Sate gălăţene fără apă şi canalizare

[dcp100168]

Canalizarea, o raritate în judeţul Galaţi

La nivelul judeţului Galaţi, numai 10 comune din totalul de 61 se pot lăuda cu oarece sistem de canalizare. În rest, mii, zeci de mii de gălăţeni aruncă zoaiele tot în bătătură şi îşi fac nevoile la privată, adică într-o groapă săpată direct în pământ.

Evident, există şi locuinţe, dar şi instituţii (în principal cele de învăţământ) în mediul rural în care grupul sanitar este prevăzut cu fosă septică. Însă acestea sunt cazurile fericite şi... izolate. În rest, gălăţenii trăiesc tot ca acum 100 de ani, în privinţa sistemului de canalizare. O situaţie care, înainte de a fi ascunsă, cu ruşine, ar trebui să ne pună pe gânduri, căci ea este strâns legată, până la urmă, de starea de sănătate publică...

Potrivit datelor privind starea socio-economică a judeţului Galaţi, din cele 61 de comune, numai 10 au sisteme de canalizare. Restul de 51 reprezintă aşezări în care canalizarea este un lux la care nimeni nu ajunge. Dar nici în cele 10 comune „norocoase”, cu sistem de canalizare, luxul de a avea conducte pentru apele menajere nu este la îndemâna tuturor. De fapt, fiecare din cele 10 comune are un grad redus de deservire a populaţiei prin sistemele de canalizare, grad cuprins între 0,5 şi 9 la sută.

Iată procentele de deservire a sistemului de canalizare:

· Frumuşiţa (aici procentul nu este calculat, având în vedere că reţeaua de canalizare are doar... 400 de metri),

· Iveşti (un singur bloc din localitate are sistem de canalizare),

· Nicoreşti (0,5 la sută),

· Băleni (2 la sută),

· Schela (2 la sută),

· Cudalbi (5 la sută),

· Ghidigeni (5 la sută),

· Griviţa (5 la sută),

· Pechea (6 la sută),

· Lieşti (9 la sută).

În mediul urban situaţia se prezintă astfel: la Bereşti, teoretic, există sistem de canalizare, însă el este vechi, motiv pentru care doar 1,28 la sută din populaţie este deservit de acesta.

La Târgu Bujor situaţia este ceva mai bună: 50 la sută din populaţie (în special cea din centru) este deservită de sistemul de canalizare, restul gospodăriilor nedispunând de colectoare de apă uzată.

http://www.viata-libera.ro/articol-Cu_privata-n_fundul_curtii___2.html

[dcp100168]

Sate gălăţene fără apă şi canalizare

* De peste 300 de milioane de eruo ar fi nevoie, la nivel de judeţ, pentru ca toţi gălăţenii să aibă acces la reţele de apă curentă şi canalizare

Oricât de mic ar fi un sat, apă curentă şi canalizare tot ar trebui să aibă! Nu de alta, dar asemenea servicii nu ţin de lux sau de vreo tendinţă de urbanizare, ci de condiţii minime de trai. Nu o spunem doar noi, ci o spune Instituţia Prefectului care, la solicitarea Guvernului, a întocmit o statistică privind gradul de acoperite, în judeţ, în ceea ce priveşte accesul la apă curentă şi la canalizare. Concluziile nu sunt tocmai îmbucurătoare.
Potrivit datelor prezentate de Aristiţa Coman, reprezentantul Instituţiei Prefectului, în acest moment, 12 dintre cele 65 de localităţi din judeţul nostru nu au apă curentă şi canalizare. Este vorba, potrivit datelor Prefecturii, despre: Băneasa, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Drăguşeni, Jorăşti, Matca, Negrileşti, Proponeşti, Smulţi, Tudor Vladimirescu, Vârlezi şi Vlădeşti. Stau destul de prost, din punctul de vedere al alimentării cu apă, şi comunele Bălăşeşti (acoperire patru la sută), Bălăbăneşti (acoperite de 22 la sută), Cudalbi (24 la sută), Iveşti (18 la sută). În ceea ce priveşte canalizarea, 45 dintre cele 65 de localităţi gălăţene au acoperire de zero la sută, în acest moment.
Dacă luăm în calcul problemele care mai apar în cele patru oraşe (Galaţi, Tecuci, Târgu Bujor şi Bereşti), dar şi nevoile celor 15 primării care nici măcar n-au calculat câţi bani le trebuie pentru definitivarea reţelelor, am putea spune că necesarul investiţiilor este de 50-70 de milioane de euro pentru reţeaua de alimentare cu apă şi de 200-250 de milioane de euro pentru canalizare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ţăranul gălăţean trăieşte ca-n Evul Mediu, fără apă şi canalizare

* Multe dintre comune gălăţene nu au nici sistem de alimentare cu apă potabilă, nici canalizare * Pentru bugetele locale ale comunelor din nordul judeţului, transportul deşeurilor până la gropile de gunoi de la Tecuci şi Galaţi costă împovărător de mult * Populaţia din zona rurală mai are de aşteptat mult şi bine până să aibă condiţii decente de trai

Pentru că e cetăţean european de mai bine de şapte ani deja, ţăranul gălăţean are tot dreptul să-şi dorească utilităţi de bază în satul său. Nu vorbim aici, neapărat, despre asfalt pe fiecare ulicioară, ci despre facilităţile fără de care nimeni n-ar trebui să mai fie obligat să trăiască în mileniul trei. Mai exact, ne referim la reţea apă curentă la care să se poată racorda, la reţea de canalizare şi la colectarea gunoiul menajer la intervale regulate. Evident, oamenii foarte, foarte săraci nu şi-ar permite în veci să plătească utilităţile, dar cei mai mulţi dintre gălăţenii din mediul rural ar avea de unde şi chiar ar vrea să dea un ban ca să trăiască mai bine. Din păcate, însă, există comune gălăţene unde nici măcar reţeaua de apă potabilă n-a fost definitivată, ca să nu mai vorbim despre canalizare sau asfaltarea drumurilor! Gunoiul se ridică, în general, la timp în aproape toate localităţile, dar unora dintre primării le vine tare greu să menţină această activitate. Într-un an mai prost, la o adică, disfuncţionalităţi ar mai putea apărea şi n-ar fi exclus ca gunoiul să le potopească oamenilor uliţele!

Unde nu avem apă curentă

Opt sunt comunele în care nu s-a creat sau nu s-a pus în funcţiune, până la acest moment, reţea de alimentare cu apă curentă. Din datele Instituţiei Prefectului Galaţi, acestea sunt: Cuza Vodă, Drăguşeni, Drăgăneşti, Matca, Negrileşti, Priponeşti, Smulţi şi Tudor Vladimirescu. Extrem de prost la acest capitol stau şi alte comune, unde mai puţin de un sfert din populaţie are acces la reţeaua de apă potabilă. Este vorba despre localităţi ca Bălăbăneşti (22 la sută acoperire), Corod (30 la sută acoperire), Cudalbi (24 la sută acoperire), Gohor (30 la sută acoperire), Iveşti (18 la sută acoperire), Lieşti (10 la sută acoperire, în curs de extindere), Slobozia Conachi (30 la sută acoperire, în curs de extindere).

Evident, mulţi dintre primari se străduiesc să găsească soluţii, dar, de cele mai multe ori, problemele îşi găsesc rezolvarea în timp îndelungat. „Avem în curs o investiţie pentru sistemele de apă şi canalizare, alături de Slobozia Conachi şi Pechea, cu ajutorul Consiliului Judeţului. Evident, oamenii ar fi tare dornici să se racordeze, din cauză că pânza freatică este de suprafaţă, iar apa nu este tocmai potabilă. Potrivit licitaţiei, lucrările ar trebui să fie gata în 2016” ne-a declarat primarul comunei Cuza Vodă, Dănuţ Codrescu.
Acoperire a reţelei de apă potabilă au, în proporţie de sută la sută, Fârţăneşti, Independenţa, Movileni, Munteni, Poiana, Schela, Şendreni, Ţepu şi Tuluceşti.

Canalizarea, ia-o de unde nu-i

Nu mai puţin de 40 de localităţi duc lipsa unui sistem de canalizare, în acest moment. Tot potrivit statisticilor Instituţiei Prefectului, este vorba despre comunele: Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băneasa, Barcea, Bereşti Meria, Brăhăşeşti, Braniştea. Buciumeni, Cavadineşti, Corod, Cosmeşti, Cuca, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Drăguşeni, Folteşti, Fundeni, Gohor, Independenţa, Jorăşti, Măstăcani, Matca, Movileni, Munteni, Nămoloasa, Negrileşti, Oancea, Piscu, Poiana, Priponeşti, Rădeşti, Rediu, Şendreni, Slobozia Conachi, Smulţi, Suceveni, Suhurlui, Ţepu, Tudor Vladimirescu şi Umbrăreşti.
„În prezent, vrem să tragem apă. Evident că şi canalizarea este utilă şi necesară, dar această chestiune rămâne una de perspectivă. Cel mai important este, acum, să le asigurăm oamenilor apă potabilă curentă, mai ales în condiţiile în care cea din puţuri, de suprafaţă, nu este tocmai bună de băut” ne-a declarat primarul comunei Jorăşti, Cătălin Palade.
„Noi am avut proiect de canalizare, dar de la momentul depunerii lui, pe Măsura 322, şi până la aprobare, s-au schimbat regulile jocului. Nu ne aprobau canalizarea decât dacă aveam şi sursă de apă. Or, noi avem la Drăguşeni reţeaua pregătită în proporţie de 95 la sută, însă nu s-a forat încă puţul. Abia după ce depăşim această etapă putem cere din nou să intrăm în finanţare cu sistemul de canalizare”, ne-a declarat primarul comunei Drăguşeni, Iancu Muntianu.

Gunoiul, tot o povară 

„La acest moment, asigurăm salubrizarea folosind maşina proprie, cumpărată de primărie în acest sens, şi sistemul de pubele care le-au fost distribuite oamenilor. Trebuie să recunoaştem faptul că ne descurcăm destul de greu. Taxele de mediu sunt mari şi avem probleme financiare, dar până la acest moment nu au rămas deşeurile necolectate şi netransportate la groapa de gunoi de la Tecuci”, ne-a declarat primarul comunei Bălăşeşti, Paul Cezar Maftei.

Fondurile europene sunt cheia, spun primarii

Sunt şi primari care dau pe la birou doar ca să mai semneze nişte acte, dar şi din cei care stăpânesc sistemul şi îşi pregătesc strategiile de investiţii din timp. Edilii sunt de acord asupra unui lucru: accesarea fondurilor europene, pe primărie sau pe asociaţii de dezvoltare, este cheia creşterii nivelului de trai prin implementarea utilităţilor.
«Avem, într-adevăr, procente scăzute de accesibilitate şi la apă şi la canalizare, în acest moment. Totuşi, prin programul operaţional sectorial de dezvoltare pe care l-am accesat, prin asociaţia de dezvoltare intercomunală din care facem parte, până la finele acestui an vom finaliza 95 la sută din reţeaua de apă şi 90 la sută din cea de canalizare. Trebuie să avem totul terminat pe Aglomerarea Lieşti (din comuna noastră şi până la Drăgăneşti), inclusiv staţia de epurare. Ulterior, pe un al doilea pilon al POS Mediu accesat de noi, vom mai face încă 6,8 kilometri de canalizare şi vom extinde şi reţeaua de apă, ajungând până la o acoperire de sută la sută. Am mare încredere că acest proiect îi va atrage pe Lieşteni. Este adevărat că se scumpeşte apa. Dacă n-am fi scumpit-o, Banca Europeană pentru reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) nu ne-ar fi dat cele 15 milioane cu care acoperim co-finanţarea proiectului. Dar să ţinem cont de faptul că apa nu va depăşi 5 lei metru cub, adică mia de litri. Mi se pare că este avantajos să ai apă curentă, la acest preţ”, ne-a declarat primarul comunei Lieşti, Iulian Boţ.
„Am finanţat reţeaua de apă curentă prin SAPARD şi încă un tip de proiect european. Avem proiect făcut şi pentru canalizare, aşa că aşteptăm să se dea startul noului calendar de finanţare pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, ca să putem depune şi noi proiectul. Cel mai probabil o vom face în anul 2015. Aceasta este calea. Nici dacă aş fi eu în Guvern n-aş fi de acord să finanţez, de la bugetul de stat, investiţii atât de consistente. Cel mai bine este să atragem banii europeni, iar noi, românii, să asigurăm eventual partea de cofinanţare sau cheltuielile neeligibile”, ne-a declarat primarul comunei Scânteieşti, Ghiorghe Bute.

Nici oraşele nu stau prea bine

Singurul oraş care, statistic, stă bine în ceea ce priveşte reţelele de apă potabilă şi canalizare este Galaţiul. Aici, potrivit datelor Instituţiei Prefectului, au acces la reţeaua de apă 90 la sută dintre gospodării, în vreme ce la sistemul de canalizare au acces 92 la sută dintre gospodării. Nu-i perfect, dar parcă merge. Instituţia Prefectului raportează, însă, că la Tecuci doar 40 la sută dintre gospodării au acces la reţeaua de apă şi doar 42 la sută, la cea de canalizare. În oraşul Bereşti, jumătate dintre gospodării se pot racorda la reţeaua de apă potabilă şi doar 35 la sută la cea de canalizare, în vreme ce la Târgu-Bujor 65 la sută dintre gospodării au acces la apă şi 38 la sută la reţeaua de canalizare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

UE vine în control la closetul din fundul curţii

* Aproape jumătate dintre gălăţenii care locuiesc la ţară se plâng că n-au încă apă curentă, 24 de ore pe zi, fie vară, fie iarnă * Şi mai puţini au acces la sistem de canalizare * În 2016 şi 2018, Uniunea Europeană ne va cere socoteală: i-am creat sau nu condiţii de trai ţăranului, aşa cum s-a promis la aderarea din 2007?

Şapte ani au avut la dispoziţie primarii să le tragă ţăranilor apă curentă şi să construiască sisteme de canalizare în comune şi sate. Unora nici măcar nu le-a trebuit atât de mult timp. Altora nu le-a ajuns. Mulţi dintre edilii aflaţi acum în funcţie invocă greaua moştenire. Alţii spun că stau în fruntea unor comunităţi atât de sărace, încât oamenii nici nu şi-ar permite apă curentă şi canalizare. Una peste alta, la anul s-ar putea să dăm socoteală pentru ceea ce s-a întâmplat în ultimii şapte ani. Motivul? Potrivit acordului de aderarea a României la Uniunea Europeană, în 2016 toate localităţile ar trebui să fie racordate la sistem de apă.

Până cel mai târziu în 2018, toate ar trebui să fie racordate şi la sistem de canalizare. Nu neapărat sută la sută, nici în oraşe nu atingem noi asemenea performanţe, dar măcar într-un procent care să reflecte un interes serios al edililor pentru rezolvarea problemelor cetăţeanului, fie el şi ţăran. Or, în judeţul Galaţi, abia dacă au apă curentă, la orice oră din zi şi din noapte, vară şi iarnă, jumătate dintre oamenii din comune şi sate. La racordarea gospodăriilor la sistemul de canalizare stăm şi mai prost.

Speranţe încă există, lucrări în curs sunt, dar treburile se mişcă, încă, prea încet. În acest moment, peste o sută de mii de gălăţeni de la ţară n-au apă curentă şi aproape de două ori mai mulţi n-au acces la sistem funcţional de canalizare.

Apă cu program, în mileniul trei

Cele mai multe primării informează Instituţia Prefectului că reţeaua de apă curentă există, în comune şi sate, şi că ea e funcţională. În unele localităţi, e pe deplin adevărat. În Şendreni, spre exemplu, acoperirea raportată de primărie este de sută la sută. Vorbind cu oamenii, n-am întâlnit pe nimeni care să se plângă că ar fi rămas „pe uscat”, nici măcar în timpul verii. În nordul judeţului, însă, în comuna Nicoreşti, gradul de acoperire al reţelei de apă este de circa 90 la sută. Mai mult decât satisfăcător, am spune. Totuşi, în verile secetoase, oamenii din cătune cum ar fi Piscul Corbului au apă la robinetul din curte abia o dată la două sau la trei zile. Dacă le spunem asta europenilor, cu siguranţă vor fi impresionaţi de progresele pe care le-a făcut administraţia noastră în ultimii şapte ani!

Pe ultima sută de metri

Astăzi îi includem pe locuitorii din comuna Cuza Vodă în rândul celor care n-au nici apă curentă, nici canalizare. „Lucrurile se vor schimba, însă, în foarte scurt timp. Sistemul pe care l-am construit în comună acoperă 95 la sută din totalul gospodăriilor. Lucrarea e încă în execuţie, dar nu va mai dura mult şi vom da sistemele în folosinţă”, ne-a declarat primarul comunei Cuza Vodă, Dănuţ Codrescu.

În cadrul aceluiaşi proiect, îşi construiesc sau îşi modernizează reţelele de apă şi canalizare comunele Slobozia Conachi şi Pechea. La Negrileşti, spre exemplu, la fel stau lucrurile, dar potrivit informaţiilor Primăriei, în decursul câtorva luni se va finaliza şi da în folosinţă reţeaua de apă curentă, urmând să se lucreze susţinut şi la sistemul de canalizare.

Alert s-au mişcat lucrările în aglomerarea Lieşti, care cuprinde comunele aşezate de-a lungul Drumului Naţional 25, până spre Tecuci. De unde n-aveau aproape de loc reţea de apă şi canalizare, comune ca Lieşti, Iveşti, Barcea şi Drăgăneşti le vor putea asigura locuitorilor facilităţile pentru un trai civilizat. Sunt însă gălăţenii care trăiesc în comune mari, cum ar fi Matca, şi nu au încă nici apă curentă, nici acces la sistem de canalizare. De ce? Potrivit informaţiilor Primăriei Matca, proiectul pe baza căruia ar urma să se construiască infrastructura pentru a le oferi oamenilor aceste facilităţi e încă în curs de evaluare. De ce nu s-a rezolvat nimic până acum într-o comună cu oameni relativ înstăriţi? Greu de zis.
Să mai punem la socoteală şi situaţiile în care lucrările au început la timp, dar s-au oprit una-două, din cauză că au dispărut banii. E cazul comunei Priponeşti, ne spune primarul Lucian Borza.

„La noi, investiţia a început din anul 2007. Din păcate, s-au decontat lucrări care nu se executaseră. Nu eram eu, pe vremea aceea, responsabil. Banii s-au cheltuit, aşa că lucrarea a rămas la 50-60 la sută. Încercăm să o ducem mai departe, dar… nu-i tocmai uşor. Ne străduim”, a declarat primarul din Priponeşti.

Impunerile nu-s de moft

Impunerile Uniunii Europene nu ţin de moft. O fi trăit ţăranul, în ultimele sute de ani, bând doar apă din fântână şi având privata în fundul curţii, dar între timp lucrurile s-au schimbat esenţial. Din cauza conţinutului mare de substanţe nocive – rezultate şi din descompunerea deşeurilor biologice – apa celor mai multe dintre fântâni nu mai este potabilă. La fel se întâmplă şi cu apa râurilor şi pâraielor de prin judeţ. Singura soluţie este, într-adevăr, cea impusă de Uniunea Europeană: să avem, până în ultimul capăt de sat, reţea de apă curentă şi reţea de canalizare. Nu ne-o păsa nouă prea mult de ţăran, dar măcar să poată şi el trăi fără să se intoxice din cauza apei infestate!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mii de gălăţeni trăiesc cu privata în fundul curţii

• Sunt comune în care oamenii şi-au pierdut speranţa că se vor mai putea racorda vreodată la reţeaua de apă sau la cea de canalizare
• Instituţiile locale nu au date complete despre numărul de gălăţeni care trăiesc ca în Evul Mediu
• De ce-ar veni un investitor să îşi îngroape banii într-o comună în care nici măcar apă curentă nu are?

Cu greu poţi vorbi despre dezvoltare economică într-o localitate în care populaţia n-are acces nici măcar la apă curentă sau la reţea de canalizare. Ce aspiraţii înalte ar putea avea gălăţeanul obligat să se spele în lighean şi să străbată curtea casei ori de câte ori vrea să ajungă la toaleta alcătuită din nişte şipci înjghebate peste o groapă? Bineînţeles, nici investitorilor nu prea le surâde ideea de a încerca să facă afaceri în comunităţi în care se trăieşte ca în Evul Mediu. Nu în ultimul rând, tot mulţumindu-ne să trăim ca străbunii noştri, nu facem decât să ne otrăvim pământul, adică principala resursă de pe urma căreia omul de la ţară poate câştiga un ban. În repetate rânduri, specialiştii din cadrul Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Galaţi au atras atenţia asupra faptului că lipsa canalizării şi deversarea la întâmplare a apelor uzate otrăveşte pământul.
Şi mai interesant este că, la acest moment, nimeni nu are o evidenţă clară a proporţiilor reţelelor de apă şi canalizare din judeţ. Am cerut informaţii despre numărul oamenilor care au acces la aceste servicii şi de la Primăria Galaţi, şi de la Consiliul Judeţului, dar şi de la Instituţia Prefectului. Instituţiile au redirecţionat solicitările noastre, iar răspunsul l-a alcătuit, în cele din urmă, SC Apă Canal SA. Societatea ne-a răspuns, dar numai cu privire la cele 23 de localităţi (patru oraşe şi 19 comune) din judeţ în care este operator regional. Ce se întâmplă în celelalte aproape 40 de comune? Se pare că nimeni nu ştie. Am aflat noi, parţial, întrebând şi luând de bune datele primarilor. Cu toate astea, poate că n-ar fi deloc târziu ca instituţiile care nu au, la acest moment, o situaţie clară cu numărul de gălăţeni care trăiesc fără apă curentă şi fără acces la reţeaua de canalizare să o întocmească şi să o prezinte contribuabililor.

Zeci de mii de gălăţeni fără canalizare

Dintre cele 19 comune care au apelat la serviciile SC Apă Canal SRL, doar opt au sistem de canalizare. Celelalte zece, adică Şendreni, Movileni, Cosmeşti, Bereşti-Meria, Smârdan, Tudor Vladimirescu, Cavadineşti, Piscu, Braniştea, Fundeni şi Independenţa, nu au. Or, asta înseamnă că doar în aceste localităţi sunt peste 46.000 de oameni care au privata în fundul curţii. Iar exemplele pot continua. Apă şi canalizare nu are nici Matca. Iar prin multe dintre comunele din nordul judeţului nici n-ar avea rost să mai vorbim despre canalizare. Spre exemplu, în comuna Bălăbăneşti, care are acelaşi edil de prin anii '90, doar oamenii care locuiesc în reşedinţa de judeţ se pot racorda la reţeua de apă. Atât. Despre canalizare, nici pomeneală. Nici la Ghidigeni nu există canalizare. Nici la Vlădeşti. Ba, în unele comune s-a şi furat ca-n codru, în timpul lucrărilor la alimentarea cu apă, premergătoare realizării sistemului de canalizare.

Cum s-au soluţionat furturile din nordul judeţului

În comuna Priponeşti, lucrările la reţeaua de alimentare cu apă începuseră bine. Din păcate, s-au oprit cu mult înainte de vreme, când s-a constatat că se decontau lucrări neexecutate. Lucrarea care ar fi trebuit să se finalizeze acum opt ani nu e gata nici astăzi. Şi nici viitorul apropiat nu sună bine. „Dosarul e la Parchet. Punct. Dacă avem speranţe să ne apucăm în curând de treabă? Nu. Sigur că pot să vă spun acum tot felul de vorbe frumoase, că sperăm, că poate o fi, că poate om reuşi, dar la ce-ar folosi? În februarie, o nouă expertiză ne-a informat că prejudiciul este de 16 miliarde de lei vechi numai pentru lucrări neexecutate şi echipamente plătite şi necumpărate”, ne-a declarat primarul comunei Priponeşti, Lucian Borza, conştient că îl aşteaptă un mandat greu, aflându-se în incapacitatea de a le oferi oamenilor acces la apă şi canalizare. Localitatea are peste 2.000 de oameni, care se adaugă celor care n-au speranţe să se poată racorda la sistemul de canalizare.
Mai bine par să stea lucrurile la Negrileşti. Şi în această comună apăruseră, pe şantierele deschise pentru construcţia reţelei de alimentare cu apă, probleme care au ajuns în atenţia procurorilor. Era vorbe tot despre lucrări neexecutate cum trebuie, despre elementele ale reţelei montate pentru recepţie şi apoi scoase din pământ şi refolosite şi câte şi mai câte. În vara trecută, speranţele că se va putea face ceva erau şi aici firave. Totuşi, edilul Alexandru Fuică Haisler, cel care se lupta să descâlcească problema pe care o moştenise din vremea primarului precedent, ne-a spus că oamenii din comună vor avea apă, foarte curând. „Până la finele acestei luni, vom avea şi recepţia lucrării la instalaţia de apă. Nu văd niciun motiv să nu trecem de recepţie. Iar după, urmează faza de branşamente”, ne-a declarat Fuică Haisler.
Va urma, cu siguranţă, şi construcţia unui sistem de canalizare în comună.

„Nu predăm infrastructura către Apă-Canal”

Sunt şi comune care şi-au creat sistem de alimentare cu apă şi sistem de canalizare, dar care nu le-au predat către Apă Canal SA. Exemplu este Fârţăneştiul. „N-am predat către Apă Canal şi, în viitorul apropiat, cred că nici nu o vom face. Încercăm, încă, să ne gospodărim aici, cu puterile noastre, prin Consiliul Local. Acoperirea reţelei de apă este de sută la sută, iar a celei de canalizare, de circa 50 la sută. Sigur, avem branşamente la reţeua de canalizare, chiar dacă nu toţi cei care au acces la reţea s-au branşat. Dar vă spun că o vor face. La fel a fost şi cu apa. În 2003, toţi spuneau că nu le trebuie lor apă curentă. Iar acum, 13 ani mai târziu, sunt toţi branşaţi”, a precizat primarul comunei Fârţăneşti, Adrian Filote.

Nici n-avem, nici nu se ştie cum se poate face...

Primarul comunei Buciumeni, Petrică Năstasă, spune că are în lucru un proiect european, pe Măsura 322, depus încă din 2009, prin intermediul căruia va aduce canalizarea în comună. În satul reşedinţă de comună, cel puţin. Că despre dus conducta până hăt, în faţa caselor din satul Hânţeşti, spre exemplu, nu prea se pune problema. „Cum să justifici o asemenea investiţie, ca să îţi dea UE bani? Şi dacă, să spunem, te duci cu conducta până acolo, s-ar racorda oamenii cărora li se pare scump metrul cub de apă la 2,5 lei? Eu nu cred!”, spune edilul.
Probleme are şi primarul din Vlădeşti, Eracli Drujescu. „Avem apă pentru 3.500 de oameni, din 900 de gospodării. Acoperirea noastră e mare, dar oamenii nu se racordează. N-am predat, încă, administrarea infrastructurii către Apă Canal, dar o vom face. Că oamenii de la serviciul nostru de apă nu reuşesc să colecteze banii necesari. Canalizare n-am băgat. Nu putem pentru toţi, pe alocuri sunt late de doar trei metri uliţele, aşa că n-ai cum să faci”, spune Eracli Drujescu.
În aceeaşi situaţie se află toate comunele din componenţa cărora fac parte sate mici şi izolate. Spre exemplu, Pechea - comună cu sistem de apă şi reţea de canalizare - nu va putea niciodată să asigure aceste utilităţi în comuna Lupele, aflată la şapte kilometri în câmp. Sigur, fiecare om este important. Dar să cheltuieşti bani mulţi pe care i-ai putea investi în viitorul comunităţii pe conducte care să deservească numai o mână de oameni, n-ar fi corect.

Nici unde este canalizare, oamenii n-o vor

SC Apă Canal SA ne-a mai informat că sunt comune în care interesul localnicilor pentru accesul la canalizare este redus. Spre exemplu, la Drăgăneşti, acoperirea este de 94 la sută, dar s-au conectat doar 15 gospodării, echivalentul a 1,1 la sută din total. La Cuza Vodă, s-au racordat 13 gospodării, adică 1,5 la sută din total. Principalul motiv: oamenii sunt prea săraci să se racordeze şi să plătească, apoi, costul serviciului.

"Nu investim în canalizare, ne otrăvim pământurile!"

Unul dintre specialiştii care reafirmă necesitatea creării sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare este directorul Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice (OJSPA) Galaţi, ing. Alina Simionică. "Degeaba ai apă, dacă nu ai şi canalizare. Unde arunci apele uzate? În grădină sau pe altundeva. Salinitatea solului creşte (…) Concentraţia de nitraţi şi nitriţi, în zona noastră, este mult mai mare decât ar trebui", a precizat specialista, într-o discuţie precedentă cu echipa "Vieţii libere". Or, aceste concentraţii mari afectează pământul şi, deci, recoltele din judeţ.
Şi azi aşa, mâine tot aşa, până când nu vom mai avea ce să facem. Ca să nu mai spunem că, potrivit termenelor-limită ale UE, toţi gălăţenii ar trebui să aibă acces la reţeua de apă curentă până în 2018, iar problema canalizării ar trebui rezolvată definitiv până în 2023. Nici dacă ne-am apuca azi de lucru în toate comunele, n-am putea respecta termenele!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Judeţele cu cel mai bun acces la sistemul de canalizare la începutul anul 2016

Număr locuitori cu locuințele conectate la sisteme de canalizare Procent conectați din total populație după domiciliu în județ

1. Cluj 495.401 68,6%

2. Sibiu 291.884 62,9%

3. Hunedoara 469.853 62,3%

4. Brașov 3338.396 61,6%

5. Constanța 434.100 56,4%

6. Timiș 382.063 51,4%

7. Galați 311.776 49,4%

8. Harghita 150.910 45,2%

9. Brăila 160.634 45,1%

10. Argeș 284.157 44%

...

37. Suceava 174.286 23,4%

38. Călărași 73.089 23%

39. Teleorman 87.981 22,6%

40. Dâmbovița 110.617 20,9%

41. Giurgiu 54.912 19,8%

jurnalul.ro