Jump to content

Seenesthesis - aplicaţia de succes a unui student gălăţean


dcp100168

Recommended Posts

Tinerii studenţi români care au reuşit să dea un nou sens cuvântului inovaţie

Gândul vă prezintă în următoarea săptămână poveştile de succes ale unor tineri studenţi români care au reuşit. Sunt tineri care au crezut în ideea lor şi care, cu puţin ajutor, au ajuns să o pună în practică. Campania Fabrica de Idei îşi propune să le arate tinerilor din România că se poate. Citiţi, aşadar, poveştile lor şi inspiraţi-vă.

Iată povestea de succes a unei echipe de şase tineri care au dezvoltat o aplicaţie pentru telefoanele mobile de tip smartphone care vine în ajutorul persoanelor nevăzătoare. Aplicaţia, denumită Seenesthesis, se adresează, în principal, copiilor cu deficienţe de vedere, dar poate fi utilizată şi de către adulţi. Ea reprezintă, practic, o soluţie de învăţare a formelor şi a culorilor cu ajutorul telefoanelor de tip smartphone. Cu acest proiect, echipa formată din Ştefan Alexandru, Radu Vlad, Laurenţiu Cojocaru, Bogdan Bîrlădeanu, Bianca Teşilă şi Alexandra Bărbătei a reuşit să obţină în cadrul competiţiei Innovation Labs, desfăşurate în luna mai a acestui an, un premiu special din partea juriului, iar în cadrul Imagine Cup, o importantă competiţie de tehnologie care reuneşte studenţi cu idei inovative din întreaga lume, primul loc în secţiunea "Innovation".

Cum funcţionează Seenesthesis

Seenesthesis îi ajută pe copii să îşi exerseze simţul tactil afişând pe ecranul telefonului mobil diferite imagini. În funcţie de modul în care este utilizată aplicaţia, pentru joc sau pentru învăţat, utilizatorii pot afla numele obiectului afişat pe ecranul smartphone-ului precum şi alte informaţii legate de el. "Noi vrem să le prezentăm o colecţie de obiecte, iar pentru a explora un astfel de obiect copilul va atinge ecranul cu degetul şi va căuta până când ajunge la un contur. Când ajunge la un contur, ecranul vibrează şi el îşi dă seama că este ceva acolo, după care continuă să urmărească acel contur până îşi dă seama de forma lui şi îşi formează o imagine vizuală a acelei forme", a explicat pentru gândul Ştefan Alexandru, liderul echipei, în vârstă de 21 de ani, din Galaţi, şi cel care a propus ideea dezvoltării aplicaţiei.

Copiilor le sunt prezentate iniţial forme geometrice simple, precum pătratele şi triunghiurile, urmând ca apoi obiectele să devină din ce în ce mai complexe.

La finalul anului trecut, potrivit celor mai recente date ale Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 15,8% din populaţia României suferea de diferite grade de handicap vizual. Dintre cei 110.308 români cu deficienţe de vedere, 3.149 erau copii, cei mai mulţi suferind de handicap vizual de gradul III (1.340 de copii) şi de gradul I (1.129 de copii).

Cine sunt studenţii care vor să îi ajute pe nevăzători

Echipa care a dezvoltat aplicaţia Seenesthesis este formată din şase studenţi de la facultăţile de Inginerie în Limbi Străine şi Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, respectiv de la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti. Tinerii se află în anul al doilea de studii şi au conceput aplicaţia, pe care vor să o distribuie gratuit, pentru a putea fi folosită atât pe sistemul de operare iOS, cât şi pe Windows Phone 8 şi Android.

În prezent, aplicaţia poate fi utilizată doar în limba engleză, dar tinerii spun că au în vedere şi realizarea unei versiuni în limba română.

Cum "s-a născut" aplicaţia Seenesthesis

"Aplicaţia am început-o odată cu Innovation Labs, dar pentru că ne-am schimbat ideile pe parcurs după ce am întâlnit persoane care ne-au îndrumat spre bine, lucrăm la ea de o lună", a explicat pentru gândul Radu Vlad, membru al echipei care a lucrat, printre altele, la dezvoltarea Seenesthesis pentru sistemul de operare Windows Phone, destinat terminalelor de tip smartphone. "Aplicaţia va fi gata, pentru început, pentru sistemul de operare Android", a mai adăugat tânărul în vârstă de 21 de ani, student în anul II la Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti care s-a alăturat proiectului la invitaţia lui Ştefan Alexandru, fostul său coleg de şcoală generală şi de liceu.

"Momentan nu am investit personal niciun ban în această aplicaţie, nici nu am câştigat vreun ban din această aplicaţie. Am investit doar timpul nostru până acum", a mai adăugat şi Alexandru.

La perfecţionarea Seenesthesis şi-a adus aportul, după cum au subliniat membrii echipei, şi Florin Georgescu, ciclistul nevăzător care a făcut în trecut turul României, iar apoi a pedalat pe o distanţă de circa 2.500 de kilometri pentru a ajunge din ţara noastră în Marea Britanie, la Londra, cu ocazia Jocurilor Olimpice. "Lui i-am prezentat iniţial ideea, ne-a dat câteva sfaturi, ne-a reorientat puţin către ceva mai practic, după care i-am prezentat şi forma la care am ajuns acum. A putut să o folosească. A reuşit să ghicească câteva forme şi ne-am dat seama ce lucruri sunt greu de interpretat şi cum să ne perfecţionăm aplicaţia", spune Ştefan Alexandru.

Despre logo-ul echipei tot Alexandru povesteşte că a fost realizat de fratele său mai mic, elev în clasa a opta, şi că reprezintă un creier în interiorul căruia poate fi observat un ochi al cărui iris este globul pământesc. "Ideea era practic că noi îi ajutăm să îşi formeze o imagine în creier a lumii, în acord cu numele Seenesthesis", explică el.

Jocul de şah al nevăzătorilor şi americanul Daniel Kish - principalele surse de inspiraţie pentru dezvoltarea aplicaţiei

Ştefan Alexandru îşi aminteşte că înainte de începerea studiilor universitare obişnuia să participe la diverse competiţii de şah unde a întâlnit şi jucători nevăzători. "Înainte să ajung la facultate şi să nu mai am timp de nimic jucam şah şi participam la concursuri. În unele concursuri jucau şi nevăzători. Aveau o tablă specială şi mi-am dat seama că îi ajută foarte mult să îşi organizeze gândurile prin acest mod tactil", spune el.

El explică, de asemenea, că un alt lucru care l-a încurajat în ideea de a dezvolta o aplicaţie pentru persoanele cu deficienţe de vedere a fost şi o înregistrare pe care a urmărit-o pe internet în care apărea americanul Daniel Kish, un expert în ecolocaţie umană. Kish, care şi-a pierdut vederea la 13 luni de la naştere, reuşeşte în prezent să se deplaseze cu bicicleta prin trafic graţie ecolocaţiei. Metoda ecolocaţiei este folosită în domeniul tehnicii în cazul radarelor şi al sonarelor, dar este întâlnită şi în lumea animalelor, unele din ele folosind ecolocaţia pentru a se orienta în mediul în care trăiesc. Printre speciile care utilizează ecolocaţia se numără liliecii şi delfinii.

În cazul nevăzătorilor, urechea receptează ecoul produs prin lovirea solului cu un baston sau prin zgomote realizate folosind limba şi cerul gurii. De la ureche informaţia ajunge la creier, care o analizează şi care o transformă într-o "imagine auditivă" tridimensională pe care oamenii cu deficienţe de vedere se pot baza pentru a se deplasa cu mai multă uşurinţă.

Iniţial, studenţii voiau să utilizeze streem-ul camerelor video cu care sunt dotate telefoanele mobile şi să îi ajute pe nevăzători dându-le practic contururile obiectelor din jurul lor, dar au realizat ulterior că imaginile captate sunt mult prea complexe şi că aceştia nu le-ar înţelege.

Cât de importante au fost noţiunile învăţate în facultate pentru dezvoltarea aplicaţiei

Noţiunile predate în facultăţile de profil din ţara noastră sunt, cel puţin pentru unii studenţi, insuficiente pentru a face performanţă în acest domeniu, susţin cei şase tineri care au dezvoltat Seenesthesis. Ei spun că în cadrul facultăţii au învăţat noţiunile de bază, care nu le-au fost de mare ajutor atunci când a venit vorba despre dezvoltarea efectivă a aplicaţiei şi că s-au bazat în principal pe cunoştinţele pe care le-au dobândit pe cont propriu. "Mulţi dintre noi ştiam deja să programăm pe Android, Windows Phone sau iOS. Unii dintre noi am învăţat să facem asta la şcoala de vară făcută de domnul profesor Alex Radovici. Programarea învăţată la facultate a fost insuficientă. Dacă nu învăţam singuri sau prin alte cursuri opţionale nu reuşeam să ajungem aici", este de părere Radu Vlad.

El povesteşte, de asemenea, că Internetul a fost cel care le-a oferit foarte mult sprijin în învăţarea noţiunilor necesare pentru dezvoltarea aplicaţiei. "A fost un mare pas înainte faptul că am fost implicaţi în asociaţia IP Workshop care se ocupă cu nişte şcoli de vară. În cadrul acestor şcoli se organizează nişte cursuri de programare pe mobil", a adăugat şi Ştefan Alexandru care a ajuns acum să predea Android în cadrul şcolii de vară.

Ce planuri de viitor au tinerii

Studenţii care au lucrat la proiectul Seenesthesis spun că vor ca în viitor să pună bazele propriei lor afaceri şi nu îşi fac probleme atunci când vine vorba de finanţarea ei, fiind de părere că dacă va exista o piaţă pentru produsele dezvoltate ei vor reuşi în timp să câştige şi bani. "Pe viitor am decis să continuăm în această direcţie, tot cu aplicaţii pentru persoane cu dizabilităţi", a explicat pentru gândul Laurenţiu Cojocaru, membru al echipei care a dezvoltat aplicaţia, student în anul II la la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine.

Tinerii spun că şi-ar dori să colaboreze cu Ministerul Educaţiei pentru a le putea oferi copiilor cu probleme de vedere oportunitatea de a învăţa mai multe despre lumea înconjurătoare prin intermediul aplicaţiei lor. "Aplicăm din partea facultăţii la un fond de cercetări din partea Ambasadei Americii şi sperăm să îl primim. Dacă primim fondul acela, ne va ajuta foarte mult să continuăm", a adăugat şi Ştefan Alexandru.

Totodată, unii dintre membrii echipei aveau iniţial în vedere continuarea studiilor în străinătate, dar după apariţia acestei oportunităţi spun că vor analiza mai bine această posibilitate şi că vor lua o hotărâre în funcţie de resursele de care vor dispune în ţară. "Înainte a fost o idee de a pleca, dar probabil vom continua şi vom vedea ce iese", spune Cojocaru, care a adăugat că şi-ar fi dorit să urmeze cursurile unei universităţi de peste ocean şi care s-a alăturat iniţial echipei pentru a realiza prezentările necesare în cadrul competiţiilor, dar a ajuns ulterior să se ocupe şi cu dezvoltarea aplicaţiei compatibile cu sistemul de operare iOS.

Radu Vlad se gândea, la rândul său, înainte de succesul înregistrat cu Seenesthesis, să facă un master în IT peste graniţă, la o facultate din Marea Britanie sau din Statele Unite ale Americii, dar spune că acum o să mai analizeze această posibilitate.

Colegul lor, Ştefan Alexandru, susţine în schimb că nu s-a gândit până acum la continuarea studiilor în străinătate şi că îşi doreşte foarte mult să dezvolte aplicaţii şi să pună pe picioare o adevărată afacere prin intermediul lor. "În funcţie de ce oportunităţi o să apară o să pot sau nu să mă duc la un master în afară", explică Alexandru. "Dacă o să am ceva mai bun de făcut în România, nu o să mă duc în afară la un master, dacă o să am mai multe resurse acolo, o să mă duc acolo", adaugă el.

Ce i-a determinat pe studenţi să îşi dorescă să lucreze în IT

Profesorii de informatică care au predat la clasele în care au învăţat tinerii au fost cei care le-au stârnit interesul acestora pentru domeniul tehnologiei. "Am urmat la liceu o clasă de matematică - informatică. Plăcându-ne ceea ce făceam la liceu a fost involuntar să ajungem şi la o facultate de informatică. Probabil, în mare parte se datorează doamnei profesoare de informatică. Depinde de fiecare, la mine aşa a fost", spune Radu Vlad.

"La fel ca şi Radu, am fost la multe olimpiade de matematică pentru început, dar mi-am dat seama că nu poţi face foarte multe cu matematica aşa că e mult mai practic să înveţi informatică, o materie care este destul de asemănătoare. Am prins foarte repede, am fost la nişte (n.r. olimpiade) naţionale de info şi am rămas pe domeniul acesta", adaugă şi liderul echipei, Ştefan Alexandru.

Şi în cazul lui Cojocaru profesorii pe care i-a avut în liceu au fost cei care l-au făcut să se gândească să îşi continue studiile în acest domeniu. "Profesorii care predau informatică m-au făcut mai curios şi am zis să vin spre o facultate de informatică. Matematica şi informatica ar trebui învăţate în paralel", explică el. Studentul este totodată de părere că în şcoală cadrele didactice ar trebui să le arate elevilor practic la ce ajută algoritmii învăţaţi pentru că "lucrezi, codezi, dar nu vezi fructul, la ce folosesc" aceştia.

Părerea sa este împărtăşită şi de Radu Vlad. "Ar trebui făcute mai multe aplicaţii practice, nu doar să faci un algoritm care calculează 2+2, ci să îl utilizezi într-o aplicaţie mai mare şi să vezi cam ce face acolo sau să vezi cum te-a ajutat acel algoritm pe care l-ai învăţat tu. Aplicaţiile nu folosesc algoritmi foarte complicaţi, folosesc algoritmi simpli, dar destul de lungi", explică el.

Totodată, studenţii din echipa care a dezvoltat aplicaţia Seenesthesis îi sfătuiesc pe cei care vor să se axeze pe studii în domeniul IT, să se implice în proiecte diferite de cele de la liceu sau de la facultate, spre exemplu în realizarea jocurilor, să caute modalităţile în care le pot dezvolta şi să se străduiască să rezolve problemele care apar pe cont propriu.

Angajaţii din sectorul IT&C din România au avut anul trecut un salariu lunar mediu net de 3.094 lei, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ce ar schimba un tânăr de 21 de ani dacă ar fi ministrul Educaţiei

Întrebaţi ce ar schimba dacă li s-ar oferi oportunitatea de a fi "miniştri" ai Educaţiei, cei trei studenţi în vârstă de 21 de ani s-au gândit la aceeaşi modificare, mai exact la introducerea informaticii în programa de învăţământ a claselor 5 - 8.

"Cursurile de informatică ar trebui incluse de la o vârstă mai mică. Şi eu şi Radu am început să facem info abia în clasa a noua. E un dezavantaj. Dacă am fi învăţat mai devreme am fi putut să ştim mai multe lucruri acum. E târziu în clasa a noua să înveţi info", ne-a explicat Ştefan Alexandru, care este de părere că această materie ar trebui predată în şcolile din România chiar de la începutul gimnaziului. "Aş încerca să pun informatica şi în şcoli generale, fie din clasa a cincea, fie din clasa a şasea. Nu cu aceeaşi materie, dar măcar la un nivel foarte simplu. Sunt mulţi din România care ajung să fie aşi în domeniul informaticii, dar ei învaţă abia din clasa a noua. Dacă ar învăţa de mai devreme cine ştie unde ar ajunge", este de părere şi Radu Vlad.

Pe lângă ideea colegilor săi, Laurenţiu Cojocaru ar propune şi încurajarea elevilor în participarea la o serie de proiecte prin care să dezvolte, spre exemplu, aplicaţii pentru telefoanele mobile. "Aş începe cu informatica de la o vârstă cât mai fragedă. Fiecare copil bănuiesc că are un calculator sau ştie să folosească unul. În cadrul liceului aş introduce nişte proiecte la care să lucreze mai multe persoane, să facă o aplicaţie care să facă ceva, nu doar să scrii cod şi să îl laşi acolo", spune el.

Ce este Imagine Cup, concursul la care s-au înscris în 2013 peste 500 de tineri din România şi din Republica Moldova

De-a lungul ultimilor zece ani, peste 1,65 de milioane de studenţi din zeci de ţări ale lumii au participat la competiţia Imagine Cup, care este susţinută de Microsoft. La ediţia din acest an, 523 de persoane s-au înscris în concurs din partea României şi a Republicii Mondova, dintre care 449 de competitori, 61 de invitaţi şi 13 mentori.

În cadrul Innovation Labs, primul accelerator de business tech pentru tinerii din România, organizat cu sprijinul Microsoft România de TechSoup România şi TechLounge, 11 echipe formate din 50 de studenţi au învăţat timp de trei luni cum să pună bazele unui startup. Studenţi au avut, printre altele, posibilitatea de a interacţiona cu antreprenori şi manageri ai unor importante companii din domeniul IT în cadrul workshop-urilor organizate.

Printre mentorii tinerilor care au participat la Innovation Labs s-au numărat Todi Pruteanu - business strategy manager Microsoft România, Petru Jucovschi - developer evangelist Microsoft România şi Andrei Pitiş - preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii - ANIS.

Tinerii spun că participarea la competiţia Innovation Labs i-a ajutat extrem de mult şi i-a făcut să înţeleagă mai bine domeniul tehnologiei în care îşi doresc să urmeze o carieră. "Am învăţat foarte multe în cadrul Innovation Labs, pe mai multe planuri: business, marketing, branding. Toate acele persoane şi acele sfaturi au fost foarte folositoare. Chiar dacă noi nu vom continua, rămânem cu acele informaţii şi vom ţine cont de ele mai departe", spune Laurenţiu Cojocaru, unul dintre cei şase membri ai echipei care a dezvoltat aplicaţia Seenesthesis. "A fost o experienţă unică. A fost un hackathon de 24 de ore în urma căruia s-a luat o decizie foarte importantă pentru noi. Au fost nouă săptămâni în care am vorbit cu diferite persoane foarte importante din industrie, în care am învăţat business, am învăţat IT. Chiar dacă vom reuşi, chiar dacă nu vom reuşi să ducem mai departe proiectul pe care l-am avut în cadrul Innovation Labs, eu zic că a fost o experienţă foarte importantă pentru noi din orice punct de vedere", a adăugat şi Radu Vlad.

"Ideea o aveam cât de cât dinainte, doar că asta a fost un impuls, o motivaţie chiar să începem să o implementăm. Am câştigat foarte multe cunoştinţe de la oamenii cu care am vorbit şi care au ţinut training-urile la care am participat, atât pe domeniul tehnic, cât şi pe business. Ne-a ajutat foarte mult să ne formăm o opinie şi acum dacă am vrea să rezolvăm nişte probleme, le-am rezolva altfel", a menţionat Ştefan Alexandru.

Acest proiect este susţinut de Microsoft România. Prin iniţiativa YouthSpark, compania îşi propune să creeze oportunităţi pentru 300 de milioane de tineri în următorii 3 ani, cu un focus în România pe orientarea în carieră şi pe crearea de competenţe de tehnologii digitale şi antreprenoriale. Descrierile programelor şi mai multe exemple de tineri care schimbă lumea cu ajutorul tehnologiei sunt disponibile pe nexters.ro.

gandul.info

Link to comment
Share on other sites

Inovaţie pentru nevăzători, realizată de gălăţeni

* Câţiva copii din Galaţi au testat, ieri pentru prima dată, la sediul „Vieţii libere”, o aplicaţie inovatoare pentru telefoanele inteligente, realizată de studenţi

Aceştia din urmă, printre care se află şi trei gălăţeni, au profit de vizita în oraş pentru a se întâlni cu micuţii, adică exact cei pentru care au realizat „Seenesthesis”. Autorii aplicaţiei pentru Android sunt gălăţenii Ştefan Alexandru, Radu Vlad, Bogdan Bîrlădeanu (toţi foşti elevi ai Colegiului Naţional „Mihail Kogălniceanu”) şi colegii lor Bianca Teşilă, Ioana Bărbătei şi Laurenţiu Cojocaru, studenţi la Politehnică şi la Universitatea Bucureşti.
Că invenţia lor este una inovatoare au demonstrat-o şi premiile câştigate de studenţi la două competiţii prestigioase din domeniu. Acelaşi lucru l-au spus şi părinţii copiilor nevăzători, după ce micuţii lor s-au jucat cu aplicaţia de pe telefoanele inteligente ale studenţilor. Răzvan (13 ani), Oana Maria (9 ani), Marian Sebastian (4 ani) şi Filip (3,5 ani) au fost primii copii care au testat „Seenesthesis”. Practic, pipăind cu degetele ecranul unui smarphone sau al unei tablete, copiii erau atenţionaţi, prin vibraţie, ce contur are obiectul de pe ecran. Cât timp au lucrat la acest proiect, studenţii au primit sfaturi utile din partea unui nevăzător adult, însă din cauza birocraţiei, nu au putut ajunge să facă demonstraţie cu copii.
„Până acum, cei nevăzători puteau afla informaţii din jur numai dacă pipăiau ceva ieşit în relief. Cu această aplicaţie, ei ar putea învăţa de pe orice tabletă sau smartphone, ceea ce e uimitor. În România, dacă eşti la o şcoală de masă, aşa cum e cazul nostru, e greu să îţi procuri chiar şi un manual Braille. Ca urmare, orice ajutor e binevenit”, ne-a spus mama Oanei, fetiţa care s-a împrietenit cel mai bine cu invenţia studenţilor.
Cu informaţiile aflate ieri direct de la copiii nevăzători, dar şi cu sprijinul pe care speră să îl aibă şi de alţi specialişti din acest domeniu, tinerii vor îşi îmbunătăţească aplicaţia, după cum ne-a spus gălăţeanul Ştefan Alexandru, coordonatorul întregului proiect. Cert este că „Seenesthesis” a stârnit şi atenţia unor sponsori care ar putea investi mai mult în dezvoltarea ei. Deocamdată, aplicaţia în variantă demo poate fi descărcată, gratuit, de pe GooglePlay, putând fi utilizată de orice persoană, doar pentru distracţie.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.