Galaţiul - pol de creştere economica

[dcp100168]

Galaţiul - pol de creştere economica

Orasele Bucuresti, Bacau, Brasov, Braila, Galati, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Ploiesti, Timisoara au primit statutul de "poli de crestere" economica, printr-un Memorandum adoptat in sedinta de Guvern. O suma de peste un miliard de euro este disponibila pentru polii de crestere numai prin Programul Operational Regional, finantat de Uniunea Europeana.

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, 30 ianuarie 2008, Memorandumul privind sprijinirea dezvoltării integrate a reţelei polilor de creştere din România, în concordanţă cu Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2007-2030 şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007- 2013, aprobat de Guvernul României şi Comisia Europeană. Polii de creştere sunt formaţi din centrele urbane mari şi arealul lor de influenţă. Acest memorandum este important întrucât polii de creştere vor fi finanţaţi prin POR, în cadrul Axei 1 de sprijinire a dezvoltării urbane, dar şi din celelalte programe cu finanţare europeană (POS Competitivitate, POS Mediu, POS Resurse Umane, POS Transport, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”). Scopul acestui act normativ este promovarea oraşelor ca motoare ale dezvoltării regionale şi naţionale, crearea unor noi relaţii urban-rural şi configurarea reţelelor policentrice. Polii de creştere sunt oraşele de Rang I şi Rang 0 desemnate conform Legii nr. 351/2001 (Bucureşti, Bacău, Braşov, Brăila, Galaţi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Timişoara). Arealul de influenţă şi nevoile de dezvoltare ale acestora urmează să fie identificate prin analize, studii de specialitate şi consultarea autorităţilor implicate. Pe baza acestor analize se vor elabora Planuri Integrate de Dezvoltare şi planuri de acţiune aferente acestora, cu specificarea activităţilor/proiectelor şi a surselor de finanţare. Autorităţile publice locale relevante trebuie să îşi consolideze relaţiile funcţionale în teritoriul identificat şi să-şi asume un rol clar în procesul dezvoltării polilor de creştere. Modalităţile concrete de sprijinire a polilor de creştere prin intermediul programelor finanţate din fonduri europene se va stabili în cadrul Comitetului Naţional de Coordonare (CNC) a programelor operaţionale, aflat în coordonarea Ministerului Economiei şi Finanţelor. Modul de orientare a resurselor naţionale pentru sprijinirea polilor de creştere se va baza pe mecanismele de alocare a resurselor din Bugetul de Stat. Procesul de sprijinire a polilor de creştere nu va limita accesul celorlalte oraşe – poli urbani de dezvoltare (oraşe cu peste 10.000 de locuitori) la finanţare din POR, tot prin Axa 1, pentru infrastructura urbană, socială, structuri de afaceri, transport urban. De altfel, prin HG 1424/2007 (programul MDLPL de sprijinire a autorităţilor locale în procesul pregătirii proiectelor finanţabile prin POR), au fost primite şi propuneri de proiecte de dezvoltare urbană de la câteva oraşe - poli urbani de dezvoltare.

[dcp100168]

Au început analizele...

O sansa pentru Galati ce trebuie exploatata la maxim

12 municipii, printre care si Galatiul, au primit statutul de "poli de crestere economica". Aceasta inseamna ca vor veni foarte multi bani, dar si ca rolul autoritatilor locale va creste foarte mult, iar capacitatile acestora de a se gospodari va cantari enorm. Guvernul a aprobat Memorandumul privind sprijinirea dezvoltarii integrate a retelei polilor de crestere din România,în concordanta cu Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoriala a României 2007-2030 si Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013, aprobat de Guvernul României si Comisia Europeana. Polii de crestere sunt formati din centrele urbane mari si arealul lor de influenta.

De ce este atat de important ca suntem pe lista celor 12?

Acest memorandum este important întrucât polii de crestere vor fi finantati prin Programul Operational Regional (POR), în cadrul Axei 1 de sprijinire a dezvoltarii urbane, dar si prin celelalte programe cu finantare europeana (POS Competitivitate, POS Mediu, POS Resurse Umane, POS Transport, Programul National pentru Dezvoltare Rurala si Programul Operational "Dezvoltarea Capacitatii Administrative". Scopul acestui act normativ este promovarea oraselor ca motoare ale dezvoltarii regionale si nationale, crearea unor noi relatii urban-rural si configurarea retelelor policentrice.

Cineva, acolo sus, iubeste Galatiul

De ce e si Galatiul pe lista celor 12 orase? Simplu: polii de crestere sunt orasele de Rang I si Rang 0 desemnate conform Legii nr. 351/2001 (Bucuresti, Bacau, Brasov, Braila, Galati, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Ploiesti, Timisoara). Un act normativ care la momentul respectiv si-a propus sa realizeze o clasificare a localitatilor tarii - luand in calcul nu doar situatia lor la momentul respectiv, ci si potentialul pe care il au - a creat o cale care, iata, deschide un drum cu multe ramificatii. Situatie similara celei in care, tot printr-un act normativ, Galatiului i s-au dat 1.000 de hectare pentru a se extinde spre sud. O oportunitate pe care, din pacate, autoritatile galatene nu au stiut sa o exploateze cum trebuie. Ca sa zicem asa, Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si in traista. Speram ca, macar in ceea ce priveste POR, autoritatile galatene "sa se miste altcumva".

Ce urmeaza?

Arealul de influenta si nevoile de dezvoltare ale celor 12 poli urmeaza sa fie identificate prin analize, studii de specialitate si consultarea autoritatilor implicate. Pe baza acestor analize se vor elabora Planuri Integrate de Dezvoltare si planuri de actiune aferente acestora, cu specificarea activitatilor/proiectelor si a surselor de finantare. Complicat, dar cu rezultate pe care nici nu ni le-am fi putut imagina pana acum. Trebuie facuta insa o precizare extrem de importanta: autoritatile publice locale relevante trebuie sa-si consolideze relatiile functionale în teritoriul identificat si sa-si asume un rol clar în procesul dezvoltarii polilor de crestere. Va fi mult de munca si, mai ales, va fi nevoie de foarte multa seriozitate. Modalitatile concrete de sprijinire a polilor de crestere prin intermediul programelor finantate din fonduri europene se vor stabili în cadrul Comitetului National de Coordonare a programelor operationale, aflat în coordonarea Ministerului Economiei si Finantelor. Modul de orientare a resurselor nationale pentru sprijinirea polilor de crestere se va baza pe mecanismele de alocare a resurselor din bugetul de stat. Procesul de sprijinire a polilor de crestere nu va limita accesul celorlalte orase - poli urbani de dezvoltare (orase cu peste 10.000 de locuitori) la finantare din POR, tot prin Axa 1, pentru infrastructura urbana, sociala, structuri de afaceri, transport urban. De altfel, prin HG 1424/2007 (programul MDLPL de sprijinire a autoritatilor locale în procesul pregatirii proiectelor finantabile prin POR), au fost primite si propuneri de proiecte de dezvoltare urbana de la câteva orase - poli urbani de dezvoltare.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=7

[dcp100168]

Opt capitale pentru România. Galatiul a rămas pe dinafară!

* Şapte oraşe sunt sprijinite de Guvern ca să ajungă Bucureştiul din punctul de vedere al dezvoltării economice.

Locuitorii din Constanţa, Timişoara, Ploieşti, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov şi Iaşi ar putea egala bucureştenii în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Acesta este scopul Programului Operaţional Regional (POR) elaborat de Guvern, care prevede sprijinirea tuturor regiunilor ţării să se dezvolte economic şi social echilibrat, pentru a nu mai exista diferenţe majore între Capitală şi restul ţării. Astfel, autorităţile vor ca investiţiile efectuate prin programele cu finanţare comunitară (fonduri europene) să fie direcţionate cu prioritate în aria marilor oraşe din cele şapte regiuni de dezvoltare, mai puţin zona Bucureşti-Ilfov. Ţinta este de a permite accesarea în totalitate a fondurilor UE şi micşorarea diferenţei în termeni de PIB/locuitor dintre Capitală şi restul ţării. Totul este planificat într-un proiect de hotărâre de guvern care se află acum pe masa Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. „Şapte oraşe, respectiv Constanţa, Timişoara, Ploieşti, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov şi Iaşi, vor fi desemnate poli naţionali de creştere în care se vor realiza cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională. Se sprijină polii naţionali de creştere dinamici, care au capacitatea de a induce o creştere economică rapidă, crearea locurilor de muncă, impul-sionarea productivităţii şi care iradiază dezvoltare în oraşele mici şi mijlocii, precum şi în zonele rurale adiacente, contribuind astfel la dezvoltarea întregii regiuni”, se precizează în proiect.

Potrivit acestui program guvernamental, îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale şi a celei sociale, sprijinirea mediului de afaceri regional şi local, promovarea turismului şi asistenţa tehnică sunt soluţiile care vor dezvolta, din punct de vedere economic, cele şapte oraşe şi împrejurimile lor. Programul prevede ca fondurile comunitare să fie cheltuite astfel: 60 la sută pe infrastructura publică urbană, 25 la sută pentru dezvoltarea infrastructurii sociale, iar 15 la sută pentru mediul de afaceri. „Multe areale urbane au infrastructura învechită, care face faţă greu cerinţelor populaţiei. Această situaţie plus numeroasele clădiri abandonate se reflectă în calitatea vieţii locuitorilor, pe motiv că aceste zone descurajează investitorii”, se mai precizează în programul Guvernului.

Pentru regenerarea fizică a celor şapte oraşe vor fi finanţate proiecte de renovare a clădirilor abandonate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale, se va reabilita patrimoniul istoric şi cultural şi se vor demola clădirile în stare avansată de degradare. În plus, se vor reabilita străzile din oraşe, trotuarele şi chiar iluminatul public. Totodată, zonele industriale şi terenurile poluate neutilizate vor fi reabilitate pentru a putea fi folosite de investitori. „Aplicarea acestei strategii va duce la crearea a 15.000 de noi locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015”, se mai precizează în POR. În ceea ce priveşte infrastructura socială, autorităţile vor să refacă centrele de îngrijire a copiilor şi a bătrânilor şi să achiziţioneze sisteme de supraveghere video pentru creşterea siguranţei locuitorilor şi pentru reducerea criminalităţii.

Printre criteriile care au stat la baza alegerii celor şapte oraşe se regăsesc distribuţia echilibrată în teritoriu, plasarea pe reţele de transport transnaţionale, nivelul înalt de dezvoltare economică şi potenţialul de atragere a investitorilor.

Şapte oraşe pentru şapte regiuni

Fiecare oraş va trage după sine dezvoltarea uneia dintre cele şapte regiuni care cuprind, fiecare, între patru şi şapte judeţe. Iaşiul va fi polul urban pentru regiunea de nord-est, adică pentru judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui; Constanţa va fi capitala economică a regiunii sud-est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea); Ploieştiul va revigora regiunea sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman), iar Craiova va fi centrul economic în partea de sud-vest a Olteniei (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea). Timişoara va avea rolul de pol urban pentru judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş, în timp ce Cluj-Napoca va stimula zona de nord-vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj). Dezvoltarea centrului ţării va începe din Braşov, oraş care va influenţa creşterea economică din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Bucureştiul conduce detaşat la PIB

La jumătatea anului trecut, cea mai mare valoare a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor s-a înregistrat în Bucureşti, potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Statistică, la fel ca şi în anii precedenţi. Aici, PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 9.458 de euro, cu peste 50% peste PIB-ul per capita la nivel naţional. În urma Bucureştiului a fost plasat Ilfovul, cu 6.525 de euro, urmat, în ordine, de Timiş (6.294 de euro) şi Braşov (5.696 de euro). Judeţele care produc cel mai puţin sunt Vrancea, Suceava, Giurgiu, Vaslui şi Botoşani, acesta având un PIB de doar 2.189 de euro pe cap de locuitor.

http://www.cotidianul.ro/print.php?id=53892

[dorian]

Paartidul,Niicolae,Rooomaniiia

Poporul,P.S.D-ul,...rima este la alegerea voastra.

[dcp100168]

Am fost plasaţi în categoria a doua...

12 oraşe împart un miliard de euro de la UE

* Oraşele care au potenţial de a deveni poli de dezvoltare vor primi 1,1 miliarde de euro.

române au în vedere împărţirea banilor europeni din Programul de Dezvoltare Regională astfel încât să fie favorizate anumite oraşe. Astfel, pe lângă cele opt localităţi mari considerate poli naţionali (Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Iaşi, Constanţa, Craiova, Timişoara, Cluj), vor mai fi alese încă 12 oraşe importante care să devină poli regionali. “România are nevoie de poli de creştere puternici pentru a o ajuta la dezvoltarea zonei respective, de exemplu pe o rază de 40-60 km. Vor fi, pe lângă cei opt poli naţionali, încă 12 regionali, aleşi dintre oraşele medii care au potenţial de creştere”, a spus Borbely Laszlo, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Ministrul a explicat că cele 4,4 miliarde de euro destinaţi dezvoltării regionale se vor distribui echilibrat. “Banii se vor împărţi proporţional, 50% se vor îndrepta către polii naţionali, iar restul se împarte între polii regionali, jumătate, şi alte oraşe mai mici care au proiecte care vizează mai mult de 10.000 de locuitori”, a arătat Borbely. Deci cele 12 oraşe vor primi în total 1,1 miliarde de euro, bani din care pot fi finanţate proiecte.

Pentru a stabili cele 12 oraşe care vor beneficia de un sfert din fondurile europene alocate acestui program, autorităţile române negociază la Bruxelles criteriile de alegere. “Se au în vedere perspectivele de dezvoltare, impactul aşteptat. Criteriile economice vor fi prioritare, nu numărul de locuitori din oraşul respectiv”, a explicat Gabriel Friptu, directorul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional. Responsabilii români nu au vrut să precizeze exact care sunt cele 12 propuneri, dar se estimează că vor fi cam două localităţi pe regiune, cel mai probabil nelipsind oraşe precum Sibiu, Galaţi, Suceava, Piteşti sau Arad. Primii bani din cele 4,4 miliarde de euro destinaţi României pentru perioada 2007-2013 vor ajunge în ţară abia anul viitor, primii doi ani fiind pierduţi cu elaborarea programelor şi proiectelor. “Anul 2007 a fost unul al pornirii programelor operaţionale sectoriale, iar 2008 este anul de pregătire a proiectelor, de depunere a acestora şi de semnare a contractelor. Abia anul 2009 va fi unul de absorbţie”, a spus Borbely. Până în prezent au fost semnate nouă contracte, toate pentru reabilitarea drumurilor judeţene. Acestea au o valoare totală de 133 de milioane de euro. “Săptămânile viitoare vor mai fi semnate şase contracte în valoare de 330 de milioane de lei, iar până la finalul anului sperăm să semnăm 260 de contracte în valoare totală de 1,3 miliarde de euro”, a precizat Borbely.

http://www.cotidianul.ro/12_orase_impar ... 57580.html

[dcp100168]

13 municipii au fost desemnate poli de dezvoltare urbană

Un număr de 13 municipii, desemnate de Guvern drept poli de dezvoltare urbană, vor fi finanţate cu prioritate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi fonduri bugetare pentru dezvoltarea activităţilor economice şi diminuarea numărului de tineri care pleacă să lucreze în marile oraşe. Cele 13 municipii desemnate ca poli de dezvoltare urbană sunt Arad, Baia-Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Târgu-Mureş, conform unei hotărâri aprobate, joi, de Guvern.

"Polii de dezvoltare urbană vor avea rolul de liant între polii de creştere, respectiv municipiile Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara, şi celelalte oraşe mici şi mijlocii ale sistemului urban, pentru a atenua şi preveni tendinţele de dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunii din care fac parte. De asemenea, vor contribui la reducerea nivelului de concentrare a populaţiei şi a forţei de muncă din marile centre urbane şi la crearea unei structuri spaţiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial", se arată în actul normativ. Executivul apreciază că investiţiile realizate în poli de dezvoltare urbană vor diminua migraţia forţei de muncă către marile aglomerări urbane. Pentru finanţarea polilor de dezvoltare urbană va fi alocat un procent de până la 20% din sursele financiare aferente proiectului numit "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere" din Programul Operaţional Regional 2007-2013.

[ultramarine]

Eu zi ca Galatiul este "pol" de crestere economica adica poate peste 20 ani se va misca ceva.

[dcp100168]

Galaţi‑Brăila

"Retrogradare" de milioane de euro

* Deşi ar fi trebuit să formeze împreună un pol de creştere, cele două municipii nu au fost catalogate decât ca poli de dezvoltare urbană * Astfel, se ratează accesul la finanţare cu prioritate în cadrul unui Plan Integrat de Dezvoltare * Şi 100 de milioane de euro se duc pe apa sâmbetei * În Regiunea Sud‑Est, Constanţa va lua "crema" fondurilor europene

Chiar dacă, la un moment dat, la nivel guvernamental, s‑a pus problema definirii zonei Galaţi ‑ Brăila drept pol de creştere economică, în cele din urmă, cele două oraşe au fost, într‑un fel, retrogradate la nivelul de poli de dezvoltare urbană. În cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud‑Est, Constanţa va trage grosul fondurilor europene, în special prin Programul Operaţional Regional (POR), în timp ce cu oraşele de la Dunăre "rămâne cum s‑a stabilit".

Investiţii cu prioritate

Includerea într‑o categorie sau alta a oraşelor Galaţi şi Brăila nu este doar un simplu moft. Miza este de ordinul zecilor de milioane de euro, bani europeni dedicaţi dezvoltării regionale. Guvernul a decis ca investiţiile cu finanţare comunitară şi naţională să fie direcţionate prioritar spre aria marilor oraşe din cele şapte regiuni de dezvoltare, excluzând zona Bucureşti ‑ Ilfov, deja aflată într‑un puternic avans faţă de restul ţării. Din păcate, în Regiunea Sud‑Est (formată din judeţele Galaţi, Brăila, Constanţa, Buzău, Tulcea, Vaslui), doar Constanţa a fost definită drept pol de creştere, deşi acordarea aceluiaşi statut binomului Galaţi ‑ Brăila ar fi fost un catalizator pentru dezvoltarea zonei dintre cele două oraşe şi a comunelor învecinate. Statutul de pol de creştere ar fi presupus întocmirea unui Plan Integrat de Dezvoltare, banii nu ar fi venit numai prin POR, ci şi prin celelalte Programe Operaţionale Sectoriale. Mai pe înţelesul tuturor, banii ar fi fost mai mulţi şi perspectivele mai generoase pentru cele două oraşe luate împreună decât separat.

Doi sub o singură căciulă

Poate că excluderea Galaţiului şi a Brăilei din clubul polilor de creştere se datorează, printre altele, şi neînţelegerilor legate de mult disputatul Cartier "Dimitrie Cantemir". Dar, dacă aceasta este o problemă care, într‑un fel sau altul, îşi va găsi o rezolvare, potenţialul zonei ar fi avut cale liberă pentru a fi valorificat. "Ceea ce ne uneşte este mult mai important decât ceea ce ne desparte. Şi până la urmă există un interes major în dezvoltarea zonei, pentru că dezvoltarea zonei va aduce un alt nivel de bunăstare pentru locuitorii noştri. Galaţiul şi Brăila reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din România, după Bucureşti. De aici ar trebui să se plece atunci când se analizează, de exemplu, potenţialul de consum sau dezvoltarea infrastructurii", a explicat Aurel Simionescu, primarul Brăilei. Până una alta, Brăila şi Galaţi au fost desemnate drept poli de dezvoltare urbană. Dat fiind faptul că doar 11 oraşe din ţară au mai primit acest statut, poate că ar trebui să ne bucurăm, dacă aspiraţiile nu ar fi fost mai mari. "Noi insistăm în continuare ca Galaţi‑Brăila să fie trecut drept pol de creştere. Nu s‑a aprobat în guvern. Din cauza neînţelegerilor locale? Nu cred că asta e cauza. Cât despre neînţelegeri, principalul vinovat în toată treaba asta este guvernul actual, dar şi cel dinainte, pentru că s‑au lăsat nişte legi neterminate. Că, dacă legea zonelor metropolitane era terminată, era bine. Au lăsat‑o neterminată şi am ajuns, la un moment dat, să ne scoatem ochii unii la alţii pe motiv de patriotism local", ne‑a declarat primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae. Acesta a precizat însă că, la întâlnirea Comitetului Regional de Evaluare Strategică Sud‑Est, desfăşurată în august, la... Constanţa, administraţiile locale şi judeţene din Galaţi şi Brăila "s‑au împăcat într‑un fel", realizând că împreună au o forţă mai mare decât dacă ar merge fiecare strict pe o linie individuală. "Între Brăila şi Galaţi, mai devreme sau mai târziu, cu toate discuţiile care mai există, se va naşte o importantă zonă rezidenţială, economică. Vrem sau nu vrem, viaţa în această direcţie ne împinge. Şi dacă există această direcţie, cred că ar trebui să o urmăm, nu să‑i punem piedici, să găsim o cale armonioasă de dezvoltare a zonei. Este nevoie de forţă financiară, administrativă, iar cele două oraşe au această forţă împreună. Rămâne să găsim căciula în care să adunăm forţele. Aceasta trebuie să fie una singură şi nu să tragă fiecare de ea", ne‑a spus primarul Brăilei.

Ce a mâncat pisica...

Cum rămâne cu polul Galaţi‑Brăila? "Şi din partea Brăilei, şi a Galaţiului am trimis un fel de notă de protest la Guvern pe treaba asta. Există această posibilitate ‑ a polilor de dezvoltare urbană ‑ dar noi vrem pol de creştere economică. Nu s‑a aprobat în guvern, se tot discută, sigur, presiunile noastre sunt şi ar trebui să se ţină cont de ele. Vom avea nişte discuţii serioase şi cu brăilenii şi vom vedea ce e de făcut mai departe", a arătat primarul Galaţiului. Edilul subliniază însă că, "indiferent că va fi sau nu pol de creştere, noi vom face o zonă metropolitană". "Cu noul primar al Brăilei mă înţeleg foarte bine, nu sunt probleme din acest punct de vedere. Zona o mişcăm. În trei ani şi vreo nouă luni, cât mai am din acest mandat, mişcăm zona...", spune Nicolae. Aceste opinii sunt împărtăşite şi de primarul Brăilei: "Trebuie ca perspectiva unui pol Galaţi‑Brăila să fie acceptată. Acum cinci ani nu exista nimic între cele două oraşe. Acum, lucrurile încep să se schimbe. Şi dacă tot există aceste schimbări, haideţi să venim în întâmpinarea lor, să nu le punem piedici, să le încurajăm printr‑un plan pe toată zona, astfel încât să avem aici nişte condiţii civilizate. Şi cred că aş putea pune un pariu că, în nici zece ani, nu vom mai recunoaşte spaţiul dintre Galaţi şi Brăila". Şansele pentru o "erată" din partea guvernului, prin care Galaţi‑Brăila să‑şi recapete statutul de pol de creştere, sunt mici. Ce a mâncat pisica greu se mai întoarce... Dar măcar de‑ar fi valorificate oportunităţile ce revin polilor de dezvoltare urbană. Pentru că ‑ un lucru cu care toată lumea pare a fi de acord ‑ cale de întoarcere nu există. Dacă vor să reprezinte o forţă, Galaţiul şi Brăila trebuie să fie părţi ale aceluiaşi întreg.

100 de milioane euro mai puţin

În perioada 2007‑2013, România va beneficia pentru programele de dezvoltare regională de 4,4 miliarde de euro, conform precizărilor făcute de Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. "Jumătate din această sumă va reveni polilor naţionali (de creştere economică), un sfert se va distribui polilor regionali (de dezvoltare urbană), iar un alt sfert va fi alocat oraşelor mici care au proiecte", a explicat Borbely. Astfel, conform catalogării iniţiale (ca pol naţional), Galaţiul şi Brăila ar fi beneficiat de 1/12 din 2,2 miliarde euro, respectiv 183 milioane euro. După "reîmpărţire" (şi trecerea în categoria polilor regionali), cele două oraşe vor avea acces fiecare în parte la 1/13 din 1,1 miliarde euro, adică 84,6 milioane euro. Cu alte cuvinte, am pierdut aproape 100 de milioane de euro, din lipsa unei susţineri politice!

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=26988

[dcp100168]

Primăriile şi-au găsit „vaca de muls“

2. Sud-Est (Constanţa)

BRĂILA. Primarul Brăilei, Aurel Simionescu (PSD), este dezamăgit de faptul că oraşul a fost retrogadat de la pol de creştere la pol de dezvoltare urbană. „Galaţiul şi Brăila reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din România, după Bucureşti. Trebuie ca perspectiva unui pol Galaţi-Brăila să fie acceptată“, conchide Simionescu.

GALAŢI. Una dintre cauzele desemnării acestui pol e şi faptul că municipiul de pe graniţa de est a ţării poate forma aglomerări urbane cu Brăila-Tulcea şi Cahul (oraş din Republica Moldova), zone ce ar depăşi două milioane de locuitori în următorii ani. Potrivit lui Florin Popa, city-managerul Galaţiului, aici se pot atrage fonduri pentru demararea lucrărilor în zona metropolitană dintre Galaţi şi Brăila. Alte proiecte de infrastrură ar fi crearea unui pod peste Dunăre, care să lege Moldova de Dobrogea (ridicat fie la Galaţi, fie la Brăila spre Tulcea) sau a unui aeroport. Autorităţile gălăţene au în vedere şi realizarea unui port de ambarca- ţiuni pe Dunăre. „Încă nu s-au depus proiecte, însă avem în vedere şi partea socială“, a explicat Popa.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... electoral/

[dcp100168]

În Regiunea Sud‑Est

Unii sunt mai egali decât alţii

* Pe Regio, deşi au un potenţial economic şi de dezvoltare asemănător, Constanţa şi zona Galaţi‑Brăila sunt tratate discriminatoriu * La malul mării pleacă zeci de milioane de euro, la malul Dunării rămâne... praful de pe tobă * Strategii regionale cu efect de bumerang

Lansarea cererii de proiecte pe controversata ‑ cel puţin în zona Galaţi‑Brăila ‑ Axă 1 a Programului Operaţional Regional (POR ‑ Regio), ce face referire la finanţarea polilor naţionali de creştere, respectiv a polilor de dezvoltare urbană, se va face la sfârşitul lunii octombrie. În Regiunea de Dezvoltare Sud‑Est, din care fac parte judeţele Galaţi, Brăila, Constanţa, Buzău, Tulcea şi Vrancea, miza pe Axa 1 este de peste 184 milioane de euro, aproape o treime din toate fondurile puse la dispoziţie prin cele cinci Axe ale POR! Problema e că, probabil, Constanţa va lua "crema" acestor fonduri, în calitate de pol naţional de creştere, în timp ce Galaţiul şi Brăila ‑ deşi împreună ar fi trebuit să aibă acelaşi statut ‑ vor trebui să se consoleze cu mai modestele sume ce le vor reveni ca poli de dezvoltare urbană.

După cum v‑am informat în paginile ziarului nostru, încă de la sfârşitul anului trecut, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Laszlo Borbely, susţinea ideea declarării zonei Galaţi‑Brăila ca pol de creştere economică. Deşi lucrurile păreau că sunt pe calea cea bună, luna trecută calculele au fost date peste cap. Galaţiul şi Brăila au rămas pe tuşă, iar Constanţa a trecut pe lângă ele direct spre grosul fondurilor POR. Trebuie precizat că statutul de pol naţional de creştere înseamnă finanţare cu prioritate prin POR, dar şi în baza celorlalte Programe Operaţionale Sectoriale prin care sunt gestionaţi banii europeni, în baza unui Plan Integrat de Dezvoltare. Un asemenea plan ar fi fost o şansă în plus pentru dezvoltarea armonioasă a zonei Galaţi ‑ Brăila, se vorbea de proiecte concrete, "cu banii pe masă". Se mai poate schimba ceva? În momentul de faţă, principala prioritate a autorităţilor, după cum ne‑a explicat Valentina Rădoi, director în cadrul Autorităţii de Management POR, este clarificarea cu reprezentanţii Comisiei Europene a ultimelor detalii legate de lansarea cererii de proiecte pe Axa 1. În Regiunea Sud‑Est, cele 184 milioane de euro se vor împărţi cam aşa: jumătate, adică 92 milioane de euro sunt rezervate cu dedicaţie specială Constanţei, iar celelalte cinci judeţe vor împărţi ce rămâne, a precizat reprezentantul Autorităţii de Management POR.

Încercând să ne explice de ce este favorizată Constanţa în faţa zonei Galaţi‑Brăila, directorul Valentina Rădoi ne‑a declarat: "Este extrem de importantă pe Axa 1 capacitatea de asociere administrativă, crearea de asociaţii de dezvoltare intercomunitară care să aibă o putere financiară pentru susţinerea unui număr de proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare. Spre deosebire de celelalte axe, unde aplicantul vine cu un proiect individual, aici trebuie elaborat acest plan, cu o strategie, o viziune, un plan financiar şi o listă de priorităţi şi proiecte care pot fi finanţabile în cadrul Axei 1. Aceşti poli naţionali de creştere, inclusiv Constanţa, au fost stabiliţi în baza anumitor analize şi studii, pe discuţii care au avut loc la Comisia Europeană vizavi de politica de dezvoltare policentrică. În modul de stabilire s‑a ţinut cont de gradul de accesibilitate, gradul de atragere a investiţiilor străine, gradul de cercetare, inovare, capacitatea administrativă de asociere, potenţialul economic, puterea de a radia dezvoltare localităţilor din jur." Cu tot blazonul pe care Constanţa îl are, poate că nu ar fi trebuit neglijat faptul că, în ciuda unor fricţiuni care au fost în zona administraţiei publice, zona Galaţi ‑ Brăila este a doua aglomerare urbană după Bucureşti, cu toate consecinţele ce decurg de aici în planul potenţialului economic, capacităţii de a gestiona proiecte de anvergură. Chiar şi directoarea generală a Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud‑Est, Luminiţa Mihailov, consideră că favorizarea Constanţei, în detrimentul unui pol Galaţi‑Brăila, prezintă o serie de riscuri: "Concentrarea resurselor într‑o zonă care deja este dezvoltată ar putea avea ca efect, în loc de o eliminare a discrepanţelor, o adâncire a acestora, un lucru care este foarte probabil în regiunea noastră. De asemenea, este riscantă concentrarea de resurse într‑o singură direcţie. Dacă acest beneficiar nu va avea capacitatea să implementeze un buget de 90 milioane euro, chiar există riscul de a se pierde aceste fonduri în favoarea altora". Altfel spus, dacă zona Galaţi‑Brăila ar fi fost declarată pol naţional de creştere, am fi avut o dezvoltare mai echilibrată a Regiunii Sud‑Est, s‑ar fi încurajat o evoluţie economică benefică pentru toţi. Încă mai există şanse ca zona Galaţi‑Brăila să capete titlul de pol naţional de creştere economică.

Dacă autorităţile locale ar fi suficient de energice în susţinerea punctului de vedere, dacă nu actualul Guvern, cel puţin viitorul ar putea analiza mai cu atenţie clasificarea municipiilor. Numai cu rea-voinţă cineva nu ar recunoaşte faptul că, împreună, Galaţiul şi Brăila reprezintă o forţă.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27586

[dcp100168]

Centrele urbane vor primi fonduri de peste 500 milioane de euro

* Pentru polii de crestere, precum Brasovul, cererile de proiecte se vor lansa mai tarziu

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor a lansat o cerere deschisa de proiecte privind dezvoltarea durabila a centrelor urbane a oraselor cu peste 10.000 de locuitori, iar finantarea este de peste 500 milioane de euro. Proiectele vor fi legate de Axa 1 a Regio-Programului Operational Regional "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor -poli urbani de crestere". "Vor putea primi finantare, pe baza planurilor integrate de dezvoltare urbana, proiecte care vizeaza reabilitarea infrastructurii urbane", inclusiv a transportului urban dar si dezvoltarea durabila a mediului de afaceri si reabilitarea infrastructurii sociale, potrivit unui comunicat al Ministerului. De asemenea, vor fi finantate si proiecte referitoare la patrimonul cultural. Alocarea financiara este de 503,60 milioane de euro. Solicitantii eligibili in cadrul acestui domeniu de interventie sunt autoritatile publice locale din mediul urban, parteneriate intre acestea sau asociatii de dezvoltare intercomunitara. Cererea deshisa de proiecte se adreseaza centrelor urbane -oraselor sau municipiilor cu 10.000 de locuitori, cu exceptia polilor de crestere si a polilor de dezvoltare urbana. Cererile pot fi trimise pana pe 31 martie 2009, la cele opt Agentii pentru Dezvoltare Regionala.

In ceea ce priveste polii de crestere (Iasi, Constanta, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Cluj-Napoca si Brasov) si polii de dezvoltare urbana (Arad, Baia Mare, Bacau, Braila, Galati, Oradea, Pitesti, Ramnicu-Valcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Targu Mures), cererile de proiecte se vor lansa la o data ulterioara, potrivit Newsin.

http://www.frontnews.ro/social-si-econo ... bane-16802

Să vedem dacă "mişcă" ceva autorităţile din Tecuci, Bereşti sau Tg.Bujor...

[dcp100168]

Peste 248 mil. euro, alocati pentru infrastructura a 13 orase

Ministerul Dezvoltarii a lansat o cerere deschisa de proiecte, cu depunere continua, pentru Axa 1 a Regio-Programul Operational Regional „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”, alocarea financiara fiind de 248,51 milioane euro. Potrivit Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), cererea deschisa se adreseaza domeniul major de interventie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbana”, sub-domeniul „Poli de dezvoltare urbana”.

In cadrul acestui sub-domeniu, vor putea primi finantare, pe baza planurilor integrate de dezvoltare urbana, proiectele care vizeaza reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban (infrastructura publica urbana, transport si mobilitatea populatiei, patrimoniu cultural mondial (UNESCO), national si local, din mediul urban); dezvoltarea durabila a mediului de afaceri si reabilitarea infrastructurii sociale. "Aceasta cerere deschisa se adreseaza celor 13 orase/municipii desemnate ca poli de dezvoltare urbana prin H.G. nr.998/2008 pentru desemnarea polilor de crestere si a polilor de dezvoltare urbana in care se realizeaza cu prioritate investitii din programele cu finantare comunitara si nationala, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv Arad, Baia Mare, Bacau, Braila, Galati, Deva, Oradea, Pitesti, Ramnicu-Valcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava si Targu Mures", se arata intr-un comunicat al ministerului.

Solicitanti eligibili in cadrul acestui domeniu de interventie sunt autoritatile publice locale ale celor 13 poli de dezvoltare urbana, parteneriate intre acestea si judet, sau asociatii de dezvoltare intercomunitara in care acestea sunt membri. Reprezentantii miniserului mai spun ca incepand cu data de 2 decembrie a.c., cele sapte Agentii pentru Dezvoltare Regionala pot primi cereri de finantare.

http://www.wall-street.ro/articol/Econo ... orase.html

[ultramarine]

Si am intrat in eternul vicios: nu avem PUG, nu avem PUZ, nu avem proiecte, nu cerem finantare, nu ne dezvoltam infrastructura, nu ne reabilitam urban, nu ne dezvoltam economic. Mai bine bagam finantare "in mediul de afaceri".

[dcp100168]

Zona Galaţi-Brăila nu egalează Constanţa

Discriminare de 75 de milioane de euro

* Prin Regio, cele două municipii vor primi fiecare pentru dezvoltarea urbană (Axa 1) doar câte 18 milioane de euro * Alocaţiile ar fi fost considerabil mai mari dacă zonei Galaţi - Brăila, a doua mare aglomerare urbană după Bucureşti, i se recunoştea statutul de pol naţional de creştere * Mai egală decât alţii, Constanţa umflă un pot "cu dedicaţie", de aproape 93 milioane de euro!

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a dat undă verde, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR - Regio), la depunerea de proiecte pe Axa 1 - "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor", sub-domeniul "Poli de dezvoltare urbană", în care sunt incluse Galaţiul şi Brăila. În alocaţii financiare, asta înseamnă 36,12 milioane euro împărţiţi frăţeşte de cele două municipii. Totul ar fi bine şi frumos dacă nu ar fi fost vorba de o sumă mult mai mică decât cea la care, iniţial, se aşteptau cele două oraşe.

Uite polul, nu e polul

După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, Galaţiul şi Brăila se aşteptau, cum de altfel li s-a promis la nivel guvernamental, ca, împreună, să li se recunoască statutul de pol naţional de creştere, ceea ce ar fi presupus, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est (formată din judeţele Galaţi, Brăila, Constanţa, Tulcea, Vrancea şi Buzău - n.r.), un tratament egal cu cel al Constanţei. La mijloc nu este vorba de un moft legat de titulatură, ci şi de priorităţi în alocarea fondurilor, iar în ceea ce priveşte zona Galaţi-Brăila, chiar că era o şansă pentru punerea în practică a unui plan coerent de dezvoltare. Din păcate, promisiunea a rămas doar promisiune, iar socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea de la Guvern. Galaţiul şi Brăila, deşi împreună reprezintă o forţă considerabilă, nu au fost recunoscute decât ca poli de dezvoltare urbană, drept consolare primind angajamentul că li se vor aloca ceva mai multe fonduri decât oraşelor mai mici. Acum se ştie şi despre ce sume este vorba.

La bani mărunţi

Odată cu lansarea de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, la sfârşitul săptămânii trecute, a cererii deschise de proiecte pe Axa 1 - sub-domeniul poli de dezvoltare urbană, s-a anunţat şi că, în Sud-Est, suma pusă la bătaie este de 36,12 milioane de euro, din care atât Galaţiului, cât şi Brăilei le vor reveni, separat, câte 18,06 milioane euro. Este mult, este puţin? Ei bine, pe Axa 1, în Regiunea Sud-Est s-au alocat, în total, 184,33 milioane de euro. La începutul lunii noiembrie s-a lansat cererea de proiecte pentru centrele urbane cu peste 10.000 de locuitori (cum sunt, de exemplu, Tecuciul şi Ianca), suma alocată în Sud-Est fiind în total de 55,29 milioane euro. Printr-un simplu calcul matematic rezultă că, în final, Constanţa va surclasa net, pe Axa 1, toate oraşele din regiune, fiindu-i rezervate "cu dedicaţie" 92,92 milioane euro! Pe lângă această sumă, alocaţiile gălăţenilor şi brăilenilor par... "bani de buzunar". Altfel ar fi stat lucrurile dacă zona Galaţi-Brăila ar fi fost tratată pe picior de egalitate cu Constanţa. Astfel, dacă s-ar fi dat la o parte banii rezervaţi centrelor urbane, ar fi rămas 129,04 milioane de euro de împărţit între cei doi poli naţionali de creştere. Adică, zonei Galaţi-Brăila şi Constanţei le-ar fi revenit câte 64,52 milioane euro. Altfel spus, în formula actuală, zona Galaţi-Brăila este "scuturată" la alocarea fondurilor de 28,4 milioane euro! Şi nu este vorba numai de banii pe Regio. Având statutul de pol naţional de creştere, Constanţa va avea prioritate şi pe celelalte Programe Operaţionale prin care vin banii europeni. Că, vorba aia, banul la ban trage. Potrivit MDLPL, acest mod de alocare a resurselor se pliază pe strategia dezvoltării policentrice, adică sprijină dezvoltarea oraşelor mari, puternice, în scopul de a trage după ele şi alte zone. Principiul o fi bun în... principiu. Pe de altă parte, în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est este acreditată ideea că favorizarea Constanţei, şi aşa beneficiară a destule avantaje, va adânci şi mai mult dezechilibrele între judeţe şi amplifică sentimentul că "unii sunt mai egali decât alţii". Autorităţile locale consideră că declararea zonei Galaţi-Brăila drept pol naţional de creştere, pe lângă faptul că ar elimina un tratament discriminatoriu, ar permite o dezvoltare mult mai echilibrată a Regiunii.

Proiecte eligibile

În termenii actuali ai Regio - Axa 1, sumele de câte 18,06 milioane euro vor putea fi folosite de Galaţi şi Brăila pentru obţinerea, în baza planurilor integrate de dezvoltare, a finanţărilor pentru proiecte ce vizează: reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban (infrastructura publică urbană, transport şi mobilitatea populaţiei, patrimoniul cultural naţional şi local, din mediul urban); dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; reabilitarea infrastructurii sociale. Solicitanţii eligibili sunt autorităţile publice locale, parteneriatele între acestea şi autorităţile judeţene sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară. Din păcate, deşi autorităţile locale încă mai speră că zona Galaţi - Brăila are şanse de a primi statutul de pol naţional de creştere, este puţin probabilă o schimbare a clasificării de către actualul Guvern. Se speră însă că măcar viitorul Executiv va fi mai realist în aprecieri şi mai conştient de potenţialul de dezvoltare pe care zona Galaţi - Brăila, cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti, o are.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28347

[dcp100168]

Regiunea Sud-Est a cheltuit 70% din fondurile POR

* 534 milioane euro - suma alocată pentru regiuni, în 2007-2013

Cele şase judeţe aflate în Regiunea Sud-Est, respectiv Brăila, Buzău, Constanţa,Galaţi, Tulcea şi Vrancea, au reuşit să folosească 376,78 milioane de euro din totalul fondurilor alocate în cadrul Programului Operaţional Regional (2007-2013). Potrivit datelor furnizate de Agenţia pentru Dezvoltare Regiunea SE (ADRSE), de la startul acestui program au fost deja semnate 313 contracte de finanţare, cel mai atractiv domeniu pentru aplicanţi fiind "DMI4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" unde au fost acceptate 162 de proiecte cu o valoare totală 20,39 de milioane de euro.

Jenica Crăciun, director DIPOR, a declarat: "Din totalul contractelor semnate până pe 15 aprilie 2012, s-au autorizat plăţi în valoare de 139,28 milioane de euro, ceea ce înseamnă un procent de 26,04% din valoarea totală alocată acestei regiuni care se ridică la peste 534 milioane de euro. Mai mult, în prezent, în ceea ce priveşte situaţia depunerii proiectelor vă pot spune că pe AXA prioritară 1, subdomeniile < Poli de Creştere > şi < Poli de dezvoltare Urbană > s-au depus proiecte care acoperă valoarea alocată. În prezent mai sunt deschise doar două domenii de intervenţie, respectiv < Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate > şi < Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice >".

Constanţa, desemnat "pol de creştere"

Unul dintre cele mai active judeţe din punct de vedere al depunerii proiectelor este Constanţa, care a fost desemnat pol de creştere în cadrul Regiunii SE, fapt ce i-a adus un buget de 90,32 de milioane de euro pentru modernizarea şi dezvoltarea judeţului.

Surse din cadrul ADRSE au precizat: "Au fost depuse 42 de proiecte care au o valoare totală de 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că a fost depăşit bugetul alocat; din acest motiv câteva proiecte se află pe lista de rezervă. Prin proiectele depuse, autorităţile din Constanţa au în vedere centrul istoric al municipiului, modernizarea infrastructurii în Mamaia, construirea rivierei Tomis, lărgirea drumului Mamaia -Năvodari şi Năvodari-Lumina". De asemenea, în cadrul celorlalte Axe, judeţul Constanţa a mai depus 72 de proiecte, cele mai multe, res-pectiv 23, cu o valoare totală de pes-te 22 milioane de euro, fiind semnate pentru accesarea fondurilor necesare reabilitării infrastructurii educaţionale, preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare continuă. De asemenea, pes-te 35 de milioane de euro au ajuns la Constanţa şi pentru sprijinirea mediului de afaceri, bani accesaţi în cadrul "Domeniului major de intervenţie 4.1".

Galaţi şi Brăila, "poli de dezvoltare urbană"

Cele două judeţe vecine, Galaţi şi Brăila, au împărţit, în mod egal, cele 36,12 milioane de euro, puse la bătaie în cadrul "Domeniului1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană". Astfel, cu cele 18,66 milioane de euro, care îi revin, municipiul Galaţi şi-a întocmit o strategie de dezvoltare urbană care prevede modernizarea unui bulevard şi a trei străzi, a Grădinei Botanice şi a unui parc. La rândul lui, municipiul Brăila va reabilita şi moderniza mai multe străzi şi clădiri dar va achiziţiona şi un sistem de supraveghere în vedere creşterii siguranţei şi prevenirii criminalităţii. Mai mult, până pe 15 aprilie 2012, cele două judeţe vecine mai aveau depuse încă 38 de proiecte, fiecare. La fel ca şi Constanţa, Brăila şi Galaţi aveau un număr mare de proiecte depuse pentru reabilitarea infrastructurii educaţionale, preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare continuă.

De asemenea, peste 18 milioane de euro, respectiv 23 de milioane de euro vor ajunge în Galaţi şi Brăila în urma proiectelor depuse pentru "dezvoltarea durabilă şi sprijinirea afacerilor de importanţă locală şi regională".

Buzău a luat 17 milioane de euro pentru dezvoltarea afacerilor

Deşi nu a fost prezent cu un număr impresionat de proiecte, judeţul Buzău a reuşit performanţa să finalizeze primul din totalul de 17 proiecte care au fost depuse în cadrul "Domeniului major de intervenţie 4.1- Dezvoltarea durabilă şi sprijinirea afacerilor de importanţă locală şi regională", fiind create astfel şi 22 de locuri de muncă. De asemenea, la Buzău au mers încă 17 milioane de euro de la Axa prioritară 1, sub-domeniul Centre urbane. Tot în judeţul Buzău, 5 microîntreprinderi şi-au achiziţionat prin Regio SE linii tehnologice pentru fabricarea tâmplăriei din geam termopan, echipamente specifice activităţii de topometrie precum şi cele necesare pentru întreţinerea autovehiculelor.

40 milioane de euro pentru infrastructura educaţională din Vrancea

Vrancea a depus 19 proiecte cu o valoare totală de circa 40 de milioane de euro pentru a reabilita şi dezvolta infrastructura educaţională, banii fiind accesaţi în cadrul "Domeniului de intervenţie 3.4.". În total, Vrancea a depus în cadrul POR 2007-2013 un total de 52 de proiecte.

Tulcea, cele mai puţine proiecte depuse

Cele mai puţine proiecte care au fost depuse până pe 15 aprilie 2012 au venit din judeţul Tulcea. Mai mult, tulcenii nu au fost interesaţi nici de banii puşi la bătaie pentru dezvoltarea structurilor de afaceri acolo unde de altfel s-au înghesuit şi toate celelalte cinci judeţe din Regiunea SE. Cu toate acestea, Tulcea a vrut să îşi ia revanşa prin proiectele depuse în cadrul "Domeniului Major de Intervenţie 4.3. - sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor", de unde 3 microîntreprinderi au obţinut fonduri pentru modernizarea şi achiziţia de echipamente în cadrul unui salon de înfrumuseţare, echipamente pentru tâmplăria PVC şi echipamente în domeniul construcţiilor. În total, Tulcea a depus 24 de proiecte, cei mai mulţi bani venind de la AXA 1 centre urbane. Este vorba despre circa 11 milioane de euro.

bursa.ro