Câţi bani ne trebuie ca să trăim decent?

[dcp100168]

Mâncarea dintr-o lună costă minim 450 de lei

„Adevărul de Seară" a calculat, cu ajutorul nutriţioniştilor, cât a cheltuit pentru alimentele de subzistenţă, în martie, o familie medie. Cantităţile sunt calculate pentru o familie compusă din trei persoane, dintre care doi adulţi şi un copil, la limita consumului minim. Trebuie să precizăm că am luat în calcul doar necesarul caloric minim, iar preţurile sunt cele dintr-un magazin de cartier obişnuit, pentru produse cu o calitate medie şi sub medie. Este, de fapt, un coş alimentar de subzistenţă.

Ca să trăiască decent, fără mese îmbelşugate sau produse de calitate, o familie din Galaţi a scos din buzunar, în martie, minim 453,39 lei. Suma a fost calculată respectând consumul specificat de Comisia Naţională de Indexare.

Iată care sunt cantităţile şi preţul produselor, pe fiecare categorie, după preţul mediu:

- Pâine şi alte făinoase: 126,23 lei (3,08 kg de făină - 5,69 lei, 5,8 kg de mălai - 9,57 lei, 31,9 kg de pâine - 96 lei, 0,5 kg de produse de panificaţie - 6,5 lei, 0,7 kg de paste făinoase - 1,19 lei, 1,4 kg de orez - 7,28 lei);

- Legume şi fructe: 46,55 lei (2,1 kg fasole boabe - 10,5 lei, 13,1 kg cartofi - 19,65 lei, 1,6 kg de morcovi - 2,4 lei, 2,5 kg ceapă uscată - 5 lei, 3 kg mere - 7,5lei, 0,5 kg citrice - 1,5lei);

- Conserve: 26,73 lei (0,8 kg bulion - 8,64 lei, 0,6 kg conserve de legume - 2,4 lei, 0,7 kg conserve din fructe - 3,29 lei, 3,8 kg murături - 11,4 lei);

- Carne şi preparate din carne: 129,5 lei (2,5 kg carne de porc - 50 lei, 2,8 kg carne de pasăre - 28 de lei, 0,4 kg de carne de oaie - 7,6 lei, 2,5 kg de preparate din carne - 37,5 lei, 0,8 kg de peşte - 6,4 lei);

- Brânzeturi şi lactate: 69,6 lei (14,8 litri lapte - 37 de lei, 0,7 litri de iaurt - 1,5 lei, 1,1 kg de telemea de vacă - 11 lei, 0,7 kg telemea de oaie - 8,4 lei, 0,9 kg brânză proaspătă - 11,7 lei);

- Ouă, ulei, margarină: 35,28 lei (42 de ouă - 21 de lei, 2,8 litri ulei - 12,32 de lei, 0,561 kg margarină - 1,96 de lei);

- Zahăr şi dulciuri: 10,3 lei (2,8 kg zahăr - 10 lei, 0,1 kg dulciuri - 0,3 lei);

- Sucuri: 9,2 lei (2,3 litri).

După cum se poate vedea, din acest coş alimentar lipsesc produse „de lux" cum ar fi cafeaua, untul, smântâna, apa plată, berea, vinul, etc.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/O_familie_medie_da_pe_mancare_lunar_minim_453-39_lei_0_234576672.html

[dcp100168]

Cheltuielile lunare pentru mâncare au crescut până la 472,78 de lei

Dacă în martie, o familie medie cheltuia pentru alimentele de subzistenţă 453,39 lei, în aprilie, va plăti cu 19,38 de lei mai mult.În ultima lună, s-au scumpit ouăle, conservele şi unele legume, dar s-au ieftinit carnea de pasăre şi merele. „Adevărul de Seară" a calculat cât a cheltuit, pentru alimentele de subzistenţă, o familie (compusă din doi adulţi şi un copil), în luna aprilie. Am luat în calcul consumul minim, iar preţurile sunt cele dintr-un magazin de cartier obişnuit, pentru produse cu o calitate medie şi sub medie.

Mai scump cu 19,38 de lei

Dacă în martie, pentru a trăi decent, adică fără mese îmbelşugate, o familie medie a cheltuit pentru mâncare 453,39 de lei, luna aceasta, cele trei persoane vor plăti, pentru aceleaşi alimente, 472,78 de lei. Asta se datorează faptului că, în aprilie, s-au scumpit ouăle, conservele, ceapa uscată şi morcovii. În schimb, carnea de pasăre şi merele s-au ieftinit.

Iată care sunt cantităţile (specificate de Comisia Naţională pentru Indexare şi Fundamentare a Valorii Coşului Minim de Consum) precum şi preţurile produselor, pe fiecare categorie:

- Pâine şi alte făinoase: 126,46 lei (3,08 kg de făină - 5,85lei; 5,8 kg de mălai - 9,57 lei; 31,9 kg de pâine - 96lei; 0,5 kg de produse de panificaţie - 6.5 lei; 0,7 kg de paste făinoase - 1,19lei; 1,4 kg de orez - 7.35lei)

- Legume şi fructe: 48,10lei (2,1 kg fasole boabe - 10,5lei; 13,1 kg cartofi - 19,65 lei; 1,6 kg de morcovi - 3,2; 2,5 kg ceapă uscată - 7lei; 3 kg mere - 6 lei; 0,5 kg citrice - 1,75lei)

-Conserve: 44,16lei (0,8 kg bulion - 8.38 lei; 0,6 kg conserve de legume - 4,3lei; 0,7 kg conserve din fructe - 4,5 lei; 3,8 kg murături -26,98 lei)

- Carne şi preparate din carne: 128.76 lei (2,5 kg carne de porc - 51.62 lei; 2,8 kg carne de pasăre - 24.92 lei; 0,4 kg de carne de oaie - 7.6 lei; 2,5 kg de preparate din carne - 37.5lei; 0,8 kg de peşte - 7.12lei)

-Brânzeturi şi lactate: 69,6 lei (14,8 litri lapte - 37lei; 0,7 litri de iaurt - 1,5lei; 1,1 kg de telemea de vacă - 11lei; 0,7 kg telemea de oaie - 8,4lei; 0,9 kg brânză proaspătă - 11,7lei)

-Ouă, ulei, margarină: 36.54 lei (42 de ouă - 22,26lei; 2,8 litri ulei -12.32 lei; 0,561 kg margarină - 1,96 lei)

- Zahăr şi dulciuri: 9.96lei (2,8 kg zahăr -9.66lei, 0,1 kg dulciuri - 0,3lei)

- Sucuri: 9,2 lei (2,3 litri)

După cum se poate vedea, în coşul minim de consum nu au fost incluse alimentele „de lux" cum ar fi untul, cafeaua, alcoolul sau apa plată care bineînţeles ar ridica cu mult suma cheltuită luna pe mâncare.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Cheltuielile_lunare_pentru_mancare_au_crescut_pana_la_472-78_de_lei_0_253174802.html

[Mikka]

Comisia Naţională pentru Indexare şi Fundamentare a Valorii Coşului Minim de Consum

??!!

Ce naiba mai e si asta??

[dcp100168]

Câţi bani ne trebuie ca să trăim decent?

* Două salarii medii ar fi aproape suficiente pentru un trai tihnit al unei familii cu un singur copil * Dacă punem la socoteală măcar o rată la bancă, lucrurile se complică * Când spun trai bun, cei mai mulţi dintre gălăţeni se gândesc la supravieţuire

Într-atât suntem de săraci încât uităm adesea ce înseamnă traiul decent sau lipsa împovărătoare a zilei de mâine. Confundăm lupta noastră zilnică pentru supravieţuire cu nivelul firesc de trai de care ar trebui să ne bucurăm. Noi, gălăţenii mileniului trei, cetăţeni europeni cu acte în regulă, ar trebui să putem câştiga suficienţi bani încât să mâncăm bine, să ne îmbrăcăm decent, să ne îngrijim sănătatea, să ne plimbăm, să citim, să vedem filme şi spectacole de teatru, să avem pasiuni şi timp să învăţăm în fiecare zi câte ceva, dacă asta ne face plăcere. Evident, ne-ar mai trebui suficienţi bani ca să ne creştem copiii şi nepoţii. Am încercat să vedem cam câţi bani i-ar trebui unei familii formate din părinţi şi copil pentru ca viaţa să îi fie relativ tihnită.

Mâncare de măcar 700 de lei pe familie

În perioada 2000-2004, la nivel naţional se calcula coşul alimentar lunar, care îi ajuta pe guvernanţi să estimeze minimul de venit lunar al unei familii de două persoane adulte cu un copil, pentru asigurarea unei alimentaţii sănătoase timp de 30 de zile. Dacă ar fi să aplicăm algoritmul de calcul de atunci la preţurile de astăzi, am obţine un coş calculat pentru un consum minim lunar, care conţine: făină - 3,99 lei/kg - 12,55 lei/lună; mălai - 3,99 lei/kg - 23,49 lei/lună; pâine - 3,5 lei/kg - 111,881 lei/lună; produse din pâine - 5 lei/kg - 2,5 lei/lună; paste - 6,5 lei/kg - 9,28 lei/lună; orez - 5,2 lei/kg - 7,29 lei/lună; fasole - 7 lei/kg - 14,721 lei/lună; cartofi - circa 1,2 lei/kg - 15,81/lună; morcovi - 2,5 lei/kg - 4,2 lei/lună; ceapă - 2 lei/kg - 5,048 lei/lună; murături - 5 lei/kg - 15,42 lei/lună; bulion - 10 lei/kg - 8,41 lei/lună; mere - 3 lei/kg - 9,252 lei/lună; citrice - 4 lei/kg - 2,244 lei/lună; conserve din fructe - 12,5 lei/kg - 8,7625 lei/lună; carne de vită - 25 lei/kg - 17,525 lei/lună; carne de porc - 23 lei/kg - 58 lei/lună; carne de pasăre - 13 lei/kg - 36,452 lei/lună; carne de oaie - 15 lei/kg - 6,315 lei/lună; preparate din carne - 30 lei/kg - 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat - 12 lei/kg - 10,1 lei/lună; lapte - 4 lei/l - 59,44 lei/lună; iaurt - 6 lei/l - 4,2 lei/lună; telemea vaci - 16 lei/kg - 17,95 lei/lună; telemea oi - 18 lei/kg - 12,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână - 10 lei/kg - 9,81 lei/lună; ouă - 40 de bani/bucata - 16,8 lei/lună; untură - 8 lei/kg - 5,6 lei/lună; ulei - 5,90 lei/litrul - 17,7 lei/lună; margarină - 6 lei/kg - 3,366 lei/lună; zahăr - 3,5 lei/kg - 11,3 lei/lună; ciocolată - 39 lei/kg - 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice - 2,5 lei/litru - 5,957 lei/lună.
Pentru alte produse alimentare se cheltuiesc în medie 80 de lei/lună.
Ajungem la un cost total al alimentelor de 703 lei pe lună lunar, pe familie.
Nu vorbim, evident, despre extravaganţe culinare, ci despre un coş care să le permită membrilor familiei să nu se îmbolnăvească din cauza slabei alimentaţii.

Câte ceva de îmbrăcat, în fiecare lună

Ştim deja că iarna nu-i ca vara şi că o pereche de şlapi nu costă cât o pereche de bocanci. Din punctul nostru de vedere, să ne îmbrăcăm decent înseamnă să cumpărăm şi să purtăm lucruri de bună calitate, fără însă a da bani pe vreun brand. Dacă în unele luni ne cumpărăm doar o cămaşă lejeră, iar în altele o rochie elegantă, un costum, sandale, saboţi sau încălţări de iarnă, tot cheltuim câteva zeci sau chiar câteva sute de lei de persoană. Judecând după faptul că o cămaşă cu mânecă scurtă de bună calitate puteţi găsi şi pe la 40 de lei, dar şi după faptul că bocanci de iarnă buni fără vreo 280 de lei n-o să vă prea puteţi cumpăraţi, noi am estimat că, lunar, o persoană care să poată fi mulţumită de garderoba proprie trebuie să scoată din buzunar, în medie, cam 100 de lei. Pentru părinţi 200 de lei lunar, la care se mai adaugă măcar 80 - 100 de lei pentru copil. Cu alte cuvinte, 300 de lei pe haine, în medie.

Cheltuieli cu transportul

Cine merge cu autobuzul şi ştie că are multe drumuri de făcut, îşi poate face un abonament nenominal de Transurb pe toate liniile cu 100 de lei. Unul pe o linie sau două linii costă 40 de lei, respectiv, 60 de lei şi ar fi potrivite, spre exemplu, pentru elevii care merg la şcoală cu autobuzul pe un traseu şi pe alte rute către şedinţele private de pregătire. Pentru 1,5 lei per călătorie, gălăţeanul ar putea opta pentru vreo trei călătorii cu maxi-taxi pe zi (dus-întors pentru serviciu, plus călătorii neprevăzute). S-ar ajunge la o medie de 135 de lei pe lună.
Pentru combustibil, la un consum de aproape doi litri pe zi, s-ar ajunge la cheltuieli de 270 de lei pe lună. De unde au, de unde n-au, proprietarii de maşină ar trebui să pună deoparte măcar vreo 50 de lei pe lună pentru revizii, schimbatul consumabilelor şi alte necesităţi ale maşinii lor. Nu apar probleme în fiecare lună, dar cine ajunge să poată spune că trăieşte decent n-ar trebui să simtă usturimi în buzunar pentru schimbarea unor plăcuţe de frână! Se adaugă şi cheltuielile de asigurare de vreo 30 de lei pe lună, în cazul RCA-ului. Ajungem la minim 120 de lei pentru o familie de adulţi angajaţi, cu un copil elev sau student, şi la aproape 300 de lei costul lunar de întreţinere şi circulaţie în regim zilnic cu maşina.

Câţi bani se duc pe cosmetice şi igienă

Adulţii au nevoie de deodorante de măcar 12 lei bucata, de şampoane de măcar 15 lei flaconul şi de măcar o pastă de dinţi de 10 lei. E nevoie şi de alte articole de igienă, care mai costă încă vreo 60 de lei. Se impune şi cheltuiala cosmeticelor pentru doamne, al căror preţ nu prea are cum să scadă sub 50 de lei. În cazul în care părinţii au un copil mic, care are încă nevoie de scutece, cheltuielile mai cresc cu încă vreo câteva sute de lei. Alţi circa 40 de lei se duc pe detergent şi încă pe atât pe produse de curăţat pentru casă. Cu alte cuvinte, curăţenia şi igiena personală şi a căminului mai costă şi ele 254 de lei.

Educaţie, cultură, divertisment şi concediu

Ar trebui să citim măcar vreo două cărţi pe lună. Cumpărăm doar câte una pentru fiecare dintre cei trei membri ai familiei, iar pe a două o împrumutăm de la bibliotecă. Ajungem, deci, să dăm măcar vreo 70 de lei pe cărţi. Dacă avem stagiune, ne descurcăm tot cu vreo 70 de lei să vedem şi un spectacol. Dacă vrem film la Brăila, cheltuiala creşte la vreo 100 de lei de familie. Apoi, o masă în oraş, o sigură dată pe lună, cu familia, mai adaugă 100 de lei la cheltuieli. În cazul în care copilul este elev, se mai adaugă măcar vreo 200 de lei pentru pregătiri şi încă vreo 100 de lei pentru alte cărţi, în afara manualelor.
Concediul, fără lux sau pretenţii deosebite, ar putea costa 3.000 de lei pentru toţi membrii familiei, cu tot cu drum. Deci, o economie medie de 250 de lei lunar. Pentru educaţia noastră, divertisment şi pentru zilele de concediu ajungem să plătim, deci, între 590 şi 890 de lei lunar.

Dările

O familie de tei persoane va plăti cam 100 de lei la întreţinere vara şi până la 600 de lei iarna. La casă mică, întreţinerea ar ajunge până spre 500 de lei, în lunile de iarnă. Factura la curent ajunge pe la 70 de lei, iar internetul şi antena TV s-ar putea plăti cu vreo 50 de lei.
Impozitele ne mai scot şi ele din buzunar vreo 300 de lei anual, deci vreo 25 de lei lunar. Pentru dări, între 235 şi 735 de lei pe lună, în funcţie de locuinţă şi de sezon.

De unde nu-i…

După calculele noastre, ar fi nevoie astfel de vreo 3.000 de lei într-o familie cu un copil, indiferent de vârsta acestuia, pentru ca viaţa să se desfăşoare în relativă tihnă. Vorbim aici despre bani în mână, care rămân pentru trai şi nevoile casei, fără să punem la socoteală plata vreunei unei rate.
Salariul mediu de din această primăvară, în valoare de 1.401 lei, ar trebui, deci, să fie aproape suficient. Din păcate, numărul familiilor gălăţene care trăiesc cu mai puţin decât le-ar trebui îl depăşeşte copleşitor pe cel al oamenilor cu suficienţi bani pentru un trai decent.

Toate-s scumpe, spun oamenii

"Eu sunt mamă singură, cu un fiu în clasa a XI-a şi vă pot spune că 1.200 de lei pe care îi câştig de la un singur job nu îmi ajung. Aşa că în vremurile bune am avut trei joburi. Acum am doar două. Totul este foarte scump, în raport cu cât reuşim noi să câştigăm. Educaţia, mai ales, este foarte scumpă. Cărţile costă mult, la fel şi instruirea. Evident că vorbesc despre un trai decent din aceşti bani, dar nu pot spune că am bani de vreun concediu scump sau de rezerve, în cazul în care am avea nevoie de tratament stomatologic, spre exemplu”, ne-a declarat doamna Adriana, în vârstă de 40 de ani.
„Pentru un trai decent, acum, ar fi nevoie, să spunem, de vreo 3.000 de lei de persoană. Vorbim aici despre un trai liniştit şi de lipsa zilei de mâine. În cazul în care vorbim despre o familie, suma de care am avea nevoie ar fi de multe zeci de mii de lei. Eu trăiesc bine cu mult mai puţin, dar, evident, este loc de mai bine”, ne-a declarat Ioan Nechifor, în vârstă de 63 de ani.
„Păi nu prea ştiu despre ce trai decent. Noi ne mulţumim cu puţin, iar când e rău aici, nu ne mobilizăm să plecăm. Să spunem că viaţa bună s-ar putea trăi cu vreo 1.400 de lei de persoană. Dar depinde ce-şi doreşte fiecare pentru viitor”, a apreciat domnul Marinică, în vârstă de 60 de ani.

viata-libera.ro

[LaurX82]

Cica e greu lumea nu are bani, deasta litoralul romanesc era 90% full si cate mai cate, plin de masini scumpe pe strazi, supermaket-urile pline cand e zi de sarbatoare si/sau de bani si tot asa, lumea are bani, dar nimeni nu recunoaste, ca bani care ii are uni nu sunt legali... Multi nici nu se uita la bani cand cheltuie,  mai ales pe litoral, am vazut eu ce e acolo...

[riaji]

Cine-a zis ca lumea are nevoie de bani ca sa traiasca decent?

[AdiTZA21]

Specialistii aia de ne stabilesc noua cosul zilnic...

[dcp100168]

Jumătate din salariul gălăţenilor se duce pe mâncare

* O familie de gălăţeni care aduce acasă două salarii minime trăieşte la limita de jos a supravieţuirii * În medie, fiecare dintre noi mănâncă măcar jumătate din salariul minim lunar, fără să se bucure de vreo extravaganţă culinară * Dacă toţi banii ni se duc pe mâncare şi datorii, şansele să ne croim un viitor mai bun sunt practic nule

Mulţi dintre gălăţenii care au trecut, în weekend, pe la Târgul de Toamnă au plecat spre casă cu plasele aproape goale, mai degrabă jinduind la ceea ce nu şi-au putut permite. Trei zile ne-am tot uitat pe la târg şi doar ici-colo am văzut oameni împovăraţi sub greutatea sacoşelor cu cumpărături. Motivul? Chiar dacă producătorii ar scădea preţul mărfii - ceea ce nu prea îşi permit să facă, de regulă - gălăţenii n-au de unde să mai scoată bani şi pentru delicatese.

Mâncarea este tot mai scumpă, de la un an la altul, iar inflaţia a înecat cele două timide majorări ale salariului minim pe care le-a impus statul, la 1 ianuarie şi 1 iulie. Per total, plătim pe mâncare aproape la fel de mult ca europenii din statele dezvoltate, dar câştigăm chiar şi de zece ori mai puţin.

Banii ne ajung cu greu pentru mâncare şi plata datoriilor, aşa că, indiferent ce spun analiştii şi oamenii politici, nivelul nostru de trai rămâne extrem de scăzut. Iar cine n-are bani să investească în propria dezvoltare, nici nu prea poate spera să o ducă mai bine prea curând.

Coşul lunar - un salariu minim

A trecut deja un deceniu de când nu se mai calculează coşul alimentar. Totuşi, în calculul salariilor ar trebui să se ţină cont, în continuare, şi de ceea ce gălăţenii - la fel ca toţi ceilalţi români - trebuie să pună pe masă, zi de zi. Pornind de la ideea că necesarul în alimentaţie este acelaşi ca în 2004 şi actualizând preţurile, am ajuns la concluzia că o familie gălăţeană de trei persoane nu scapă fără circa 700 de lei cheltuiţi lunar de pe mâncare. Asta, în condiţiile în care copilul nu este sugar. Dacă este, cheltuielile cresc destul de mult. Evident, coşul nu conţine alimentaţia ideală, pentru menţinerea sănătăţii consumatorului sau pentru satisfacerea vreunei plăceri gastronomice, ci minimul de care oamenii au nevoie ca să nu se îmbolnăvească. Iată de ce un salariu minim se duce, aproape, în întregime, pe mâncare.

Dacă ar fi să aplicăm algoritmul de calcul de atunci la preţurile de astăzi, am obţine un coş calculat pentru un consum minim lunar, care conţine: făină - 3,99 lei/kg - 12,55 lei/lună; mălai - 3,99 lei/kg - 23,49 lei/lună; pâine - 3,5 lei/kg - 111,881 lei/lună; produse din pâine - 5 lei/kg - 7,5 lei/lună; paste - 6,5 lei/kg - 9,28 lei/lună; orez - 7,29 lei/kg - 7,4 lei/lună; fasole - 9 lei/kg - 18,721 lei/lună; cartofi - circa 1,2 lei/kg - 15,81 lei/lună; morcovi - 2,5 lei/kg - 4,2 lei/lună; ceapă - 2 lei/kg - 5,048 lei/lună; murături - 5 lei/kg - 15,42 lei/lună; bulion - 10 lei/kg - 8,41 lei/lună; mere - 3 lei/kg - 9,252 lei/lună; citrice - 8 lei/kg - 4,4 lei/lună; conserve din fructe - 12,5 lei/kg - 8,7625 lei/lună; carne de vită - 20 lei/kg - 17,525 lei/lună; carne de porc - 23 lei/kg - 58 lei/lună; carne de pasăre - 10 lei/kg - 36,452 lei/lună; carne de oaie - 27 lei/kg - 9,315 lei/lună; preparate din carne - 30 lei/kg - 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat - 15 lei/kg - 13,1 lei/lună; lapte - 4 lei/l - 59,44 lei/lună; iaurt - 6 lei/l - 4,2 lei/lună; telemea vaci - 23 lei/kg - 24,95 lei/lună; telemea oi - 23 lei/kg - 17,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână - 10 lei/kg - 9,81 lei/lună; ouă - 4,5 de bani/bucata - 18,8 lei/lună; untură - 8 lei/kg - 5,6 lei/lună; ulei - 5,90 lei/litrul - 17,7 lei/lună; margarină - 6 lei/kg - 3,366 lei/lună; zahăr - 3,5 lei/kg - 11,3 lei/lună; ciocolată - 39 lei/kg - 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice - 2,5 lei/litru - 5,957 lei/lună.

Mai concret, potrivit INS, coşul românilor are următoarea structură: carne şi produse din carne (35 la sută), lactate (20 la sută), legume (16 la sută), pâine şi produse de panificaţie (14 la sută), fructe (11 la sută) şi ouă (trei la sută).

În total, circa 670 de lei, adică atât cât îi rămâne, în mână, unui gălăţean plătit, pe hârtie, cu salariul minim.

Cât dăm pe mâncare, comparativ cu europenii

Potrivit datelor celor mai recente ale Institutului Naţional de Statistică, un român cheltuieşte pe mâncare, lunar, 83 de euro, în medie, în condiţiile în care salariul mediu, la noi, este de 397,5 euro. Or, nu toţi câştigă salariul mediu, deci cheltuiala cu mâncarea se situează între un sfert şi o jumătate din câştig.

Europenii dau mai mult pe mâncare decât noi, dar câştigurile sunt şi ele mult mai mari. Spre exemplu, un neamţ dă pe mâncare 200 de euro (de două ori şi jumătate cât un român), dar câştigă de la 1.800 de euro în sus. Noi dăm un sfert din salariul minim pe mâncare, în timp ce neamţul, în cel mai rău caz, dă a noua parte din venit pe alimente.

Spaniolii dau, în medie, 158 de euro pe mâncare, dar câştigă începând cu 1.200 de euro. Ungurii şi sârbii chelutiesc, lunar, pe mâncare, mai puţin decât noi, doar 75 de euro. Cel mai mult din Uniunea Europeană dau pe mâncare norvegienii, al cărui consum lunar, de persoană, ajunge la 300 de euro.

N-ai de unde lua mai ieftin

Din păcate, omul de rând nu are nicio şansă să-şi cumpere mâncare ieftină. Retailerii mari, adică supermarketurile, au adaosuri, pentru că din asta trăiesc. Intermediarii din pieţe n-au cum să vândă ieftin, din cauză că societăţile lor fac bani tot din adaosuri. Producătorul, care vine la piaţă, dă - de multe ori - la preţul pe care-l fac comercianţii. Iar pe la porţile ţăranului, în judeţ, sau prin pieţe cum e cea de Cosmeşti, preţurile nu prea diferă de cele din oraş.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cu cât se ieftineşte mâncarea, după scăderea TVA

* O familie ar putea economisi între 70 şi 110 lei la un coş lunar * Producătorii gălăţeni spun că diminuarea TVA îi ajută în lupta cu evazioniştii

Scăderea TVA la alimente, de la 24 la sută la 9 la sută, anunţată pentru 1 iunie, ar trebui să se simtă şi în buzunarul gălăţeanului. Avem însă şi suficiente şanse să treacă diminuarea taxei pe lângă noi, fără să facem vreo economie semnificativă la bugetul familiei. Cel puţin, nu pe termen scurt. Doar s-a mai întâmplat odată, după scăderea TVA la pâine, de pe 1 septembrie 2013!

Tot ce ştim, cu siguranţă, la acest moment, este că parte dintre alimente s-ar putea ieftini. Cu cât anume? Aici, statul nu poate spune nimic, iar analiştii de piaţă vin, fiecare, cu procente diferite şi cu o multitudine de argumente. Oricum ar fi, producătorii medii şi mari se bucură că, plătind mai puţin la stat, îşi vor putea diminua preţurile exact atât cât să se lupte, pe piaţă, cu evazioniştii.

Scădere cu 10 sau 15 la sută

Parte dintre analiştii economici susţin acum că TVA-ul nu este un cost de producţie, ci o taxă care se aplică unui produs finit, la punerea sa în vânzare. Nu TVA-ul face preţul produsul, ci el doar se aplică peste acesta. Or, acest lucru ar însemna că dacă TVA-ul scade cu 15 procente de la 1 iunie, tot cu 15 la sută ar trebui să scadă şi preţul de la raft sau de pe tarabă al alimentelor. Nu neapărat din iunie, dat fiind faptul că mai ales marii retaileri lucrează cu stocuri de mărfuri, pe care teoretic le-au cumpărat-o în mai sau aprilie, cu TVA nediminuat. Aceiaşi analişti susţin că producătorul n-ar trebui să încerce să-şi „tragă” parte din diferenţa de TVA pe care statul nu i-o mai percepe şi că ar fi suficient să se bucure de faptul că, la un preţ mai mic, eventualul client poate cumpăra mai mult şi, deci, poate mări încasările societăţii producătoare. Câţi vor proceda aşa, rămâne de văzut.

Există însă şi analiştii care susţin că diminuarea TVA nu are ca unic scop o creştere a consumului populaţiei, ci a fost adoptată cu eforturi bugetare serioase tocmai pentru a le permite societăţilor din industria alimentară să se dezvolte mai uşor. Din acest punct de vedere, scăderea TVA ar trebui să fie de maxim 10 la sută, susţin experţii. Şi tot ar fi ceva! Există însă şi riscul ca producătorul să nu lase prea mult la preţ, retailerul să-şi mai rotunjească puţin adaosurile, iar gălăţeanul de rând să rămână singurul bun de plată.

Cât economisim efectiv

Institutul Naţional de Statistică (INS) nu mai calculează de ani buni coşul alimentar. Aducând însă la zi preţurile celei mai recente statistici de acest fel reiese că o familie de gălăţeni formată din doi adulţi şi un copil consumă, lunar, următoarele cantităţi de alimente, cu preţurile aferente: făină - 3,99 lei/kg - 12,55 lei/lună; mălai - 3,99 lei/kg - 23,49 lei/lună; pâine - 3,5 lei/kg - 111,881 lei/lună; produse din pâine - 5 lei/kg - 2,5 lei/lună; paste - 6,5 lei/kg - 9,28 lei/lună; orez - 5,2 lei/kg - 7,29 lei/lună; fasole - 7 lei/kg - 14,721 lei/lună; cartofi - circa 1,2 lei/kg - 15,81/lună; morcovi - 2,5 lei/kg - 4,2 lei/lună; ceapă - 2 lei/kg - 5,048 lei/lună; murături - 5 lei/kg - 15,42 lei/lună; bulion - 10 lei/kg - 8,41 lei/lună; mere - 3 lei/kg - 9,252 lei/lună; citrice - 4 lei/kg - 2,244 lei/lună; conserve din fructe - 12,5 lei/kg - 8,7625 lei/lună; carne de vită - 25 lei/kg - 17,525 lei/lună; carne de porc - 23 lei/kg - 58 lei/lună; carne de pasăre - 13 lei/kg - 36,452 lei/lună; carne de oaie - 26 lei/kg - 12,315 lei/lună; preparate din carne - 30 lei/kg - 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat - 12 lei/kg - 10,1 lei/lună; lapte - 4 lei/l - 59,44 lei/lună; iaurt - 6 lei/l - 4,2 lei/lună; telemea vaci - 20 lei/kg -21,95 lei/lună; telemea oi - 20 lei/kg - 14,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână - 14 lei/kg - 13,81 lei/lună; ouă - 40 de bani/bucata - 16,8 lei/lună; untură - 8 lei/kg - 5,6 lei/lună; ulei - 5,90 lei/litrul - 17,7 lei/lună; margarină - 6 lei/kg - 3,366 lei/lună; zahăr - 3,5 lei/kg - 11,3 lei/lună; ciocolată - 39 lei/kg - 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice - 2,5 lei/litru - 5,957 lei/lună.

Pe alte produse alimentare se cheltuiesc în medie 100 de lei/lună. Ajungem la un cost total al alimentelor de 736 lei pe lună lunar, pe familie, adică aproape un salariu minim net.

Vorbim despre un coş care să asigure supravieţuirea, nicidecuim despre o alimentaţie sănătoasă, care să ne ferească de boli metabolice. Pentru aşa ceva, costurile aproape că s-ar dubla. Dacă TVA ar scădea cu 15 la sută, am economisi, deci, 110,4 lei. Dacă TVA ar scădea cu 10 la sută, am rămâne cu 73,6 lei.

Ce spun producătorii gălăţeni

Managerul SC Simongrig SRL, ing. Petre Grigore, preşedinte al filialei gălăţene a LAPAR (Liga Asociaţiilor de Producători din România), a precizat că diminuarea TVA va fi un sprijin, pe piaţă, pentru producătorul onest. Preţul de care beneficiază consumatorul nu este însă dat numai de nivelul TVA, deci diminuarea taxei nu este singurul factor care trebuie luat în seamă. „Scăderea nivelului TVA la alimente ne este nouă, producătorilor, benefică din două puncte de vedere. Pe de o parte, scade evaziunea şi limitează importurile de legume.

Cei care cumpărau din străinătate vor lua după 1 iunie şi de la noi, pentru că o cotă mai mică de TVA înseamnă că pe ei îi va costa mai mult transportul necesar importurilor decât achiziţiile din fermele noastre. Apoi, în ceea ce priveşte legumele, spre exemplu, şi noi, fermele mai mari, vom putea avea un preţ pe care micii producători care vând la negru nu-l vor mai putea concura uşor. Şi iarăşi vom avea de câştigat. Din punct de vedere al consumatorului, problema este mai complicată. Preţul unui produs nu este dat numai de taxe. În zootehnie, spre exemplu, contează mult preţul furajelor, iar acesta, la rândul său, este direct legat de cât de bun a fost anul agricol. Ai nevoie de energie electrică, al cărei preţ variază. Este adevărat că vinzi cu TVA mai mic, dar producţia s-ar putea să nu se ieftinească, ci dimpotrivă. Cumperi inputurile tot cu TVA mare”, ne-a declarat managerul SC Simongrig SRL.

Managerul SC Karomtec SRL din Tecuci, cea mai mare fabrică locală de preparate din carne, ing. Ionica Popescu, ne-a informat, referitor la reducerea cotei de TVA: „Este o măsură bună, în primul rând pentru consumator. Pentru noi va fi o măsura bună prin consumul mai mare, rulajul în creştere şi implicit, prin creşterea cifrei de afaceri. Matematic, preţurile trebuie să scadă de la 1.06.2015 cu 15 procente, dacă în perioada următoare nu apar alte creşteri cărora guvernul nu le face atâta publicitate. Un TVA mai mic înseamnă o presiune mai mică asupra producătorului. Spre exemplu, la o factură de 20.000 lei din data de 30.03.2015, neîncasată până pe 25.04.2015, TVA aferent (ce trebuie plătit) va fi de 1.651 lei. La acest moment, valoarea de plată a TVA e de 3.870 de lei. Povara va fi, deci, mai mică”.

Managerul celei mai mari ferme producătoare de lapte din regiune, ing. Gavrilă Tuchiluş, de la SC Agrimat Matca SRL, şi-a exprimat încă de la începutul anului dorinţa de a avea TVA diminuat pe întreg lanţul de producţie în industria laptelui, susţinând că doar astfel poate un producător autohton să facă faţă concurenţei externe. Nevoia e cu atât mai mare cu cât, la începutul acestei luni, s-a eliminat cota de lapte - un set de măsuri care i-a protejat pe producătorii mici şi medii din economiile europene emergente, în ultimii 30 de ani.

La pâine, ieftinire nesemnificativă

Piaţa locală a pâinii e ceva mai complexă decât cea a legumelor sau a cărnii. Pe de o parte, avem mai mulţi producători mari la nivel local, iar pe de altă parte, fiecare dintre aceşti brutari mai are produse proprii, cu denumire şi chiar cu gramaj diferit, aşa că gălăţeanului nu i-a fost prea uşor să vadă dacă pâinea s-a ieftinit sau nu după scăderea TVA. La un an de la diminuarea taxei, Ministerul Finanţelor anunţa că preţul pâinii a scăzut cu zece procente. Statistic, economia contează. Practic, însă, economia pe care a făcut-o gălăţeanul n-a fost cine ştie ce. În medie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, un român mănâncă pe an cam 24 de kilograme de pâine. O familie de patru membri ar consuma, deci, cam 300 de grame pe zi. Scăderea preţului cu zece la sută a însemnat o economie de circa 32 de bani pe zi. Cam un leu la trei zile şi, deci, nu mai mult de vreo zece lei pe lună.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câţi bani îţi trebuie ca să trăieşti decent în Galaţi, în 2015

* Nici măcar salariul mediu nu acoperă toate nevoile legate de traiul zilnic şi educaţie

Într-un oraş în care până şi supravieţuirea e scumpă, puţini oameni îşi permit să trăiască decent. Multora dintre noi se pare doar că trăim bine, din cauză că am dus-o prost dintotdeauna, iar acum doar confundăm supravieţuirea cu viaţa bună. Nu trăim decent doar pentru că ne ajung banii de mâncare de la o leafă la alta şi nici pentru că, făcând economii la sânge, reuşim să nu acumulăm restanţe la întreţinere. Trăim decent atunci când ne permitem: să mâncăm sănătos, să ne tratăm la medici competenţi, în spitale curate şi dotate, să plecăm în concedii, să ne educăm, să ne îmbrăcăm bine şi, uneori, să ne mai şi cumpărăm câte cevam doar aşa, pentru că ne place. Iată cât ne costă.

Mâncarea costă cât un salariu minim brut

Costul coşului depinde mult de ceea ce mănânci. Un coş lunar - în varianta sa clasică -  ajunge la aproape 750 de lei de familie, dar conţine şi alimente îndoielnice din punct de vedere ale efectului asupra sănătăţii, cum ar fi untura sau margarina.

Iată cum arăta coşul în urmă cu câţiva ani, când încă se calcula oficial: făină - 3,99 lei/kg - 12,55 lei/lună; mălai - 3,99 lei/kg - 23,49 lei/lună; pâine - 3,5 lei/kg - 111,881 lei/lună; produse din pâine - 5 lei/kg - 2,5 lei/lună; paste - 6,5 lei/kg - 9,28 lei/lună; orez - 5,2 lei/kg - 7,29 lei/lună; fasole - 7 lei/kg - 14,721 lei/lună; cartofi - circa 1,2 lei/kg - 15,81/lună; morcovi - 2,5 lei/kg - 4,2 lei/lună; ceapă - 2 lei/kg - 5,048 lei/lună; murături - 5 lei/kg - 15,42 lei/lună; bulion - 10 lei/kg - 8,41 lei/lună; mere - 3 lei/kg - 9,252 lei/lună; citrice - 4 lei/kg - 2,244 lei/lună; conserve din fructe - 12,5 lei/kg - 8,7625 lei/lună; carne de vită - 25 lei/kg - 17,525 lei/lună; carne de porc - 23 lei/kg - 58 lei/lună; carne de pasăre - 13 lei/kg - 36,452 lei/lună; carne de oaie - 26 lei/kg - 12,315 lei/lună; preparate din carne - 30 lei/kg - 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat - 12 lei/kg - 10,1 lei/lună; lapte - 4 lei/l - 59,44 lei/lună; iaurt - 6 lei/l - 4,2 lei/lună; telemea vaci - 20 lei/kg -21,95 lei/lună; telemea oi - 20 lei/kg - 14,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână - 14 lei/kg - 13,81 lei/lună; ouă - 40 de bani/bucata - 16,8 lei/lună; untură - 8 lei/kg - 5,6 lei/lună; ulei - 5,90 lei/litrul - 17,7 lei/lună; margarină - 6 lei/kg - 3,366 lei/lună; zahăr - 3,5 lei/kg - 11,3 lei/lună; ciocolată - 39 lei/kg - 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice - 2,5 lei/litru - 5,957 lei/lună.

Un coş sănătos ar trebui să conţină o cantitate mult mai consistentă de fructe, legume şi peşte. Iar asta ar ridica măcar cu circa 150 de lei costul coşului lunar. Cu alte cuvinte, mâncarea sănătoasă pentru doi adulţi şi copilul lor de vârstă cel puţin preşcolară (în cazul bebeluşilor, hrana e mai scumpă) ar ajunge la peste 900 de lei pe lună.

Produsele de îngrijire personală

La produsele de igienă şi înfrumuseţare din gama premium nu avem acces oricum, dacă salariul nostru este de doar câteva sute de euro. Chiar şi dintre cele pe care ni le permitem, însă, n-ar trebui să le alegem automat pe cele mai ieftine, fără să ne documentăm înainte şi să citim etichetele. Nu de alta dar unele ne-ar putea face rău. La acest moment, un deo stick nu  costă, în medie, mai puţin de zece lei, şi fiecare membru al familiei are nevoie măcar de unul pe lună. Ar fi nevoie, în casă, şi de măcar două tuburi de pastă de dinţi pe lună, un săpun lichid, un gel de duş mare, plus alte articole de igienă diverse. Per total, un coş de igienă personală şi înfrumuseţare (cu vopsea de păr pentru doamne, demachiant şi altele) ajunge la măcar vreo 150 de lei pe lună.

Îmbrăcămintea bună, dar nu de fiţe

Când vorbim doar despre un trai decent, hainele create de mari designeri - fie ei şi români - nu-şi au locul în garderoba noastră, decât poate dacă le-am primit cadou de pe la vreo cunoştinţă bogată. Ar trebui însă musai să avem în şifoniere haine de bună calitate, pentru orice ocazie. Mai exact, ar trebui să ne permitem să purtăm cât mai multe ţesături cu conţinut mare de fibre naturale. Or, tocmai aceste haine, chiar fără semătura unor designeri cunoscuţi, sunt foarte scumpe pentru gălăţeanul de rând. Spre exemplu, o pereche de pantaloni bărbăteşti de bună calitate, fabricaţi în ţara noastră de întreprinderi cu tradiţie, ajunge şi la 200 de lei. De asemenea, cămăşile bărbăteşti costă şi ele măcar vreo 70 de lei sau 80 de lei, dacă sunt de calitate. Încălţările bărbăteşti costă măcar vreo 150 de lei perechea. Iar pentru doamne şi domnişoare, acestea sunt doar preţurile de pornire ale hainelor de calitate. Hainele copiilor costă la fel de mult ca şi cele ale adulţilor, chiar dacă sunt mai mici. Şi cum cu un rând de haine nu faci aproape nimic, e destul de clar că, în fiecare lună, ar trebui să ne putem cumpăra câte ceva de îmbrăcat. Ceva pentru copil, ceva pentru el şi ceva pentru ea înseamnă minim vreo 300 de lei. Poate chiar mai mult cu vreo sută de lei, dacă vorbim despre cumpărarea încălţărilor. Şi iarăşi am ajuns la cheltuieli de vreo jumătate de salariul minim lunar….

Educaţie - cărţi, studii, filme şi spectacole

Un om care trăieşte decent ar trebui să-şi permită să îşi adune propria bibliotecă de cărţi tipărite. E adevărat că aşa ceva se face în ani, nu peste noapte, pentru că se presupune că citim cărţile, pe măsură ce ni le cumpărăm. Cum însă chiar şi cele mai ieftine volume costă măcar vreo 15 lei, iar preţul mediu peste 30 de lei, nu-i uşor să-ţi cumperi şi să citeşti o carte pe săptămână, să spunem, pentru ea, pentru el şi pentru copil. Aici, tot am mai avea aici un ajutor din parte bibliotecii. Să presupunem că citim şi cărţi de împrumut. La muzică, e ceva mai complicat. Un CD sau un DVD cu muzică nu costă mai puţin de 30 de lei şi se ascultă destul de repede. Plus că ar fi nevoie de mai mult, dat fiind că membrii familiei – mai ales copilul – ar putea avea gusturile muzicale diferite. La filme, e de-a dreptul complicat, în Galaţi. Fie dăm cam 150 de lei să mergem la cinema în Brăila (preţul biletelor pentru trei, plus rovignetă), fie cumpărăm filme pe care să le vedem pe calculator, adică dăm vreo 30 de lei pe fiecare CD sau DVD cu filme. Evident, dacă n-am face ca majoritatea gălăţenilor care se educă piratând, pentru două filme pe săptămână, un CD nou cu muzică, o carte şi un spectacol, am scoate din buzunar 210 lei. Cu o vizită în familie la un muzeu şi cu biletele la un spectacol, am da cam 250 de lei pe lună.

Până acum, n-am pus la socoteală faptul că minim încă vreo 100 de lei se duc, pe lună, la şcoala sau grădiniţa copilului. Şi nu includem şi aici pregătirile, care ajung uşor la vreo 200-300 de lei pe lună. De asemenea, nu includem aici faptul că unul sau ambii părinţi şi-ar continua studiile universitare cu masterate sau doctorate, pentru care media lunară de plată ar putea ajunge la vreo 150 de lei pe lună.

Facturi şi transport

Cine are rată la casă, scapă din start de măcar vreo 500 de lei lunar din portofel. Apoi, vin hangaralele. În medie, o familie care are centrală termică ar consuma gaz de 100 de lei pe lună. Iarna consumul e mai mare, iar vara, mai mic. La întreţinere, factura pentru agent termic şi apă caldă ajunge chiar puţin mai mult. Apa rece e şi ea măcar vreo 80 de lei lunar. Plus încă vreo 20 de lei pentru cheltuielile pe scară. Plus 60 de lei energia electrică. Plus vreo 50 de lei, că să mai strică una alta, prin casă. Să nu uităm să socotim vreo 30-40 de lei pentru cablu şi vreo sută de lei pentru facturile la telefoanele mobile. Gălăţenii cu leasing la o maşină de familie tot dau vreo 300-400 de lei pe lună. Cine şi-a achitat deja maşina, dă măcar vreo 100 de lei pe lună pe benzină, în condiţiile în care nu se duce cu maşina decât până la serviciu (eventual aproape de casă) şi până la supermaketuri. Transportul în comun - pentru cine n-are maşină sau are nevoie şi de autobuz sau maxi-taxi, ajunge şi el la cel puţin 50 de lei lunar, numai pentru a merge la serviciu şi înapoi.

Hobby-uri

N-ar mai trebui să aducem vorba şi despre ele, cui toate că pasiunile ar trebui să facă parte din viaţa unui gălăţean, dacă acesta trăieşte decent. Or, toate hobby-urile presupun ceva cheltuială. Dacă eşti colecţionar, trebuie să investeşti în obiecte. Dacă eşti biciclist, dai bani pe bicicletă şi piese de schimb. Dacă îţi place să desenezi, îţi cumperi materiale. Oricum ar fi, fără măcar vreo sută de lei pe lună per membru de familiei nu scapi. S-au n-ai scăpa, dacă ai avea de unde da. Să mai pomenim şi despre o ieşire lunară în oraş? Ar ajunge şi ea la vreo 100 de lei, per familie, câtă vreme copilul e mic. După ce creşte, cresc şi cheltuielile cu distracţia.

Economii şi situaţii de urgenţă

Un control medical costă măcar vreo 70 de lei, iar un tratament stomatologic, spre exemplu, poate necesita mii de lei sau chiar mai mult. Nici alte controale nu sunt ieftine, mai ales dacă e nevoie de opinia vreunui medic din alte oraşe. În plus, ar fi nevoie şi de măcar vreo sută de lei pusă deoparte, lunar. Aşa, pentru zile negre. Pentru situaţia în care trebuie să-ţi ajuţi părinţii sau bunicii. Sau prietenii, dacă te roagă să-i sprijini.

Chiar şi cu salariul mediu, viaţa e grea

Dacă şi el şi ea ar câştiga salariul mediu - 1.706 lei de persoană, cu o cheltuială totală a angajatorului de 2.972 de lei per persoană - banii n-ar fi suficienţi pentru un trai decent. Ar fi nevoie de peste 2.000 de lei de persoană, ca să rămână şi un ban pentru concediu şi foarte, foarte puţin pentru economii. Or, puţini sunt gălăţenii care se bucură de asemenea salarii şi de un stil de viaţă care să-i mulţumească şi să-i menţină sănătoşi…

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cât de scump e să trăieşti decent în Galaţi în 2016

Chit că nu trăieşte pe picior mare, gălăţeanului de rând abia dacă-i ajunge leafa, de la o lună la alta. Cu toate că salariul minim a crescut în repetate rânduri, iar economia este, în acest moment, pe plus, gălăţeanul n-ar prea putea spune că simte o îmbunătăţire a nivelului de trai sau o uşurare a grijii zilei de mâine. Şi, de fapt, nici n-ar prea avea cum. Câtă vreme economia locală scârţâie, oamenii câştigă bani puţini. Ori, când aduci acasă doar un salariu minim, n-ai cum să speri nici la trai decent, nici la confort. Iar şansele să ajungi să câştigi mai mult în Galaţi sunt destul de mici.

Vă spunem astăzi cât de mulţi bani ar trebui să câştige o familie formată din trei persoane (mamă, tată şi copil), ca să trăiască decent.

Ce înţelegem, de fapt, prin "viaţă decentă"

Nimeni nu spune că traiul decent, din punct de vedere economic, înseamnă să ai tot ce ţi-ai dorit vreodată. Acela e luxul. Viaţă trăită decent înseamnă, totuşi, să poţi mânca cum crezi tu că e mai bine pentru sănătatea ta, nu să alegi produsele mai acătării pentru copil, iar pentru tine, pe cele mai ieftine. Decent mai înseamnă şi să nu fii nevoit să porţi o singură pereche de încălţări, luni la rând, din cauză că alta n-ai. La fel de bine, decent înseamnă şi să nu fii nevoit să faci rată pe doi ani ca să te duci la dentist sau ca să pleci într-o vacanţă de o săptămână, la munte. Nu trăieşti decent dacă n-ai bani pentru cărţi, pentru muzică, pentru câteva filme pe lună sau spectacole susţinute de artiştii locali. Nu trăieşti decent dacă n-ai măcar câţiva bani de cheltuit pe un hobby care să te ajute să te relaxezi şi nici dacă, odată ajuns în oraş, îţi chinui mintea ca să afli cât timp n-ai mai avea bani de cheltuială dacă, totuşi, îţi comanzi şi desert.

Pe mâncare se duc jumătate din bani

Să aibă ce pune pe masă este prioritatea celor cei mai mulţi dintre gălăţeni. Şi nu este deloc ieftin să ai mereu ceva sănătos de mâncat. Multe dintre familii îşi cheltuie aproape jumătate din venit doar ca să aibă ce mânca dimineaţă, la prânz şi seara. Ceva, nu musai cele mai gustoase sau cele mai sănătoase bucate.

Am revizuit preţurile alimentelor incluse într-un model mai vechi de coş alimentar. Nu e cea mai sănătoasă alegere de ingrediente şi mâncăruri, dar ne poate oferi o bază de pornire pentru ceea ce înseamnă mâncarea de zi cu zi a gălăţeanului. Un coş alimentar - concept care nu mai este în uz, dar care este un instrument eficient pentru calculul unui minim necesar alimentar - ar arăta, astăzi, cam aşa: făină - 3,99 lei/kg - 12,55 lei/lună; mălai - 3,99 lei/kg - 23,49 lei/lună; pâine - 3,5 lei/kg - 111,881 lei/lună; produse din pâine - 5 lei/kg - 2,5 lei/lună; paste - 6,5 lei/kg - 9,28 lei/lună; orez - 3,8 lei/kg - 7,29 lei/lună; fasole - 7 lei/kg - 14,721 lei/lună; cartofi - circa 1,2 lei/kg - 15,81/lună; morcovi - 2,5 lei/kg - 4,2 lei/lună; ceapă - 2 lei/kg - 5,048 lei/lună; murături - 5 lei/kg - 15,42 lei/lună; bulion - 10 lei/kg - 8,41 lei/lună; mere - 3 lei/kg - 9,252 lei/lună; citrice - 4 lei/kg - 2,244 lei/lună; conserve din fructe - 12,5 lei/kg - 8,7625 lei/lună; carne de vită - 25 lei/kg - 17,525 lei/lună; carne de porc - 19 lei/kg - 58 lei/lună; carne de pasăre - 10 lei/kg - 36,452 lei/lună; carne de oaie - 26 lei/kg - 12,315 lei/lună; preparate din carne - 30 lei/kg - 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat - 17 lei/kg - 10,1 lei/lună; lapte - 4 lei/l - 59,44 lei/lună; iaurt - 6 lei/l - 4,2 lei/lună; telemea vaci - 20 lei/kg - 21,95 lei/lună; telemea oi - 20 lei/kg - 14,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână - 14 lei/kg - 13,81 lei/lună; ouă - 40 de bani/bucata - 16,8 lei/lună; untură - 8 lei/kg - 5,6 lei/lună; ulei - 5,90 lei/litrul - 17,7 lei/lună; margarină - 6 lei/kg - 3,366 lei/lună; zahăr - 3,5 lei/kg - 11,3 lei/lună; ciocolată - 39 lei/kg - 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice - 2,5 lei/litru - 5,957 lei/lună.

Per total, s-ar cheltui pe acest coş cam 750 de lei. Costul e similar cu cel din anii trecuţi. Cu toate astea, o familie care mănâncă, pe lună, atât de puţin peşte şi atât de puţine fructe şi legume, va ajunge curând să cheltuiască mulţi bani pe consultaţii medicale şi tratamente de tot soiul. Practic, costurile unui coş relativ sănătos, pentru doi adulţi şi un copil, ar ajunge pe la 1.000 de lei lunar.

Igienă şi îngrijire personală

Dacă te speli pe dinţi cu pastă de cinci lei tubul şi îţi cumperi cele mai ieftine produse de igienă personală şi de parfumerie, nu trăieşti decent. Ba chiar rişti să te îmbolnăveşti. Cu măcar o pastă de dinţi pe lună de familie, cu periuţe noi la fiecare trei luni, cu deodorante şi alte produse indispensabile, se ajunge la măcar vreo 150 de lei. Şi asta e doar îngrijirea de acasă. Dar domnii trebuie musai să se tundă, o dată pe lună. Doamnele, să meargă măcar o dată la salon. Şi uite aşa s-au mai adăugat 150 lei. Fără fiţe, ci doar cu un necesar care să te ajute să arăţi şi să te simţi bine. Încă vreo sută de lei lunar se duc pe detergenţi şi produse de curăţat pentru casă.

Rate, facturi... datorii

Rari sunt gălăţenii care, încă din tinereţe, au locuinţă proprie achitată. Cei mai mulţi fie stau cu chirie de minim 500 lei pe lună, fie plătesc rată la casă, care pleacă de la câteva sute de lei şi ajunge la mii de lei pe lună. Întreţinerea, cu tot cu consum de apă, încălzire şi alte asemenea costuri, ajunge şi ea tot pe la 500 lei, mai ales iarna. Dar să considerăm că media ar fi de 350 lei. Plus telefoane, cablu TV şi internet şi energie electric. Deci alţi încă vreo 150 lei.

Îmbrăcămintea

Ori îţi cumperi lunar câte ceva, ori ajungi să faci credit ca să îţi completezi garderoba. Au trecut demult vremurile mamelor şi bunicilor noastre, care păstrau un pardesiu în şifonier câte 20 de ani. Acum, ca să fii îmbrăcat frumos şi curat, trebuie să îţi cumperi câte o haină lunar. Sau măcar să pui un ban deoparte pentru ea. Iar când ne gândim că o pereche de pantofi buni costă minim 150 lei, o cămaşă măcar vreo 80 lei (asta, ca să vorbim despre garderoba ieftină, adică cea a domnilor), ne dăm seama că, pentru mamă, tată şi copil, e nevoie de măcar vreo 250 lei lunar pentru haine.

Transportul

Te costă, oricum ai pune problema. Dacă te duci pe jos, cumperi mai des pantofi. Dacă iei autobuzul, dai 1,5 lei pe bilet sau faci o mică economie, cumpărându-ţi abonament. Dacă ai maşină, trebuie să îi pui şi benzină, dar să o şi întreţii, mecanic şi estetic. Oricum ar fi, fără vreo 150 de lei pentru trei persoane nu scapi, lunar, nici dacă te deplasezi puţin.

Educaţia e scumpă. Dar absolut necesară

Ca să trăieşti decent, trebuie să şi citeşti, să vezi şi filme, să asculţi şi muzică. Când n-ai bani, îţi iei cărţi de la bibliotecă şi descarci de pe internet, ilegal, muzică şi filme. Dar dacă s-ar pune problema unui trai firesc, ar trebui să îţi poţi face o bibliotecă proprie. Iar asta înseamnă - considerând că citeşti doar o carte la două săptămâni - măcar o cheltuială de vreo şase cărţi pe lună. Să spunem, cu indulgenţă, 100 lei. Filme? Măcar vreo 150 lei, şi tot la fel pentru muzică. Iar s-a strâns o jumătate de salariu minim pe economie, doar cu educaţia informală.

Dacă presupunem că părinţii mai fac şi câte un curs, ca să înveţe limbi străine noi sau cine ştie ce altceva consideră că le-ar putea folosi, deja cheltuielile cresc şi mai mult. Despre cheltuieli ocazionate de masterate sau doctorate, nici n-ar mai fi cazul să aducem vorba… Şi totuşi, chiar dacă am face-o şi am mai cheltui şi aici câte 100 lei lunar pentru fiecare membru de familie, am vorbi tot despre viaţă decentă şi nicidecum despre lux.

Fără distracţie, viaţa e "pustiu"

Să spunem că nu te duci la mai mult de un film pe lună. Şi la un spectacol de teatru. Concerte n-avem, decât ocazional, dar tot ar trebui să te duci, măcar la unul, la două sau trei luni. Plus că mai ieşi în oraş cu prietenii, să spunem o dată pe lună. Bilete pentru toată familia la teatru şi film, dar şi o masă în oraş - fie ea şi numai cu bere, suc şi ceva gustări - tot înseamnă vreo 350 lei lunar. Plus că mai cumperi un cadou de zilele prietenilor, te mai duci pe la nunţi, pe la botezuri… N-am mai adăuga aici şi vreun hobby, cum ar fi ciclismul, tenisul, construcţia de case din beţe de chibrit, fotografie sau cine ştie ce altceva. Dacă am face-o, pentru fiecare membru de familie, cheltuielile cresc simţitor.

Un concediu anual mai costă şi el măcar vreo 3.000 lei, pentru trei persoane. Or, asta înseamnă că, lunar, trebuie puşi deoparte 250 lei.

Bani pentru zile negre

Decent trăieşti dacă, atunci când ai o durere de dinţi, te poţi duce să te tratezi şi fără să împrumuţi de la prieteni sau de la bancă. La fel, când ai o problema pasageră de sănătate. Asta, ca să punem răul în faţă. Necazuri neprevăzute pot fi multe: de la o defecţiune la maşină, la decesul unei rude sau la o inundaţie în casă. Pentru asta, ar trebui să pui măcar vreo 150 lei lunar, ca să îţi poţi strânge ceva acolo, la ciorap.

Nici salariul mediu nu mai e suficient

Câştigi mediu, trăieşti decent? Aproape! Două salarii medii - adică vreo 3.400 lei, acoperă cele mai multe dintre cheltuielile despre care am vorbit până acum şi care se ridică cam la 3.650 lei. Problema este că puţine sunt familiile gălăţene care au, în casă, lunar, două salarii medii. Ce să spunem despre miile de oameni care au, în casă, două salarii minime, adică doar 1.850 de lei. Despre ce educaţie, îngrijire personală şi distracţie mai vorbim, în aceste cazuri?

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mâncarea ne costă aproape 600 de lei pe lună. Supravieţuire, nu festin

Coşul alimentar lunar - o noţiune care, în legislaţia românească, a existat doar între anii 2000 şi 2004 - ne-ar putea totuşi ajuta să ne facem o idee despre cât ar trebui să cheltuiască, pe mâncare, o familie alcătuită din părinţi şi un copil. Vorbim aici despre supravieţuire, nu despre trai decent.

Iată cantităţile prevăzute în coş, cu preţurile actualizate şi costurile aferente: 3,1 kg făină (3,90 lei/kg) - 12,5 lei/lună; 5,89 kg mălai (1,23 lei/kg) - 7,2 lei/lună; 31,97 kg pâine (3,5 lei/kg) - 111,8 lei/lună; 0,5 kg de produse din pâine (5 lei/kg) - 2,5 lei/lună; 0,7 kg de paste făinoase (7 lei/kg) - 4,9 lei/lună; 1,4 kg de orez (6 lei/kg) - 8,4 lei/lună; 2,1 kg de fasole (10 lei/kg) - 21 lei/lună; 13,18 kg de cartofi (1,2 lei/kg) - 15,8 lei/lună; 1,68 kg de morcovi (1,5 lei/kg) - 2,5 lei/lună; 2,5 kg de ceapă (1,2 lei/kg) - 3 lei/lună; 3,8 kg de murături (5 lei/kg) - 19 lei/lună; 0,84 kg de bulion (8,6 lei/kg) - 7,2 lei/lună; 3 kg de mere (2,5 lei/kg) - 7,5 lei/lună; 0,56 kg de citrice (4 lei/kg) - 2,2 lei/lună; 0,7 kg de conserve din fructe (12,5 lei/kg) - 8,7 lei/lună; 0,7 kg de carne de vită (25 lei/kg) - 17,5 lei/lună; 2,52 kg de carne de porc (15 lei/kg) - 37,8 lei/lună; 2,8 kg de carne de pasăre (10 lei/kg) - 28 lei/lună; 0,42 kg de carne de oaie (26 lei/kg) - 12,3 lei/lună; 2,52 kg de preparate din carne (30 lei/kg) - 75,7 lei/lună; 0,84 kg de peşte proaspăt şi congelat (17 lei/kg) - 14,3 lei/lună; 14,86 litri de lapte (3 lei/l) - 44,6 lei/lună; 0,7 l de iaurt (6 lei/l) - 4,2 lei/lună; 1,2 kg de telemea vaci (23 lei/kg) - 27,6 lei/lună; 0,7 kg de telemea oi (23 lei/kg) - 16,1 lei/lună; 0,98 kg de brânză proaspătă şi smântână (18 lei/kg) - 17,6 lei/lună; 42 de ouă (40 de bani/bucata) - 16,8 lei/lună; 0,7 kg de untură (8 lei/kg) - 5,6 lei/lună; 2,8 litri de ulei (5,90 lei/litrul) - 17,7 lei/lună; 0,56 kg de margarină (6 lei/kg) - 3,3 lei/lună; 2,8 kg de zahăr (3,5 lei/kg) - 11,3 lei/lună; 0,1 kg de ciocolată (39 lei/kg) - 3,9 lei/lună şi 2,38 litri de băuturi nealcoolice (2,5 lei/litru) - 5,9 lei/lună.

Per total, ar fi vorba despre aproape 600 lei pe lună. Problema este că cine mănâncă o pâine pe zi - cum reiese din calculele de mai sus - dar numai un kilogram de fructe pe lună, n-are cum să fie sănătos. Deci, ar trebui, fără discuţie, o suplimentare a bugetului familiei alocat mâncării.

Cartel Alfa: "Poate ne face o surpriză noul guvern"

Coşul minim de consum lunar a fost introdus în România în noiembrie 2000, printr-o ordonanţă de urgenţă. Acesta stabilea, pentru o gospodărie de mărime medie, totalitatea cheltuielilor necesare traiului într-o lună prin achiziţionarea de produse alimentare, produse nealimentare şi servicii. Era un indicator deosebit de important în fundamentarea salariului de bază minim pe economie, a politicii salariale şi a altor politici în domeniul social.

"Coşul minim a fost desfiinţat demult. Când facem negocieri pe tema salariului minim, noi îl luăm în calcul, dar numai orientativ. Dar poate ne face o surpriză noul guvern, să recâştigăm tot ce am pierdut!… Coşul minim este foarte util, el îţi dă tabloul perfect a ceea ce se întâmplă cu o familie formată din doi adulţi şi un copil, de exemplu, îţi dai seama de ce au nevoie ca să ajungă la minimul existenţei lor, iar de acolo poţi să pleci mai departe. Este un indicator de bază şi ne-ar ajuta nu numai pe noi, sindicaliştii, ci şi guvernul, că dacă ar fi un guvern deştept s-ar lua după asta", ne-a spus liderul Cartel Alfa Galaţi, Romică Gîrneaţă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Proiectul pentru valoarea coşului minim, respins

Un proiect de lege care stabilea valoarea coşului minim lunar de consum la 2.304 lei a primit aviz negativ, marţi, în comisia de Buget-Finanţe a Camerei Deputaţilor - cameră decizională.

Potrivit proiectului, componentele coşului minim lunar de consum sunt următoarele:

- alimente şi băuturi - 1.048 de lei (pondere de 45,5 la sută în total)
- îmbrăcăminte şi încălţăminte - 140,5 lei (6,1 la sută)
- locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili - 306,4 lei (13,3 la sută)
- mobilier, dotarea locuinţei - 71,4 lei (3,1 la sută)
- sănătate - 133,8 lei (5,8 la sută)
- transport - 165,9 lei (7,2 la sută)
- poştă şi comunicaţii - 20,7 lei (0,9 la sută)
- educaţie, recreere, cultură - 53 de lei (2,3 la sută)
- „diverse produse şi servicii”, categorie nedefinită de iniţiatori - 133,6 lei (5,8 la sută)
- fond de siguranţă şi economii - 230,4 lei (10 la sută).

Proiectul mai prevede ca valoarea acestui coş să fie evaluată trimestrial de către Institutul Naţional de Statistică şi să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern, urmând a fi un criteriu esenţial pentru stabilirea salariului minim de bază. La şedinţa de dezbatere, reprezentanţii Guvernului au comunicat că nu susţin acest proiect, coşul minim fiind „un indicator important, dar nu cel mai relevant” pentru stabilirea salariului minim pe economie.

După dezbaterea în comisia Buget-Finanţe, proiectul va mai fi dezbătut şi în alte comisii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

A fost stabilită valoarea coşului minim lunar al unei familii pentru un trai rezonabil

Pentru un trai rezonabil, valoarea coşului minim lunar al unei familii a fost stabilită la 2.100 de lei, dacă locuieşte în mediul rural, şi la 2.600 de lei, dacă locuieşte la oraş, stabileşte o decizie a Comisiei de Insolvenţă la Nivel Central (CINC), informează Mediafax. Atât poate cheltui o familie cu doi adulţi şi doi copii, dintre care unul sub 14 ani, în caz de insolvenţă, potrivit Deciziei nr. 7/2018 a CINC, care a intrat în vigoare de miercuri, 16 ianuarie.

Valoarea coşului minim lunar de consum diferenţiat pentru datornicul din oraş şi familia acestuia în procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau procedura simplificată de insolvenţă este de: 797 de lei pentru fiecare adult; 587 de lei pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani; 419 lei pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani. În aceeaşi situaţie, valorile sunt mai mici pentru cei din mediul rural, respectiv de: 644 de lei pentru fiecare adult; 473 de lei pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani; 339 de lei pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.

La calcularea acestor sume CINC a luat în calcul sumele şi cheltuielile oferite de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), nu cele oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS), cea din urmă stabilind valori mai mici. Statistica a calculat un coş minim lunar pentru o familie de la oraş de 2.299 de lei, iar pentru una din mediul rural de aproape 1.494 de lei.

"Valoarea coşului minim lunar de consum reprezintă pragul minim sub care nu pot fi stabilite cheltuielile pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil. Această valoare reprezintă suma de bani din veniturile debitorului care nu poate fi oprită pentru plata datoriilor, deoarece îi este necesară pentru acoperirea cheltuielilor indispensabile asigurării traiului zilnic pentru sine şi familia sa. Valoarea coşului minim lunar de consum se stabileşte diferenţiat pentru procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor/procedura simplificată de insolvenţă şi procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active. Valoarea coşului minim lunar de consum este minimul necesar pentru asigurarea respectării drepturilor, libertăţilor fundamentale şi demnităţii umane ale debitorului şi ale persoanelor cărora acesta le asigură ori le datorează, în condiţiile legii, întreţinere în mod curent", prevede Decizia nr. 7/2018 a CINC.

În plus, structura şi componenţa familiei debitorului se stabilesc prin includerea în aceasta a persoanelor cărora debitorul le are în întreţinere în mod curent şi a persoanelor care convieţuiesc cu debitorul sau care contribuie la prestarea întreţinerii, conform actului normativ citat. "Valoarea coşului minim lunar de consum pentru debitorul aflat în procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active este egală, indiferent dacă trăieşte în mediul urban sau rural, cu valoarea salariului minim brut pe economie aşa cum este prevăzut de legislaţia în vigoare pentru orice persoană angajată conform prevederilor Codului muncii în funcţie de vechime sau nivelul studiilor realizate", precizează Decizia nr. 7/2018 a CINC.

Acest coş minim poate fi suplimentat, astfel încât să îi fie asigurate debitorului toate cheltuielile necesare pentru: nevoile locative (utilităţi şi servicii); necesităţile alimentare; necesităţile medicale; învăţământ şi instruire, inclusiv pentru cursuri de recalificare; transport către locul de muncă, instituţii de învăţământ şi medicale; îmbrăcăminte şi oricare alte cheltuieli necesare pentru traiul rezonabil; asigurările obligatorii; amenzi; obligaţiile legale sau convenţionale de întreţinere, ultimele neputând depăşi un prag de cinci salarii medii pe an.

De asemenea, actul normativ citat subliniază că aceste sume în plus nu pot fi eşalonate sau reduse, ci adăugate valorii coşului minim lunar de consum. CINC a stabilit valorile cheltuielilor din cadrul coşului minim lunar de consum pentru familiile din mediul urban şi rural ţinând cont de rata inflaţiei şi salariul minim pe economie prevăzut de la 1 ianuarie 2019. "Pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil se utilizează valoarea coşului minim lunar de consum stabilită de către Comisia de Insolvenţă la Nivel Central pe baza studiului realizat de către grupul de lucru pentru elaborarea criteriilor generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, constituit din reprezentanţi ai: Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Institutului Naţional de Cercetări Economice «Costin C. Kiriţescu» al Academiei Române, Comisiei Naţionale de Prognoză, Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Institutului de Cercetări pentru Calitatea Vieţii al Academiei Române, Institutului Naţional de Statistică şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor", menţionează Decizia nr. 7/2018 a CINC.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Coșul minim de consum pentru un trai decent a crescut. De câți bani are nevoie acum o familie

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna septembrie 2019 a urcat la 6.954 lei pe lună, de la 6.762 lei, cât era anul trecut, se arată într-un comunicat al Fundației Friedrich Ebert Stifung, referindu-se la datele unui studiu Syndex, Institutul de Cercetare a Calității Vieții realizat anul trecut, dar pentru care acum s-au actualizat datele. S-a luat în calcul că unul dintre copii are 12-14 ani, iar celălalt 8-10 ani.

Pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5.918 lei pe lună (5.551 lei, anul trecut), pentru o familie de doi adulți fără copii este de 4.383 lei pe lună (4.167 lei, anul trecut), iar pentru o persoană adultă singură este de 2.684 lei pe lună (2.552 lei, anul trecut).

Trai minim decent înseamnă, în concepția celor care au realizat studiul, toate nevoile biologice și sociale generale care sunt acoperite la un moment dat. Acesta include alimentație echilibrată, haine și încălțăminte noi, familia dispune de locuință cu un anumit grad de intimitate și autonomie a membrilor, mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună, posibilitatea de plăti facturile, asigurarea îngrijirii sănătății adecvate, posibilitatea de a se recrea la cinema, muzeu și vacanță o dată pe an. De asemenea, s-a luat în calcul și posibilitatea de constitui un fond de economii pentru a putea procura bunuri scumpe de folosință sau pentru a acoperi cheltuieli extraordinare ocazionale sau neprevăzute, inclusiv pentru a-și ajuta apropiații în caz de nevoie.

“În luna octombrie, Parlamentul României a adoptat o lege conform căruia coșul lunar pentru un trai minim decent reprezintă principalul element de fundamentare a salariului minim pe economie și a politicilor salariale”, se arată în comunicat. Potrivit acestuia, Legea a fost trimisă spre promulgare președintelui Iohannis în data de 26 octombrie 2019, care are la dispoziție un termen de 20 de zile de la primire pentru a o promulga. Promulgarea legii este esențială pentru predictibilitatea politicilor salariale și pentru asigurarea unui nivel de trai decent lucrătorilor. Legea răspunde și recomandărilor Comisiei Europene de a defini un mecanism transparent de stabilire a salariului minim.

hotnews.ro

[dcp100168]

Câţi bani sunt suficienţi pentru un confort minim? Un sfert din salariul minim se duce pe mâncare

Salariul minim net pe economie în România a urcat, de la 1 ianuarie, la 1.346 de lei. Conform analiştilor de la Picodi.com, această creştere de 6,6 la sută faţă de anul trecut este printre cele mai mari din Europa. Cu un sfert din valoarea acestui salariu minim, un român îşi poate asigura un coş de cumpărături care să cuprindă opt produse care să acopere necesarul zilnic de produse nutritive ale unui adult. În schimb, în Nigeria, deşi salariul minim a cunoscut cea mai mare creştere din lume, de 64 la sută, acesta nu este suficient nici pentru cel mai sărac coș de cumpărături.

Analiştii de la Picodi.com au realizat un studiu care cuprinde 54 de ţări de pe tot globul, încercând să verifice în ce măsură salariul minim din fiecare dintre aceste state este suficient pentru asigurarea unui confort minim al vieții. A reieșit, pentru început, că povara fiscală diferă foarte mult de la țară la țară. De exemplu, în Filipine și Hong Kong, salariul minim pe economie nu este impozitat deloc, în schimb, în alte țări, diferența dintre salariul net și cel brut ajunge până la 40 la sută (cazul României). De aceea, în scopul unor comparații adecvate, a fost luat în considerare salariul net, adică banii pe care orice salariat, care lucrează pe salariul minim pe economie, îi primește în mână.

Conform studiului citat, în anul 2020, cea mai mare creștere a salariului minim pe economie s-a înregistrat în Nigeria (64,8 la sută). Exprimată în euro însă, valoarea salariului minim din această țară este printre cele mai mici (66 de euro). În clasamentul țărilor cu creșteri ale salariului minim pe economie, România s-a clasat pe locul 30 din cele 54 de țări luate în considerare. În 2020, salariul net este mai mare cu 6,6 la sută față de anul trecut (1.346 de lei, faţă de 1.263 de lei). La vecinii noștri moldoveni, salariul a crescut cu 6,3 la sută, în Ungaria cu 8,1 la sută, în Bulgaria cu 8,8 la sută, în Ucraina cu 13,2 la sută, iar în Serbia cu 15,5 la sută.

Cei de la Picodi au confruntat prețurile alimentelor de bază cu salariul minim şi au creat creat un coș de cumpărături care cuprinde opt poziții: pâine, lapte, ouă, orez, brânză, carne, fructe și legume, produse care "sunt în stare să acopere necesarul zilnic de produse nutritive ale unui adult". Iată prețurile la începutul anului 2020: lapte (10 litri) - 43,80 lei, pâine (10 bucăți a câte 500 g) - 25,50 lei, orez (1,5 kg) - 6,9 lei, ouă (20 bucăți) - 15,72 lei, brânză (1 kg) - 23,26 lei, carne de pasăre și de vițel (6 kg) - 146,73 lei, fructe (6 kg) - 27,06 lei, legume (8 kg) - 25,91 lei.

Valoarea coșului de cumpărături cu produse de bază este, în total, de 314,88 lei, cu 5,06 la sută mai mult față de anul trecut. Coșul de cumpărături dat reprezintă 23,4 la sută din salariul minim net. Același coș de cumpărături, luând în considerare prețurile de anul trecut, a reprezentat 23,7 la sută din salariul minim pe economie de la acea dată. Acest lucru înseamnă că în România creșterea salariilor a întrecut creșterea prețurilor, afirmă studiul celor de la Picodi.

În această clasificare, România s-a clasat pe locul 25. Cel mai bun raport dintre prețurile alimentelor și salariul minim pe economie s-a înregistrat în Australia, Marea Britanie și Irlanda, unde coșul unor cumpărături de bază este echivalentul a 7-7,3 la sută din salariul minim local. Sub România în această clasificare se află Serbia (23,4 la sută), Bulgaria (29,5 la sută), Ucraina (42,1 la sută) și Republica Moldova (50,1 la sută). În Nigeria și Uzbekistan, valoarea salariului minim pe economie nu poate acoperi nici măcar valoarea celui mai sărac coș de cumpărături, costul produselor de bază raportat la salariul minim pe economie fiind de 121,4 la sută şi, respectiv, de 253,8 la sută.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Coșul minim de consum a fost actualizat prin lege

Actualizarea prin lege, între timp promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial, a valorii coșului minim de consum pentru un trai decent prevede că geanta de voiaj a românilor se schimbă o dată la zece ani.

Tot prin același act normativ, pentru o familie compusă din doi adulți cu vârste cuprinse între 35 și 45 de ani, cu doi copii în întreținere, unul cu vârsta între 8 și 10 ani, iar celălalt în vârstă de 12 - 14 ani, ieșirile la restaurant sau la cafenea vor fi de 11 ori pe an, iar aceștia vor efectua și o vacanță, anual, transportul până la destinație fiind asigurat de CFR.
Nevoia de cultură va fi acoperită prin vizionarea trimestrială a unor spectacole de film și de teatru. Identic, se prevede câte o vizită la muzeu, o dată la trei luni.
La tuns, bărbații ar urma să meargă de opt ori pe an, iar persoanele adulte de sex feminin ar urma să se programeze la coafor o dată la două luni. În ceea ce privește lamele de ras, acestea ar reveni câte două pe lună bărbaților și doar câte una la două luni sexului frumos, iar pasta de dinți utilizată lunar în familie este de 1,2 tuburi de 100 de mililitri. Cu ceva mai multă generozitate se va utiliza hârtia de toaletă: patru role de persoană în fiecare lună, iar deodorantele se schimbă o dată la patru luni (!) de către cei care au depășit vârsta de 12 ani.
Familia noastră de la "coșul minim" ar urma să consume lunar aproape 12 kilograme de pâine, zece de roșii, nouă de cartofi, aproape șapte de mere, 3,5 kilograme de carne de pui sau de curcan și puțin peste 2,5 kilograme de carne de porc, aproape 4,5 kilograme de brânză, trei litri de ulei și ceva peste 8,5 litri de lapte, ca să dăm doar câteva exemple.
Coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale, se mai arată în textul de lege. Pentru anul 2020, nivelul salariului minim a fost majorat la 1.346 de lei, echivalentul a aproximativ 278 de euro.

viata-libera.ro

[dcp100168]

INS a actualizat valoarea coşului de cumpărături pentru un trai decent în România. Care e suma minimă necesară pentru o familie cu doi copii

Valoarea şi dimensiunile unui coș de cumpărături pentru un trai decent în România au crescut pentru luna septembrie 2023, raportat la luna septembrie 2022, arată indicii de prețuri comunicați de Institutul Național de Statistică. Creșterea valorii totale a coșului de consum e determinată de creșterea puternică a costurilor pentru toate capitolele, cu excepția cheltuielilor cu locuința (apă, energie electrică, gaz și energie termică).

Analiza a fost făcută de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România pentru anul 2023 (raportat la luna septembrie).

Mai exact, pentru ca o familie cu doi copii să ducă un trai decent în România este nevoie de un buget de 9.978 lei pe lună, conform ultimelor statistici.

Comparativ, o familie cu un copil are nevoie 8.205 lei pe lună, iar familiile fără copii au nevoie de un buget de 6.162 lei pe lună.

Dacă vorbim de persoane adulte singure, potrivit statisticilor, ar fi nevoie de un buget de 3.807 lei pe lună, notează dailybusiness.ro

Totuși specialiştii spun că valoarea coșului de cumpărături s-ar putea reduce în pragul Sărbătorilor de iarnă şi asta datorită menținerii măsurii de plafonare a preţurilor. Însă bugetul pentru un trai decent va rămâne totuși destul de mare comparativ cu salariile şi pensiile care nu au mai fost majorate odată cu creşterea preţurilor.

money.ro

[dcp100168]

O familie cu doi copii are nevoie de peste 2.000 de euro/lună pentru un trai decent

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii a crescut în 2024 cu 4,7% faţă de 2023, de la 9.978 lei/lună (aproximativ 1.995 de euro) la 10.450 lei/lună ( aproximativ 2.090 euro), potrivit unui raport al Fundaţiei Friedrich Ebert România şi Sydex România. Valoarea pentru acest coş minim de consum a fost actualizată pentru septembrie.

Raportul arată că valoarea coşului lunar pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 8.586 lei, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 6.435 lei, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.972 lei. Fundaţia Friedrich Ebert şi Sydex precizează că recalcularea valorii coşului s-a realizat pe baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2024 raportat la luna septembrie 2023.

Creşterea valorii totale a coşului de consum în acest an e determinată de creşterea costurilor pentru majoritatea capitolelor, cu excepţia cheltuielilor cu locuinţa (cheltuielile cu utilităţile şi întreţinerea). Creşterile cele mai semnificative (peste 100 de lei pe lună) au fost pentru alimentaţie şi pentru achiziţionarea unei locuinţe.

„Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată. Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii - adăpost, alimentaţie - coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de sănătate etc.)", arată Fundaţia Friedrich Ebert România.

10.450 lei/lună pentru o familie de 2 adulți și 2 copii

8.586 lei/lună pentru o familie de 2 adulți și 1 copil

6.435 lei/lună pentru o familie de 2 adulți fără copii

3.972 lei/lună pentru o persoană adultă singură

europalibera.org