practică sunt descentralizate doar responsabilităţile, în timp ce tinde tot mai mult spre o centralizare a surselor de finanţare, apreciază preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Încercarea Constanţei de a pune mâna la nivel regional pe Administraţia contribuabililor mijlocii, smulsă de la DGRFP Galaţi, are legătură cu acest proces, consideră reprezentantul mediului de afaceri gălăţean.

„De ce nu merg, firesc, cele două - descentralizarea şi resursele financiare, mână în mână? Pentru că este nevoie ca fiecare primar, fiecare preşedinte CJ sau de instituţie publică să meargă să se căciulească la Bucureşti - pentru că contribuabilii mari sunt la Bucureşti. Acum, contribuabilii mijlocii sunt la Constanţa. Aşa că, se pare, vom merge cu căciula în mână şi la Constanţa… Asta pentru că, din informaţiile pe care le avem, aceste încercări de «reorganizare» nu se vor opri aici. Cel mai probabil, în perioada următoare Constanţa va încerca să pună mâna şi pe structurile vamale, pentru ca, în cele din urmă, să preia cu totul structurile DGRFP Galaţi, pentru că, practic, n-ar mai rămâne aici decât administrarea întreprinderilor mici şi micro”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urlor Galaţi, Marian Filimon.

Un exemplu dat de acesta este cel referitor la modul de alocare a cotelor din TVA şi din impozitul pe profit plătit de contribuabilii mijlocii, cu sediul social în Galaţi, către bugetul CJ. „Vorbim de 430 de firme, practic «crema» IMM-urilor din Galaţi. După mutarea lor din punct de vedere fiscal la Constanţa ne va fi foarte greu să ştim, de exemplu, ce sume s-au încasat de la ei, deci nu vom putea şti dacă la repartizarea sumelor nu vor fi «ajustări» în defavoarea Galaţiului. Pentru că, dacă este să ne luăm după ce se întâmplă cu taxele şi impozitele colectate de la marile întreprinderi, nu ne-ar mira să se întâmple la fel şi cu întreprinderile mijlocii”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.

Reprezentantul mediului de afaceri a subliniat că, deşi întreprinderile gălăţene au avut contribuţii consistente la bugetele publice, acest lucru nu s-a regăsit şi în proiectele de dezvoltare derulate de stat la nivel regional.

„Ni s-au luat banii din taxe şi impozite, dar de 25 ani nu s-a mai investit nimic în Moldova, ce să mai spunem de Galaţi! De ani de zile ne rugăm să ne facă şi nouă o autostradă sau măcar un capăt de drum-expres şi ne-am ales doar cu vorbe. Galaţiul a ajuns într-o situaţie economică grea - fără infrastructură, fără perspective investiţionale importante, fără nimic şi asta inclusiv din cauza modului deficitar în care au fost gestionate resursele publice. Un echilibru, măcar instituţional, administrativ trebuie să ducă la scăderea disparităţilor regionale, nu la adâncirea lor”, a mai arătat reprezentantul mediului de afaceri.

Birocraţie până peste cap. Galaţiul, „retrogradat” economic

Unul dintre efectele imediate ale trecerii societăţilor gălăţene în subordinea Administraţiei Contribuabililor Mijlocii cu sediul la Constanţa va fi creşterea dificultăţilor de ordin birocratic, apreciază patronatele gălăţene.

„Se bate foarte multă monedă pe acest sistem on-line. Dar practica demonstrează că acest sistem nu este suficient. Între întreprindere şi Finanţe este o relaţie permanentă, directă. Sunt o groază de hârtii de care ai nevoie - caziere fiscale, adeverinţe pentru participarea la licitaţii, chestiuni pe partea de bilanţ, date contabile etc. - pe partea bunei funcţionalităţi a unei societăţi comerciale. Veţi spune, poate, că acest lucru este valabil şi pentru Constanţa, dacă această administrare a contribuabililor mijlocii ar rămâne la Galaţi. Dar lucrurile nu stau chiar aşa, pentru că Galaţiul are o poziţie centrală la nivelul Regiunii Sud-Est, iar aceasta a fost şi una dintre raţiunile pentru care sediul DGRFP a fost stabilit aici. Cum este să te duci din Vrancea sau Buzău până la Constanţa? După ce că lucrurile merg cum merg, să mai pui şi oamenii pe drumuri sute de kilometri pentru o hârtie?”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Acesta a precizat că patronatele gălăţene vor încerca, acum, în al 12-lea ceas, să facă propriile demersuri în structurile din care fac parte pentru a stopa „retrogradarea” fiscală a Galaţiului şi subordonarea acestuia, pe cele mai importante societăţi, Bucureştiului sau Constanţei.

„Vom aborda această problemă şi la nivelul Federaţiei Patronatelor din Regiunea Sud-Est, am discutat deja o serie de aspecte şi la nivelul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Vom avea o serie de demersuri şi în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Finanţelor, dar şi prin reprezentanţii pe care îi avem în Comitetul economico-social. Lucrurile nu vor fi uşor de îndreptat, dar vom încerca tot ce depinde de noi”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Acesta a precizat că, indiferent care va fi rezultatul, reprezentanţii Galaţiului trebuie să iasă din această letargie păguboasă şi să se bată pentru a opri dezintegrarea economică şi administrativă a judeţului nostru.

viata-libera.ro

 

[dcp100168]

Ce firme gălăţene vor intra primele sub papucul fiscal al Constanţei

* Pe lista primelor 233 de firme ce ar urma să fie subordonate Administraţiei pentru Contribuabili Mijlocii din Constanţa se numără cele mai performante companii din industrie, construcţii, IT&C, naval şi portuar, dar şi societăţi ale CL Galaţi! * Apa caldă şi căldura gălăţenilor, cu control fiscal de la Constanţa!

 

La nivelul judeţului Galaţi a fost deja întocmită o listă de companii ce vor intra sub controlul Administraţiei pentru Contribuabili Mijlocii ce ar urma să funcţioneze cu sediul la Constanţa. Într-o primă etapă este vorba, potrivit unor informaţii din cadrul Ministerului Finanţelor, de 233 de companii, chiar dacă, teoretic, potrivit evidenţelor ANAF pe 2015, la nivelul judeţului Galaţi ar fi vorba, în total, de aproximativ 430 de întreprinderi mijlocii.

După cum v-am relatat în paginile ziarului nostru, această structură a fost înfiinţată în urma unui ordin al preşedintelui ANAF, Gelu Diaconu, „cu dedicaţie” pentru Constanţa, în urma căruia, de facto, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi a fost ciuntită şi redusă, ca activitate, la nivelul judeţului Galaţi, doar la gestionarea întreprinderilor mici şi micro, marii contribuabili fiind deja sub administrarea structurilor centrale ale ANAF.

Potrivit Patronatului IMM-urilor Galaţi, miza aceste „amputări” a DGRFP Galaţi, caz unic în ţară - în celelalte regiuni sediul Administraţiei Contribuabililor Mijlocii fiind în aceeaşi localitate în care îşi are sediul şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice -, este ca, în final, structurile fiscale, dar şi structurile vamale din Regiunea Sud-Est să fie cu totul mutate la Constanţa, chiar dacă acolo îşi are deja sediul Direcţia Regională Antifraudă şi s-ar încălca unul dintre principiile care au stat, în 2013, la baza reorganizării ANAF.

„Acesta este rezultatul lobby-ului puternic şi a presiunilor politice făcute de Constanţa, pentru că ei nu s-au împăcat niciodată cu gândul că sediul DGRFP la nivelul Regiunii Sud-Est a fost stabilit, în 2013, la reorganizarea ANAF, la Galaţi. Iar această manevră a fost posibilă şi graţie indiferenţei şi imobilităţii reprezentanţilor Galaţiului - parlamentari, administraţie publică, instituţii reprezentative. Amputarea DGRFP Galaţi nu înseamnă altceva decât o amplificare a birocraţiei pentru firmele gălăţene, practic vor fi nevoite, aproape pentru orice hârtie, să bată drumului până la Constanţa”, declara Preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Potrivit surselor din cadrul Ministerului Finanţelor, din primul lot de 233 de companii ce urmează a trece în subordinea fiscului constănţean se numără, practic, cele mai performante IMM-uri gălăţene, indiferent de domeniul de activitate. Din domeniul industriei, de exemplu, Constanţa va administra fiscal companii puternice, precum Criomec, Staer, INTFOR, Butan Grup, Company Med, City Gaz, Lacon Electronic. Un pluton puternic este cel format din firmele din domeniul construcţiilor sau ingineriei navale, fie că vorbim de Eekels, Den Breejen Romania, ICEPRONAV, Ship Design Group, Nasdis sau Heinen & Hopman. Şi activitatea portuară a Galaţiului va intra sub directul control fiscal al Constanţei, cu companii precum Romportmet, Port Bazinul Nou, Metaltrade Internaţional, dar şi o parte din firmele din grupul NAVROM. Dar pe lista contribuabililor mijlocii care vor fi subordonaţi Constanţei se numără chiar şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi!
Constanţa va lua caimacul financiar-fiscal şi în domeniul IT&C (Selir, Wind River Systems, Agress Business Company), agricol (Agrimat Matca, Agrogal, Condor, Almera International, Agromec Corod, Livada Şerbăneşti), construcţii (Arcada, Citadina 98, Dedal Bahamat, Katy SRL, ICMRS SA) sau confecţiilor (Cozamin, Adina SRL). Dar lista rămâne deschisă şi nu lipsesc surprizele nici pentru municipalitatea gălăţeană. De exemplu, Administraţia Pieţelor şi Gospodărire Urbană, societăţi subordonate Primăriei şi Consiliului Local Galaţi, vor răspunde pe viitor din punct de vedere fiscal în faţa Constanţei. Dar, mai mult de atât, tot în „curtea” fiscală a Constanţei vor fi şi cele două societăţi de care depinde căldura şi apa caldă a Galaţiului, respectiv Apaterm şi Electrocentrale!

Potrivit Patronatului IMM-urilor Galaţi, subordonarea fiscală a companiilor echivalează, practic, cu o retrogradare economică şi administrativă a Galaţiului, fapt ce va afecta şi mai mult activitatea mediului de afaceri. Patronatele vor aborda acest subiect şi la nivelul Federaţiei Patronatelor din Regiunea Sud-Est şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), urmând ca modul în care a fost „reorganizat” ANAF în defavoarea Galaţiului să fie contestat şi în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Finanţelor şi în Comitetul Economico-Social. În ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii Galaţiului în structurile de decizie de la nivel local, regional sau central, poate că, măcar acum, în al 12-lea ceas se vor trezi din letargie, înainte ca Galaţiul să ajungă doar o anexă la cheremul Constanţei.

Cum se face clasificarea IMM-urilor

Conform art. 4 din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, IMM-urile se clasifică, în funcţie de numărul mediu anual de salariaţi şi de cifra de afaceri anuala neta sau de activele totale pe care le deţin, în următoarele categorii:

a) microîntreprinderi - au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de pană la 2 milioane euro, echivalent în lei;
b) întreprinderi mici - au intre 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
c) întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
Întreprinderile gălăţene specificate la punctul „c)” ar urma să intre în subordinea Administraţiei Contribuabili Mijlocii ce se va înfiinţa la Constanţa.
Lista completă a primului lot de companii gălăţene care ar urma să intre în subordinea Administraţiei pentru Contribuabili Mijlocii ce va funcţiona la Constanţa poate fi consultată AICI (CLICK PENTRU DETALII)

 

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce soluţii au IMM-urile mijlocii gălăţene: Internetul, reprezentantul fiscal sau... drumul Constanţei

* „Toţi contribuabilii mijlocii vor avea la dispoziţie aceleaşi servicii sau facilităţi în vederea îndeplinirii obligaţiilor declarative şi de plată”, dă asigurări directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici * Serviciile on-line vor fi preponderente, dar pentru anumite acte va fi nevoie de un reprezentant fiscal, iar în cazuri extreme se pot depune petiţii

Reorganizarea activităţii de administrare fiscală a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi şi înfiinţarea Administraţiei pentru contribuabili mijlocii cu sediul la Constanţa nu trebuie să stârnească îngrijorarea IMM-urilor, pentru că procesele respective nu vor avea efecte negative nici în derularea serviciilor fiscale asigurate întreprinderilor gălăţene, nici în modul de repartizare a sumelor defalcate de TVA şi a impozitului pe venit în vederea echilibrării bugetelor locale, susţine directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici.

După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, ca urmare a HG 816/30.09.2015, prin excepţie faţă de celelalte regiuni din ţară, Administraţia pentru contribuabili mijlocii va funcţiona în municipiul Constanţa, fapt ce, în opinia patronatelor gălăţene, va duce atât „la ciuntirea”, de facto, a DGRFP Galaţi şi la diminuarea importanţei economico-administrative a Galaţiului la nivel Regiunii Sud-Est, cât şi la creşterea birocraţiei pentru IMM-uri, cu efecte negative pentru mediul de afaceri.

Cum vor funcţiona serviciile fiscale

Potrivit informaţiilor transmise de DGRFP Galaţi, Administraţia pentru contribuabili mijlocii ce va funcţiona la Constanţa va deservi, de la 1 februarie, 1.505 agenţi economici, comparativ cu 2.349 înregistraţi la sfârşitul anului 2015.

„În fapt, ca şi până acum, toţi contribuabilii mijlocii vor avea la dispoziţie aceleaşi servicii sau facilităţi în vederea îndeplinirii obligaţiilor declarative şi de plată”, a precizat directorul DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici. Iată, pe scurt, şi care ar fi aceste servicii fiscale.
Depunerea declaraţiilor fiscale:

- Obligaţia fiscală actuală de a depune declaraţii fiscale poate fi îndeplinită şi ulterior reorganizării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă, prin portalul e-guvernare.ro (100, 101, 104, 106, 112, 120, 130, 180, 205, 300, 301, 390, 392, 393, 394, 399, 401, 402, 403, 710, Situaţii financiare anuale/Raportări anuale etc.).

- Cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru persoanele impozabile stabilite în România, Formular 318, se completează în format electronic şi se înaintează, pe cale electronică, organului fiscal competent din România, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

- În cazul declaraţiilor de înregistrare fiscală iniţiale sau ulterioare (de menţiuni), acestea pot fi depuse la registratura organului fiscal competent sau se comunică prin poştă, cu confirmare de primire.
Alte servicii:

- Cererea de eliberare a certificatului de cazier fiscal se depune la orice organ fiscal competent în eliberarea certificatului de cazier fiscal, personal sau de reprezentantul legal/împuternicit indiferent de domiciliul contribuabilului, de către reprezentantul legal al acestora sau prin reprezentant pe baza de mandat întocmit conform legii, indiferent de domiciliul fiscal al contribuabilului. Eliberarea certificatului de cazier fiscal se face de îndată de către organul fiscal competent în eliberarea certificatului de cazier fiscal, indiferent de domiciliul fiscal al contribuabilului.

- Contribuabilii pot beneficia de îndrumare şi asistenţă acordate de către organele fiscale, prin e-mail, prin intermediul formularului pentru asistenţă electronic pus la dispoziţie pe portalul ANAF la adresa https://www.anaf.ro/arondare/. În cazul în care contribuabilii sunt nemulţumiţi de modul de acordare a asistenţei sau de comportamentul unui funcţionar fiscal, aceştia pot să transmită un mesaj completând formularul de petiţii de pe portalul ANAF la adresa https://www.anaf.ro/Sesizari/.

- În continuare, contribuabilii interesaţi pot să obţină informaţii publice despre un anumit agent economic transmiţând un mesaj text prin SMS care să conţină codul de identificare fiscală al societăţii respective, la numărul 1300. Contribuabilul va primi SMS de răspuns prin intermediul operatorilor de telefonie mobilă, cu următoarele date disponibile: codul de identificare fiscal, denumirea agentului economic, înregistrat/neînregistrat în scopuri de taxă pe valoare adăugată, starea de inactivitate fiscală a agentului economic, aplicarea sistemului de taxă pe valoare adăugată la încasare.

- Cererile contribuabililor pot fi depuse la registratura organului fiscal competent sau se comunică prin poştă, cu confirmare de primire, iar transmiterea soluţionărilor acestora se poate face prin poştă, cu confirmare de primire.

Cum se împart banii din taxe

Referitor la modul de stabilire, alocare a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din impozitul pe venit, precum şi a beneficiarilor (unităţi administrativ-teritoriale) de drept, DGRFP Galaţi precizează că, în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2016, nr. 339 din 18 decembrie 2015, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din cota de 18,5 la sută din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale se repartizează prin decizie a directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice.

Calculul acestor sume are la bază impozitul pe venit mediu pe locuitor, care este obţinut din datele declarate de agenţii economici pe fiecare punct de lucru înregistrat fiscal, astfel încât nu contează cărui organ fiscal este arondat contribuabilul, ci unde este situat sediul secundar înregistrat fiscal.

„Mai simplu, banii colectaţi de la contribuabilii mijlocii care au puncte de lucru sau sedii secundare pe raza judeţului Galaţi, de exemplu, reprezentând sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din impozitul pe venit vor ajunge în situaţia dată tot în bugetul local al UAT-urilor pe raza cărora sunt înregistraţi agenţii economici respectivi, şi nu în bugetul altor UAT-uri din cadrul regiunii, arbitrar alese. Trebuie să precizez că proiectele de infrastructură şi dezvoltare locală sau regională nu vor fi afectate de această reorganizare sau de deciziile colegilor noştri de la Constanţa din cadrul noi Administraţii pentru contribuabili mijlocii”, a explicat directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici.

Şi, totuşi, cui foloseşte?

Fără îndoială, precizările conducerii DGRFP Galaţi sunt binevenite, rămâne, totuşi, întrebarea de ce, din toate cele opt regiuni de dezvoltare, numai în cazul DGRFP Galaţi sediul Administraţiei contribuabili mijlocii nu este în aceeaşi localitate în care este şi sediul direcţiei generale regionale şi cui foloseşte, până la urmă, această ruptură.

După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, organizaţiile patronale pun această mişcare pe seama presiunilor politice şi lobbyului făcut de Constanţa pe lângă factorii de decizie de la Bucureşti şi i-au acuzat pe responsabilii politici sau din administraţia publică locală ai Galaţiului că „au dormit în papuci”, iar prin starea lor de letargie şi indiferenţă au permis consumarea unui precedent care deschide calea ca, în final, întreaga direcţie generală de finanţe să fie preluată de Constanţa. Referitor la aceste aspecte, conducerea DGRFP Galaţi s-a ferit să se lanseze în aprecieri.

„Sunt sigur că decizia conducerii ANAF de a alege judeţul Constanţa ca locaţie a Administraţiei pentru contribuabili mijlocii a avut la bază criterii la fel de obiective ca în anul 2013, când s-a stabilit ca Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice să fie la Galaţi“, a declarat, totuşi, Eugen Ciorici, director general al DGRFP Galaţi.

Vă reamintim că, în 2013, odată cu reorganizarea ANAF, pentru asigurarea unui echilibru administrativ, în Regiunea de Sud-Est, sediul Direcţiei Regionale Antifraudă a fost fixat la Constanţa, iar sediul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) a fost fixat la Galaţi. Iată însă că, în prezent, Constanţa absoarbe deja şi o bună parte din activitatea administraţiei fiscale.

Întâmplător sau nu, Galaţiul rămâne „o excepţie” nu numai în ceea ce priveşte structurile fiscale, ci, din păcate, şi în ceea ce priveşte derularea proiectelor de infrastructură, în coerenţa administrativă, în politicile de atragere a investiţiilor şi, în general, în tot ceea ce priveşte revigorarea atât de necesară a mediului economico-social local.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţeni în structurile patronale naţionale

Mediul de afaceri gălăţean va avea trei reprezentanţi în cea mai mare organizaţie patronală din ţară, respectiv Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Mai exact, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, a fost desemnat şi prim-vicepreşedinte la nivel naţional al CNIPMMR. Alături de el, în structurile de conducere ale organizaţiei patronale se vor afla şi tânărul antreprenor Radu Oprea, ales în funcţia de vicepreşedinte, precum şi economistul Valentin Zaharia, ales ca membru al Comisiei de Cenzori ai CNIPMMR.

„Prezenţa noastră sper să aducă mai multă vizibilitate Galaţiului şi să reuşim să facem mai mult pentru mediul de afaceri de aici, atât în calitate de membri ai organizaţiei patronale, cât şi la nivelul, de exemplu, al Comitetului Economic şi Social sau al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. De altfel, chiar şi pe parcursul derulării Convenţiei Naţionale a CNIPMMR, am atras din nou atenţia asupra necesităţii unei dezvoltări echilibrate pentru toate regiunile ţării. De prea mult timp, nu numai Galaţiul, ci întreaga Moldovă a fost văduvită de investiţii care să sprijine mediul de afaceri, grosul fiind orientat mai ales spre Transilvania. Credem că o astfel de strategie este greşită, iar adâncirea disparităţilor regională poate induce riscuri foarte mari nu numai în plan economic, ci şi social”, ne-a declarat prim-vicepreşedintele CNIPMMR, Marian Filimon.

După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, în perioada 12-15 aprilie, la Sinaia, s-a desfăşurat, în prezenţa a 250 de delegaţi din întreaga ţară, Convenţia Naţională a CNIPMMR, unul dintre subiectele aflate pe ordinea de zi fiind desemnarea noilor structuri de conducere pentru următorii patru ani. Cu această ocazie, Florin Jianu a fost desemnat noul preşedinte CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu urmând să deţină pe viitor funcţia de preşedinte onorific al organizaţiei. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, Asociaţiei Europene a IMM-urilor, mediului financiar-bancar şi ai unor instituţii sau organizaţii cu rol în dezvoltarea mediului de afaceri, fiind dezbătute metodele cele mai potrivite pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Program de guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri

Astăzi, la nivel naţional, a fost lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”, eveniment realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) din România şi la care au asistat toate filialele din ţară, inclusiv cea din Galaţi, condusă de prim vicepreşedintele CNIPMMR, Marian Filimon.

,,Noi am lansat marţi „Programul de Guvernare 2016-2020  al mediului de afaceri”, de fapt al IMM-urilor, care reprezintă aproximativ 99% din numărul societăţilor şi agenţilor economici din România. Am pus pe masa factorilor politici, a decidenţilor, în premieră, un program de guvernare pentru mediul de afaceri care să vină din partea noastră, cei care suntem cei mai îndreptăţiţi să elaborăm un astfel de program, cei care cunoaştem cel mai bine realităţile economice. Până acum, alţii, din rândul factorului politic, au făcut politicile economice, de multe ori nefericite. Sperăm ca programul nostru să fie de bun augur şi să fie luat în seamă", a spus Maria Filimon.

Acesta a adăugat, cu dezamăgire, că la Galaţi a existat un precedent, Patronatul IMM - Galaţi elaborând un ghid economic pentru candidaţii care s-au înscris în cursa pentru primării, dar feedback-ul a fost nesatisfăcător. ,,La Galaţi avem un precedent, în sensul că înaintea alegerilor locale am elaborat şi am distribuit un ghid al măsurilor economice pentru candidaţii la alegerile locale, dar nu am înregistrat, din păcate, feedback-ul la care ne-am fi aşteptat. În ghid le-am sugerat ce ar fi trebuit să facă pentru dezvoltarea economică a localităţilor. Din nefericire, la patru luni după alegeri, putem să spunem că acest ghid a fost aruncat sau uitat prin sertare", a declarat Marian Filimon.

Cât priveşte susţinerea politică a noului program de guvernare al mediului de afaceri, în sensul ca membrii CNIPMMR să susţină politic candidaţii la alegrile parlamentare care s-ar angaja să aplice acest program, Maria Filimon a răspuns: ,,Acest lucru nu l-am discutat la nivelul conducerii CNIPMM. Noi am propus acest program partidelor în ideea că nu trebuie musai să ne angajăm să sprijinim pe cineva anume în campania electorală şi a face din acest lucru o chestie de negociere politică. Nu cred că acesta este scopul şi nici nu cred că trebuie interpretat în felul acesta demersul nostru, pentru că ar fi greşit".

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Program de guvernare lansat marţi, 13. Patronatele îşi propun să spargă ”ghinionul” mediului de afaceri

Chiar dacă, până acum, mediul de afaceri nu a avut noroc de o clasă politică prea atentă cu nevoile întreprinzătorilor, patronatele din cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene, şi-au propus… "să spargă ghinionul" chiar într-o zi "de 13", şi marţi, pe deasupra...

Aşa se face că, ieri, în cadrul unei videoconferinţe, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, secondat de staful din conducerea organizaţiei, a prezentat un "Program de guvernare" ce reuneşte principalele linii strategice ale unui proiect menit să potenţeze activitatea IMM-urilor, cu beneficiile de rigoare la nivelul întregii societăţi. Este, practic, un plan de măsuri "la cheie", propus tuturor partidelor, în speranţa că politicul nu numai că va fi mai receptiv la nevoile IMM-urilor - care reprezintă, în definitiv, cam 98 la sută din întreprinderi la nivel naţional, dar va avea şi "o busolă" care să-l ajute să ia cele mai potrivite măsuri în zona antreprenorială.

După cum sublinia şi preşedintele onorific al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, un scop al acestui program este stimularea sectorului productiv şi a exporturilor, în condiţiile în care, în prezent, mai bine de două treimi din PIB se bazează pe consum şi importuri, fapt ce plasează economia într-o zonă mai degrabă nesustenabilă pe termen lung.

"Programul de guvernare" propus de patronate conţine şapte capitole (administraţie, legislaţie, finanţare, forţă de muncă etc.) ce gravitează în jurul unor obiective strategice, cum ar fi: o structură administrativă modernă - Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care să reunească într-o formă coerentă toate politicile dedicate mediului de afaceri; plasarea României în primele 20 de ţări la nivel global (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business, locul 37 în 2016, iar în Global Entreneurship Index rankings, locul 42 în 2016); protejarea investitorilor români prin susţinerea eforturilor de investiţii şi promovarea intereselor de export ale acestora; transferul de autoritate din partea statului spre entităţi de tip parteneriat public-privat; debirocratizarea masivă a sistemului (de exemplu, nici un document pe care statul îl deţine să nu mai fie solicitat unui contrabuabil, nici o sancţiune administrativă fără o acţiune de prevenţie), un sistem fiscal atractiv (şi păstrat nemodificat cel puţin cinci ani); programe de finanţare adecvate antreprenoriatului implementate în parteneriat public-privat; reducerea şomajului în rândurile populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 ani, de la 24 la sută în prezent la sub 10 la sută în doi ani şi la sub cinci la sută în următorii doi.

Dincolo însă de documentul în sine, rămâne de văzut dacă şi mediul politic va fi interesat de planul înaintat de întreprinzători, a precizat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, care este şi prim-vicepreşedinte al CNIPMMR: "Şi în alegerile locale am venit cu un set de măsuri care să stea în atenţia noilor aleşi - primari, consilii locale, dar din păcate, la Galaţi, cel puţin, la câteva luni de la alegeri, niciuna dintre idei nu se regăseşte în practică. Poate acum vom avea mai mult noroc, iar reacţia politicienilor va fi una benefică inclusiv pentru IMM-urile gălăţene."

Programul propus de patronate poate fi consultat, pe larg, pe site-ul "Vieţii libere". De asemenea, în ediţiile viitoare, vom reveni asupra unor măsuri ce ar putea fi, în mod particular, valoroase pentru Galaţi, în speranţa că vor capta mai mult interesul partidelor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Patronatul IMM-urilor din Galaţi a decernat Diplome aniversare, la împlinirea a 25 de ani de existenţă

In semn de recunoştință, vineri, 18 mai 2018, Patronatul Intreprinderilor Mici şi Mijlocii din Galaţi a decernat 12 diplome, marcând astfel 25 de ani de existenţă. Festivitatea de premiere a avut loc la Teatrul Naţional de Operă şi Operetă “Nae Leonard“ şi a făcut parte din seria manifestărilor speciale prilejuite de “Ziua Întreprinzătorilor din România”. In aceeaşi zi, Universitatea « Danubius » Conferinţa Internaţională “Integrare europeană, realităţi şi perspective, la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri local, ai administraţiei publice şi ai mediului universitar.

Cele 12 diplome aniversare în semn de recunosinţă au mers către :

ARABESQUE S.R.L. - Dir. Gen. Cezar RAPOTAN
BRD GSG - Galati County Manager Alina PARINCU
ARCADA COMPANY S.A. - Directori MIHAI HUMĂ şi MANTU SPIRU
CECCAR - Filiala Galați
CRIOMEC S.A.- Dir. Gen. Dr.ing. Alexandru ŞERBAN
IVAS S.R.L. - Dir. Gen. Ion IVAŞCU
Grupul de firme MAIRON - Preşedinte Costel MIRON
NASDIS CONSULTING S.R.L. - Dir.Gen. Ion STROE
SALINA S.R.L. - Dir. Carmen COSTACHE
SELIR S.R.L. - Dir. Rozalia NISTOR
TRANS P.E.C. S.A. - Dir.Gen. Adrian COMŞA
CONVERT COMPANY - Dir. Mariana PĂTRAŞCU

presagalati.ro

[dcp100168]

Ziua Întreprinzătorilor, sărbătorită și la Galați

Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi organizează miercuri, 8 septembrie, în parteneriat cu Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi, "Ziua Întreprinzătorilor din România" - eveniment de referință cuprins în calendarul oficial al sărbătorilor nominalizate la nivel național, precum şi cea de-a XXI-a ediţie a Festivităţii de recompensare a performanţei şi cunoaştere a celor mai puternici actori ai mediului economic gălăţean.
Manifestarea beneficiază, de asemenea, de suportul Consiliului Local Galaţi, al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) - Filiala Galați şi al Asociaţiei Tehnopol Galaţi.
Ziua dedicată întreprinzătorilor va avea și o latură formativă, menită să contribuie la adaptarea mediului de afaceri local la noile provocări ale mediului economic. În acest sens, cu începere de la ora 11,00, la sala de conferințe a CJ Galați, se va desfășura simpozionul cu tema "Digitalizarea - o cerinţă majoră în dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri, Romania Tech Nation. Oportunităţile create de Planul Teritorial de Tranziţie Justă Galaţi".
Așa cum se cade de Ziua Întreprinzătorilor, cele mai performante firme gălățene vor fi prezentate și aplaudate la scenă deschisă, în cadrul unei festivități speciale, ce se va desfășura, cu începere de la ora 15,00, la Teatrul Dramatic "Fani Tardini".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Consiliul Județean Galați a încheiat un protocol de colaborare pentru sprijinirea mediului de afaceri gălățean

Consiliul Județean Galați și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii au încheiat un parteneriat de cooperare, pentru a sprijini IMM-urile gălățene în accesare de fonduri europene în cadrul Mecanismului de Tranziție Justă.

“Galațiul este primul județ care încheie un astfel de parteneriat cu reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii din România. Vom lucra împreună pentru a sprijini firmele gălățene în accesarea de bani europeni pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, retehnologizarea și digitalizarea activității. Firmele au nevoie de investiții pentru modernizarea, extinderea și diversificarea producției, astfel încât să devină competitive și să fie create noi locuri de muncă.  

Programul Operațional de Tranziție Justă este un program de finanțare al Uniunii Europene în valoare de aproape 2 miliarde de euro pentru țară noastră, iar pe acest program sunt eligibile doar șase județe din România, inclusiv Galațiul. Practic, acest program este o gură de oxigen atât pentru marile firme din județ, cât și pentru IMM-urile gălățene, care pot beneficia de finanțări europene nerambursabile de până la 60% din proiect sau de împrumuturi cu dobândă avantajoasă de la Banca Europeană de Investiții.

Am transmis deja Planul Teritorial al Galațiului către Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, iar în acest moment așteptăm acordul Comisiei Europene, astfel încât specialiștii din minister să lanseze ghidurile de finanțare pe acest program”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Mecanismul pentru o Tranziție Justă, parte a Pactului Verde European, acordă sprijin financiar pentru implementarea de proiecte care vor reduce costurile socio-economice pentru comunitățile din întreaga Uniune Europeană, care depind în mare măsură de combustibilii fosili sau de sectoare industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră și care au nevoie să își diversifice economia locală.

regionalpress.ro

[dcp100168]

Patru miniștri vin la Galaţi de "Ziua Întreprinzătorilor" 2022

"Ziua Întreprinzătorilor" va fi marcată, la Galați, prin Conferința "Fondurile Europene 2021-2027 pentru IMM-uri, instrumente și modalități de accesare. Rolul digitalizării în dezvoltarea fenomenului antreprenorial".
Evenimentul, organizat în parteneriat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Consiliul Județean (CJ) Galați și Patronatul IMM-urilor Galați, se va desfășura vineri, 20 mai, cu începere de la ora 11.00, în sala de conferințe a Complexului Muzeal de Științele Naturii "Răsvan Angheluță".
Alături de întreprinzători, la Galați vor fi prezenți nu mai puțin de patru miniștri, respectiv, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ioan Boloș, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, precum și ministrul Economiei, Florin Spătaru. De asemenea, la eveniment vor fi prezenți delegați ai patronatelor din întreaga țară, reprezentanți ai administrației publice, mediilor academic și financiar-bancar.
În cadrul conferinței vor fi prezentate elementele de actualitate privind oportunitățile de finanțare a IMM-urilor din fonduri europene, în cadrul Programelor Operaționale care au legătură cu mediul de afaceri. De asemenea, conferința va fi un bun prilej de a discuta cu reprezentații guvernamentali stadiul de implementare a unor proiecte de investiții de interes regional.

viata-libera.ro

[dcp100168]

30 de ani de la înființarea Patronatului IMM-urilor Galați

Patronatul IMM-urilor Galați și Consiliul Județean Galați organizează vineri, 12 mai, o serie de manifestări prilejuite de sărbătorirea „Zilei Întreprinzătorilor din România” și împlinirii a 30 de ani de istorie recentă de către Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Galați.
În prima parte a zilei, de la ora 11.00, în Sala Mare a Consiliului Județean Galați, va avea loc simpozionul cu tema „Oportunități privind dezvoltarea întreprinderilor prin Fondul pentru Tranziție Justă. O Europă pregătită pentru Piața Hidrogenului”.
Seara, începând cu ora 18.30, la Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, se vor acorda distincții în semn de recunoștință pentru parcursul de 30 de ani ai Patronatului IMM-urilor Galați.
De la ora 20.00, va avea loc un spectacol extraordinar susținut de formația de jazz „The Ramblers” din Statele Unite, formată din militari americani detașați în Europa, precum și de „Îngerii din Chișinău” – renumita formație „Millenium”.

regionalpress.ro

[dcp100168]

Patronatul IMM-urilor Galați împlinește 30 de ani de activitate

Mediul de afaceri gălățean marchează vineri, 12 mai, "Ziua Întreprinzătorilor din România", parte a unor mai ample acțiuni dedicate "Săptămânii Europene a IMM-urilor".

Evenimentul este organizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), prin Patronatul IMM-urilor Galați și Consiliul Județean (CJ) Galați, cu sprijinul Consiliului Local (CL) Galați și Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) - filiala Galați.

Ziua Întreprinzătorilor va avea în acest an, la Galați, o încărcătură specială, dat fiind faptul că se împlinesc și 30 de ani de la înființarea Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) Galați. "Pentru mediul economico-social gălățean, trei decenii de existență a acestui patronat înseamnă, în fapt, trei decenii de când mediul de afaceri local a (re)început să se dezvolte în condiții de libertate și economie de piață. Dincolo de asta, vorbim de "30 de ani de istorie recentă" și de o revenire la normalitate, pentru că, în fapt, Patronatul IMM-urilor Galați este continuatorul unei tradiții patronale mult mai îndelungate. Mai exact, potrivit datelor din arhivele publice, primele organizații patronale au apărut la Galați încă din 1896", ne-a explicat președintele Patronatului IMM-urilor Galați, Marian Filimon, care este și prim-vicepreședinte la nivel național al CNIPMMR.

Ca parte a agendei dedicate Zilei Întreprinzătorului, pe 12 mai va fi organizat, în sala de Conferințe a Consiliului Județean (CJ) Galați, simpozionul "Oportunități privind dezvoltarea întreprinderilor prin Fondul pentru Tranziție Justă. O Europă pentru Piața Hidrogenului". "Vorbim, practic, de două teme. Prima se referă la Fondul pentru Tranziție Justă și se axează pe modalitățile prin care IMM-urile gălățene pot accesa aceste fonduri europene, o temă de actualitate mai ales că primele ghiduri de aplicare au fost lansate în dezbatere publică. De asemenea, la al doilea punct, întreprinderile gălățene s-au arătat interesate de politicile economice privind piața hidrogenului și vom încerca să răspundem acestei necesități de informare prin invitarea unor specialiști în domeniu care să abordeze tema", a precizat președintele Patronatului IMM-urilor Galați.

Marcarea Zilei Întreprinzătorilor va fi completată, în cursul serii, de o gală festivă ce se va desfășura la Teatrul Național de Operă și Operetă "Nae Leonard" Galați, în cadrul căreia vor fi acordate distincții celor care au contribuit la activitatea patronală. Gala va fi completată de un spectacol extraordinar susținut de formația de jazz "The Ramblers" din SUA, formată din militari detașați în Europa. De asemenea, pe scenă va urca și îndrăgita formație "Millenium", din Chișinău. Așa cum stă bine într-o zi de sărbătoare, Ziua Întreprinzătorilor se va încheia prin ciocnirea unei cupe de șampanie în onoarea mediului de afaceri local.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Ziua Întreprinzătorilor din România", marcată la Galați

"Ziua Întreprinzătorilor din România" va fi marcată joi, 9 mai, la Galați, printr-o conferință dedicată mediului de afaceri organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Patronatul IMM-urilor Galați și Consiliul Județean (CJ) Galați.

Conferința "IMM România - Mediul Antreprenorial şi perspectivele dialogului social" se va desfășura, la Hotel "Vega", cu începere de la ora 11.00, și va fi concentrată pe două teme principale: "Investițiile și lanțurile de furnizori prin prisma Proiectului coridorului de transport India - Orientul Mijlociu - Europa", respectiv, "Finanțarea activității întreprinzătorilor prin accesarea fondurilor europene - provocări și oportunități". Aceste subiecte sunt menite să aducă în atenția întreprinzătorilor gălățeni, printre altele, oportunitățile care apar din reconfigurarea lanțurilor logistice la nivel internațional, dar și dezvoltarea afacerilor, inclusiv pe piețele externe, cu ajutorul finanțărilor europene.

viata-libera.ro

[dcp100168]

La Galaţi, companiile rezistă, dar lipsesc investițiile strategice

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), din care fac parte și patronatele gălățene, a lansat "Carta Albă a IMM-urilor", ediția 2024, o veritabilă "oglindă" a mediului de afaceri în ansamblul său, dar și cu elemente particulare, în funcție de fiecare regiune din țară.

"Carta Albă a IMM-urilor" se află la a XXII-a ediție, iar evenimentul de lansare a avut loc la București, în prezența reprezentanților mediului de afaceri, dar și ai mediului academic și financiar-bancar. Prezenți au fost și reprezentanți ai Guvernului, inclusiv prim-ministrul Marcel Ciolacu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan Radu Oprea, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

 Galațiul a fost reprezentat de o delegație a Patronatului IMM-urilor condusă de Marian Filimon, care este și prim-vicepreședinte la nivel național al CNIPMMR.

"Carta Albă a IMM-urilor" prezintă, într-o analiză aprofundată, situația de ansamblu a mediului de afaceri în anii 2023 și 2024, dificultățile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile și sursele lor de finanțare, modalitatea în care inovează, intenția de accesare de fonduri nerambursabile sau criteriile de care țin cont în alegerea partenerului de business, constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcţii de susţinere şi dezvoltare ale mediului de afaceri românesc.

La evenimentul de lansare, președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a prezentat indicatorii-cheie care își pun în prezent amprenta asupra mediului de afaceri. Printre dificultățile cu care se confruntă companiile în momentul de față, cel mai des menționate de manageri pe parcursul realizării studiului s-au numărat inflația (52,89 la sută), concurența neloială (46,06 la sută), creșterea nivelului cheltuielilor salariale (40,05 la sută) și scăderea cererii interne (33,10 la sută). De asemenea, companiile au dificultăți în pregătirea și menținerea personalului (31,71 la sută), dar sunt afectate și de incertitudinea evoluțiilor viitoare (29,86 la sută), concurența produselor din import (29,51 la sută) sau întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (25,81 la sută).

Printre elementele pozitive ale mediului de afaceri se numără și acelea că avem un procent mai mare (32,16 la sută) de femei antreprenor, că mai bine de 17,03 la sută dintre IMM-uri au alocat până la 20 la sută fonduri pentru inovare din totalul investițiilor, iar 64,51 la sută dintre companii și-au propus să acceseze fondurile europene.

Pe de altă parte, per ansamblu, întreprinzătorii rămân prudenți în estimări - doar 49,95 la sută dintre managerii chestionați estimează că evoluția situației economice a României va fi la fel sau mai bună în 2024, față de 61,22 la sută în 2023.

Desigur, în tot acest peisaj economic, mediul de afaceri gălățean are propriile lui particularități, a precizat președintele Patronatului IMM-urilor

 Galați, Marian Filimon. "Exact cum se vede și în datele statistice, poate lucrul cel mai important pe care ni-l dorim ar fi acela de a avea un mediu predictibil, să nu mai avem atâtea modificări de legislație, modificări de Cod fiscal etc. Măcar pe o perioadă medie este necesar să avem valabile niște reguli clare, pe care să le știm cu toții și în baza cărora să ne desfășurăm activitatea. Prea ne zăpăcesc unele instituții ale statului cu problemele acestea de contabilitate, de fiscalitate, în care nici ei nu mai știu ce să facă, nici noi, iar în loc să ne ocupăm de producție, de investiții, de inovare, căutăm să descâlcim tot felul de măsuri luate în grabă, fără o fundamentare aprofundată", a explicat Marian Filimon.

Acesta a precizat că, în prezent, un punct forte al mediului de afaceri gălățean este acela că multe companii au devenit branduri valoroase, unele chiar cu anvergură națională și internațională, reușind printr-o activitate serioasă să se mențină pe piață, chiar și în condițiile unei concurențe ridicate. "Acum desigur, mediul de afaceri este «un organism viu» - unele companii se pierd, altele se nasc; dar, din păcate, în ultimii doi ani, la Galați, mai mulți au fost cei care s-au pierdut... Nu e simplu, nu e ușor, iar fiecare sector e afectat în felul lui. De exemplu, în agricultură se resimte lipsa unui sistem de irigații mai extins, la care se adaugă efectele războiului din Ucraina pe piața cerealelor. În construcții, asistăm în unele situații la instalarea unei stări de expectativă, din cauza stării generale de incertitudine. În industrie avem SN Damen, care are comenzi importante, dar pe de altă parte ne îngrijorează situația combinatului Liberty Galați, de care depinde situația multor altor companii. Și, nu în ultimul rând, la Galați, deși am avut o serie de inițiative importante, încă se resimte faptul că nu am reușit să atragem acele investiții strategice, de anvergură, care să fie un catalizator la nivelul mediului de afaceri local", a mai arătat președintele Patronatului IMM-urilor Galați.

În ultimă instanță, "Carta Albă a IMM-urilor" poate fi privită și ca un îndemn la o mai amplă consultare între partenerii sociali, fie că ne referim la autoritățile publice, patronate sau sindicate. De altfel, obiectivul final este comun, respectiv de a avea un mediu economic prosper, care să răspundă nevoilor comunității.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dificultățile care le fac viața grea firmelor mici și mijlocii din Galaţi

În topul dificultăților cu care mediul de afaceri se confruntă în prezent se numără inflația, concurența neloială și creșterea nivelului cheltuielilor salariale, potrivit datelor centralizate în "Carta Albă a IMM-urilor", ediția 2024, realizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), din care face parte și Patronatul IMM-urilor Galați.

Potrivit raportului realizat pe baza informațiilor furnizate de întreprinzători, inflația a fost semnalată de 52,89 la sută dintre aceştia drept cea mai frecventă dificultate întâmpinată, la nivel național, de companii. Concurența neloială reprezintă o problemă pentru 46,06 la sută dintre întreprinzători, iar creșterea cheltuielilor salariale pune în dificultate 40,05 la sută dintre companii.

Acesta nu sunt singurele obstacole peste care trebuie să treacă IMM-urile. În partea superioară a "topului" privind dificultățile mediului de afaceri se numără pregătirea și menținerea personalului, care afectează 31,71 la sută dintre companii, dar și incertitudinile privind evoluțiile viitoare, menționate ca o problemă de 29,86 dintre firme.

La rândul ei, concurența produselor de import este o dificultate importantă pentru 29,51 la sută dintre companii. Dar obstacole sunt și pe partea financiară, unde 25,81 la sută dintre firme spun că înregistrează întârzieri la încasarea facturilor de la partenerii de afaceri din mediul privat, dar și costul ridicat al creditelor este pus în evidență de 25,35 la sută dintre patroni.

Interesant este că, doar 19,44 la sută dintre companii apreciază că au dificultăți cu fiscalitatea excesivă, iar birocrația este acuzată doar de 18,29 la sută dintre firme. De asemenea, alți factori negativi care pot influența mediul de afaceri au rată relativ mică în raportările IMM-urilor, precum corupția (11,57 la sută), controalele excesive (7,75 la sută) sau calitatea slabă a infrastructurii (6,37 la sută).

"Practic, întreprinzătorii sunt mai îngrijorați de acele elemente ale mediului de afaceri care nu pot fi controlate strict la nivelul managementului unei companii. E vorba de factori macroeconomici, ce țin, de exemplu, de gestionarea deficitelor bugetare și stabilitatea prețurilor, care se regăsește în inflație și implicit în prețurile materiilor prime sau ale produselor finale; de cadrul legislativ care să mențină un mediul concurențial corect, fie că e vorba de concurența neloială sau de combaterea evaziunii fiscale. Dar și politicile publice pot avea un impact, de exemplu, asupra salariilor, precum în situațiile în care, să spunem, creșterea salariului minim nu se bazează și pe creșterea competitivității economiei. Atunci când vorbim de fiscalitate, merită remarcat că întreprinzătorii își doresc în primul rând predictibilitate, un cadru coerent măcar pe termen mediu, pentru a-și putea fundamenta un plan de afaceri care să nu fie dat peste cap de măsuri ce nu au fost anunțate din timp.

Dincolo de asta, percepția generală a întreprinzătorilor este că mediul economic este într-o evoluție continuă, iar schimbările determinate de perioada de pandemie Covid-19 și de conflictul din Ucraina, împreună cu modificările legislative salariale la nivel național, continuă să aducă noi provocări pentru mediul de afaceri", a explicat președintele Patronatului IMM-urilor Galați, Marian Filimon, care este și prim-vicepreședinte la nivel național al CNIPMMR.

Dacă ne referim strict la Regiunea Sud-Est, din care face parte și Galațiul, în "topul" dificultăților economice inflația este menționată de 64,22 la sută dintre întreprinzători, peste media națională, iar concurența neloială afectează 43,12 dintre companii. Creșterea nivelului cheltuielilor salariale este adusă în discuție de 40,37 la sută dintre companiile din Regiunea Sud-Est, iar scăderea cererii interne afectează 33,03 la sută dintre companii. Printre primele zece obstacole pe care le au de depășit IMM-urile din regiunea noastră se mai numără pregătirea și menținerea personalului (33,94 la sută), incertitudinile privind evoluțiile viitoare (33,94 la sută), concurența produselor de import (23,35 la sută), întârzierile la încasarea facturilor (22,94 la sută), costul ridicat al creditelor (18,35 la sută) şi fiscalitatea excesivă (18,35 la sută).

viata-libera.ro