Galaţiul, deficit major de medici legişti

[dcp100168]

Expertize occidentale pentru medicii legişti din Galaţi

• Un laborator ultraperformant de toxicologie, cum în România mai au numai institutele de medicină legală, a fost dat în folosinţă ieri la Galaţi
  
• Noul aparat analizează peste 3.000 de substanţe şi i-ar putea ajuta mult în anchete pe cei de la DIICOT şi Antidrog
  

Serios afectat de lipsa fondurilor care periclitează inclusiv plata salariilor angajaţilor şi procurarea de materiale necesare expertizelor, SML Galaţi a reuşit totuşi să facă un pas important spre civilizaţie, achiziţionând un laborator ultraperformant care îl aşează în rândul marilor institute din ţară. Este vorba despre un aparat Agilent Technologies, marcă utilizată de marile instutite medico-legale din Europa şi nu numai. Laboratorul, care a costat nu mai puţin de 50.000 de euro, toţi banii aflaţi la un moment dat în bugetul SML Galaţi, poate analiza şi, respectiv, evidenţia nu mai puţin de 3.600 de substanţe, folosind o bază de date din anul 2008.

"SML Galaţi este primul serviciu din ţară care are un asftel de laborator. Marele merit al aparatului este paleta foarte mare de substanţe cu care lucrează şi precizia. Abia acum putem vorbi de o identificare cu adevărat corectă a substanţelor, pentru că metodele anterioare erau pur orientative. În aceste condiţii, valoarea probatorie a substanţelor analizate creşte foarte mult", ne-a explicat dr. Carmen Chiţescu, specialistul care îi va ajuta pe cei de la SML să lucreze cu noul laborator, după ce s-a perfecţionat în domeniu în mari centre din Olanda şi în diverse institute de medicină legală din România.

Ajutor pentru cei de la Antidrog

Principalul beneficiar al acestui laborator ar trebui să fie actul de justiţie, a cărui calitate ar trebui să crească proporţional cu performanţele dispozitivului care analizează o gamă atât de mare de substanţe. De câştigat ar avea şi organele de cercetare penală din zona Galaţi, care ar economisi timp şi resurse umane dacă ar face expertizele medico-legale la Spitalul de Urgenţă.

"În prezent, DIICOT-ul şi Serviciul Antidrog duc probele la un laborator al MAI de la Constanţa. Astfel, se pierde timp pe drum şi se indisponibilizează oameni. Dacă vom obţine omologarea laboratorului, vom putea face noi expertizele, iar asta ne va putea ajuta să amortizăm investiţia, deoarece fondurile pentru DIICOT vin de la Parchetul General", a subliniat dr. Iuliu Fulga, şeful SML Galaţi.

Pentru ca expertizele din raza de competenţă a DIICOT Galaţi să fie făcute la SML sunt necesare acreditarea RENAR şi avizul Parchetului General.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul, deficit major de medici legişti

Mai puțin de un medic legist la suta de mii de locuitori în 28 de județe și imposibilitatea efectuării celei mai elementare investigații, din lipsa dotărilor, în 16 servicii de medicină legală - sunt două dintre problemele semnalate în raportul anual al Rețelei Naționale de Medicină Legală. "Chiar dacă s-a ameliorat raportat la anul 2011, în momentul actual încadrarea cu personal în marea majoritate a instituțiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil (în raport cu volumul de muncă)", arată raportul Rețelei Naționale de Medicină Legală din 2012, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală.

La această lipsă acută de personal se adaugă o repartizare a dizarmonică pe județe și municipii a medicilor legiști, neexistând nici un fel de corelație cu populația județelor deservite, mai arată raportul. Astfel, la nivelul a 28 de servicii de medicină legală județene (SMLJ) există mai puțin de un medic legist la suta de mii de locuritori, cele mai mici valori fiind înregistrate în județele Ialomița, cu 0,39 medici legiști la suta de mii de locuitori, Călărași (0,63), Galați (0,64) și Teleorman (0,69). Reperul de un medic legist la 100.000 de locuitori nu reprezintă un maxim ideal ci "un minimum minimorum aflat la limita funcționalității sistemului medico-legal", se mai arată în raport. În situația în care există un singur medic legist încadrat într-un serviciu județean de medicină legală, este iluzoriu să se vorbească de calitatea și celeritatea activității judiciare, mai spune sursa citată.

Dincolo de subdotarea cu personal, o altă problemă semnalată în raport face referire la lipsa dotărilor. "Există multe servicii județene de medicină legală care nu posedă nici cele mai elementare posibilități de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce perturbă și mai mult functionalitatea sistemului, acest gen de investigatiii trebuind sa fie efectuate de insitutul medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă, cheltuieli suplimentare de transport al probelor și prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor", se spune în raportul Rețelei Naționale de Medicină Legală.

Astfel, SMLJ Giurgiu și SMLJ Ilfov nu au laboratoare nici de toxicologie, nici de anatomie patologică. Majoritatea serviciilor care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar anlize pentru determinarea alcoolemiei întrucât sunt lipsite de mijloace de detectare a drogurilor.

Alte 11 servicii județene nu au laborator de anatomie patologică și sunt 14 care nu pot efectua nici cea mai elementară investigație serologică, cum ar fi cea pentru aflarea grupei de sânge. "Poate că unii apreciază că zugrăvim într-un mod prea dramatic situația existentă. O facem doar în conformitate cu realitatea: există de exemplu un SMLJ care nu are o sală proprie de autopsie și nici măcar o autosanitară de transport; desigur că în acest loc autopsiile se efectuează în condiții rudimentare, care nu pot asigura un minimum de protecție personalului și care nu permit în niciun caz efectuarea autopsiei la standarde europene de calitate. Dacă resursele financiare, materiale și umane sunt atât de limitate și nu pot fi îmbunătățite, poate o soluție ar putea fi concentrarea resurselor către dotarea corespunzatoare a laboratoarelor institutelor de medicină legală, dotare atât umană, cât și tehnică, pentru a face față solicitărilor de investigații a SMLJ arondate", spun reprezentanții Rețelei Naționale de Medicină Legală.

În anul 2012, s-au efectuat, la nivel național, 18.745 de autopsii medico-legale, în 57 la sută din cazuri fiind vorba de moarte violentă. Ca și în anii trecuti, 17 la sută din autopsii nu s-au efectuat la sediul instituțiilor medico-legale, ci pe teritoriul județului, în condiții mai mult sau mai puțin improvizate. În aproximativ 20 la sută din autopsii, medicii legiști trebuie să efectueze necropsia asupra unor cadavre prezentând un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B și C, SIDA, putrefacție avansată) și, în pofida folosirii unor echipamente de protecție, riscul de contaminare a personalului care efectuează autopsia nu poate fi eliminat, ceea ce explică incidența crescută a TBC și hepatitelor în rândul personalului din instituțiile de medicină legală.

Rețeaua semnalează multiple probleme legate și de faptul că servicii județene de medicină legală sunt subordonate spitalelor județene, iar banii alocați de la buget sunt gestionați de spital, nevoile SMLJ fiind trecute în plan secundar.

Potrivit raportului, cel mai adesea directorul spitalului județean asimilează SMLJ cu o secție de spital ceea ce favorizează atitudini abuzive, se efectuează încadrări de personal fără specializarea necesară, destituiri sau numiri în funcția de șef de serviciu abuzive, încercări de intimidare sau amestec în organizarea SMLJ și chiar imixtiuni în activitatea medico-legală.

Din cauza acestui mod de organizare, apar probleme și la nivelul achizițiilor, investițiilor și salarizării personalului SMLJ.

Reprezentanții Rețelei Naționale de Medicină Legală susțin că soluția optimă pentru o bună funcționare a serviciilor județene de medicină legală este arondarea lor, atât din punct de vedere metodologic, cât și financiar, institutelor de medicină legală de pe raza teritorială de care acestea aparțin, dar pentru a pune în funcțiune această modificare Ministerul Sănătății trebuie însă să țină seama de anumite elemente, cum ar fi aprobarea unei reglementări unitare la nivel național privind organigrama și dotarea minimă necesară pentru un SMLJ, pe care Consiliul Superior de Medicină Legală a elaborat-o și a trimis-o spre aprobare înca din 2008.

De asemenea, spațiile ocupate de serviciile județene de medicină legală, precum și dotările materiale de care beneficiază trebuie să rămână în custodia Ministerului sănătății, spre folosința SMLJ-urilor, mai susțin sursele citate.

Rețeaua Națională de Medicină Legală este alcatuită din 53 unități medico-legale: Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București și cinci institute de medicina legală în Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Târgu-Mureș, Timișoara, 36 de servicii de medicină legală județene în municipiile reședință de județ (cu excepția celor în care funcționează institute de medicină legală și a municipiului București), 11 cabinete medico-legale subordonate serviciilor județene respective, situate în orașele Lugoj, Câmpulung Muscel, Comănești, Făgăraș, Petroșani, Sighetul Marmației, Mediaș, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Bârlad, Onești.

În aceste 53 de unități medico-legale au activat anul trecut 975 de persoane.

reporterntv.ro

 

[dcp100168]

Deficit major de legişti în 23 de judeţe

Mai puţin de un medic legist la suta de mii de locuitori în 23 de judeţe şi imposibilitatea efectuării celei mai elementare analize de sânge, din lipsa dotărilor, în 16 servicii de medicină legală - sunt două dintre problemele semnalate în raportul anual al Reţelei Naţionale de Medicină Legală.

În cele 53 de unităţi medico-legale au activat, anul trecut, 973 persoane, faţă de 975 în 2012. În momentul actual, încadrarea cu personal în marea majoritate a instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil, în raport cu volumul de muncă, arată raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală pe 2013, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală.

La această lipsa acută de personal se adaugă o repartizare dizarmonică pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând niciun fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite. Astfel, 23 de servicii de medicină legală judeţene (SMLJ) se situează mult sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori. În Dâmboviţa, acest indicator este de 0,55, iar în Brăila - 0,53, conform aceluiaşi raport.

Dincolo de personalul sub minimul necesar, multe servicii judeţene de medicină legală nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce perturbă şi mai mult funcţionalitatea sistemului, acest gen de investigaţiii trebuind să fie efectuate de institutul Medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor, se menţionează în raport. Astfel, există două servicii de medicină legală judeţene (Giurgiu şi Ilfov) fără laborator de toxicologie şi 13 fără laborator de anatomie-patologică: Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Sălaj, Teleorman şi Tulcea. De asemenea, 16 servicii judeţene de medicină legală nu pot efectua nici cea mai elementară investigaţie serologică: Argeş, Bacău, Bistriţa, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi şi Olt. Pe de altă parte, majoritatea serviciilor judeţene care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar determinarea alcoolemiilor, întrucât sunt lipsite de mijloace de determinare a drogurilor stupefiante, se mai spune în raport.

Reţeaua Naţională de Medicină Legală este alcatuită din 53 de unităţi medico-legale: Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti şi cinci institute de medicina legală în Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Târgu-Mureş şi Timişoara, 36 de servicii de medicină legală judeţene în municipiile reşedinţă de judeţ (cu excepţia celor în care funcţionează institute de medicină legală şi a municipiului Bucureşti) şi 11 cabinete medico-legale subordonate serviciilor judeţene respective, situate în oraşele Lugoj, Câmpulung Muscel, Comăneşti, Făgăraş, Petroşani, Sighetu Marmaţiei, Mediaş, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Bârlad şi Oneşti.

mediafax.ro

[dcp100168]

Judeţul Galaţi, fruntaş la numărul de medici legişti

Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) "Mina Minovici" dă în fiecare an publicităţii un raport care cuprinde activitatea instituţiei şi a unităţilor din suburdinea sa în anul precedent. În documentul valabil pentru anul trecut, Institutul subliniază că "încadrarea cu personal în majoritatea instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil în raport cu volumul de muncă".

În vreme ce necesarul minim ar fi de un medic legist la 100.000 de locuitori, sunt judeţe care se situează mult sub această valoare. Nu este şi cazul Galaţiului, aşa cum reiese din acelaşi raport. Astfel, în judeţul nostru îşi desfăşoară activitatea şase medici legişti, dintre care patru sunt şi cadre didactice. Echipa de doctori de la Serviciul de Medicină Legală Galaţi este completată şi de un medic de altă specialitate, precum şi de trei alţi angajaţi cu studii superioare. În total, 29 de angajaţi lucrează în acest serviciu din incinta Spitalului Judeţean Galaţi.
Rezultă astfel o medie de 1,6 medici legişti la suta de mii de locuitori adulţi. Judeţul nostru se situează astfel după Iaşi (2,4 medici legişti la suta de mii de locuitori), Bihor (2,3 medici legişti/100.000 de locuitori) şi Timişoara (1,8 medici legişti/100.000 de locuitori), la egalitate cu Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) Bucureşti. Media naţională este de 1,24 medici legişti la suta de mii de locuitori. La polul opus, judeţele cu cel mai mare deficit de medici legişti sunt Maramureş, Vrancea, Ialomiţa, Alba, Bacău, Braşov şi Neamţ.

Probleme observate la Medicina Legală Galaţi

"Reperul de un medic legist/100.000 locuitori nu reprezită un maxim ideal, ci este un minimum minimorum aflat la limita funcţionalităţii sistemului medico-legal", arată specialiştii INML Bucureşti. În raport, sunt notate şi o serie de probleme observate în 2018 la Serviciul de Medicină Legală Galaţi. În ceea ce priveşte aprovizionarea, materialele solicitate de angajaţii serviciului au fost obţinute cu întârziere. O altă problemă o constituie "lipsa prevederilor precedurale clare privind determinarea alcoolemiei". Au fost dificultăţi şi în ceea ce priveşte optimizarea schemei de personal, iar triajul privind efectuarea autopsiilor medico-legale a fost considerat ineficient.

viata-libera.ro