dcp100168 Posted June 14, 2013 Posted June 14, 2013 Sute de gălăţeni, trimişi la mineriada din 13-15 iunie '90* Pentru că nu aveau salopete şi lămpaşe, au fost ciomăgiţi de mineriÎn urmă cu 23 de ani, au participat la mineriada din perioada 13-15 iunie şi câteva sute de muncitori gălăţeni, cea mai mare parte dintre aceştia fiind angajaţi ai Sidexului şi Şantierului Naval.„Bandele legionare devastează Bucureştiul”!?În după amiaza zilei de 13 iunie 1990, Galaţiul a fost împânzit cu un manifest instigator, intitulat „foaie specială” şi editat de „Gazeta Noastră”, oficios al FSN Galaţi, coordonat şi editat de deputata FSN Daniela Buruiană, devenită ulterior parlamentar PRM. Era vorba de un manifest format A4, faţă/verso, pe care erau tipărite câteva îndemnuri de mare impact, prin care era descrisă situaţia de criză în care s-ar afla preşedintele abia ales, Ion Iliescu, din cauza asediului „bandelor legionare”:- „Preşedintele ales al României, Ion Iliescu, în PERICOL”- „Bandele legionare devastează Bucureştiul”!- „Incercare de întoarcere spre dictatura fascistă”!Situaţia de criză era accentuată prin întrebarea retorică „De ce Poliţia nu îşi face datoria?”, iar soluţia rezolvării crizei era sugerată printr-o frază imperativă: „Gălăţenii pleacă spre Bucureşti”!„Ciocoii pribegi”, „Raţiu şi Câmpeanu, afară din ţară”!Pe verso erau date şi câteva indicaţii în legătură cu ce anume ar fi trebuit să facă „minerii” din Galaţi la Bucureşti.Textul intitulat „Cine sunt instigatorii?” devastării Bucureştiului de către „bandele legionare”, explica destul de clar: „Ciocoi pribegi şi înfumuraţi au venit să ne înveţe democraţia. Au venit şi cu bancnote verzi crezând că România e de vânzare. S-au găsit şi vânzătorii de ţară, intelectualii care până mai ieri îi cântau în strună lui Ceauşescu. Au apărut şi profitorii de moment, unii extrem de bronzaţi. După încercarea de rebeliune legionară, care urmărea să răstoarne preşedintele ales al României, ne punem întrebarea: asta să fie democraţia pe care Raţiu, Câmpeanu şi Coposu vor să ne-o impună? Concluzia e una singură: Raţiu şi Câmpeanu- afară din ţară!”Nici „mineri”, nici intelectuali: ciomăgiţi!Textul manifestului a avut un puternic impact printre siderurgiştii de pe platforma Sidex, mulţi manifestându-şi dorinţa de a merge la Bucureşti.În gara Galaţi, erau pregătite două garnituri speciale, care urmau să îi transporte la Bucureşti, primul tren special urmând să plece în după amiaza de 13 iunie, la ora 18.30. Al doilea tren special, programat să plece în jurul orei 22.00, a rămas la peron, din cauza lipsei de „mineri”.Conducerea Santierului Naval a primit un telefon de la Prefectura Galaţi. Tema discuţiei era câţi muncitori pune la dispoziţie Şantierul Naval pentru deplasarea la Bucureşti. Directorul de atunci al Şantierului Naval, Ion Mocanu, a răspuns că nici nu se pune problema deplasării unor navalişti la Bucureşti, pentru că oamenii vin la şantier ca să muncească, nu să facă politică.La conducerea combinatului siderurgic, ordinul Prefecturii nu a întâmpinat acelaşi refuz şi seara, la 18.30, prima garnitură de tren, plină cu „mineri” de Sidex, a plecat spre Bucureşti.Printre siderurgiştii din tren s-au aflat însă şi salariaţi de la secţiile Ajustaj, Tinichigerie, Mecanică şi Amenajări, de la Santierul Naval, care au plecat la mineriadă la îndemnul prietenilor, vecinilor sau rudelor.Ajunşi în Gara de Nord în jurul orei 22.30, „minerii” de la Galaţi au fost întâmpinaţi cu pachete cu pâine caldă, brânză şi roşii, după care li s-au dat indicaţiile despre cum ar trebui să participe la restabilirea ordinii în Capitală.Au plecat pe străzile Bucureştiului, dar cei mai mulţi dintre ei au avut parte de peripeţii:„Am plecat în grupuri şi am luat-o unii spre centru, la Piaţa Universităţii, alţii spre televiziune, unde auzisem că este mai greu. Pe drum ne-am întâlnit cu grupuri de mineri, care au crezut că suntem grupuri de adversari ai lor, că suntem bande «legionare», pentru că noi nu eram îmbrăcaţi ca ei, în salopete, cu căşti de protecţie şi cizme, noi eram cu hainele noastre, de oraş. Am încercat să le explicăm, dar nici nu au vrut să ne asculte. Au sărit la noi, la bătaie, ne-au luat la şuturi. Am fugit, ne-am rupt din grupuri, pentru că, văzându-ne că umblăm în grup, oamenii credeau că suntem mineri şi aruncau în noi cu borcane şi cartofi. Care mai aveau rude sau prieteni prin Bucureşti, s-au adăpostit. Mulţi ne-am întors în gară şi am plecat cu primul tren şi am coborât la Ploieşti. Numai să fugim din Bucureşti! Am ajuns acasă a doua zi”, ne-a povestit Victor N., unul dintre navaliştii care au participat la mineriadă.Episodul este anchetat de Parchetul Militar Cazul a intrat în atenţia echipei de procurori de la Parchetul Militar care se ocupa de dosarul Mineriadei, echipă condusă de procurorul Dan Voinea.În 2007, câţiva dintre cei care puteau da detalii despre acest caz au fost invitaţi la audierile care au avut loc la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.Ca şi în restul Dosarului „Mineriadei din 13-15 iunie”, ancheta pare să bată pasul pe loc şi e foarte probabil să nu aflăm niciodată detalii despe ce s-a întâmplat atunci. Dar întrebările rămân:Cine anume de la Prefectura Galaţi a luat decizia ca muncitorii gălăţeni să fie trimişi la Bucureşti? Din dispoziţia cui au fost puse la dispoziţie cele două garnituri de tren? Cine anume din conducerea de atunci a Sidex a dat dispoziţia ca siderurgiştii să plece la Bucureşti.presagalati.ro
riaji Posted June 14, 2013 Posted June 14, 2013 Da, rupeau bandele alea de legionari, in frunte cu Campeanu, Ratiu si Coposu.. Sa-si ceara iertare toti, cu catuse la maini, inainte sa-si dea duhul in direct pe media, si tot nu trebuie iertati criminalii astia imputiti..
toto Posted June 14, 2013 Posted June 14, 2013 De unde le-o fi venit ideea cu "legionarii"? Poate asta era "Bau-Bau-ul" acelor vremuri. Trebuia doar indicat inamicul. Putea sa le spuna oricum dar parca "legionari" suna mai amenintator.Oricum, mineriadele ne-au tras inapoi multi ani. Pe langa asta parerea mea este ca si structurile statului erau slabe. Politia trebuia sa faca intr-un fel sau altul fata oricarui fel de provocare ar fi fost. Ca sa ajungi sa chemi minerii sa se bata cu bucurestenii asta e o instigare la razboi civil, sunt cetateni ai aceleiasi tari.Am revazut la tv cum vorbea Iliescu... Doamne ce limbaj "de lemn" !!!
dcp100168 Posted October 23, 2015 Author Posted October 23, 2015 Alexandru Buruiană, anchetat în dosarul "Mineriadei" din iunie 90 La îndemnul soției sale, fosta deputată PRM Daniela Buruiană Aprodu el a organizat deplasarea la București a sute de „mineri” de la Sidex Reluarea cercetărilor în dosarul „Mineriadei” din iunie 1990 ar putea clarifica și cazul instigării de către Frontul Salvării Naționale (FSN) Galați a sute de siderurgiști să participe la Mineriadă și transportarea acestora la București în seara de 13 iunie 1990, cu un tren compus din 10 vagoane. De instigarea muncitorilor de pe platforma Sidex, de a se implica în salvarea președintelui Iliescu, atacat chipurile de „bande legionare”, este acuzat Alexandru Buruiană Aprodu, pe atunci unul dintre liderii FSN Galați. La asigurarea garniturii de tren pentru deplasarea la București s-au mai ocupat cei care conduceau Prefectura Galați, prefectul Nicolae Beuran și subprefectul Traian Mândru. Reamintim că miercuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunţat începerea urmăririi penale în dosarul „Mineriadei” pe numele unor demnitari de la vremea respectivă, acuzați de infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990. Societatea civilă a prezentat probele implicării în organizarea „Mineriadei” a FSN şi a lui Ion Iliescu Episodul deplasării la București a sute de muncitori de la Sidex și de la Șantierul Naval este una dintre probele din Dosarul „Mineriadei”. Pe data de 27 octombrie 2010, un număr de 29 de organizații din societatea civilă se adresau președintelui Traian Băsescu, solicitându-i ca Justiția să își facă datoria în ceea ce privește anchetarea „Mineriadei” din iunie 90, prezentând și o serie de probe care demonstrează că violențele de stradă au fost organizate de FSN, sub conducerea lui Ion Iliescu: „De peste 20 de ani, societatea cere trimiterea în judecată a responsabililor <Mineriadei> din iunie 1990. Vă prezentăm câteva din probele care demonstrează că <Mineriadă> din iunie 1990 a fost organizată de FSN sub conducerea actualului preşedinte de <onoare> al PSD, Ion Iliescu. Probele au fost preluate din <Raportul-rechizitoriu despre fratricidul din 13-15 iunie 1990> coordonat de conf.dr. Sorin Ilieşiu şi dr. Alin Rus, antropolog, raport-rechizitoriu elaborat de <Departamentul pentru analiză crimelor neocomunismului în România> din cadrul Asociaţiei 21 Decembrie în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).Acest raport-rechizitoriu a fost elaborat pe baza documentelor din dosarul 75/P/1998, respectiv dosarul <Mineriadei>, care conţine peste 80.000 de pagini, dosar instrumentat de o echipa de procurori şi poliţişti condusă de conf.dr. general-magistrat rez. Dan Voinea care, în baza documentelor menţionate mai sus şi în calitate de colaborator al IICCMER, a certificat realitatea celor prezentate în prezentul raport-rechizitoriu”, se spune în memoriul adresat președintelui Băsescu. Printre semnatari se află Asociația „21 Decembrie”, Societatea „Timișoara”, Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timișoara, Fundatia „Memoria”, Fundatia „Corneliu Coposu” și surorile seniorului, Rodica Coposu și Flavia Bălescu, Asociația „Seniorii Ligii Studentilor din Universitatea Bucuresti 1990”, Fundatia „Icar”, Consiliul Mondial Român, Fundatia Nationala pentru Românii de Pretutindeni, Asociatia Românilor din Australia, Asociatia Scriitorilor Români si Germani din Bavaria, L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Consiliul Român American – organizația diasporei din Statele Unite, etc. Printre probele dosarului „Mineriadei”: liderul FSN Galaţi a organizat deplasarea muncitorilor la Bucureşti În prezentarea probelor menționate, primele pasaje se referă la deplasarea la București a muncitorilor din Galați, abia următoarele pasaje fiind rezervate modul în care au fost organizate deplasările minerilor de la cele 15exploatări miniere din Valea Jiului: „În 13 iunie 1990, la nivelul conducerii Frontului Salvării Naţionale, s-a hotărât aducerea în capitală, pentru a interveni împotriva manifestanţilor din Piaţă Universităţii, a unor grupuri de mineri şi muncitori din ţară. Astfel, membrii marcanţi ai Frontului Salvării Naţionale au luat legătură prin telefon cu şefii filialelor FSN de care aparţineau din ţară, ordonându-le să trimită în Bucureşti grupuri mari de muncitori şi mineri. Astfel, liderul FSN Galaţi, Buruiană Aprodu Alexandru, la cererea solicitarea soţiei sale Buruiană Aprodu Daniela, membru marcant FSN, a mobilizat şi trimis la Bucureşti o sută de muncitori de la Combinatul Siderurgic Galaţi cu un tren format din 10 vagoane. Totodată, Buruiană Aprodu Alexandru a confecţionat la tipografia din Galaţi manifeste prin care se solicită judecarea şi expulzarea din ţară a domnilor Ion Raţiu (candidatul PNŢCD la Preşedinţia României) şi Radu Câmpeanu (candidatul PNŢCD la Preşedinţia României)”, se spune în memoriul celor 29 de organizații ale societății civile. Avem un singur amendament, pentru că am trăit acele vremuri: nu au fost o sută, ci cel puțin 300-400 de muncitori gălățeni care s-au deplasat la București. Cei de la Sidex au fost învoiți de șefi, dar au plecat și câteva zeci de angajați de la Șantierul Naval, care aflaseră de la rude, prieteni sau vecini, că se organizează deplasarea la București pentru a fi apărat președintele Iliescu, ales pe 20 mai. Instigările familiei Buruiană: „Bandele legionare devastează Bucureştiul, Preşedintele ales al României, Ion Iliescu în PERICOL!” Iată și cum s-au derulat faptele. În cursul zilei de 13 iunie 1990, pe platforma siderurgică a fost distribuit un manifest instigator, intitulat „foaie specială” şi editat de „Gazeta Noastră”, ziarul FSN Galaţi, coordonat şi editat de deputata FSN Daniela Buruiană, devenită ulterior deputat și europarlamentar PRM. Era un manifest format A4, faţă/verso, pe care erau tipărite câteva îndemnuri de mare impact. Era descrisă situaţia de criză în care s-ar afla preşedintele Ion Iliescu, din cauza asediului bandelor legionare: „Preşedintele ales al României, Ion Iliescu în PERICOL!”; “Bandele legionare devastează Bucureştiul!”; „Încercare de întoarcere spre dictatura fascistă!”. Pericolul în care se afla Iliescu era accentuat printr-o întrebare retorică, care sugera că poliția este depășită de situație: „De ce Poliţia nu îşi face datoria?”. Ca în orice manifest instigator era sugerată și soluția, ca gălățenii să se înroleze în detașamente ad-hoc care să îl apere pe Iliescu, dar de această dată tonul era imperativ: „Gălăţenii pleacă spre Bucureşti”! Mesaj imperativ: „Raţiu şi Câmpeanu afară din ţară”! Manifestul FSN Galați avea și câteva indicații cu privire la cei care ar fi în spatele tentativei de instaurare a „dictaturii fasciste” și ar trebui eliminați. Lista scurtă cuprindea trei nume: Coposu, Rațiu și Câmpeanu. Textul de pe verso, intitulat „cine sunt instigatorii?” era cât se poate de explicit: „Ciocoi pribegi şi înfumuraţi au venit să ne înveţe democraţia. Au venit şi cu bancnote verzi crezînd că România e de vînzare. S-au găsit şi vînzătorii de ţară, intelectualii care pînă mai ieri îi cîntau în strună lui Ceauşescu. Au apărut şi profitorii de moment, unii extrem de bronzaţi. După încercarea de rebeliune legionară, care urmărea să răstoarne preşedintele ales al României, ne punem întrebarea: asta să fie democraţia pe care Raţiu, Câmpeanu şi Coposu vor să ne-o impună? Concluzia e una singură: „Raţiu şi Câmpeanu afară din ţară!”. Democrația originală a partidului lui Ion Iliescu lăsa loc și acțiuni mai puțin violente, strângerea de semnături pentru expulzarea lui Ion Rațiu și Radu Câmpeanu. „Le sediile FSN Galați s-au deschis registre pentru strângerea de semnături a celor ce doresc expulzarea din țară a lui Rațiu și Câmpeanu”, se spunea în finalul manifestului. Prefectura Galaţi a asigurat trenul cu zece vagoane cu „minerii” din Galaţi Manifestul a fost răspândit în special pe platforma combinatului siderurgic, dar și în Șantierul Naval și în oraș. Tonul instigator a avut un puternic impact printre siderurgiştii de pe platforma Sidex, mulţi dintre aceștia manifestându-şi dorinţa de a merge la Bucureşti. Aprobarea învoirilor pentru a fost dată de conducătorii locurilor de muncă, care aveau la rîndul lor acceptul șefilor. Siderurgiștilor li s-a și spus, de către maiștri și lideri de sindicat, că în Gara Galaţi, erau pregătite două garnituri speciale, care urmau să îi transporte la Bucureşti, primul tren urmând să plece în dupăamiaza de 13 iunie, la ora 18.30, iar al doilea tren în jurul orei 20.30. A plecat doar primul tren, cu zece vagoane, cel de al doilea a rămas în gară din lipsă de „pasageri”. Nici astăzi nu s-a aflat cine a ordonat și a semnat documentele pentru punerea la dispoziție a celor două trenuri. De-a lungul anilor, au ieșit la iveală detalii care puse cap la cap au dus la concluzia că de asigurarea trenurilor s-a ocupat Prefectura Galați. Pe atunci, prefect al Galațiului era Nicolae Beuran, fost activist PCR, care în august 1989 fusese transferat de la Județeana PCR Cluj în funcția de secretar la Comitetul Județean PCR Galați. Trecuse cu brio și testul „perestroikăi” din decembrie 89, devenind revoluționar, fiind deţinător al certificatului Seria LRM-B nr 1735. Subprefect era Traian Mândru, fost director al Fabricii de Armare din Șantierul Naval, care a părăsit șantierul pe 20 ianuarie 1990, când a avut loc o revoltă a navaliştilor și au fost izgoniţi din şantier toţi foştii directori. Și Traian Mândru a ajuns revoluționar, fiind deţinătorul certificatului Seria LRM-M nr 1198. Subprefectul Mândru a fost cel care i-a telefonat directorului de atunci al Șantierului Naval, Ion Mocanu, pentru a-i spune că sunt pregătite cele două trenuri pentru deplasarea la București, însă Mocanu a răspuns că nu e de accord cu deplasarea unor navalişti în capitală, pentru că oamenii vin la şantier ca să muncească. Mocanu făcea parte din FSN, ca și Beuran și Mândru, era din aceeași tabără politică, servea „doctrina”, însă refuzul său avea legătură cu faptul că dacă accepta deplasarea la București risca o revoltă a navaliștilor care tocmai dăduseră afară toți foștii directori și nu le era greu să mai zboare încă unul. Însă printre siderurgiştii din tren s-au aflat însă şi salariaţi de la secţiile Ajustaj, Tinichigerie, Mecanică şi Amenajări, de la Santierul Naval, care au plecat la mineriadă la îndemnul prietenilor, vecinilor sau rudelor. Luaţi la şuturi de adevăraţii mineri Unicul tren cu „mineri” de Galați a ajuns în Gara de Nord în jurul orei 22.30. La coborârea pe peron au primit pachete cu pâine caldă, salam, brânză cu roşii, după care li s-au dat indicaţiile despre cum ar trebui să participe la restabilirea ordinii în Capitală. Au plecat pe străzi, dar mulţi dintre ei au avut parte de peripeţii, după ce au ajuns la București de adevărații mineri. Pentru că cei din Galați nu erau în salopete, ci în haine de stradă, minerii i-au luat drept „bande legionare” și i-au fugărit și lovit cu bâte și bastoane improvizate din cabluri electrice răsucite. După aceste experiențe, gălățenii s-au retras la Gara de Nord și au luat primele trenuri spre Ploiești sau Urziceni, de unde și-au continuat întoarcea acasă de la „mineriadă”. stiridegalati.ro
dcp100168 Posted June 18, 2017 Author Posted June 18, 2017 Dosarul "Mineriadei": Adrian Sârbu a organizat deplasarea la București a muncitorilor din Galați Procurorii de la Parchetul Militar au finalizat cercetările în Dosarul „Mineriadei” și au trimis în judecată 14 persoane, printre care Ion Iliescu, președinte al CPUN și președinte al României, Petre Roman - fost prim-ministru, Gelu Voican Voiculescu - fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu - fost director al Serviciului Român de Informații, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare, Adrian Sârbu - șef de cabinet și consilier al prim-ministrului Petre Roman și Miron Cozma, președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”. Atacul lui Iliescu, Roman și Măgureanu, împotriva populației: 856 de români bătuți, 748 arestați ilegal, alți 4 uciși Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul Parchetului Militar are 2.000 de pagini. Au fost audiate 46 de persoane care au calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citații. Potrivit Parchetului Militar, obiectul anchetei îl constituie „faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populației civile până la punerea în libertate a ultimei persoane arestate ilegal”. Cei 14 din lotul „Mineriada” sunt acuzați de vătămarea fizică și psihică a unui număr de 856 de persoane și reținerea sau arestarea ilegală a unui număr de 748 de persoane. Au fost împușcate mortal 4 persoane. Adrian Sârbu a facilitat "transportul la București al unor grupuri de muncitori din Galați" Într-unul dintre capitolele din rechizitoriu se face referire și la participarea unor muncitori din Galați la Mineriada din 13-15 iunie 1990. Procurorii militari au stabilit că inculpatul Sârbu Adrian (fostul patron al ProTV fiind în 1990 șef de cabinet al premierului Petre Roman) „a participat la organizarea atacului asupra populației civile din București, facilitând transportul la București al unor grupuri de muncitori din Galați”. În textul anonimizat al Parchetului Militar se relatează cum Adrian Sârbu, consilierul primului ministru Petre Roman, s-a ocupat de introducerea în circulație, în seara de 13 iunie 1990 a două garnituri de tren pe relația Galați - București, pentru transportarea muncitorilor de la Combinatul Siderurgic și Șantierul Naval. „Din judeţul Galaţi, s-au mobilizat, pentru a pleca la Bucureşti, muncitori de pe platforma industrială de la Şantierul Naval Galați, precum şi muncitori de la Combinatul Siderurgic Galaţi. Pentru deplasarea acestora s-a solicitat Regionalei C.F.R. Galaţi, de către C.P.U.N. Galaţi, cu adresa (…)/13 iunie 1990, să asigure organizarea a două garnituri C.F.R. ce se vor deplasa de urgență la București, menționând faptul că deplasarea se va face la rugămintea Guvernului și expresă a șefului de cabinet al primului ministru, d-nul Adrian Sârbu, având în vedere situația gravă în care se găsește Televiziunea Română, sediul Guvernului și Inspectoratul General al Poliției. Adresa a fost semnată, în calitate de președinte C.P.U.N. Olt, 9, (…)(…). Cu adresa (…) din 13.06.1990, ora 23:15, Direcția RCR Galați a solicitat să se aprobe introducerea în circulație a 2 trenuri suplimentare de la Galați la București Nord, prin Buzău, remorcat electric, cu plecare din Galați, în jurul orei 24:00, cu oprire în stația Brăila. Adresa a fost semnată de dir. general (…) (…). A fost pus la dispoziție trenul nr. 76/2 (10 vagoane), care a plecat din gara Galați, în data de 14 iunie 1990, la orele 00:45 și a ajuns la București la orele 04:22”, se spune în rechizitoriul Parchetului Militar. Atac împotriva manifestanților din Piața Universității. „Armele”: o mașină burdușită cu trotil și „IMGB face ordine!” Atacul împotriva populației civile a fost hotărât într-o ședință a CPUN de pe 9 iunie 1990, la care participaseră Iliescu și Roman, când s-a stabilit ce forțe de ordine să participe la operațiune și cum să fie atacați tinerii care ocupau de aproape două luni Piața Universității. La acea ședință, Adrian Sârbu a cerut să i se pună la dispoziție de către Armată 20 de kilograme de trotil, pentru o organiza o ambuscadă prin detonarea în Piața Universității a unei „mașini capcană”. Această varianță nu a fost pusă în practică, dar nu din cauză că ar fi putut fi răniți mulți tineri, ci pentru că Iliescu și Roman voiau să îi captureze pe manifestanți, nu să îi disperseze. La atacul din zorii zilei de 13 iunie au intervenit 1.400 de forțe de ordine. Au fost făcute primele arestări, 276 de persoane fiind ridicate și duse la Unitatea Militară de la Măgurele. După atacul forțelor de ordine au ajuns în centrul Capitalei aproximativ 1.500 de muncitori de la IMGB, conduși chiar de directorul IMGB și scandând „IMGB face ordine!”. În momentul în care un student aflat în Piața Universității a strigat „Jos comunismul!”, muncitorii au devenit violenți și au atacat studenții de la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”. Zvonul „rebeliunii legionare”, lansat de Ion Iliescu În cursul după-amiezii, mai mulți tineri au ocupat zona Poliției Capitalei, unde se credea că ar fi fost aduși cei arestați în Piață. S-a ajuns la confruntări violente cu forțele de ordine. Potrivit rechizitoriului Parchetului General, la ora 19.25 Ion Iliescu i-a comunicat adjunctului ministrului Apărării Naționale că pe clădirea Poliției Capitalei „s-a ridicat drapel verde, legionar, deci mișcarea este o rebeliune legionară și se tratează ca atare”. Asta însemna scoaterea Armatei în stradă, pentru lupte de stradă cu bucureștenii. A fost propusă chiar scoaterea tancurilor în stradă, dar șefii Armatei au refuzat pentru că asta ar fi însemnat să fie călcați oameni. S-a mers pe varianta dispersării celor adunați în zona Poliției Capitalei cu ajutorul unui elicopter din care au fost auncate 2.200 de fiole cu substanțe lacrimogene. În jurul orei 22.00, Ion Iliescu s-a adresat celor câteva mii de oameni prezenţi în faţa sediului guvernului, cărora le-au indus ideea unei rebeliuni legionare: „Au încercat să ocupe televiziunea. A fost întreruptă emisiunea. Este clar oîncercare de lovitură de tip legionar. (…) Să le dăm riposta cuvenită! Să înăbușim din fașă rebeliunea legionară și să asigurăm dezvoltarea democrată a țării!”. FSN Galați a instigat muncitorii printr-un manifest care alerta că „bandele legionare devastează Bucureştiul!” În cursul zilei de 13 iunie 1990, pe platforma siderurgică a fost distribuit un manifest instigator, intitulat „foaie specială” şi editat de „Gazeta Noastră”, ziarul FSN Galaţi, coordonat şi editat de deputata FSN Daniela Buruiană, devenită ulterior deputat și europarlamentar PRM, și de soțul acesteia, Alexandu Buruiană. Era un manifest format A4, faţă/verso, pe care erau tipărite câteva îndemnuri de mare impact. Era descrisă situaţia de criză în care s-ar afla preşedintele Ion Iliescu, din cauza asediului bandelor legionare: „Preşedintele ales al României, Ion Iliescu în PERICOL!”; “Bandele legionare devastează Bucureştiul!”; „Încercare de întoarcere spre dictatura fascistă!”. Tema „bandelor legionare” fusese prestabilită, le-a fost comunicată în prealabil de Iliescu liderilor FSN Galați din moment ce apărea în manifestul de la Galați. Ion Iliescu a comunicat MApN zvonul despre „rebeliunea legionară” pe 13 iunie, la ora 19.25, dar manifestul fusese distribuit la Combinatul Siderurgic în ziua de 13 iunie, la orele prânzului. Cum manifestul fusese tipărit probabil în cursul dimineții, povestea cu „rebeliunea legionară” fusese stabilită din timp. Pericolul în care se afla Iliescu era accentuat în manifest printr-o întrebare retorică, care sugera că poliția este depășită de situație: „De ce Poliţia nu îşi face datoria?”. Ca în orice manifest instigator era sugerată și soluția, ca gălățenii să se înroleze în detașamente ad-hoc care să îl apere pe Iliescu, dar de această dată tonul era imperativ: „Gălăţenii pleacă spre Bucureşti”! Manifestul FSN Galați avea și câteva indicații cu privire la cei care ar fi în spatele tentativei de instaurare a „dictaturii fasciste” și ar trebui eliminați. Lista scurtă cuprindea trei nume: Coposu, Rațiu și Câmpeanu. Textul de pe verso, intitulat „cine sunt instigatorii?” era cât se poate de explicit: „Ciocoi pribegi şi înfumuraţi au venit să ne înveţe democraţia. Au venit şi cu bancnote verzi crezînd că România e de vînzare. S-au găsit şi vînzătorii de ţară, intelectualii care pînă mai ieri îi cîntau în strună lui Ceauşescu. Au apărut şi profitorii de moment, unii extrem de bronzaţi. După încercarea de rebeliune legionară, care urmărea să răstoarne preşedintele ales al României, ne punem întrebarea: asta să fie democraţia pe care Raţiu, Câmpeanu şi Coposu vor să ne-o impună?”. Concluzia e una singură: „Raţiu şi Câmpeanu afară din ţară!”. Democrația originală a partidului lui Ion Iliescu lăsa loc și acțiuni mai puțin violente, strângerea de semnături pentru expulzarea lui Ion Rațiu și Radu Câmpeanu. „Le sediile FSN Galați s-au deschis registre pentru strângerea de semnături a celor ce doresc expulzarea din țară a lui Rațiu și Câmpeanu”, se spunea în finalul manifestului. În memoriul a 29 de organizații ale societății civile, care în 2015 au solicitat Parchetului General reluarea cercetărilor în dosarul „Mineriadei” din iunie 1990, era identificat și liderul FSN Galați care se ocupase de tipărirea și distribuirea manifestului: „Astfel, liderul FSN Galaţi, Buruiană Aprodu Alexandru, la cererea solicitarea soţiei sale Buruiană Aprodu Daniela, membru marcant FSN, a mobilizat şi trimis la Bucureşti muncitori de la Combinatul Siderurgic Galaţi cu un tren format din 10 vagoane. Totodată, Buruiană Aprodu Alexandru a confecţionat la tipografia din Galaţi manifeste prin care se solicită judecarea şi expulzarea din ţară a domnilor Ion Raţiu (candidatul PNŢCD la Preşedinţia României) şi Radu Câmpeanu (candidatul PNŢCD la Preşedinţia României)”, se spune în memoriul celor 29 de organizații. Concluzia este că la Mineriada din 13-15 iunie 1990 au participat și câteva sute de „mineri” din Galați, dar se știe prea puțin ce au făcut ei la mineriadă. presagalati.ro
dcp100168 Posted December 12, 2017 Author Posted December 12, 2017 Alexandru Buruiană, unul din liderii FSN Galați, anchetat în dosarul „Mineriadei” din iunie 90 La îndemnul soției sale, fosta deputată PRM Daniela Buruiană Aprodu el a organizat deplasarea la București a sute de „mineri” de la Sidex Reluarea cercetărilor în dosarul „Mineriadei” din iunie 1990 ar putea clarifica și cazul instigării de către Frontul Salvării Naționale (FSN) Galați a sute de siderurgiști să participe la Mineriadă și transportarea acestora la București în seara de 13 iunie 1990, cu un tren compus din 10 vagoane. De instigarea muncitorilor de pe platforma Sidex, de a se implica în salvarea președintelui Iliescu, atacat chipurile de „bande legionare”, este acuzat Alexandru Buruiană Aprodu, pe atunci unul dintre liderii FSN Galați. La asigurarea garniturii de tren pentru deplasarea la București s-au mai ocupat cei care conduceau Prefectura Galați, prefectul Nicolae Beuran și subprefectul Traian Mândru. Reamintim că miercuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunţat începerea urmăririi penale în dosarul „Mineriadei” pe numele unor demnitari de la vremea respectivă, acuzați de infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990. Societatea civilă a prezentat probele implicării în organizarea „Mineriadei” a FSN și a lui Ion Iliescu Episodul deplasării la București a sute de muncitori de la Sidex și de la Șantierul Naval este una dintre probele din Dosarul „Mineriadei”. Pe data de 27 octombrie 2010, un număr de 29 de organizații din societatea civilă se adresau președintelui Traian Băsescu, solicitându-i ca Justiția să își facă datoria în ceea ce privește anchetarea „Mineriadei” din iunie 90, prezentând și o serie de probe care demonstrează că violențele de stradă au fost organizate de FSN, sub conducerea lui Ion Iliescu: „De peste 20 de ani, societatea cere trimiterea în judecată a responsabililor <Mineriadei> din iunie 1990. Vă prezentăm câteva din probele care demonstrează că <Mineriadă> din iunie 1990 a fost organizată de FSN sub conducerea actualului preşedinte de <onoare> al PSD, Ion Iliescu. Probele au fost preluate din <Raportul-rechizitoriu despre fratricidul din 13-15 iunie 1990> coordonat de conf.dr. Sorin Ilieşiu şi dr. Alin Rus, antropolog, raport-rechizitoriu elaborat de <Departamentul pentru analiză crimelor neocomunismului în România> din cadrul Asociaţiei 21 Decembrie în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Acest raport-rechizitoriu a fost elaborat pe baza documentelor din dosarul 75/P/1998, respectiv dosarul <Mineriadei>, care conţine peste 80.000 de pagini, dosar instrumentat de o echipa de procurori şi poliţişti condusă de conf.dr. general-magistrat rez. Dan Voinea care, în baza documentelor menţionate mai sus şi în calitate de colaborator al IICCMER, a certificat realitatea celor prezentate în prezentul raport-rechizitoriu”, se spune în memoriul adresat președintelui Băsescu. Printre semnatari se află Asociația „21 Decembrie”, Societatea „Timișoara”, Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timișoara, Fundatia „Memoria”, Fundatia „Corneliu Coposu” și surorile seniorului, Rodica Coposu și Flavia Bălescu, Asociația „Seniorii Ligii Studentilor din Universitatea Bucuresti 1990”, Fundatia „Icar”, Consiliul Mondial Român, Fundatia Nationala pentru Românii de Pretutindeni, Asociatia Românilor din Australia, Asociatia Scriitorilor Români si Germani din Bavaria, L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Consiliul Român American – organizația diasporei din Statele Unite, etc. Printre probele dosarului „Mineriadei”: liderul FSN Galați a organizat deplasarea muncitorilor la București În prezentarea probelor menționate, primele pasaje se referă la deplasarea la București a muncitorilor din Galați, abia următoarele pasaje fiind rezervate modul în care au fost organizate deplasările minerilor de la cele 15exploatări miniere din Valea Jiului: „În 13 iunie 1990, la nivelul conducerii Frontului Salvării Naţionale, s-a hotărât aducerea în capitală, pentru a interveni împotriva manifestanţilor din Piaţă Universităţii, a unor grupuri de mineri şi muncitori din ţară. Astfel, membrii marcanţi ai Frontului Salvării Naţionale au luat legătură prin telefon cu şefii filialelor FSN de care aparţineau din ţară, ordonându-le să trimită în Bucureşti grupuri mari de muncitori şi mineri. Astfel, liderul FSN Galaţi, Buruiană Aprodu Alexandru, la cererea solicitarea soţiei sale Buruiană Aprodu Daniela, membru marcant FSN, a mobilizat şi trimis la Bucureşti o sută de muncitori de la Combinatul Siderurgic Galaţi cu un tren format din 10 vagoane. Totodată, Buruiană Aprodu Alexandru a confecţionat la tipografia din Galaţi manifeste prin care se solicită judecarea şi expulzarea din ţară a domnilor Ion Raţiu (candidatul PNŢCD la Preşedinţia României) şi Radu Câmpeanu (candidatul PNŢCD la Preşedinţia României)”, se spune în memoriul celor 29 de organizații ale societății civile. Avem un singur amendament, pentru că am trăit acele vremuri: nu au fost o sută, ci cel puțin 300-400 de muncitori gălățeni care s-au deplasat la București. Cei de la Sidex au fost învoiți de șefi, dar au plecat și câteva zeci de angajați de la Șantierul Naval, care aflaseră de la rude, prieteni sau vecini, că se organizează deplasarea la București pentru a fi apărat președintele Iliescu, ales pe 20 mai. Instigările familiei Buruiană: „Bandele legionare devastează Bucureştiul, Preşedintele ales al României, Ion Iliescu în PERICOL!” Iată și cum s-au derulat faptele. În cursul zilei de 13 iunie 1990, pe platforma siderurgică a fost distribuit un manifest instigator, intitulat „foaie specială” şi editat de „Gazeta Noastră”, ziarul FSN Galaţi, coordonat şi editat de deputata FSN Daniela Buruiană, devenită ulterior deputat și europarlamentar PRM. Era un manifest format A4, faţă/verso, pe care erau tipărite câteva îndemnuri de mare impact. Era descrisă situaţia de criză în care s-ar afla preşedintele Ion Iliescu, din cauza asediului bandelor legionare: „Preşedintele ales al României, Ion Iliescu în PERICOL!”; “Bandele legionare devastează Bucureştiul!”; „Încercare de întoarcere spre dictatura fascistă!”. Pericolul în care se afla Iliescu era accentuat printr-o întrebare retorică, care sugera că poliția este depășită de situație: „De ce Poliţia nu îşi face datoria?”. Ca în orice manifest instigator era sugerată și soluția, ca gălățenii să se înroleze în detașamente ad-hoc care să îl apere pe Iliescu, dar de această dată tonul era imperativ: „Gălăţenii pleacă spre Bucureşti”! Mesaj imperativ: „Raţiu şi Câmpeanu afară din ţară”! Manifestul FSN Galați avea și câteva indicații cu privire la cei care ar fi în spatele tentativei de instaurare a „dictaturii fasciste” și ar trebui eliminați. Lista scurtă cuprindea trei nume: Coposu, Rațiu și Câmpeanu. Textul de pe verso, intitulat „cine sunt instigatorii?” era cât se poate de explicit: „Ciocoi pribegi şi înfumuraţi au venit să ne înveţe democraţia. Au venit şi cu bancnote verzi crezînd că România e de vînzare. S-au găsit şi vînzătorii de ţară, intelectualii care pînă mai ieri îi cîntau în strună lui Ceauşescu. Au apărut şi profitorii de moment, unii extrem de bronzaţi. După încercarea de rebeliune legionară, care urmărea să răstoarne preşedintele ales al României, ne punem întrebarea: asta să fie democraţia pe care Raţiu, Câmpeanu şi Coposu vor să ne-o impună? Concluzia e una singură: „Raţiu şi Câmpeanu afară din ţară!”. Democrația originală a partidului lui Ion Iliescu lăsa loc și acțiuni mai puțin violente, strângerea de semnături pentru expulzarea lui Ion Rațiu și Radu Câmpeanu. „Le sediile FSN Galați s-au deschis registre pentru strângerea de semnături a celor ce doresc expulzarea din țară a lui Rațiu și Câmpeanu”, se spunea în finalul manifestului. Prefectura Galați a asigurat trenul cu zece vagoane cu „minerii” din Galați Manifestul a fost răspândit în special pe platforma combinatului siderurgic, dar și în Șantierul Naval și în oraș. Tonul instigator a avut un puternic impact printre siderurgiştii de pe platforma Sidex, mulţi dintre aceștia manifestându-şi dorinţa de a merge la Bucureşti. Aprobarea învoirilor pentru a fost dată de conducătorii locurilor de muncă, care aveau la rîndul lor acceptul șefilor. Siderurgiștilor li s-a și spus, de către maiștri și lideri de sindicat, că în Gara Galaţi, erau pregătite două garnituri speciale, care urmau să îi transporte la Bucureşti, primul tren urmând să plece în dupăamiaza de 13 iunie, la ora 18.30, iar al doilea tren în jurul orei 20.30. A plecat doar primul tren, cu zece vagoane, cel de al doilea a rămas în gară din lipsă de „pasageri”. Nici astăzi nu s-a aflat cine a ordonat și a semnat documentele pentru punerea la dispoziție a celor două trenuri. De-a lungul anilor, au ieșit la iveală detalii care puse cap la cap au dus la concluzia că de asigurarea trenurilor s-a ocupat Prefectura Galați. Pe atunci, prefect al Galațiului era Nicolae Beuran, fost activist PCR, care în august 1989 fusese transferat de la Județeana PCR Cluj în funcția de secretar la Comitetul Județean PCR Galați. Trecuse cu brio și testul „perestroikăi” din decembrie 89, devenind revoluționar, fiind deţinător al certificatului Seria LRM-B nr 1735. Subprefect era Traian Mândru, fost director al Fabricii de Armare din Șantierul Naval, care a părăsit șantierul pe 20 ianuarie 1990, când a avut loc o revoltă a navaliştilor și au fost izgoniţi din şantier toţi foştii directori. Și Traian Mândru a ajuns revoluționar, fiind deţinătorul certificatului Seria LRM-M nr 1198. Subprefectul Mândru a fost cel care i-a telefonat directorului de atunci al Șantierului Naval, Ion Mocanu, pentru a-i spune că sunt pregătite cele două trenuri pentru deplasarea la București, însă Mocanu a răspuns că nu e de accord cu deplasarea unor navalişti în capitală, pentru că oamenii vin la şantier ca să muncească. Mocanu făcea parte din FSN, ca și Beuran și Mândru, era din aceeași tabără politică, servea „doctrina”, însă refuzul său avea legătură cu faptul că dacă accepta deplasarea la București risca o revoltă a navaliștilor care tocmai dăduseră afară toți foștii directori și nu le era greu să mai zboare încă unul. Însă printre siderurgiştii din tren s-au aflat însă şi salariaţi de la secţiile Ajustaj, Tinichigerie, Mecanică şi Amenajări, de la Santierul Naval, care au plecat la mineriadă la îndemnul prietenilor, vecinilor sau rudelor. Luați la șuturi de adevărații mineri Unicul tren cu „mineri” de Galați a ajuns în Gara de Nord în jurul orei 22.30. La coborârea pe peron au primit pachete cu pâine caldă, salam, brânză cu roşii, după care li s-au dat indicaţiile despre cum ar trebui să participe la restabilirea ordinii în Capitală. Au plecat pe străzi, dar mulţi dintre ei au avut parte de peripeţii, după ce au ajuns la București de adevărații mineri. Pentru că cei din Galați nu erau în salopete, ci în haine de stradă, minerii i-au luat drept „bande legionare” și i-au fugărit și lovit cu bâte și bastoane improvizate din cabluri electrice răsucite. După aceste experiențe, gălățenii s-au retras la Gara de Nord și au luat primele trenuri spre Ploiești sau Urziceni, de unde și-au continuat întoarcea acasă de la „mineriadă”. stiridegalati.ro
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now