2013 - "Anul păioaselor" la Galaţi

[dcp100168]

"Anul păioaselor" la Galaţi

Campania de recoltare a cerealelor păioase, în judeţul Galaţi, se desfăşoară în ritm intens, mai ales că vremea ţine cu producătorii agricoli, iar temperaturile ridicate din ultimele zile au grăbit coacerea lanurilor.

Din situaţia operativă existentă la nivelul Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, rezultă că orzul cultivat pe 5.209 hectare a fost adunat de pe 3.584 hectare, ceea ce corespunde unei proporţii de 68 la sută.

Bucuria fermierilor este că producţia medie realizată este de 3.547 kg/ha, comparativ cu o estimare de 2.810 kg/ha. Ca urmare, până la data de 25 iunie a.c., s-au strâns 12.643 tone de orz.

Primele cantităţi de grâu la adăpost
În urmă cu o zi, s-a intrat şi la secerişul grâului, acolo unde plantele au întrunit condiţiile optime de recoltare. Lucrarea este abia la început, s-au adunat boabele de pe 41 de hectare dintr-un program de 56.220 hectare cultivate. Deocamdată, producţia realizată este de peste 3,1 t/ha.

Orzoaica, pe ultimele suprafeţe
O altă plantă de cultură care se recoltează în aceste zile pe ultimele suprafeţe este orzoaica de toamnă. Fermierii gălăţeni au avut un program “subţirel” de numai 534 hectare. Până acum s-au eliberat de recoltă 417 hectare, (80 la sută), iar producţia medie obţinută a fost de 3.446 kg/ha.

Combinele aşteaptă startul pentru celelalte culturi
Pentru celelalte culturi: secara (62 hectare), triticale (429 hectare), orzoaica de primăvară (13.093 hectare), ovăz (2.459 hectare), mazăre pentru boabe (925 hectare) şi rapiţa cultivată pe 7.833 de hectare, încă nu s-a dat startul campaniei de strângere a recoltei. Maşinile de recoltat fac zilnic probele de lan.

Fermierii sunt optimişti
Din discuţiile purtate la Direcţia Agricolă Galaţi am reţinut că acest sezon agricol va fi un an cu mult mai bun decât cel precedent, producţiile estimate dând speranţe producătorilor agricoli gălăţeni.

agroinfo.ro

[dcp100168]

Orzul, recoltat la Galaţi pe trei sferturi

S-a recoltat deja orzul de pe 4.287 de hectare din cele 5.581 de hectare care erau în cultură la nivelul judeţului. Procentual, recoltarea s-a făcut pe 77 la sută din suprafaţă. „Producţia totală obţinută este de 15.072 de tone”, ne-a informat şeful de serviciu din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, ing. Profira Onode. Producţie medie la hectar ar fi, deci, de 3,5 tone la hectar, cel puţin din datele de până acum.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Agricultorii gălăţeni cu un ochi râd şi cu celălalt plâng

Fermierii gălăţeni care s-au orientat către culturile de cereale se pot considera norocoşi. Producţiile obţinute sunt foarte bune, comparativ cu anul trecut când seceta a afectat multe culturi. Spre exemplu, recoltele de grâu, secară şi triticale aproape s-au triplat. Din păcate, precipitaţiile scăzute înregistrate în ultimele două luni vor afecta recoltele de toamnă.
Anul acesta campania de recoltat cereale păioase s-a desfăşurat în condiţii normale, fapt ce a determinat obţinerea de recolte foarte bune comparativ cu situaţia din 2012 când seceta a afectat foarte mult culturile agricole. Astfel, dacă anul acesta la grâu, secară şi triticale s-a obţinut o recoltă de 186.937 tone, adică 3.022 kg/ha, anul trecut a fost vorba doar despre 66.502 tone, respectiv 1.169 Kg/ha, arată datele Direcţie pentru Agricultură Galaţi. Totodată, la orz s-a înregistrat o producţie bună de 17.720 tone (3.175 kg/ha), faţă de 1.580 tone (891 kg/ha) în 2012, dar şi la orzoaica de primăvară - 24.071 tone (1.827 kg/ha), faţă de 9.513 tone (1.330kg/ha), anul trecut. În ceea ce priveşte rapiţa pentru ulei, anul acesta vorbim de 10.720 tone, faţă de 561 tone, la ovăz de 2.758 faţă de 2.330 tone, iar la mazăre de 1.849 tone, faţă de 909.

Analizând producţiile totale şi medii obţinute, se observă la toate culturile o creştere cantitativă semnificativă datorită condiţiilor climatice favorabile de anul acesta faţă de anul precedent.
Dacă la recoltările de până acum nu au fost probleme, nu acelaşi lucru se poate spune despre cele care vor urma. Potrivit directorului DADR Galaţi, Daniel Răzvan Olaru, nivelul producţiilor care se vor obţine de la culturile ce urmează să fie recoltate în toamnă va fi diminuat din cauza lipsei de apă din sol în perioada critică de umplere a bobului, atât la floarea-soarelui, cât şi la porumb boabe, sorg şi soia. În cazul culturii de viţă de vie, lipsa precipitaţiilor din această perioadă determină o dezvoltare insuficientă a boabelor cât şi asimilarea unei cantităţi reduse de zăhăr la litrul de must.
Nu doar aceste recolte vor avea de suferit. Probleme există şi în ceea ce priveşte pregătirea terenurilor agricole. Şi asta pentru că nivelul precipitaţiile căzute în iulie şi august au fost neuniforme şi insuficiente cu valori cuprinse între 0 şi 7l/mp într-o lună. Potrivit conducerii DADR Galaţi, această situaţie a generat la instalarea secetei pedologice care a afectat executarea arăturilor, acestea fiind de slabă calitate. „Întârzierea pregătirii terenului duce la ieşirea din epoca optimă pentru semănatul culturii de rapiţă pentru ulei, ţinând cont de faptul că perioada optimă de însămânţare a acestei culturi este cuprinsă între 25 august şi 10 septembrie”, a precizat directorul DADR Galaţi.
Dacă seceta va persista, şi viitoarele culturi de grâu, secară, triticale, orz şi orzoaică vor avea de suferit.

impartial.ro

[dcp100168]

Rapiţă, pe măsura curajului fermierului gălăţean

* Producţia medie la hectar este sub cea din 2011, dar cu mult superioară celei de anul trecut * După un an slab, a venit unul îmbelşugat * Evoluţia producţiilor de rapiţă şi a preţurilor post-aderare

Fermierii gălăţeni care s-au încumetat să semene rapiţă şi pentru această vară, cu toate că în 2012 culturile la nivel de judeţ au fost calamitate în cea mai mare parte, au obţinut producţii mai bune. S-a intrat la recoltat, în această vară, pe o suprafaţă de peste 13 ori mai mare ca anul trecut, când s-a strâns recoltă - şi aceea parţial afectată – de pe o suprafaţă de doar 561 de hectare, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi.

Producţie de an normal

În acest an, de pe suprafaţa totală de 7.657 de hectare s-a recoltat cantitatea totală de 10.720 de tone de rapiţă de ulei, conform DADR. Cantităţile indică o producţie medie la hectar de 1.471 de kilograme. Comparativ, anul trecut se recoltaseră doar 1.032 kilograme la hectar. Mult mai bun a fost anul 2011, când cantitatea medie recoltată, la nivel de judeţ, se situa la nivelul a 1.641 de kilograme la hectar, conform DADR. La nivel naţional, cel mai bun an pentru rapiţă de după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană a fost 2010, când s-au recoltat 943.000 de tone, iar cel mai slab a fost 2012, când s-au recoltat doar 157.500 tone.

Marfă multă, preţ încă mic

Preţul la rapiţă în acest moment este de circa 1,3 lei per kilogram. Nu prea s-a vândut mai scump, în România, potrivit bursei de cereale şi plante tehnice a celor de la recolta.eu. În euro, preţul tonei de rapiţă pentru ulei costă acum între 307 şi 312 euro.
De când României a devenit stat membru, preţurile medii ale kilogramului de rapiţă au fost următoarele: 2007 (0,79 lei/kg), 2008 (1,2 lei kilogramul), 2009 (0,97 lei/kg), 2010(1,25 lei/kg), 2011(1,21 lei/kg) şi 2012(1,83 lei/kg), potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Iată şi care este situaţia suprafeţelor cultivate în România cu rapiţă, după aderarea la UE: 2007 (364.900 de hectare), 2008(365.000 de hectare), 2009 (419.900 de hectare), 2010(537.300 hectare), 2011(392.700 hectare) şi 2012 (97.100 hectare). Vorbim aici despre suprafeţe de pe care s-a recoltat, nu despe culturi înfiinţate. Din cauza sensibilităţii plantelor la vitregiile vremii, rapiţa este una dintre culturile pe care fermierii le întorc din vreme, atunci când văd că rezultatele se anunţă extrem de slabe.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Situaţia judeţului Galaţi la cerealele pentru panificaţie, în „anul păioaselor”

A rodit mult câmpul, dar cine n-a avut unde depozita a vândut ieftin - asta pare să fie concluzia acestui sezon de recoltat la păioase. Preţul derizoriu la care a vândut fermierul mic va creşte, imediat ce se va linişti piaţa, iar samsarul va putea să vândă liniştit ce a pus la păstrare. Iată care este situaţia, post-recoltă, la grâu, secară şi triticale.
Grâul, din care nu s-a îmbogăţit fermierul nici în ani cu piaţă mai bună, s-a vândut, în acest an, direct din câmp, cu preţuri cuprinse între 50 şi 65 de bani. Mai bine au ieşit, poate, fermierii care au încheiat contracte din timp, au riscat să câştige mai puţin decât ceilalţi, dar până la urmă au vândut mai bine decât ar fi făcut-o la negocierile din vară.
La nivel de judeţ, potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), la culturile de grâu (circa 56.220 de hectare), secară (62 de hectare) şi triticale (429 de hectare) producţia medie a fost de 3.022 de kilograme la hectar, iar cantitatea totală recoltată, la nivel de judeţ, a ajuns la 186.937 de tone. Comparativ, anul trecut producţia la hectar era de două ori şi jumătate mai slabă (1.160 de kilograme la hectar), iar cantitatea totală recoltată a fost de 66.502 tone, de aproape trei ori mai mică decât în acest an.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Petre Grigore: Pentru fermieri anul 2012 a fost un an nici excepţional, nici prost, ci normal

Inginerul Petre Grigore are o exploataţie agricolă în apropierea municipiului Galaţi, ce însumează peste 1.200 ha, ocupate cu cereale, plante tehnice şi legume. Pentru cultivator, 2012 a fost un an nici excepţional, nici prost, ci normal. De pe cele 450 ha înfiinţate cu grâu a obţinut o medie de 5.200 kg/ha, orzul pentru bere semănat pe 200 ha a dat 3.800 kg/ha, iar de pe 90 ha cu rapiţă a cules 2.500 kg/ha. De asemenea, floarea-soarelui şi porumbul promit o recoltă mulţumitoare.
Petre Grigore a vândut tot grâul mai bine decât alţii, înainte de scăderea preţului: „Acum, pe piaţă, este 60 bani/kg, eu l-am dat cu 0,70 lei. De asemenea, rapiţa şi orzul le-am vândut la un preţ aproape de normal: 1,6-1,7 lei/kg pentru rapiţă, iar orzul, cu 0,8-0,85 lei/kg. Şi a fost bine. Unii au vândut recolta, alţii au depozitat-o; aceştia din urmă s-ar putea să aibă surpriza neplăcută să facă o cheltuială în plus cu depozitarea”, a declarat Grigore.
Anul trecut, Grigore a pierdut pentru că a ţinut recolta de porumb pe stoc. La început s-a vândut cu 1,1 lei/kg, dar stocându-l în depozitul societăţii lui, de 4.000 de tone, a scăzut preţul, aşa că l-a comercializat cu 0,9 lei/kg. Depozitarea l-a costat 15 bani/kg. Deci, a ieşit în pierdere pentru că, în final, kilogramul de porumb a fost calculat la 75 de bani/kg.
Piaţa produselor agricole este o anomalie
Fermierul Petre Grigore susţine că în piaţa produselor agricole, mai ales la porumb şi la floarea-soarelui este o anomalie. Anul acesta apare o diferenţă foarte mare între preţurile practicate pe bursele europene şi cele din România. „Pe floare şi pe porumb problema este clară. Traderii vin cu explicaţii de-a dreptul puerile, ca un atentat la inteligenţa noastră. Pe bursa franceză, tona de porumb este cotată la 170-180 euro, iar traderul îmi dă 103-105 euro/t. Păi, îmi face socoteala: cică 20 euro, cheltuielile de transport până la Constanţa, de la Constanţa până la Rotterdam sau Marsilia încă 20 euro, la care mai pune şi el 10 euro. Dar de ce nu oferă 130 de euro/tonă, că are de unde? Din punctul meu de vedere este o înţelegere între marii jucători din piaţă, ca să recupereze ce-au pierdut anul trecut. Aceştia nu au câştigat suficient cât şi-au propus! Citeam într-o publicaţie că până la jumătatea acestui an, una dintre companiile multinaţionale avea un profit de 700 de milioane de euro!”, susţine Petre Grigore.

agroinfo.ro

[dcp100168]

Anul agricol 2013 în Galaţi - recolte bogate, la preţuri de nimic

* Potrivit celor mai recente date ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) centralizate la începutul săptămânii şi conform statisticilor pe ultimii şase ani ai Ministerului Agriculturii, 2013 a fost un an agricol bogatla mai toate culturile * "Bun a fost anul doar din punct de vedere al recoltelor. În ceea ce priveşte veniturile fermierilor, a fost un an foarte prost", ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore

Anul agricol 2013 a fost unul dintre cei mai buni din ultimele două decenii, spun reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Că n-au ieşit rău deloc, la recoltat, admit şi fermierii gălăţeni. Totuşi, agricultorii noştri sunt ceva mai cumpătaţi în aprecieri, chiar şi atunci când vine vorba despre aceste recolte bogate. S-a strâns mult, dar hambarele şi silozurile n-au dat încă pe afară! În plus, marea durere a producătorului din agricultura gălăţeană n-a fost legată de cantitatea sau calitatea recoltei sale, ci de preţul la care a reuşit să o vândă sau la care urmează să-şi scoată pe piaţă produsele. Unii dintre manageri spun acum că, deşi anul trecut aveau producţii de două sau chiar de trei ori mai mici la hectar, au câştigat mai mulţi bani decât se aşteaptă să vadă în această toamnă.
Au mai stricat culturi şi inundaţiile de la mijlocul lunii trecute, mai ales în Lunca Brateşului de Nord. Per total însă, statistic, la nivel de judeţ, 2013 a fost un an mult mai bun pentru agricultură decât 2012, când seceta şi capriciile vremii au distrus mii şi mii de hectare de culturi agricole.
Ce să mai aştepte pentru anii care vin fermierul gălăţean care a investit mult în tehnologie agricolă şi căruia i-a mai şi dat Dumnezeu ploaie la timp? Poate o piaţă de desfacere care să funcţioneze corect şi care să-i permită să câştige pe măsura muncii şi a investiţiilor sale!

Anul păioaselor

Fermierii gălăţeni au intrat în vară cu 56.220 de hectare de grâu, cu 62 de hectare de secară şi cu 429 de hectare de triticale. Densitatea lanurilor a fost mai bună decât în 2012, la fel şi cantitatea recoltată. Producţia medie la hectar, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, a fost de 3.022 de kilograme, iar cantitatea totală recoltată, la nivel de judeţ, a ajuns la 186.937 de tone. Comparativ, anul trecut producţia la hectar era de două ori şi jumătate mai slabă (1.160 de kilograme la hectar), iar cantitatea totală recoltată a fost de doar 66.502 tone, de aproape trei ori mai mică. Media la hectar nivel de judeţ diferă faţă de cea naţională. Timişul, spre exemplu, a raportat o producţie medie dublă faţă de Galaţi.
Producţiile medii din ultimii şase ani la grâu, în ţară, sunt: 1.541 kg/ha (2007), 3.403 kg/ha (2008), 2.421 kg/ha (2009), 2.688 kg/ha (2010), 3.663 kg/ha (2011) şi 2.695 kg/ha (2012).
Potrivit secretarului de stat Daniel Botănoiu, din punct de vedere al cantităţii de grâu obţinute, 2013 e cel mai bun an din ultimii opt şi al doilea din ultimii 43. Preţul kilogramului de grâu a fost de circa 60 de bani kilogramul.

Porumbul nu-i prea mult, dar e prea ieftin

Pe unde inundaţiile n-au făcut ravagii şi mai cu seamă pe unde fermierii au putut să ude în perioadele secetoase, s-a recoltat porumb din belşug. Suprafaţa pe care se semănase porumb, în toamnă şi primăvară, era de 115.040 de hectare, dar câteva mii de hectare n-au dat rod, fie din pricina lipsei de apă din vară, fie din cauza excesului acesteia, de la inundaţiile din septembrie. Faţă de anul trecut, la nivel de judeţ, producţia medie la hectar a fost de circa trei ori mai bună. Astfel, de unde se raporta doar vreo tonă la hectar în 2012, acum s-au strâns trei tone sau trei tone şi jumătate.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cel mai bun an pentru porumb a fost 2011, an în care producţia medie la hectar a ajuns la nivelul a 4.525 de kilograme. Cel mai slab an a fost 2007, când s-au recoltat, în medie, doar 1.526 de kilograme la hectar. În rest, producţiile medii pe ani au fost: 2008 - 3.215 kg/ha, 2009 - 3.409 kg/ha, 2010 - 4.304 kg/ha şi 2012 - 2.188 kg/ha, conform datelor MADR.
Fermierii care n-au încheiat contracte de livrare din primăvară, au vândut şi la 50 de bani sau chiar mai puţin.

Potrivit datelor DADR, la începutul săptămânii, la nivelul judeţului, se înregistra o producţie medie de 3.755 kg/ha la porumbul de consum şi de 3.376 kg/ha la porumbul de sămânţă.  

Rapiţă s-a făcut în acest an

Au avut curaj cultivatorii gălăţeni de plante tehnice care au semănat rapiţă pe o suprafaţă 7.657 de hectare pentru 2013, după ce anul trecut au ajuns la recoltat cu doar 561 de hectare la nivel de judeţ.
De unde în vara lui 2012 producţia medie la hectar, în Galaţi, era de 1.032 de kilograme la hectar, acum s-au recoltat, tot în medie, 1.471 de kilograme la hectar, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. La nivel naţional, cantităţile medii recoltate, în ultimii cinci ani, au fost: 991 de kg/ha (2007), 1.844kg/ha (2008), 1.357 kg/ha (2009), 1.755 kg/ha (2010), 1.822 kg/ha (2011) şi 1.622 kg/ha (2012). Au fost ani în care s-a cultivat mai multă rapiţă şi ani în care fermierii s-au orientat, din motive care au ţinut în principal de vreme, spre alte culturi cum ar fi floarea-soarelui.
Situaţia suprafeţelor cultivate cu rapiţă, în ţară, în ultimii cinci ani, arată astfel: 364.900 ha (2007), 365.000 ha (2008), 419.900 ha (2009), 537.300 ha (2010), 392.700 ha (2011) şi 97.100 ha (2012).

Vie cu rod mai bogat

Seceta de anul trecut a chinuit şi puţinele vii care i-au mai rămas judeţului. Cine investise în soiuri şi în tehnologie, obţinuse producţie şi în toamna lui 2012, dar oricum slabă faţă de 2013. Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Târgu-Bujor (SCDVV) culegea în toamna trecută 3,8 tone sau 4 tone la hectar, în funcţie de fermă, dar boabele aveau puţin zahăr. În acest an, s-au cules şi 5 tone.
În privat, la SC Vitimax SA, se mergea în 2012 pe producţii de şapte şi opt tone de struguri la hectar. În acest an, la strugurii de vin s-a ajuns, în viile private, la recolte de 11 tone la hectar în cazul strugurilor de vin şi la aproape 20 de tone, în cazul strugurilor de masă. În judeţ, avem o suprafaţă cultivată cu vie de 14.986 de hectare, dintre care 8.209 hectare cu vie nobilă, de vin, iar 6.777 de hectare cu vie care rodeşte struguri de masă.

Conform datelor DADR, la 1 octombrie aveam o producţie medie de 4.112 kg/ha la strugurii de masă şi una de 4.104 kg/ha la strugurii de vin.
La nivel naţional, suprafaţa cultivată cu vie a crescut în ultimii cinci ani cu circa 3.000 de hectare, prin intermediul programului de reconversie viticolă. O treime din această suprafaţă s-a plantat la Galaţi.
Preţul strugurilor de masă s-a situat în jurul valorii de 1,2 lei kilogramul.

Şi floarea s-a dat la preţ prea mic

Fermierii gălăţeni au semănat floare pe o suprafaţă de 52.900 de hectare, cu 7.350 mai multe decât în anul precedent, când se cultivaseră 45.550 de hectare, la nivel de judeţ, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi.
Producţia medie, la hectar, se situa în timpul recoltatului, în acest an, la circa 2,5 tone la hectar. S-a strâns, deci, mult mai mult faţă de anul trecut, când producţia medie raportată de DADR Galaţi era de 861 de kilograme la hectar. Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în ultimii cinici ani, producţiile medii, la nivel naţional, au evoluat astfel: 654 kg/ha (2007), 1.437 kg/ha (2008), 1.433 kg/ha (2009), 1.597 kg/ha (2010), 1.798 kg/ha (2011) şi 1.313 kg/ha (2012).
Preţului kilogramului de floarea soarelui, în acest an, s-a situat la circa 1,1 lei, deşi intermediarii au cumpărat floare de pe piaţă şi cu 90 de bani, în funcţie de calitate şi de cât de strâmtorat era cultivatorul.

DADR ne-a informat că, producţia medie realizată în judeţ, la data de 1 octombrie, era de 1.855 de kg/ha, iar la floarea de sămânţă ajunsese la 500 de kg/ha.

Mărul gălăţean a crescut frumos

Livezile gălăţenilor nu se întind pe suprafeţe  mari. La nivel de judeţ, am intrat în 2013 cu doar 835 hectare de livadă pe rod. Unele dintre cele mai întinse sunt cele de la Viile, ale ing. Bogdan Lefter şi de la Lieşti, ale ing. Dragostina Brăilescu. În dezvoltare e şi ferma pomicolă a familiei Băla, de la Rediu. „Vorbind strict despre livada mea de meri, vă pot spune că în cursul anului trecut am obţinut o producţie de circa 40 de tone la hectar. Comparativ, în acest an, mă aştept să recoltez circa 50 de tone la hectar. Nu ştim încă la cât va merge piaţa pentru că aici lucrurile depind de mai mulţi factori. Totuşi, dacă e cantitatea mai mare, chiar şi în cazul în care preţul va fi mai mic mă aştept să vindem convenabil”, ne-a declarat inginera Dragostina Brăilescu.
La nivel naţional, suprafeţe ocupate de livezile de măr au scăzut continuu în ultimii şase ani.
Situaţia este următoarea: 61.300 ha (2007), 57,900 ha (2008), 56,400 hectare (2009), 56.000 ha (2010) şi tot 56.000 în 2011 şi 2012. Din 2014 trebuie să debuteze activ programul de reconversie viticolă, prin care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale speră să obţină rezultate măcar la fel de bune ca în cazul viei.

Cum le-a fost fermierilor, de la începutul anului?

Părerile fermierilor gălăţeni în legătură cu anul agricol 2013 sunt împărţite, la acest moment. Cei mai mulţi susţin că producţiile au fost bune – şi numai pe alocuri foarte bune – dar că preţul pe care-l obţin nu le răsplăteşte nici munca şi nici nu-i încurajează să investească în agricultură cu încredere, în anii care vin.
„Per total, eu n-aş putea să spun că acest an agricol a fost unul bun. Din punct de vedere al recoltelor, într-adevăr, cifrele sunt destul de bune, dar dacă ne gândim la ceea ce a însemnatul venitul fermierului în 2013, pot spune că a fost un an foarte prost. Şi asta din cauza preţurilor, care pe alocuri au scăzut cu sută la sută, dacă nu chiar cu mai mult”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore.
„Din punctul meu de vedere, anul este unul bun. Producţia este mai mare ca anul trecut, aşa că preţul poate fi şi un pic mai mic. Mă gândesc şi la cultivatorii de cereale aici. Chiar dacă anul trecut au vândut la 1,2 lei kilogramul de grâu, iar în acest an preţul este la jumătate, cantitatea recoltată este oricum mai mare, aşa că nici câştigurile nu lipsesc cu desăvârşire. Nimeni nu trebuie să se plângă”, este de părere ing. Dragostina Brăilescu
„Din punct de vedere al recoltei, anul este incontestabil mai bun decât 2012. N-a mai fost secetă, producţia totală de struguri este mai bună, la fel şi calitatea strugurilor. Vinul va fi mai bun. În ceea ce priveşte, însă, preţul la care se vând strugurii, din ceea ce văd pe piaţă, este prea mic”, ne-a declarat în plină campanie de recoltat şefa Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru, ing.Cristina Simion.

viata-libera.ro