Jump to content

Bilanţul primarului Marius Stan, la un an de mandat


Recommended Posts

Marius Stan: "Peste patru ani, vreau să candidez fără să-mi fac campanie"

Marius Stan îşi şterge fruntea de transpiraţie cu un şerveţel. Se apropie de reporterul ProSport şi mărturiseşte: "Încă am emoţii. E un semn bun, înseamnă că nu am ajuns un robot". Oamenii din Prefectură, locul în care Stan a fost învestit în funcţia de primar, îl acoperă cu felicitările lor. Zâmbeşte fiecăruia, face poze cu toţi consilierii şi împarte câte o glumă în stânga şi-n dreapta. Omul e popular. Cel puţin în prima zi.

Domnule Stan, e ultimul interviu ca om din fotbal sau primul ca om politic?

(râde) Primul interviu ca primar pentru un ziar de sport.

Aţi mai candidat şi acum patru ani şi lucrurile n-au mers atât de bine...

(întrerupe reporterul) Da…atunci eram crud! Abia intrasem în lumea asta politică. Bine, nu mă consider politician nici acum, evit să fiu catalogat astfel. Sunt un om de administraţie, un manager.

Mulţi oameni din fotbal au intrat în politică, dar sunt foarte puţini cei care au şi avut succes. Dumneavoastră sunteţi unul dintre exemplele pozitive. Cum vă explicaţi acest lucru?

Oamenii au putut să vadă dincolo de omul de sport Marius Stan. Pentru că, făcând o paranteză, trebuie să spunem că toţi cei care lucrează în fotbal au reuşit, cu ghilimelele de rigoare, în ultimii ani să ducă în derizoriu acest sport atât de frumos. Prin declaraţii care mai de care mai urâte şi lipsite de respect şi nu numai.

În ce măsură a contribuit câştigarea campionatului cu Oţelul la victoria din alegeri?

Aşa cum am spus mai devreme, câştigarea titlului a trezit oraşul. A trezit mândria de a fi gălăţean în oameni. Galaţiul e un oraş în care nu se întâmplă nimic de 20 de ani. Un oraş uitat de lume, uitat de autorităţi. Aici nu s-a întâmplat absolut nimic, e oraşul tăcerii. Eh, oamenii, neavând alternative, s-au complăcut în starea asta. Apoi a venit declicul: titlul! Şi le-a trezit o mândrie pe care nici măcar nu ştiau că o mai au. Şi a fost un lucru fantastic! Inevitabil, a trebuit să ne luptăm cu cei care ne denigrau continuu în disputa sportivă. La fel ca în politică, n-au avut alte arme. Şi faptul că am reuşit, cât de cât, să ne păstrăm o ţinută morală i-a trezit şi mai mult pe oameni.

Oamenii s-au simţit reprezentaţi de echipa de fotbal...

Au văzut că cineva se poate lupta pentru ei. Toţi se regăseau în această echipă, era echipa tuturor gălăţenilor. Şi a fost un declic pe care acum sunt obligat să îl exploatez. Trebuie să cultiv mai departe mândria de a fi cetăţean al Galaţiului. Pentru că acest oraş este unul al paradoxurilor: e un oraş mare, dar care nu are nimic. Dacă vrei să vezi un film, plăteşti rovignetă şi te duci la Brăila. E incredibil! Un oraş la Dunăre care nu are bazin olimpic. Un oraş care organizează festivalul naţional de film, dar nu are cinematograf! Un oraş care are 250 de mii de oameni, dar nu are Primărie. Sediul este revendicat şi anul viitor trebuie să ne mutăm. Şi pot continua cu multe exemple negative.

Dar...

(întrerupe pentru a doua oară reporterul) Lucrul ăsta ne obligă să venim cu ceea ce oamenii vor să vadă. Să vadă că au mall, un stadion decent... astea fac parte din viaţa lor. Să ştie şi ei unde e centrul oraşului! Noi nu ştim asta!

Bun, dar de ce aţi vrea să renunţaţi la un loc călduţ, cel de la echipă, pentru a conduce un oraş cu atâtea probleme?

Oţelul era la fel când am început. Se vorbea de ABBA pe la Galaţi, acum ceva vreme. Am reuşit să stabilizăm echipa şi apoi au apărut şi performanţele. Pentru că nu e o diferenţă mare între a conduce un club şi a conduce un oraş. Doar de buget… Până la urmă, metodele sunt la fel. Trebuie să ştii să găseşti o echipă de oameni competenţi şi să începi să schimbi din rădăcini mentalitatea şi sistemul. Nu ne ferim de cuvinte, sistemul actual a avut ca scop numai şi numai furatul banului public. Iar interesul general nu a contat niciodată. Au împărţit oraşul: Galaţiul lor şi Galaţiul nostru. Ştiu că nu e uşor, nici dincolo... când zic dincolo, nu mă refer pe lumea cealaltă, ci la fotbal (râde cu poftă). Dinozauri am avut şi în sistemul din fotbal.

Şi în fotbal există un sistem foarte bine pus la punct, unul care pare să lucreze împotriva interesului fanilor şi a celor din jurul sportului...

Da, da! Dar cu toate astea am avut abilitatea să mă strecor printre ei. Sunt conştient că arta compromisului trebuie să funcţioneze şi în politică. Dar compromisul trebuie să îl duci până la un prag suportabil pentru coloana vertebrală. Iar cocoşat nu o să mă vedeţi niciodată!

În ce măsură v-a pregătit fotbalul pentru politică?

Mi-a dat curajul să mă iau la trântă cu un sistem, unul foarte bine pus la punct, uns cu toate alifiile.

Fără a folosi cuvinte popoase, ce va însemna fotbalul pentru dumneavoastră de acum încolo?

El o să fie copilul meu cel mare. Şi comparaţia nu de deloc exagerată. Tot o să am grijă de el, că de un copil ai grijă până la moarte, chiar dacă el se mută la casa lui, se căsătoreşte...

V-a dezavantajat vreodată în politică faptul că sunteţi un om venit din fotbal?

Niciodată! Nu am vrut să fiu niciodată asimilat cu anumite personaje din fotbal, unele care distrug treptat fotbalul. Paradoxal, ei bagă bani în fotbal, dar îl şi distrug în acelaşi timp. Vorbesc toată ziua de blaturi.

Chiar şi Oţelul a fost acuzată în câteva rânduri de meciuri trucate.

Nu mai spune de-astea… Oamenii ăştia despre care vorbesc au un business, fotbalul, şi acţionează împotriva propriilor interese. E ca şi cum un patron ar spune despre afacerea lui: «Mă, frate, nu-l lua, că e cel mai prost produs».

După ce veţi termina mandatul la Primărie, vă veţi întoarce la Oţelul?

Mi-e greu să anticipez. Dar, peste patru ani, vreau să candidez fără să-mi fac campanie. Asta înseamnă să realizez lucruri atât de vizibile încât alegerile să devină o formalitate. Dacă nu va fi aşa, înseamnă că nu am muncit cum trebuie şi că e cazul să îmi pun nişte întrebări.

prosport.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Bilanţul primarului Marius Stan, la un de mandat

Dragi gălăţeni,
A trecut un an de când aţi ales un nou Primar şi o nouă o majoritate în Consiliul Local. Este momentul să vedem împreuna ce s-a făcut şi – mai important – planul clar pe care îl avem pentru Galaţi în următorii ani.
Mulţumesc redacţiei “Viaţa Liberă” pentru spaţiul pus la dispoziţie. Acesta este raportul primului an de mandat, an în care, pentru a vă răspunde aşteptărilor, am realizat primul lucru necesar oraşului nostru – o organizare a Primăriei care să poată construi mult mai mult, mult mai multe şi mult mai bine decât în anii precendenţi.

Guvernanţa locală
Ineficienţa şi birocraţia Primăriei din ultimii ani au fost scoase la suprafaţă printr-un audit care a oferit şi soluţii de reorganizare temeinică. Deşi schimbarea a fost lentă, avem acum o nouă organigramă. O schemă cu mai puţini şefi, mai eficientă, mai corectă cu funcţionarii buni şi – prin Ghişeul Unic – mai prietenoasă cu cetăţenii. Primăria are acum - în sfârşit - un compartiment de strategie care pune la punct viziunea privind viitorul Galaţiului. Noua organigramă este în primul rând un instrument de lucru pentru gestionarea bugetului anului 2013, adoptat la sfârşitul lunii martie. Înseamnă eficientizarea traseului deciziilor, din momentul iniţierii şi până la îndeplinirea oricărui obiectiv de interes public.

Buget de dezvoltare
Un adevăr: am lucrat, până în martie 2013 pe bugetul vechi. Noul buget s-a reorientat, după mulţi ani, pe dezvoltare şi nu pe cheltuieli curente. În 2012 banii s-au terminat... înainte de alegeri. Alte noutăţi: abordarea multi-anuală a proiectelor precum şi punerea pe prim plan a calităţii lucrărilor în defavoarea cantităţii. Am introdus şi facilităţi fiscale care şi-au arătat efectul: colectarea este mai bună.

Sprijinirea economiei locale
Galaţiul, Brăila şi Tulcea au ACUM şansa şi acceptul de principiu al Guvernului de a se asocia pentru dezvoltarea regională. Industriile grele sunt acum în suferinţa. Trebuie să ne valorificăm poziţia geografică pentru a redeveni un nod de transport şi de servicii, dar şi potenţialul agricol. Traversarea Dunării (pod sau tunel), dezvoltarea de industrii între Galaţi şi Brăila pot fi motorul relansarii economice.
Dintr-o sumă de motive care nu au ţinut de Galaţi, bugetul anului acesta a devenit operaţional în luna aprilie. Până atunci am lucrat pe sumele alocate printr-un buget gândit la sfârşitul lui 2011, cu posibilităţile ştiute şi dorite atunci.
Neavând posibilitatea ca, până în luna aprilie, să începem finanţarea necesară proiectelor, am folosit acest timp pentru a regla funcţionarea Primăriei astfel încât să poata gestiona bugetul anului 2013, aşa cum l-am gândit.
Ca exemplu, am constituit Direcţia Generală Economică, care gestionează politicile fiscale. Subiectul ne preocupă foarte mult întrucât fiscalitatea poate ajuta mediul de afaceri, dacă e ordonată şi gestionată corect. Am oferit facilităţi fiscale şi persoanelor juridice care au achitat integral taxele şi impozitele locale. E vorba de bonificaţii de 10 la sută pentru autovehicule şi de 3 la sută pentru clădiri.
Am început un dialog cu societăţile comerciale mari, cu mulţi angajaţi şi care au arierate, pentru a le da posibilitatea de a plăti aceste obligaţii în rate, conform legii, astfel încât să îşi poată continua şi dezvolta activitatea. Avem nevoie de angajatori competitivi care să lucreze în Galaţi şi pentru Galaţi şi pentru asta căutam ca, inclusiv prin vânzarea de terenuri societăţilor comerciale care au solicitat acest lucru, să ajutăm la dezvoltarea acestora.
Şi poate nu e vorba doar de facilităţi fiscale. În relaţia cu mediul de afaceri contează şi dacă Primăria repară drumul până la unitatea de producţie, aşa cum am făcut săptămâna trecută cu strada Alexandru Moruzzi, spre Şantierul Naval sau cum vom lucra la reabilitarea Viaductului spre platforma siderurgică, un alt proiect la care am lucrat în ultimele luni.
Partea socială a politicilor fiscale se va contura mai mult după ce Consiliul Local va aproba un proiect de hotărâre care este în lucru şi care va oferi facilităţi fiscale în funcţie şi de numărul de angajaţi.
Concesionarea terenurilor iarăşi poate ajuta, dar, înainte de asta, Direcţia de Patrimoniu şi Cadastrul lucrează pentru întocmirea cadastrului şi a intabulării, ca să ştim exact ce terenuri avem disponibile, pentru a valorifica mai bine şi această resursă a Galaţiului. Nu ascundem că acest demers are ca scop şi evitarea, pe viitor, a problemelor generate până acum de suprapuneri. Să nu uităm experienţele ruşinoase din trecut, când apăreau mai mulţi proprietari pe acelaşi teren.
Toate marile proiecte, de la traversarea Dunării până la realizarea centurii ocolitoare, au scopul nu doar de a aduce la Galaţi investitori noi, ci şi de a ajuta operatorii economici care activează acum. Cu siguranţă că la dezvoltarea oraşului vor participa şi firme gălăţene. Ar însemna ca banii să rămână în oraş şi apoi reîntorşi la buget prin taxe şi impozite şi folosiţi din nou pentru dezvoltare.
Tocmai au început lucrările pentru construirea unui mall, primul mall adevărat din Galaţi, pentru autorizarea căruia am avut tot interesul să creăm un standard pentru rapiditatea procedurii. Galaţiul are nevoie de o astfel de investiţie, care înseamnă locuri de muncă şi un obiectiv de interes. În ultimul an, investitori privaţi au construit mai multe hypermarketuri, investiţii de multe milioane de euro şi care au generat locuri de muncă. Am fost mulţumiţi să le putem răspunde solicitărilor de autorizare în cel mai scurt timp posibil.

Dunărea
Am reuşit în timp scurt să repunem Galaţiul pe harta Dunării. Intrarea în Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunărene ne va aduce proiecte de anvergură, cu finanţări externe. Am reuşit să convingem cercuri de afaceri germane şi austriece că Galaţiul poate fi folosit ca nod de transbordare naval – feroviar (posibil şi rutier) cu spaţiul ex-sovietic. Dacă atragem un nou flux, masiv şi constant, de mărfuri acesta înseamna bani mai mulţi din servicii şi slujbe noi.

Parcuri - Deficienţe îndreptate din mers

Şi la Parcul Rizer am descoperit nereguli: lipsa rigolelor de colectare a apei, un iluminat... excendentar, necoordonare cu Consiliul Judeţean care intenţiona, cu ani în urmă, să construiască acolo sediul Muzeului de Arte Vizuale. Am îndreptat din mers tot ce a fost posibil, iar parcul este acum funcţional. Alte deficienţe am identificat şi la Grădina Publică, unde am fost obligaţi să îndreptăm organizarea lucrărilor, care ar fi însemnat ca după finalizarea lucrărilor peisagistice şi pentru alei să urmeze încă un şantier, distinct, pentru refacerea fântânii arteziene.
Prin bugetul adoptat în luna martie am alocat bani şi vom lucra în acest an la reabilitarea locurilor de joacă şi a Oraşelului Copiilor, din Ţiglina, unde am proiectat nu doar leagăne şi tobogane pentru cei mici, ci şi aparatură de fitness pentru adulţi. La fel facem acum şi în Grădina Publică şi urmează să facem apoi şi în parcul de la Pastilă, de pe Faleza Superioară.
Un alt parc a cărui transformare o pregătim este Parcul Mihai Eminescu, pentru a cărui reabilitare vom începe, chiar în iunie, un concurs de idei de la care aşteptăm cele mai dorite soluţii de către comunitate.
Şi, tot pentru zona centrală, am făcut demersuri pentru preluarea de către Primărie a Grădinii de Vară, demersuri al căror succes îl aşteptăm cât de curând.

Patinoarul va deveni sală polivalentă

Gala de box din februarie a fost nu doar un prilej pentru gălăţeni de a-l încuraja pe Cristian Ciocan pentru câştigarea titlului de campion, ci şi ocazia de a promova Galaţiul în România şi în Europa. Zecile de milioane de telespectatori din ţară şi din străinătate au văzut că şi la Galaţi poate fi organizat un eveniment sportiv de anvergură. Pentru reuşita galei s-a impus transformarea Patinoarului, pentru o noapte, într-o sală polivalentă. Pentru a mai avea astfel de evenimente, am pregătit, prin bugetul adoptat la sfârşitul lunii martie, transformarea Patinoarului într-o sală polivalentă în care să putem avea, pe lângă hochei şi patinaj, şi competiţii de handbal, de volei sau de baschet ori concerte şi întruniri publice, care să dea gălăţenilor ocazia, cât mai rapid, de a se purta ca o comunitate care îşi susţine valorile sportive sau artistice. Schimbăm şi logica finanţării cluburilor sportive: noile reguli vor încuraja performanţa. În privinţa sportului de masă, putem anunţa că am pregătit transformarea Falezei într-o suită de arene sportive pentru gălăţeni.

Locuri de joacă în loc de garaje

Construcţiile ridicate haotic, ilegal vor continua să dispară, aşa cum s-a început în Ţiglina 1 sau cu panourile publicitare de pe Strada Brăilei. Nu vreau să uităm faptul că, în cursul verii trecute, una din primele măsuri luate pentru ca Galaţiul să arate mai bine a fost eliberarea scuarului de pe strada Domnească de panourile publicitare, excesiv de multe, şi, în foarte multe cazuri din oraş, amplasate fără forme legale.
De anul trecut, strada Brăilei arată cu totul altfel, iar în acest an, după asfaltare şi finalizarea lucrărilor de refacere a trotuarelor şi a spaţiilor verzi, vom avea un bulevard central al oraşului care să ne mulţumească şi să ne reprezinte.
Vom începe şi înlocuirea garajelor cu micro-parcuri, locuri de joacă şi parcări. Vrem ca micii comercianţi să nu mai vândă în chioşcuri de tablă, ci să fie grupaţi în galerii comerciale, care să asigure condiţii confortabile atât pentru cumpărători, cât şi pentru vânzători.
Chioşcurile reprezintă o sursă de venit, uneori unică, pentru familii care nu îşi mai găsesc locuri de muncă. Garajele, unele au autorizaţii obţinute corect, cu bună credinţă şi oamenii le folosesc pentru maşini şi nu pentru depozitare sau fel de fel de activităţi mai mult sau mai puţin legale. Este obligaţia noastră să oferim alternative oneste, solide, proiectate şi bugetate, cu termene concrete, înainte de a le demola. Am prevăzut în buget finanţarea construirii de locuri de parcare şi locuri de joacă, ca alternativă la marile baterii de garaje.
Nu mai suntem pe vremea când a fost permisă amplasarea oricărui fel de garaj sau de chioşc în orice loc, dar nu vom fi cei care dărâmă de dragul molozului şi-abia după aceea caută ceva să pună în loc.

Cartiere sociale şi subvenţii la transport

Peste 70 la sută din solicitările făcute de cetăţeni către Primărie în ultimul an s-au referit la locuinţe. Au fost aproape o mie de familii, din care peste 80 la sută au revenit în 2012 după ce li se mai promisese o locuinţă şi în 2005, şi în 2006, şi în fiecare an sau de mai multe ori pe an. Am evitat să încercăm să rezolvăm fiecare caz în parte prin soluţii improvizate, pentru ca a fost clar că în Galaţi avem nevoie nu de locuinţe sociale, ci de cartiere de locuinţe sociale.
În ultimul an am lucrat la încă un proiect, de mare consistenţă, care vine în ajutorul celor defavorizaţi. După adoptarea bugetului, în aprilie, finanţăm studiul de fezabilitate, proiectarea şi ulterior construirea de locuinţe sociale, pentru peste 700 de familii, cărora le vom oferi nu doar locuinţă, şcoala şi dispensar, ci şi biserica. E genul de abordare a proiectelor care, dacă sunt gândite corect şi complet de la început, nu mai necesită intervenţii ulterioare, aşa cum a fost nevoie să facem în Cartierul Dimitrie Cantemir, unde, pentru preşcolari, finanţăm înfiinţarea unei grădiniţe care nu a fost făcută de la început.
Mai mult, un alt efect al construirii cartierului social – şi urmează şi alte astfel de cartiere – este posibilitatea de a rezolva şi o problemă de patrimoniu extrem de spinoasă pentru Galaţi. Odată ce gălăţenii nevoiaşi vor locui în noul cartier, vom putea să reparăm temeinic, să reconsolidăm şi să redăm strălucirea clădirilor din centru în care locuiesc acum un mare număr de gălăţeni cu probleme sociale. Reparaţiile şi consolidările acestor clădiri, multe dintre ele cu valoare istorică, reparaţii şi consolidări întârziate mulţi ani, sunt mai necesare ca niciodată pentru a avea o zonă, în Galaţi, care să arate grija comunităţii faţă de valorile trecutului. Odată consolidate clădirile din Centrul Istoric vom reînnoda legătura cu Galaţiul Vechi, aşa cum a fost: curat, frumos şi plin de istorie.
În urmă cu aproape două luni, de Paşti, am acordat tichete sociale pentru cumpărăturile de sărbători. De aceste tichete au beneficiat peste 2.000 de gălăţeni, care au simţit direct ajutorul comunităţii. Încă aproape 3.000 dintre gălăţeni beneficiază de sprijin, finanţat prin buget, acordat lor cu munca a sute de asistenţi sociali din fundaţii, element foarte important pentru a nu îi îndepărta de comunitate pe cei sărmani.
Un alt aspect al sprijinului pentru societate este şi subvenţia pentru transport, pentru vârstnicii. Chiar şi având la dispoziţie fonduri limitate, intenţia a fost şi rămâne de a oferi călătorii gratuite pensionarilor gălăţeni cu probleme sociale. Am învăţat din greşeli şi, pentru miile de solicitanţi de călătorii gratuite, distribuim acum legitimaţiile de transport şi la domiciliu. Şi ne pregătim să dăm consistenţă şi mai mare sprijinului pentru vârstnicii cu probleme, în primul rand celor cu pensii mici.

Preferăm o stradă care să ţină cinci ani

Am găsit numeroase nereguli în „repararea” străzilor: erori de proiectare, soluţii tehnice ilogice şi niciun fel de coordonare între toţi cei care săpau şanţuri. Există acum un serviciu care coordonează aceste lucrări. Punem accent pe calitate: pe Strada Brăilei am folosit tehnologii noi. Preferăm o stradă care să ţină cinci ani în locul a cinci reparaţii anuale. Pentru asta, şi pentru a nu avea surprize ulterioare cu reţeaua de apă, înlocuim acum o porţiune de conductă care prezenta probleme şi abia apoi asfaltăm.
La fel am procedat şi pe strada Nicolae Bălcescu, unde asfaltul a fost pus abia dupăverificarea branşamentelor la reţeaua de apă şi, acolo unde a fost cazul, repararea lor.
Noua abordare se va vedea şi pe Strada Traian, unde lucrările vor începe după ce am depăşit problemele de proiectare. Am adăugat, pentru acest proiect, şi refacerea în întregime a reţelelor de apă şi canalizare; era prevazută doar reabilitarea străzii şi a liniei de tramvai, urmând ca reţelele să fie modernizate complet în viitor. Am impus, şi pe strada Traian, conceptul ca lucrarea să fie completă şi să ţină cont în primul rând de necesităţi, în funcţie de care căutăm resursele şi nu invers.
Din motive acceptate cu ani în urmă, mare parte din străzile pe care s-a lucrat pe finanţarea ISPA pentru apă şi canalizare au fost săpate şi s-a înlocuit fie doar reţeaua de apă, fie doar reţeaua de canalizare, iar anul trecut am avut din nou probleme pe reţelele nereabilitate, pentru care a fost nevoie din nou de săpături, aşa cum s-a întâmplat pe strada Aurel Vlaicu.
Studiem şi posibilitatea unei noi şosele de centură care să lege Vestul de Estul oraşului, către Prut, către o zonă care ar putea deveni centrul logistic pentru toate hypermarketurile din oraş. Asta înseamnă răspunsul unei comunităţi la investiţiile private făcute.
Am continuat lucrări finanţate şi cu bani europeni: proiectul de reabilitare al străzilor Oţelarilor, Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi, lucrări la care am găsit o serie întreagă de lacune în proiectare. Nu existau refugii de pietoni, finanţarea asigura doar înlocuirea şinei de tramvai, nu şi a asfaltului, care, în proiectare, era dat doar în reabilitare; nu existau trotuare, nu a fost un proiect gândit în profunzime. Am îndreptat, din mers, aceste lacune şi facem tot posibilul ca lucrările să fie încheiate până la sfârşitul verii.
Trebuie să ştie toţi gălăţenii că bugetul alocat dezvoltării pe anul trecut a fost de doar 15 milioane de euro, bani consumaţi în mare parte până la alegerile de acum un an şi din care am continuat, până la adoptarea bugetului pe 2013, în luna martie, şi lucrările de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare şi a străzilor din Valea Oraşului, lucrări cărora le-am acordat o atenţie deosebită în ceea ce priveşte calitatea, chiar dacă asta a însemnat amenzi şi penalizări pentru constructori. Am prevăzut finanţare pentru continuarea lucrărilor, pentru că este mare nevoie. Încă avem în Galaţi străzi pe care reţeaua de apă este făcută în anul 1908.

Cele mai extinse şi complexe Serbări ale Galaţiului

Încă de vara trecută am remarcat – la sărbătoarea de Sfânta Maria – interesul gălăţenilor pentru sărbătorile publice. Tocmai din acest motiv, pentru a da comunităţii prilej de a sărbători împreună, am organizat cele mai extinse şi complexe Serbări ale Galaţiului, de la Sfântul Andrei şi până la Anul Nou. Am profitat de ocazie pentru a readuce în atenţie Galaţiul interbelic. Am sărbătorit, împreună cu mii de oameni, atât Moş Nicolae – cu dezlegare la peşte, cât şi Ignatul şi, un moment foarte plăcut, am avut ocazia să sărbătorim împreună trecerea în 2013. Satisfacţia a fost imensă, pentru că am văzut oameni bucuroşi că sunt împreună, într-un moment deosebit, prima dată după foarte mulţi ani când zeci de mii de gălăţeni s-au întâlnit şi au văzut un concert şi focuri de artificii cum nu au mai fost în Galaţi. Sutele de filmuleţe puse de gălăţeni pe internet şi zecile de mii de vizualizări ale secvenţelor cu Sandra şi focul de artificii sunt un motiv în plus pentru a pregăti din nou sărbători pentru comunitate.
Să nu uităm că a fost şi prima dată când sute de gălăţeni, peste 600, au sărbătorit împreună Revelionul, organizat de Primărie la Sala Siderurgistul, cu preţuri modice.

Bătălii câştigate până la preluarea Electrocentrale

Poate cea mai importantă realizare a fost faptul că iarna trecută am păstrat preţul gigacaloriei, în condiţii foarte dificile – eram pe un alt buget, iar situaţia economică şi juridică a Apaterm a fost şi rămâne şi acum una extrem de complicată. Pentru a rezolva problema încălzirii oraşului ne-am asumat, de anul trecut, intenţia de a prelua Electrocentrale şi, după nenumărate demersuri am obţinut şi acceptul primului-ministru, care a înţeles – şi îi mulţumim pentru asta – că e ultimul moment în care mai putem găsi o soluţie care, pe termen lung, cu investiţii, să dea gălăţenilor certitudinea că vor avea căldură fără a plăti excesiv.
Mare parte din toamna trecută ne-am pregătit pentru ce ar fi fost mai rău – falimentul Apaterm pe timp de iarnă. Înfiinţarea Calorgal a reprezentat soluţia de rezervă pe care am găsit-o şi pe care o putem folosi şi astăzi.
E ştiut că n-am fi ajuns în situaţia de acum dacă, timp de foarte mulţi ani, rău-platnicii n-ar fi fost toleraţi, iar indolenţa în colectarea facturilor a dus la acumularea unor datorii şi penalităţi uriaşe. Plus un număr mare de posibile infracţiuni, pentru identificarea cărora am construit un plan de verificare contabilă a situaţiei asociaţiilor de proprietari, plan pe care urmează să îl punem în aplicare în cursul verii.
Câtă vreme însă litigiile generate de datorii ajung în instanţă, iar acolo se lucrează în alţi termeni şi alte termene, am venit cu soluţia de ştergere a penalităţilor. Parte importantă dintre cei aflaţi în această situaţie au răspuns iniţiativei, iar Apaterm are, zilnic, zeci de solicitări de intrare în acest program care, pe de o parte, dă o gură de oxigen sistemului de termie şi pe de alta ajută datornicii de bună credinţă să îşi diminueze, consistent, sumele datorate. Dar cei de rea credinţă ajung să rămână şi fără locuinţe, scoase la vânzare în urma hotărârilor judecătoreşti.
În acelaşi timp, din aprilie, prin bugetul pe anul acesta, am venit cu finanţarea reabilitării în continuare a punctelor termice, pentru a reduce cât mai mult pierderile de pe reţea. Indiferent de momentul când vom prelua Electrocentrale şi vom gestiona nu doar distribuţia, ci şi producerea energiei termice, indiferent de soluţia tehnică pe care o vom aplica pentru producerea energiei termice – şi-aici am studiat mai multe posibilităţi: în continuare pe gaze naturale sau pe biogaz produs din deşeuri, vom continua reabilitarea reţelelor, iar contorizarea individuala la apă rece, pentru care lucrăm la un proiect de hotărâre de Consiliu Local şi plata direct către Apaterm a facturilor la energie termică, prin programul pe care operatorul public îl derulează de două luni, sunt soluţii corecte pentru gestionarea utilităţilor.
Până la preluarea Electrocentrale, acestea sunt bătălii câştigate, care ne vor ajuta să câştigăm şi războiul.

Am scos peste 3.000 de tone de deşeuri

Curăţenia oraşului şi, în general, activitatea Ecosal şi a SC Gospodărire Urbană, au reprezentat o grijă deosebită încă din prima zi de mandat. Fasonarea copacilor cu coroana distrusă de furtuna de anul trecut, din iulie, ne dă acum şansa de a nu mai avea canalizările înfundate cu frunze şi crengi la fiecare furtună. După adoptarea bugetului, luarea unor măsuri organizatorice şi aplicarea deciziilor Camerei de Conturi am reuşit ca, în ceea ce înseamnă salubrizarea, Ecosal să lucreze în două schimburi pentru salubrizarea stradală. Ca o consecinţă imediată, s-a dublat cantitatea de deşeuri adunate de pe străzi. Frecvent, avem zile cu peste 20 de tone de deşeuri măturate de pe străzi şi, uneori, cu peste 30 de tone.
De luna trecută, aplicăm un program zilnic de spălare a străzilor cu apă şi detergent, program pe care îl vom extinde.
Iar astă toamnă, la curăţenia generală din cartierele de blocuri, în afara deşeurilor curente, am scos peste 3.000 de tone de deşeuri acumulate în anii în care Primăria nu a înţeles că nu e doar datoria oamenilor de a nu arunca gunoi pe oriunde, ci şi a Serviciului Public de a face curat.

S-a redus rata infracţionalităţii stradale

Poliţia Locală a reuşit, alături de Inspectoratul Judeţean de Poliţie, să reducă semnificativ (cu o treime) rata infracţionalităţii stradale, în principal ca urmare a organizării de patrulări comune. Am suplimentat cota de combustibil şi investim în maşini noi pentru Poliţia Locală. Situaţia se va îmbunătăţi la sfârşitul verii, când vom demara ample lucrări de reabilitare a reţelei de iluminat public. Nu în ultimul rând, un plus de siguranţă a cetăţeanului va fi dat de implementarea unui sistem de management al traficului urban care include instalarea de camere video de supraveghere.

Igienă şi chirii reduse

Suntem aproape de a termina modernizarea Pieţei din Micro 38. Din luna mai, în zona tarabelor din pieţe se spală cu apă şi detergent, o altă premieră pentru oraş. Şi, foarte important, în cursul anului trecut am redus cu 10 la sută chiriile din pieţe pentru ca producătorii şi comercianţii să transfere aceste reduceri în preţurile finale. Am păstrat această măsură şi în acest an.

Autobuze noi şi ticketing

A fost pus la punct un nou concept de transport public: vom avea autobuze noi, cu un consum mai mic, dar şi un sistem de ticketing care să permită o dimensionare corectă a transportului din municipiul Galaţi.

Modernizarea în întregime a şcolilor

Am schimbat complet abordarea. Trecem de la “reparaţii în şcoli” la “reparaţii ale şcolilor”. Astfel, vom moderniza şcoli în întregime, nu doar o sală de clasă sau două. La Şcoala nr. 33 “Sf. Dumitru” şi la Şcoala nr. 9 - nereparate de aproape 40 de ani - vor începe în curând lucrările de reabilitare. Astfel, aproape o mie de elevi vor învăţa în clădiri refăcute complet.

Calitatea actului medical

Suntem aproape de a prelua Spitalul CFR de la Ministerul Transporturilor, instituţie sanitară care va deveni Spital Municipal. În urma unor studii avem în vedere să adăugăm unele secţii noi, care să dimensioneze capacitatea sistemului medical al Galaţiului pentru nevoile comunităţii, crescând şi calitatea actului medical.

Nu vrem să ratăm această şansă: Ne asociem cu Brăila şi Tulcea

La un an de la alegeri, vă informez că până în luna aprilie am fost obligaţi să lucrăm pe un buget şi pe o organigramă care nu răspundea nevoilor Galaţiului. Actualul buget, pe care l-am chibzuit vreme îndelungată şi pe care l-am alcătuit pentru a da oraşului şansa de dezvoltare pe care o aştepta de foarte mulţi ani, a fost adoptat la sfârşitul lunii martie, iar Primăria lucrează acum pentru proiectele bugetate, cu atenţie maximă la cerinţele pentru proiectare, astfel încât, prin calitate, să asigure durabilitate.
Oricât de lungi ar fi termenele impuse de proceduri şi oricât de dificil de găsit ar fi soluţiile tehnice optime, insistăm pe calitate.
Refacerea economică, după şocurile crizei care a afectat societatea în profunzime, este dificilă. Pentru a veni în ajutorul comunităţii, pentru o dezvoltare echilibrata, fără sincope şi pe termen mediu şi lung, ne bucurăm de sprijin guvernamental pentru dezvoltarea zonei în întregime – Galaţi, Brăila şi Tulcea – astfel încât să nu depindem atât de mult de prea puţine ramuri economice.
Pentru că nu vrem să ratăm această şansă, ne asociem cu Brăila şi Tulcea într-o entitate care va gestiona dezvoltarea zonei Dunării de Jos. De curând, am obţinut acceptul autorităţilor centrale – şi îi mulţumim primului ministru Victor Ponta - pentru a demara cât mai urgent lucrările pentru traversarea Dunării, astfel încât să oferim o alternativă eficientă economic traseelor de transport. De altfel, prognozata conurbaţie Galaţi Brăila va putea să susţină administrarea regiunii Dunării de Jos; or, această sarcină generează pentru întreprinzătorii de aici un front de lucru important. Practic, împreună cu Brăila intenţionăm să construim încă un oraş, între noi.
Distanţa dintre Galaţi şi Brăila este foarte mică, zona se pretează pentru un centru administrativ şi pentru o locaţie care să permită migrarea dinspre cele două oraşe şi dezvoltarea afacerilor din zona producţiei, care să aerisească atât Galaţiul, cât şi Brăila de activităţi generatoare de aglomeraţie.
Asumarea publică, de către liderii politici din Consiliul Municipiului Galaţi a participării noastre în această asociaţie de dezvoltare, e un lucru îmbucurător şi pe care îl aştept, împreună cu dumneavoastră, cât mai repede.
Ne-am asumat şi - cu sprijinul investitorilor care şi ei doresc realizarea cât mai repede a traversării Dunarii, vom continua - studiile de prefezabilitate pentru a putea oferi zonei proiectul tunelului, în condiţiile în care costurile şi termenele de realizare se vor dovedi mai mici decât ale podului.
Anul 2013 este primul după un lung şir de ani în care am operat modificări în structura bugetului municipiului. Am echilibrat bugetele de dezvoltare şi de cheltuieli, ajungând, de la 80 la sută din buget alocat cheltuielilor până la aproape jumătate destinat dezvoltării.
Galaţiul a stagnat prea mulţi ani şi, dacă am avut oportunitatea de a da dezvoltării, în primul rând a infrastructurii publice, şansa unei finanţări - nu uriaşe, dar spectaculoase comparativ cu anii trecuţi, aşteptăm în schimb ca mediul de afaceri să aibă, la rândul său, o participare competentă şi competitivă la efortul nostru de dezvoltare a comunităţii.
În încheiere, mulţumesc fiecăruia în parte pentru speranţele încredinţate, pe care, la un an de la alegeri, după ce am aşezat bazele dezvoltării Galaţiului, le putem îndeplini repede şi temeinic.
Marius Stan,
Primarul Municipiului Galaţi

N.R.Textul şi fotografiile prezentate în acest articol ne-au fost puse la dispoziţie de Primăria Municipiului Galaţi. Titlurile aparţin redacţiei. Din păcate, Consiliul Judeţului nu a onorat oferta noastră de a-şi prezenta raportul de activitate pe primul an de la alegeri.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Si care-i bilantul? Ceva cuantificabil? Un parc industrial, un stadion, o primarie, un cinematograf ceva? NIMIC!

Vorbe, vorbe si iar vorbe la fel de eficiente ca pasa la portar!

Auzi la el: am facut un audit! Si? Care-s dinozaurii dati afara, care-i sporul de eficienta in activitatea primariei?

Patinoarul = sala polivalenta. Aha deci Sala Sporturilor e renovata moarta iar acum nu mai avem nici patinoar pentru ca va avea alta destinatie si nimeni nu va fi dispus sa faca gheata noua din 3 in 3 zile ca sa alterneze cu alte activitati gen expozitii de textile. BRAVO primare!

Si bomboana de pe coliva: "cele mai tari serbari ale Galatiului"  ever. Sa mori tu? 

Edited by gelu
Link to comment
Share on other sites

1." prin Ghişeul Unic – mai prietenoasă cu cetăţenii" - fals, am umblat intr-o zi, ca sa depun o cerere pe la TOATE ghiseele de relatii cu publicul (la sediul primariei, la fostul BRD, pe str.Traian) nu am intalnit decat functionare depasite de situatie, care voiau sa paseze motanul altui functionar. :-? 

2." fiscalitatea poate ajuta mediul de afaceri, dacă e ordonată şi gestionată corect." - corect - DACA! m-am inregistrat ca unic proprietar asupra unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. peste 3 luni aflu ca sunt proprietar in cota de 1/6, in baza unei hotarari judecatoresti nedefinitive, neirevicabile si casate de Inalta curte de castratie. la dispozitia d-nei director a Directiei de finante.  @-) 

3."Garajele, unele au autorizaţii obţinute corect, cu bună credinţă şi oamenii le folosesc pentru maşini şi nu pentru depozitare sau fel de fel de activităţi mai mult sau mai puţin legale." - corect  :^O cine intra in galati dinspre braila, pe partea stanga vede o biserica, inghesuita intre blocuri si rapa. Acel popa a facut cerere la primarie pentru a i se face loc sa circule cu mortu', astfel incat cei cu garaje de acolo, au primit somatii de demolare.La momentul cand si-a tras biserica, cu binecuvintarea arhiepiscopiei avea loc ca intre dricul...sau mertzanul e mai nou?? l-) 

4."Fasonarea copacilor cu coroana distrusă de furtuna de anul trecut, din iulie, ne dă acum şansa de a nu mai avea canalizările înfundate cu frunze şi crengi la fiecare furtună" - dupa furtuna de luna trecuta, am solicitat Primariei sa ia masuri cu despre cei doi plopi care ameninta sa-mi cada in balcon. Raspunsul: "Sa ne ceara Asociatia de Proprietari ..." cand or sa cada, la urmatoarea furntuna. un blacon, d-l primar va fi dat in judecata, in mod personal. :O) 

5.sa continue si altii..

Link to comment
Share on other sites

Bilanţul lui Marius Stan la primărie, laude de sine versus critici ironice

La Galaţi, subiectul zilei este bilanţul activităţii primarului Marius Stan la un an de la alegerile locale de pe 10 iunie 2012, când fostul preşedinte al clubului de fotbal „Oţelul” a devenit primarul Galaţiului. Reamintim că Marius Stan (USL) a câştigat cursa pentru Primăria Galaţi cu 48,7% din voturi, fiind urmat de candidatul independent Nicuşor Ciumacenco, cu 22,3%, Constantin Ene (PP-DD), cu 9,4% şi de Marius Necula, senator PDL, care a obţinut 6,9% din voturi.

Primarul Marius Stan a pregătit din timp dezbaterea pe tema realizărilor sale şi a publicat în principalul cotidian local un raport de două pagini, în care îşi trece în revistă realizările, evident, în propria versiune. Primarul consideră că a rezolvat problema guvernanţei locale prin realizarea unui audit, care a evidenţiat punctele slabe din activitatea primăriei şi că bugetul 2013 este unul orientat spre dezvoltare, nu spre cheltuieli curente. „În 2012, banii s-au terminat... înainte de alegeri”, se spune în raportul primarului Stan, deşi a găsit în vistieria primăriei o rezervă de 40 de milioane de lei, lăsată de fostul primar, Dumitru Nicolae. La capitolul „sprijinirea economiei locale” e menţionată oportunitatea asocierii Galaţi-Brăila-Tulcea, care este intrată în impas şi care în varianta regionalizării cu 9 regiuni devine inoperantă. La acelaşi capitol, al sprijinirii IMM-urilor, sunt trecute reducerile de 10% pentru plata anticipată a impozitelor pe întreg anul, dar şi faptul că săptămâna trecută a fost reparată strada Moruzzi, care duce spre Şantierul Naval „Damen”!? La capitolul „Strategia Dunării”, este menţionată înscrierea Galaţiului în Consi--liul Oraşelor Dunărene. Dar nu--mai atât nu este de ajuns.

Echipă slabă, primar odihnit

O trecere în revistă critică a venit din partea pricipalului contracandidat de la alegerile din 2012, independentul Nicuşor Ciumacenco, acum preşedintele Organizaţiei Municipale PDL Galaţi. Potrivit lui Ciumacenco, singurul lucru bun făcut de actualul primar este eliminarea panourilor publicitare de pe scuarul de pe strada Brăilei. În rest, nimic bun. „Cred că este cea mai slabă echipă pe care administraţia locală a avut-o vreodată şi nu ştiu să fi existat vreodată în istoria Galaţiului un an în care să nu se fi întâmplat nimic bun pentru oraş”, este o primă concluzie a lui Ciumacenco, în opinia căruia, cea mai bună caracterizare a bilanţului lui Marius Stan este cea făcută de senatorul PSD Gheorghe Saghian: „Cred că activitatea lui Stan a fost cel mai bine sintetizată de colegul său de alianţă, senatorul Gheorghe Saghian, care spunea despre Stan, citez: «Este foarte odihnit, din cauză că nu a făcut mai nimic de la alegerile locale până în prezent şi dacă tot e odihnit şi nici nu are idei despre ce ar trebui să facă pentru Galaţi şi gălăţeni, din plictiseală, se joacă cu frâna». Cred că nici un alt politician nu ar fi reuşit să facă o sinteză aşa cum a făcut-o senatorul Saghian şi cel puţin din acest punct de vedere are tot respectul meu, dar nu trebuie să uităm că până la urmă primarul actual este un primar al USL-ului“, ne-a declarat Nicuşor Ciumacenco.

Au fost pierdute investiţii de 400 milioane euro

Democrat-liberalul spune că în acest an trecut de la alegerile locale Galaţiul a pierdut investiţii de peste 400 de milioane de euro: una de 200 de milioane de euro, a companiei suedeze Usitall, în construirea unei centrale termice care să funcţioneze pe baza incinerării deşeurilor, investiţii de 60 milioane euro a unei firme din China, care voia să construiască o fabrică de tractoare în Zona Liberă şi o investiţie de 70 milioane euro în construirea mallului „Galleria”. A fost pierdută şi o finanţare europeană de 86 de milioane de euro, din cauză că primarul nu a prezentat la termen proiectul pentru consolidarea Falezei Dunării.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

@mambo

Ma surprinzi...

Dupa rationamentul tau, Eugen Durbaca a avut cel putin un mandat perfect de vreme ce a mai fost reales. La fel, si Dumitru Nicolae a fost un excelent primar de vreme ce a beneficiat de trei mandate, iar ultima data pur si simplu nu a mai candidat si a lasat cale libera actualului primar...

Link to comment
Share on other sites

Adevarul este ca pentru unele proiecte trebuie timp mai mult.  Comparativ cu alti primari chiar si faptul acesta de "jalonare" a unor obiective e un pas inainte, poate fi cuantificabil. Macar sa se realizeze  50% din ce-si propune si tot e ceva.  Sper sa se urneasca lucrurile si in orasul asta imbatranit, anchilozat. Eu zic sa-i mai acordam clementa, e totusi prea devreme dupa doar 1 an.  Am citit si multe comentarii negative din "VL", e de inteles, dar si asteptarile sunt foarte mari - mai ales ca in ultimele 3 mandate ale lui Niciolae orasul mai mult s-a scufundat, parca paralizat in neputinta. 

Link to comment
Share on other sites

Chiar nu prea inteleg de unde atata clementa, dar ma rog. Haideti sa asteptam patru ani si...

Fix asta era ideea: a promis, lumea avea asteptari (mari), nevoile sunt mari etc.  

Faptul ca jumatate de iesirile publice sunt cu "vom face/drege" iar restul despre echipa Otelul (de care s-a ales praful cu tot investitorul lui peste prajit - adus fix de catre M.Stan) cred ca ar trebui sa fie totusi un semnal.

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Marius Stan, fotbalistul ajuns primar al Galaţiului

Ce-i lipseşte chelului? Tichie de mărgăritar! Aşa s-a întâmplat şi la Galaţi, unde anul trecut alegătorii responsabili l-au ales primar pe fotbalistul Marius Stan. Oraşul Galaţi arată ca după bombardament, dar gălăţenii au decis că e mai important fotbalul decât dezvoltarea oraşului. Pe principiul dacă nu avem pâine, măcar să fie circ! Iar la Galaţi este circ din plin; de exemplu oraşul este pe cale să rămână fără apă caldă la iarnă. Dacă ai fotbal, ce mai contează apa caldă! Ironia sorţi este că nici fotbal nu se mai joacă la Galaţi.

Marius Stan a ajuns primar anul trecut, exact în momentul în care clubul de fotbal Oţelul Galaţi intra în colaps, clubul câştigase campionatul de fotbal ca prin minune şi s-a trezit cu câteva milioane de euro în cont. Banii au dispărut, Stan a ajuns la primărie, iar acum echipa se află pe locul 13 în campionat.

Galaţiul avea farmec acum 60- 70 de ani, toate oraşele port la Dunăre aveau farmec pe atunci. Pe vremuri, ţara asta călărită acum de politicieni iresponsabili era principala producătoare de grâu a Europei. Pe Dunăre, din oraşele port ale României, cerealale erau exportate peste tot în Occident. Au venit comuniştii iar Galaţiul a fost transformat în oraşul- maşină: s-a construit mega-combinatul metalurgic SIDEX, iar de atunci a început calvarul unui oraş care acum este prăfuit, industrializat forţat şi plin de şomeri, fără direcţie de dezvoltare.

Din păcate, cam aşa sunt majoritatea oraşelor din România. Ani de zile după 1989, Galaţiul a fost condus de primari obosiţi la propriu şi la figurat. În oraş şi judeţ PSD-ul a fost întotdeauna la putere şi lucru acesta s-a văzut. Zecile de mii de muncitori de la SIDEX au fost folosiţi electoral, au fost mituiţi şi păcăliţi să voteze politicieni care le-au promis că le vor păstra locurile de muncă. După 23 de ani povestea SIDEX este pe cale să se termine, politicienii s-au îmbogăţit, iar siderurgiştii şomeri au devenit paznici la bănci şi farmacii. În acest contex, anul trecut, sătuli de politicieni, gălăţenii l-au ales pe fotbalistul Marius Stan ca administrator al comunităţii şi primar. Stan devenise o vedetă naţională după ce echipa de fotbal Oţelul, pe care o conducea, câştigase campionatul de fotbal. Stan era mândria oraşului iar gălăţenii se simţeau buricul ţării pentru că echipa lor de provincie, unde nu se întâmplă mai nimic, a ajuns campioană.

Liberalii au înţeles potenţialul său electoral, iar Stan a decis că trebuie să profite repede de succesul avut cu echipa de fotbal. Aşa că a intrat în politică pe repede înainte. Ce nu înţeleg mulţi dintre români este că atunci când îţi alegi primarul nu trebuie să confunzi succesul de imagine cu priceperea în administrarea unui oraş. Stan este oficial membru PNL, iar candidatura sa a fost susţinută de USL, practic însă, Stan este de fapt un primar independent.

După un an şi jumătate de primărie, Marius Stan se plânge că este victima propriilor colegi de la PNL, care îl sabotează. Scandalul a izbucnit acum câteva săptămâni, după ce Galaţiul a rămas fără apă caldă, primăria având datorii imense la compania Electrocentrale Galaţi- pe scurt CET. Compania de termoficare este companie de stat, este condusă de liberali şi are la rândul ei datorii imense către furnizorii de gaze. La rândul lor, furnizorii de gaze au oprit livrarea către CET. O nebunie întreagă! Practic, an de an, oraşul Galaţi este subvenţionat cu bani de la Bucureşti pentru a încălzi populaţia în timpul iernii. Anul trecut, gălăţeanul Victor Paul Dobre, fost ministru al Administraţiei în Guvernul Ponta I s-a implicat personal să aducă 1 milion de euro către primărie pentru a permite oraşului să treacă peste iarnă.

Fenomenul este larg răspândit în marile oraşe din ţară: românii nu mai au bani să-şi plătească facturile, iar primăriile subvenţionează apa caldă şi căldura din banii de la buget. În timp ce Marius Stan caută soluţii pentru a livra apă caldă şi căldură, primăria Galaţi pierdea proiecte şi investiţii semnificative: compania suedeză Usitall şi-a stopat o investiţie de 200 de milioane de euro tocmai într-o centrală termică ce funcţiona prin incinerarea deşeurilor. Un alt proiect european, în valoare de 86 de milioane de euro, privind consolidarea falezei Dunării din oraş, a fost pierdut şi el. Alte două investiţii, construirea unei fabrici de tractoare şi a unui mall, au fost stopate. S-au pierdut astfel locuri de muncă şi bani pentru oraş.

Ca să fim corecţi până la capăt, primarul Stan a reuşit să peticească pe ici pe colo oraşul prăfuit: a dat cu var, a dat jos panourile publicitare şi, evident, a schimbat bordurile, o activitate extrem de lucrativă. A organizat şi o gală de box pentru care a cheltuit 100.000 de euro. Simţind că este prosperitate în oraş, fostul fotbalist Marius Stan a anunţat plin de mândrie că va demara construirea unui nou complex olimpic şi a unui stadion în oraş, de 20.000 de locuri. Să fie aşadar fotbal dacă altceva nu avem!

Le recomand gălăţenilor ca în anul 2016 să-l mai voteze încă o tură pe Stan. O să fie la fel de săraci, se vor spăla la lighean, dar măcar se vor distra pe cinste! Nu asta contează de fapt ? Să ne simţim bine, viaţa e scurtă!

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Marius Stan: "Suntem vai mama noastră la căi de comunicaţie"
* Galaţiul stă prost la conexiuni cu UE, cu ţara, cu restul Europei şi de aceea proiectul vital devine tunelul * Două cartiere de locuinţe sociale, Orăşelul Copiilor transformat într-un mic Disneyland, tiroliene în Parcul CFR, un aqualand la Plaja Dunărea, Patinoar transformat în Sală Polivalentă sunt doar câteva dintre proiectele pentru 2014 ale primarului Marius Stan * Dar mai presus de toate, un Galaţi cu identitate proprie, un centru care să-l definească şi un oraş despre care să se vorbească

 

- Domnule primar, care este cel mai important proiect realizat până acum?
- Cu toată sinceritatea, mă simt legat de tot ceea ce creşte în oraş, de toate proiectele. Am fost plecat perioade destul lungi din oraş, am făcut naveta, având tot timpul familia aici, şi am comparat alte locuri cu Galaţiul. De fiecare dată mă întorceam cu nostalgia locului unde m-am format, dar şi cu dezamăgirea că e un oraş parcă fără viaţă. Legat de proiectele finalizate, pot fi comentarii răutăcioase că au fost demarate în trecut. Da, demarate în trecut, dar realizate şi finalizate după concepţia noastră, alta decât cea dinainte.
Nu întâmplător am întârziat finalizarea lucrărilor pe strada Bălcescu: proiectul nu luase în calcul şi realizarea canalizării. Turnam asfalt, se surpa din cauza canalizării, şi era numai bună de spart. Oţelarilor e o stradă de referinţă pentru cum trebuie să arate o arteră civilizată. Proiectul pe bani europeni, în plină realizare când am început mandatul, prevedea asfaltare doar pe porţiunea unde erau linii de tramvai, restul, pe unde rulau maşinile, avea doi centimetri de asfalt, atât! Cât ţinea? Două ploi şi se făcea praf. Nu a avut refugii pentru staţii, fugeau oamenii printre maşini să prindă tramvaiul. Am făcut demersuri, am suplimentat fondurile şi am făcut strada aşa cum arată.
La Parcul Viva moşteniserăm un proiect fără vreo legătură cu ce este acum. Schimba nişte fiare de leagăne şi rămânea tot tăpşan. Azi e unul dintre cele mai moderne parcuri din ţară, multifuncţional, şi constituie un standard pe care noi ni l-am stabilit! Am făcut de la zero primul parc de cartier, în Micro 39, unde toată lumea a fost sceptică! Uite că a ieşit un loc frumos şi un concept pe care îl vom dezvolta în toate cartierele.

- Dar Grădina Publică şi Parcul Rizer cum vi se par?
- La Grădina Publică, reabilitată pe bani europeni, fusese uitat elementul definitoriu - fântâna, care era strâmbă deja din cauza infiltraţiilor şi risca prăbuşirea. Am făcut o fântână frumoasă, modernă, cu lumini, culoare şi muzică, e ceva formidabil. A fost un proiect de mare impact. Am completat proiectul cu bucăţica aceea de aparate de fitness urban, iarăşi de mare succes. Mie, personal, peisagistica nu-mi place, vom interveni asupra ei probabil în timp.
Parcul Rizer a devenit funcţional cu inconvenientul acela că avem tarlaua de două hectare în mijloc ca… nu mai zic ce în mijlocul drumului. Am obţinut de la Consiliul Judeţului aprobarea de a putea interveni. Vom menaja o pajişte, un loc de picnic pentru oameni, cu o suprafaţă de două hectare cu gazon şi cu instalaţie de stropit cu programare automată, ca în toate parcurile pe care o să le avem. Va arăta, zic eu, mai mult decât decent şi plăcut, va fi un plus pentru oraş.
Şi dacă tot vorbeam de proiecte, este inadmisibil să inaugurezi bazinul de la Baia Comunală, pe bani europeni, fără să ţii cont că apa aceea trebuie clorinată şi că nu există mobilier. După proiectul la care s-a tăiat panglica, aproape o mie de metri cubi de apă trebuia aruncaţi, dura două zile golirea, două umplerea pe bani mulţi! Iar centrala de încălzit apa nu avea nici un soft, cu un consum care umfla nota la utilităţi. Nu zic că e cel mai grozav bazin din lume, dar, raportat la ce se putea, s-a obţinut maximum posibil.
Sala Sporturilor - nu vă mai zic ce era acolo, că intru în poveşti penale – a devenit multifuncţională şi a găzduit Aida, un spectacol excepţional. De aceea vrem să avem - în loc de Teatru Muzical - Filarmonica de la Galaţi, pentru că merităm. Teatrul are un potenţial pe care nu-l exploatăm la adevărata lui valoare. Dar pe partea de cultură nu avem o sală care să ne definească, o sală care să poată primi 2.000 de oameni, iar un spectacol precum Aida putea să primească şi mai mult! Unul dintre proiectele pe care le avem pe masă - să vedem în ce măsură convingem consilierii şi reuşim să-l bugetăm - reprezintă transformarea Patinoarului într-o sală polivalentă, modernă, care poate fi inclusiv teatru. Proiectul, în jur de 4 milioane de euro, implică şi suprafeţe interschimbabile pentru handbal, baschet, volei, suprafeţe care se schimbă automat, la o apăsare de buton, fără să dezgheţi patinoarul, tribune rabatabile, capabile să strângă 5.000 de oameni, şi nu în frig, cu instalaţie de încălzit, de ventilaţie a aerului, cu antifonare, şi sonorizare, tot.

- Ce nu are acum Galaţiul şi va avea la finele lui 2014?
- Locuinţele sociale constituie proiectul despre care sper să vorbim, la finele anului, că s-a făcut. Pare utopic, dar se face foarte uşor, totul e să trecem de licitaţie. Într-un an de zile facem două cartiere, numai că spre deosebire de proiectul lui Radu Mazăre, noi avem o îmbunătăţire: balcoane tronsonale. Vor fi locuinţe sociale, dar decente, cu alei, supermarket, o bisericuţă, sediu administrativ, teren de joacă, secţie de Poliţie. Avem avantajul mare că, fiind totul electric, e aparent mai scump, dar controlabil: n-a plătit, l-ai evacuat şi nu mai primeşte locuinţă. Orăşelul Copiilor ne dorim să devină un colţ din Disneyland şi să avem tiroliene în Parcul CFR.
Dar Galaţiul nu are multe! În primul rând nu a avut o perspectivă, o strategie de viitor. Am vorbit tot de cârpeli, de lucruri de zi cu zi. Cei care au condus oraşul cred că s-au lăsat subjugaţi de personalul din subordine care i-a acoperit cu hârtii, nelăsându-i să mai aibă vreo imagine de ansamblu asupra oraşului. Menirea mea e să fiu cel care coagulează tot felul de proiecte şi pune oameni şi instituţii faţă în faţă. De aceea i-am adus şi pe cei care răspund de Strategia Dunării la Galaţi. Am avut delegaţii de chinezi de mai avem puţin şi le învăţăm limba, am avut coreeni, portughezi, brazilieni, toate naţiile pentru că am vrut să deschidem oraşul. Nu mai putem fi oraşul acela puternic industrializat, şi pentru restul mergem şi vizităm la Brăila, Tulcea! Trebuie să devenim atractivi pentru turişti şi potenţialii investitori.

- Pentru asta avem nevoie de tunelul pe sub Dunăre?
- Suntem vai mama noastră la căi de comunicaţie, conexiuni cu UE, cu ţara, cu restul Europei şi de aceea proiectul vital devine tunelul. Am pus în balanţă proiectul celor de la Brăila, podul, şi tunelul, care a fost nu moftul meu, a rezultat din nişte studii de prefezabilitate. Coreenii ne-au adus la finele anului trecut un studiu de prefezabilitate mult mai amplu şi mai complex decât ne-au făcut elveţienii pentru tunel. Asta ne confirmă că am gândit bine, dintr-o necesitate. Făcând această traversare a Dunării, îi obligăm pe toţi cei care sunt în jurul nostru, din ţară şi de peste graniţă, să vină pe la Galaţi. În glumă spun: măcar dacă vin şi fac pipi în oraşul nostru, tot lasă un leu, tot e ceva. Când te ocolesc nu te alegi cu nimic! Încercând să deturnăm tot traficul turişti, călători, camioane spre zona noastră, devenim interesanţi! Şi aici vine partea a doua, să devenim atractivi. Cei care vin să nu meargă numai până la toaletă, să fie interesaţi şi de ce le oferim. Ce le putem arăta şi dezvolta nu e decât Faleza!

- Falezogaura e tot acolo…
- Nu am mai mers pompieristic: astupăm, se mai surpă o dată şi o luăm de la capăt. Am chemat specialiştii de la Academia Română şi de la Academia Militară să ne spună ce e de fapt acolo. Dar tot ei ne-au spus că suntem într-un impas mare de tot: toată faleza noastră se scurge 11 milimetri pe an – studiu făcut din satelit! Se duce, se duce şi se poate întâmpla o catastrofă. Pentru că ştiţi bine cum s-a construit acolo şi acum vine nota de plată! Pentru mine, ca edil care probabil mai vrea încă un mandat şi vrea să arate că face şi drege, era simplu să fac un proiect de amenajare a Falezei şi ce se întâmplă după opt, zece ani, să nu-mi pese. Nu pot să gândesc aşa! Sunt supărat că în mandatul trecut s-a pierdut un proiect de 86 de milioane de euro pentru consolidarea Falezei pe bani europeni. Esenţa este consolidarea Falezei şi sper să putem accesa nişte fonduri, abia după aceea să mergem la faza a doua, modernizare. Până atunci ne vom apuca de zona plajei. Avem un proiect amplu, complex, cu tobogane care pornesc de la Turnul Tv, curg pe tot taluzul, un aqualand, ceva excepţional.

- Cum arată Noul Galaţi?
- Noul Galaţi este un oraş care să aibă în primul rând un centru care să-l definească, un ceva al lui. În afară de Dunăre, dar legat de Dunăre, să fie ceva unde să vii cu plăcere şi să pleci cu regret. Nu e un proiect la care am renunţat, avem discuţii. E vorba de un parteneriat pe care îl vom face şi care se referă la zona de la intrarea în Stadionul Dunărea, blocurile Privilege, până la Dunăre. Acela îmi doresc din toată inima să fie Noul Galaţi, cu sau fără stadionul integrat aici, cu centru administrativ, centru de bussines şi centru comercial. Că pe noi, dacă ne întrebi de o arteră comercială, n-o avem, iar un oraş care se respectă, adevărat, are un centru comercial al lui, pietonal, unde te poţi să faci cumpărături, mergi pentru distracţie, poţi să vizitezi. Îl visez, îl avem pe planşă, dar e prematur să vorbim de el pentru că e o investiţie uriaşă şi nu poate fi făcut decât pe banii altora. Aceasta este oraşul pe care chiar îl visez şi mi-l doresc. Iar eu, când îmi doresc ceva, de regulă obţin. Greu, dar obţin!

- Audienţele ţinute de viceprimarul Radu Cosca sunt suficiente pentru a fi la curent cu problemele gălăţenilor?
- E un reproş care mi se tot face şi vreau să înţeleagă oamenii un lucru: Primăria înseamnă un aparat complex. Primarul este unul şi dacă stă aplecat pe toate dosarele cu care încearcă propriul aparat să îl înconjoare, se pierde în lucruri mărunte care nu au rezultat pentru viitorul Galaţiului. Prin puterea pe care o am, am delegat viceprimarului Radu Cosca şi consilierului meu obligaţia de a ţine audienţe. Am avut şi plângere penală pe tema asta, încheiată cu NUP. Bineînţeles că cei de la Poliţie au venit şi au cercetat. Şi i-am întrebat: admiţând că nu aş fi ţinut audienţe, ce iz penal avea? Scrie undeva că e penal că nu ţin audienţe? Nu. Pentru sesizările pe care le-am făcut nu au oameni şi timp, dar pentru asta au avut. Pe statistica făcută la jumătate din mandat, Radu Cosca are aproape tot atâtea audienţe ţinute cât a avut fostul primar în tot mandatul! După fiecare audienţă mi se aduce raportul: cine a fost, ce problemă a ridicat şi ce soluţie s-a dat şi ce ar trebui să mai facem. Avem pe Facebook comunicare şi chiar rezolvăm probleme, avem mii de probleme repartizate şi rezolvate pe domenii de care răspund viceprimarii Florin Popa, Radu Cosca, citymanagerul, directorii direcţiilor generale. Peste tot unde mă duc, interacţionez cu oamenii şi se transformă în audienţe ad-hoc. Am consilierul cu mine, le notează, şi vine cu răspuns. Deci am toată deschiderea.
Am făcut un calcul. Admiţând că sunt deschis la toate cererile: veniţi la Primărie. Dacă îi aloc  fiecărui petent câte cinci minute - deşi în primele cinci minute abia dă bună ziua – înseamnă că pot să ascult zece persoane pe oră, 80 pe zi şi ajung la 400 într-o săptămână. Într-un an ascult 20.000 de oameni, anul viitor încă 20.000 - ca să nu spun că vin unii de trei ori - şi mi-am terminat mandatul cu 80.000 de audienţe, restul de 220.000 de gălăţeni n-am treabă cu problemele lor. Care e logica? Îmi pasă de oameni, dar se ocupă cine trebuie! Dacă e o problemă de urbanism, nu e logic să-i dea răspuns arhitecta şefă? Cam 80 la sută din cei care vin nu au doleanţe legate de Primărie sau pe care Primăria ar putea să o rezolve: probleme legate de guvern, de pensii, de legislaţie. Eu vreau ca oamenii să înţeleagă exact care este rolul meu aici – de administrator al problemelor oraşului, de a ţine tot ce înseamnă legat de strategia de dezvoltare a oraşului. Dacă numai plombăm, peticim, plăcem la unu, doi, zece, şi oraşul rămâne cum a fost 20 de ani. Prefer să fiu înjurat, dar măcar să crească ceva. Şi apropo de criticile „iluminatul festiv, galele, Michael Bolton - ce risipă din banii noştri!”. Banii sunt aceeaşi din anii trecuţi, numai că rezultatele sunt altele. Am dat subvenţii la căldură, transport, asistenţă socială, sport, am făcut şi străzile mai mult decât oricând, am făcut reparaţii şi investiţii de şcoli, şi vom continua, toate din aceeaşi bani. Aş putea să fiu maliţios şi să întreb: dacă înainte nu s-a făcut nimic din toate astea, cu banii ce s-a făcut?!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Scrisoarea primarului Marius Stan către iubitul contribuabil

* Contribuabilii află cât trebuie să dea pentru taxele şi impozitele locale * Edilul ne informează în scris şi ce va face cu banii, dar şi ce a făcut cu sumele colectate anul trecut * Din realizările lui Marius Stan: finalizarea a nu mai puţin de şapte obiective începute în mandatul fostului primar Dumitru Nicolae * Cu banii contribuabililor, Marius Stan plăteşte studiul de fezabilitate al subtraversării Dunării, proiect pentru care Guvernul României nu şi-a exprimat niciodată sprijinul * Şi o informaţie în premieră: Marius Stan va candida pentru un nou mandat de primar în 2016!

 

După modelul altor primării moderne din ţară, şi Primăria municipiului Galaţi a investit, în acest an, în scrisori personalizate, adresate fiecărui contribuabil din oraş. Mulţi gălăţeni deja au primit din partea Primăriei Galaţi un plic în care se află o scrisoare, semnată de primarul Marius Stan, şi o altă filă, în care se aduc la cunoştinţă obligaţiile fiscale pentru acest an. „Stimate domnule… X, vă înştiinţăm că în acest an aveţi de plată suma… Y, reprezentând…”, află gălăţeanul citind una din filele găsite în plic. Pe verso, stau scrise termenele de plată, dar şi locurile în care omul poate achita dările la bugetul local, inclusiv modalităţile de plată - cash, sau electronic. Modalitatea de informare a contribuabilului cu privire la obligaţiile fiscale pe care le are este cât se poate de lăudabilă, deşi, evident, o astfel de relaţie, personalizată, a costat cu siguranţă bani buni din bugetul de stat, căci poşta nu face niciodată un serviciu gratuit, oricât de onorabil ar fi el.

O scrisoare cu realizări. Ale celuilalt primar

Cea de-a doua filă însă, scrisoarea semnată de primarul Marius Stan, conţine mai multe mesaje pe care merită să le analizăm. „Am început un nou an care se anunţă plin de provocări şi de proiecte ambiţioase, un an la capătul căruia îmi doresc să contabilizăm împreună cât mai multe realizări”, începe scrisoarea în care primarul Marius Stan ne îndeamnă pe toţi să ne facem datoria de buni contribuabili şi să ne achităm, conştiincios, taxele şi impozitele locale. „Am mai spus-o şi o repet: prioritatea acestui prim mandat al meu este să redau Galaţiului frumuseţea, poziţia economică şi prestigiul de odinioară”, ne anunţă edilul, dezvăluind, probabil fără să vrea, una din dorinţele sale secrete: să mai candideze - şi, evident, să câştige - pentru încă un mandat de primar al municipiului Galaţi. O dorinţă absolut de înţeles, având în vedere grandoarea proiectelor pe care şi le propune, proiecte pe care contribuabilii le află din aceeaşi scrisoare şi asupra cărora vom reveni.

Înainte de proiecte, să vedem care sunt obiectivele pe care primarul Marius Stan le enumeră gălăţenilor, pentru ca oamenii să înţeleagă unde se duc banii din bugetul local. Finalizarea a nu mai puţin de şapte obiective începute în mandatul fostului primar Dumitru Nicolae (modernizarea străzilor Oţelarilor, Stadionului, Frunzei, a Parcului Rizer, Băii Comunale, Grădinii Publice şi Sălii Sporturilor) este trecută la capitolul realizări. Înşiruirea acestor obiective este deschisă prin întrebarea „Ce am făcut în 2013?”. Pe lista realizărilor mai găsim: „am modernizat 70 de staţii de autobuz, tramvai sau troleibuz, pe care le-am prevăzut cu refugii noi” - o poveste, care, în realitate, a însemnat multe ploi şi insolaţii suferite de gălăţenii care au aşteptat mijloacele de transport în comun, în staţiile care, până la montarea noilor refugii, nu au avut luni de zile nici măcar un simplu acoperiş. Există însă şi informaţii în premieră, precum demararea „celui mai amplu studiu pentru consolidarea şi reamenajarea urbanistică a Falezei Dunării, studiu realizat de Academia Militară şi Institutul Naţional de Geologie”, dar şi adoptarea unui „pachet legislativ de facilităţi fiscale pentru atragerea investitorilor şi pentru stimularea mediului de afaceri din Galaţi”.

Aici vor fi banii dumneavoastră

Scrisoarea continuă, în mod logic, cu lista proiectelor pe care primarul şi le propune să le demareze în acest an. Evident, nu lipseşte cel al subtraversării Dunării - un proiect pentru care deja, prin votul CL Galaţi, s-au alocat circa 10 milioane de euro, în condiţiile în care nimeni nu a garantat vreodată că, odată studiul de fezabilitate făcut (şi plătit!), proiectul se va şi realiza efectiv. Mai mult, la începutul acestui an, când premierul Victor Ponta s-a referit la susţinerea guvernamentală a mai multor proiecte ambiţioase din România, a vorbit de „traversarea Dunării” şi nu de „subtraversarea” ei. Un alt semnal negativ a venit chiar din partea colegului de partid al lui Marius Stan, liberalul Călin Popescu Tăriceanu, care a spus că nici strategia europeană a Dunării - în cadrul căreia există sume importante de bani pentru dezvoltarea infrastructurii din jurul fluviului - nu ia în consideraţie proiecte „grandomane” de tipul tunelului pe sub Dunăre.

Lista proiectelor propuse a se realiza în 2014 mai cuprinde: construcţia a două cartiere de locuinţe sociale (2.000 de apartamente), extinderea Talciocului, modernizarea a zece locuri de joacă pentru copii şi a Orăşelului Copiilor, reparaţia CNVA, dar şi modernizarea Spitalului de Psihiatrie. Lista cuprinde şi alte două obiective care, până acum, au fost  folosite cu succes şi în campanii electorale - realizarea unui sistem de apă şi iluminat public în Fileşti şi Barboşi şi, evident, construirea unui nou sediu al Primăriei municipiului Galaţi.

Trecând peste înşiruirea obiectivelor - reale sau imaginare - pe care şi le propune Marius Stan, trebuie spus că, probabil, gălăţenii ar fi apreciat şi mai mult demersul scris al edilului dacă ar fi fost şi întrebaţi cu privire la direcţiile în care urmează să se cheltuiască banii de la bugetul local.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.