17 sate gălăţene inundate de ploile torenţiale

[dcp100168]

DN 25 Galaţi - Tecuci a fost redeschis traficului. Se va circula cu restricţii de viteză şi de tonaj

Drumul Naţional 25, care face legătura între Galaţi şi Tecuci, a fost redeschis traficului. Decizia a fost luată în această dimineaţă, după ce toată apa de pe carosabil a fost evacuată.

Traficul se va desfăşura cu restricţii de viteză şi de tonaj. Autovehiculele cu masa totală mai mare de 7,5 tone nu vor putea circula pe acest tronson de drum. Vă reamintim că DN 25 a fost închis săptămâna trecută după ce carosabilul a fost acoperit de apă în zona localităţii Vameş.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Unde mai poţi face donaţii pentru sinistraţi

Dacă doriţi să îi ajutaţi pe oamenii din comunele afectate de inundaţiile de acum o săptămână trebuie să ştiţi că o puteţi face în continuare, mai multe puncte de colectare a donaţiilor fiind deschise şi în acest weekend. Este vorba despre cel de la Spitalul Militar, coordonat de Fundaţia „Suport Medical Activ”, condusă de dr. Marcela Dragomir. Aici sunteţi aşteptaţi să aduceţi în primul rând săpunuri, detergent, dar şi rechizite sau cizme de cauciuc, pentru transportul pe care asociaţia îl va face în cursul zilei de luni. De asemenea, este deschis în continuare punctul de colectare a ajutoarelor de la Stadionul Oţelul.
De mâine, şi Crucea Roşie Galaţi strânge ajutoare. Sâmbătă, duminică şi luni, între orele 10,00 – 16,00, cei de la Crucea Roşie sunt în incinta Patinoarului, unde vă aşteaptă să donaţi produse alimentare neperisabile, pături, produse igienico-sanitare, dar şi haine călduroase (treninguri, fesuri) curate sau, dacă se poate, chiar noi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mâncare caldă pentru sinistraţi, începând de astăzi. Bucătăriile de campanie au fost puse în funcţiune

Sinistraţii din zonele Cudalbi, Costache Negri şi Pechea (sat Lupele) primesc, începând de astăzi, câte o porţie de mâncare caldă pe zi, pregătită de militari în patru bucătării de campanie, amplasate în comunele Cudalbi şi Costache Negri. Potrivit county-managerului Consiliului Judeţului, Costel Fotea, produsele necesare preparării hranei provin din sponsorizări. „De astăzi am dat drumul la bucătăria de campanie pe care am organizat-o împreună cu Ministerul Apărării. Două bucătării mobile se află în Cudalbi, iar alte două în Costache Negri şi pregătesc câte 2.000 de porţii de mâncare caldă pe zi”, a precizat Fotea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Frigidere şi aragaze de la ISU Botoşani şi Galaţi pentru bătrânii amărâţi din satul Lupele

Mai mulţi bătrâni din satul Lupele, ale căror case au fost grav afectate de inundaţii, vor primi frigidere, aragaze şi butelii din partea Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă din Botoşani şi Galaţi. La vârstnici va ajunge, începând de astăzi, şi o masă caldă pe zi, pregătită de militari în bucătăriile de campanie amplasate în judeţ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

11.000 de lei pentru familiile celor nouă decedaţi în timpul inundaţiilor

Familiile celor nouă gălăţeni care au decedat în timpul inundaţiilor, înecaţi ori din cauza infarctului suferit, vor primi ajutoare financiare în valoare de 11.000 de lei - 5.000 de lei reprezentând sprijin de la stat, iar 6.000 de lei ajutor din partea Arhiepiscopiei „Dunărea de Jos”. Tot Arhiepiscopia a mai distribuit ajutoare sinistraţilor constând în alimente, detergenţi şi cazarmament.
Reamintim că două femei de 82 şi 74 de ani şi un bărbat de 65 de ani au decedat în localitatea Cuca, alţi doi bărbaţi de 40 şi 78 de ani şi o femeie de 81 de ani au decedat în localitatea Costache Negri, iar o bătrână de 83 de ani şi o fetiţă de doar opt ani au murit la Cudalbi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bilanţ la zece zile de la inundaţii: mii de familii afectate, sute de case distruse, zeci de mii de hectare de teren agricol calamitate

În prezent, 485 de case sunt în pericol de prăbuşire, iar 81 deja au căzut la pământ, a anunţat, astăzi, la Galaţi, prefectul judeţului Cătălin Emanoil Bocăneanu, în cadrul unei conferinţe de presă privind pagubele înregistrate după inundaţii. Potrivit acestuia, situaţia caselor afectate – raportată de primari – se schimbă de la o zi la alta, pentru că este vorba de case din lut, care se prăbuşesc din cauza pereţilor care au stat în apă timp de o săptămână. Potrivit prefectului, în total au fost inundate 3.447 de locuinţe şi 2.487 de curţi şi anexe, au fost afectate 12 drumuri judeţene, trei drumuri naţionale – DN 24 D, pe o lungime de 19 km, în apropierea localităţii Vârlezi, DN 25, între localităţile Vameş şi Tudor Vladimirescu şi DN 26, pe o lungime de 1,5 km, în apropierea localităţii Folteşti. Pe toate cele trei drumuri se circulă, însă pe DN 25, cu restricţie de viteză (maxim 50 km/oră) şi de tonaj.

Potrivit datelor furnizate de prefect, în total, în judeţul Galaţi au fost afectate 2.355 de familii, din care 2.463 de bărbaţi, 2.458 de femei şi 1.194 de copii. În total, inundaţiile au afectat 39 de localităţi, de unde au fost evacuate 8.500 de persoane. În timpul intervenţiilor, lucrătorii ISU, MAI şi MAPN au salvat 227 de persoane. În prezent, aceştia mai lucrează la îndepărtarea noroiului din case şi curţi doar din comunele Cuca, Folteşti, Măstăcani, Cudalbi şi Costache Negri. În aceste două din urmă comune funcţionează, de astăzi, patru bucătării mobile, de campanie, care vor prepara, zilnic, 2.000 de porţii de mâncare caldă pentru sinistraţi.

Cât priveşte asigurarea cu apă potabilă a sinistraţilor, din cele 5.873 de fântâni existente la nivelul celor 39 de localităţi afectate de inundaţii, 870 au fost inundate cu mâlul adus de viituri, iar, în prezent, 700 de fântâni au fost deja decolmatate.

Potrivit datelor Direcţiei Agricole, inundaţiile au afectat 10.059 de ha de teren agricol, din care 1.926 ha de floarea soarelui, 1.890 ha de porumb, 4.576 ha rapiţă, 80 ha de grâu,  20 ha de orz, 266 ha de nutreţ, 85 de ha de legume, 8 ha cu solaria, 16 ha de vie şi  352 de ha cu alte culturi. Totodată, raportul Direcţiei Sanitar Veterinare arată că inundaţiile au produs moartea a 11 cabaline, 10 bovine,  239 de ovine, 63 de caprine, 150 de porci  şi peste 17.000 de păsări.

presagalati.ro

[dcp100168]

Cine este vinovat de victimele inundaţiilor?

O anchetă privind modul în care au murit cele nouă persoane la inundaţiile de săptămâna trecută nu o poate face decât Parchetul, dar, deocamdată, această instituţie nu a deschis un astfel de caz a anunţat, astăzi, prefectul judeţului Galaţi, Cătălin Emanoil Bocăneanu. „Procedura pentru vinovăţie nu o stabilim noi şi nici nu demarăm noi o anchetă, Parchetul face acest lucru, în mod separat, vizavi de modul cum s-au făcut alarmările. Dacă se va considera necesar, pe baza  raporatelor prezentate de noi, a modul cum au venit şi au fost înregistrate avertizările meteo,  a modului cum s-a acţionat, a momentului în care s-a dat alarma – aş putea spune din proprie iniţiativă -, ţinând cont de informaţiile primite din teren, atunci se va merge mai departe…”, a declarat prefectul, precizând că pe 11 septembrie, seara, când încă era în vigoare doar o avertizare de cod galben, a fost sunat de primarul din Valea Mărului care i-a spus cât de tare plouă şi ce viitură s-a produs. Prefectul a mai relatat că imediat după această sesizare la- sunat pe şeful ISU Galaţi, col. Vasile Balaban care se se afla în concediu şi care a revenit imediat la post.    

Codul portocaliuu a venit după ce comunele fuseseră deja inundate  

Fără să incrimineze, reprezentantul Guvernului în teritoriu a arătat că dacă sistemul de avertizare meteo ar fi funcţionat cum trebuie, poate ar fi fost evitată pierderea de vieţi omeneşti. În schimb, atât prefectul cât şi şeful ISU Galaţi, colonel Vasile Balaban au spus că avertizarea de cod portocaliu pentru ploi şi viitură a fost primită pe 11 septembrie, la ora 23.25, oră la care localităţile erau deja inundate. „La cod portocaliu, când a venit avertizarea, deja toate fenomenele se petrecuseră în judeţul Galaţi”, a declarat col. Vasile Balaban, în timp ce prefectul a precizat că „era bine să fi avut o corelare mai bună a modului în care au venit codurile şi a modului cum s-a acţionat”. În context, col. Vasile Balaban a enumerat şi avertizările primite pe 11 septembrie: la 17.25, atenţionare de evenimente meteo periculoase cod galben de ploi (25 l/mp), la 19.25, tot atenţionare de cod galben dar pentru cantităţi de apă de peste 25 l/mp pentru localităţile din centrul şi nordul judeţului, la 20.25, acelaşi cod galben cu cantităţi de ploaie cuprinse între 25 şi 35 de l/mp şi abia la 23.25 avertizare de cod portocaliu pentru cantităţi de apă de peste 40 de l/mp în zona delimintată de localităţile Tuluceşti, Frumuşiţa, Folteşti, Fârţăneşti, Tg Bujor, Corni, Valea Mărului, Cudalbi, Griviţa, Rediu, Cuca, Pechea şi Vânători !      

„Nu vreau să fiu eu cel care incriminează, să facem un rechizitoriu. Orice tragedie te gândeşti că e bine, că e posibil şi ne dorim să fie evitată…”, a mai spus prefectul întrebat dacă pierderea celor nouă vieţi putea fi evitată.  Reprezentantul Guvernului în teritoriu a admis că dimensiunea pagubelor ar fi putut să fie mai mică dacă albiile pârâurilor ar fi fost decolmatate sau dacă peste ape nu s-ar fi construit diverse poduri improvizate – adevărate baraje în cazul producerii unei viituri -, însă a rămas la opinia sa: dacă avertizările ar fi funcţionat mai bine, poate că nu ar mai fi murit atâţia oameni. „Acele lucrări nu s-au mai făcut de foarte mult timp, că nu a fost finanţare pentru ele, dar una este avertizarea de urgenţă, ca să poţi evacua populaţia şi alta sunt măsurile de îndepărtare şi eliminare a unor efecte materiale. Să nu trecem cu uşurinţă peste nişte graniţe. Faptul că nu s-au făcut nişte lucrări şi prin asta s-a amplificat mărimea dezastrului pe partea efectelor materiale e una, dar modul în care se puteau alarma din timp oamenii pentru a se putea evita o tragedie, pierderea vieţilor, e altceva. Cele două nu sunt strict legate- lucrările sunt legate de pagube iar tragediile intră pe partea alarmărilor şi modului de acţiune în caz de alarmare”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Donaţie de rechizite pentru copiii din Galaţi

La început de an şcolar, Ministerul Afacerilor Interne vine din nou în sprijinul familiilor afectate de inundaţiile de săptămâna trecută, din jud. Galaţi, prin organizarea unei campanii de donare de rechizite, articole sportive şi dulciuri pentru copii.
În spiritul solidarităţii şi al omeniei, angajații M.A.I. s-au mobilizat şi au donat produse pentru copii, astfel că primul transport va pleca spre jud. Galaţi sâmbătă, 21 septembrie a.c.. Aproximativ 200 de elevi de la şcolile din comunele Suhurlui şi Cudalbi vor primi câte un pachet chiar de la pompierii, polițiștii şi jandarmii care au participat şi la operaţiunile de salvare, organizate după inundaţii. Totodată, s-au strâns cărţi şi articole sportive care vor fi donate şcolilor.
Prima oprire va fi la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Suhurlui, la ora 10:00, iar la ora 10:30, lucrătorii M.A.I. vor ajunge cu pachetele în com. Cudalbi, la copiii de la Şcoala „Prof. E. Panaitescu” şi de la Liceul Tehnologic nr. 1.
Angajaţii M.A.I. vor dona în continuare caiete, obiecte de scris sau cărţi pentru elevii din celelalte comune afectate de inundaţii. În plus, un alt obiectiv al campaniei este refacerea fondului de carte al bibliotecii din comuna Costache Negri, care a fost distrus de ape.

gds.ro
 

[dcp100168]

Consiliul Judeţului Galaţi a decis să finanţeze cu 575.000 de lei mai multe comune calamitate

Reuniţi sâmbătă în şedinţă extraordinară, aleşii judeţeni au alocat 575.000 de lei pentru refacerea drumurilor comunale şi săteşti, a rigolelor, podeţelor, a sistemului de alimentare cu apă, dar şi a altor obiective afectate de inundaţii din mai multe comune calamitate din judeţul Galaţi. La începutul săptămânii viitoare, comuna Cavadineşti va primi 100.000 de lei, Suceveni – 140.000 de lei, Bereşti Meria – 10.000 de lei, Vlădeşti – 25.000 de lei, Smulţi – 25.000 de lei, Jorăşti – 25.000 de lei, Drăguşeni – 25.000 de lei, Băneasa – 25.000 de lei, Vârlezi – 25.000 de lei, Valea Mărului – 25.000 de lei, Măstăcani – 25.000 de lei, Frumuşiţa – 25.000 de lei, oraşul Târgu Bujor – 50.000 de lei şi municipiul Tecuci – 50.000 de lei.
Alte 11 comune, grav afectate de inundaţiile de săptămâna trecută, vor primi din fondul de rezervă al municipiului Galaţi câte 100.000 de lei. Este vorba despre Costache Negri, Cudalbi, Cuca, Pechea, Rediu, Slobozia Conachi, Fârţăneşti, Folteşti, Corni, Corod şi Cuza Vodă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Luni se dă startul evaluării pagubelor fiecărei familii din localităţile gălăţene calamitate

Nu mai puţin de 53 de comisii vor fi constituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Galaţi pentru a evalua pagubele produse de inundaţii fiecărei familii afectate din cele 39 de localităţi calamitate. Consiliul Judeţului Galaţi a aprobat sâmbătă, în cadrul şedinţei extraordinare a aleşilor judeţeni, procedura tehnică, conform căreia vor funcţiona şi vor acţiona cele 53 de comisii, urmând ca şi consiliile locale din localităţile calamitate să se întrunească duminică pentru a aproba componenţa comisiilor de evaluare. Fiecare comisie va fi compusă din şase membri: un reprezentant al CJ sau al Prefecturii, un reprezentant al Inspectoratului de Stat în Construcţii, un reprezentant al Ministerului Muncii - Casei de Pensii, Agenţiei de Prestaţii Sociale, AJOFM sau ITM, un reprezentant al ISU, un altul al primăriei fiecărei comune şi un consilier local.
Potrivit deciziei Prefecturii şi Consiliului Judeţului, fiecare comisie va evalua, zilnic, aproximativ 20 de case pentru ca în termen de trei zile evaluările să fie finalizate, iar sinistraţii să îşi primească, astfel, cât mai repede ajutoarele financiare de urgenţă oferite de Guvern, de peste şase milioane de euro.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 702/2013, Consiliul Judeţului Galaţi va repartiza unităţilor administrativ-teritoriale cele 27 de milioane de lei „pe baza evaluărilor realizate de comisii constituite în acest scop, prin hotărâri ale consiliilor locale. Pentru efectuarea evaluărilor, autorităţile şi instituţiile publice acordă sprijin de specialitate potrivit competenţelor legale, la solicitarea autorităţilor locale din unităţile administrativ-teritoriale respective”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cine a dat ordin să fie inundate fermele de la Brateş?

* Ipoteze şocante în legătură cu inundaţiile din zona Brateşului de Nord * Există informaţii cum că digul de apărare ar fi fost rupt în mod intenţionat * Autorităţile neagă însă o astfel de ipoteză

Deşi a trecut mai bine de o săptămână de când circa 5.000 de hectare de teren din Lunca Brateşului de Nord au fost inundate, încă nu s-a stabilit oficial cine este responsabil pentru ruperea digului de apărare contra inundaţiilor de la Folteşti. Nu căutăm ţapi ispăşitori, însă ni se pare de bun-simţ ca fermierii din zonă, care au suferit pierderi de peste 12 milioane de euro din cauza revărsării apelor, să ştie de la ce li s-a tras.
Majoritatea specialiştilor cu care am vorbim sunt de părere că o structură de apărare veche şi solidă cum este digul de apărare în discuţie nu se putea rupe din senin. Ipoteze sunt multe şi merg de la colmatarea accentuată a albiei râului Chineja şi până la proasta întreţinere a digului în ultimii ani. Mai nou, unele sursele susţin ipoteza şocantă că digul ar fi fost spart intenţionat de nişte angajaţi ai Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi, cu scopul de salva Folteştiul de inundaţii, însă informaţia este negată categoric de Ionel Ardean, directorul SGA. "Nu s-a dat o astfel de dispoziţie", a spus Ardean, care a mai indus ideea că ar putea şti mai multe cei de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) - filiala Galaţi.
Din păcate, de la această din urmă instituţie nu am reuşit să obţinem nici confirmarea şi nici infirmarea supoziţiilor, pentru simplul motiv că directorul Petru Bărceanu nu mai răspunde, de câteva zile, la telefon.

Ce spun păgubiţii?

Printre fermierii care au suferit pagube de milioane de lei noi se numără patronul SC Dru Agro SRL, Ştefan Druică. „S-a rupt digul pentru că în zonă nu s-au mai făcut lucrări de îmbunătăţiri funciare de peste 20 de ani. Râul care înainte se numea Covurlui, iar acum se numeşte Chineja, nu a mai fost decolmatat de la Revoluţie. Şi canalele din lunca Brateşului de Nord care se află în administrarea ANIF sunt colmatate. Noi, fermierii, ne curăţăm canalele pe care le avem în administrare. Uneori le mai curăţăm şi pe cele ale ANIF-ului. Iar instituţia nu numai că nu are grijă de patrimoniul ei, dar mai că ne-ar şi amenda pe noi că n-am decolmatat cum trebuie”, ne-a declarat Ştefan Druică.
Calamitate au fost şi culturile societăţii coodonate de Gheorghe Dediu. „Sunt două aspecte legate de ruperea digului la Folteşti. Pe de o parte, colmatarea cursului Chinejei, care nu a mai fost curăţat de mulţi ani. La fel, canalele din zona protejată care aparţin ANIF nu sunt curăţate, cu toate că noi investim mult ca să le curăţăm pe cele ale noastre. Apoi, se vorbeşte şi despre o rupere controlată a digului, astfel încât apa să inunde culturile, dar să salveze gospodăriile din Folteşti şi Stoicani. Nu ni s-a răspuns oficial care e varianta adevărată. Important este că şi instalaţiile de desecare merg prost. Noi am cerut, din luna aprilie a anului trecut, să luăm SPE Stoicani în administrare şi să o reparăm. Puteam face desecare dacă ar fi fost în custodia noastră! ANIF Galaţi a semnat, dar ANIF Bucureşti ne-a cerut să investim 8 milioane de lei în cinci ani ca să ne-o concesioneze. Or, nu putem da aceşti bani dacă o luăm doar în custodie. Din păcate, dacă ne-ar fi permis să o reabilităm după puterile noastre, am fi scos repede apa de pe câmp şi nu ne-am mai fi chinuit ca acum”, este de părere Gheorghe Dediu.

Ce spun autorităţile

Afirmaţiile privind spargerea intenţionată a digului de apărare sunt contrazise de toate instituţiile. Purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului, Petrica Paţilea, ne-a declarat că, în nici un caz, instituţiile statului nu au procedat la spargerea digului şi inundarea culturilor. „Dacă s-ar fi procedat astfel, cu siguranţă toţi cei interesaţi ar fi fost informaţi din vreme”, a declarat Petrica Paţilea.
De asemenea, nici Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi nici SGA nu-şi asumă o astfel de decizie, în vreme ce primăriţa din Folteşti, Lenuţa Munteanu, spune că la mijloc sunt simple speculaţii. "Digul s-a rupt din cauza forţei apei intrate pe canalul din apropiere, iar oamenii care au creat o breşă în dig au lucrat în altă porţiune şi au direcţionat apa spre DN26. Înspre lunca Brateşului de Nord nu s-a spart nimic. Dimpotrivă, s-a încercat stăvilirea apei cu saci, dar debitul era prea mare şi nu s-a reuşit", declară primăriţa.

Cine plăteşte?

Un lucru e sigur: digul s-a rupt, iar culturi de milioane de euro au fost distruse. Dacă a fost mâna omului sau mâna naturii este doar o chestiune de nuanţă. Cei responsabili ar trebui să-şi asume faptele, fie că este vorba de o acţiune premeditată sau de o simplă neglijenţă. Este posibil ca prin inundarea culturilor să se fi salvat vieţi omeneşti, iar viaţa unui om e mai importantă decât orice avere. În acelaşi timp, însă, la fel de importantă este acum şi despăgubirea fermierilor care au ajuns victime colaterale în războiul cu viiturile.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lanţurile de farmacii sar în ajutorul sinistraţilor cu medicamente de peste 100.000 de lei

Dacă până acum ajutoarele au constat în materiale de construcţii, alimente, paturi sau pături, iată că mai multe lanţuri farmaceutice au pus mână de la mână au strâns mai multe medicamente pe care le-au trimis sinistraţilor din judeţul Galaţi.

Două transporturi au ajuns astăzi în depozitele Jandarmeriei din Tecuci. Medicamentele vin de la Antibiotice Iaşi şi de la alte două companii multinaţionale. Este vorba despre medicamente împotriva afecţiunilor cronice - hipertensiune, cardiopatie ischemică - cât şi medicamente pentru tratarea infecţiilor - antibiotice, antimicotice, dar şi siropuri pentru copii pentru tratarea sindromurilor febrile.

„Medicamentele vor ajunge la medicii de familie din localităţile afectate de inundaţii care le vor prescrie persoanelor care au nevoie”, ne-a declarat directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea. Valoarea medicamentelor depăşeşte 100.000 de lei.
adevarul.ro

[dcp100168]

CNI a finalizat evaluările din judeţ. Încep lucrările de refacere a infrastructurii rutiere

Reprezentanţii Companiei Naţionale de Investiţii (CNI) au finalizat, la finele săptămânii trecute, evaluările privind pagubele produse de inundaţii infrastructurii, estimate la peste şapte milioane de lei. „Cel târziu miercuri, studiul de fezabilitate va fi gata, după care CNI va desemna o societate care să se ocupe de refacerea infrastructurii”, ne-a declarat Costel Fotea, county-managerul CJ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pe urmele dezastrului. Înecaţi din cauza ruperii a două baraje

* Cele două baraje de regularizare a torenţilor de pe valea Găunoasei par să poarte vina nenorcirii care a lovit Cudalbiul şi Costache Negri  * Neîntreţinute de decenii, cele două amenajări s-au făcut fărâme sub greutatea puhoaielor

Un fir de apă, umflat până peste poate, este cel care a potopit comunele Cudalbi şi Costache Negri, în urmă cu nici două săptămâni, luând cinci vieţi într-o singură noapte şi distrugând câteva sute de gospodării. În mod normal, când nu plouă cu găleata, pârâul Găunoasa, care curge pe teritoriul comunei Valea Mărului, abia dacă se vede picurând la o margine de drum, printr-o râpă. Dacă, însă, se rup norii, aşa cum s-a întâmplat în seara zilei de 12 septembrie, firul de apă se umflă şi pleacă în jos ca un balaur nestăpânit, rupând totul în calea sa.

Autorităţile statului ştiau foarte bine că aşa ceva se poate întâmpla şi asta nu de ieri, de azi, ci de zeci de ani. Dacă pericolul n-ar fi existat, nici nu s-ar mai fi construit, înainte de anii '80, două baraje aflate la distanţă de doar câteva sute de metri unul de celălalt, menite să-i stăvilească Găunoasei furia, în situaţii de criză. Din păcate, cum nimeni n-a mai investit în întreţinerea şi consolidarea barajelor, Găunoasa - umflată ca niciodată în noaptea de 11 spre 12 septembrie - a sfărâmat ambele bariere de piatră şi a coborât, tăvălug, spre Cudalbi, unde a inundat, a distrus şi ucis.
A fost infernal mugetul apelor şi tare greu de stăpânit s-a dovedit a fi panica oamenilor din localitate, ne-a spus primarul din Valea Mărului, Virgil Doca.
«Este foarte adevărat că volumul de apă şi debitul au fost foarte mari. Sunt din comună şi lucrez în administraţie de 13 ani şi sunt sigur că apă aşa de mare n-a mai venit pe aici, niciodată», a mai spus edilul. La fel spun şi bătrânii. Cel mai vârstnic om din comună, care are 92 de ani, este absolut sigur că Găunoasa nu s-a înfuriat niciodată atât de tare. Pârâul în cauză curge dinspre nord-estul comunei, iar în sudul Văii Mărului se varsă în râul Geru, care vine în jos, spre Cudalbi.

Mugetul puhoaielor a creat panică

Mai mult de zece oameni au fost implicaţi în monitorizarea stării râului, înainte de năvala Găunoasei. «Am împărţit cursul de apă al Gerului în sectoare, de unde intră în comună şi până iese. Au fost organizate puncte de observaţie, iar la fiecare punct a stat câte un om de-al meu, care mă ţinea în permanenţă la curent. Nici nu pot să înţeleg cum ai putea să fii primar şi să nu ştii când îţi năvăleşte apa în comună. Mai ales la inundaţiile astea, ar fi fost imposibil. Vuia apa cum nici nu vă puteţi închipui. Nici nu se vedea cum vine Găunoasa, de dincolo de dealuri, dar se auzea mugetul. Era clar că ceva rău o să se întâmple. Fusesem anunţat că am doar cod galben. Viitura de patru metri înălţime intră la cod galben? Eu nu prea cred! Dar ne-am descurcat. Tinerii i-au ajutat pe vârstnici şi n-a murit nimeni», ne-a spus primarul de la Valea Mărului.

Baraje sfărâmate

Ambele baraje de la Valea Mărului - primul gros de vreun metru, iar al doilea cam de două ori mai voluminos şi mai solid - au fost fărâmate de apa Găunoasei ca doi biscuţi. Acum râpa seacă este plină de firimituri de baraj : bucăţi sfărâmate de piatră, amestecate cu noroi şi cu resturi de vegetaţie adusă din nord sau ruptă din versanţi.
«Am aflat despre un canal pe care l-am deschis şi care ducea apa în grădinile din Valea Mărului. A fost odată folosit la irigaţii. Acum, am băgat noi apă pe el. Am stricat grădini, e adevărat, dar numai aşa a scăpat Cudalbiul de viitură în noaptea de vineri spre sâmbătă, a doua de la inundaţii», a mai spus edilul.

Părerea autorităţilor, data viitoare

Din informaţiile noastre, barajele de pe Găunoasa - vale seacă în cea mai mare parte a anului - aparţineau Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi. Primarul Virgil Doca ne spune însă că cei care vin anual să se uite la baraje sunt angajaţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA). De la ANIF, nimeni, niciodată.
Contactat telefonic, directorul SGA Galaţi, Ionel Ardean, ne-a declarat că e în Ucraina, iar convorbirea noastră telefonică este contra cost şi trebuie încheiată repede. Vom reveni cu punctul de vedere al domniei sale.

Directorul ANIF, Petru Bărceanu, nu poate fi contactat telefonic. De fapt, nu a dorit să răspundă niciunei solicitări a "Vieţii libere", de la inundaţii încoace. Partea deloc plăcută este că, de aici încolo, gălăţenii din zonă sunt cu totul descoperiţi în faţa furiei pârâului Găunoasa. Podurile nu sunt făcute să susţină creşterea apelor la căderi de precipitaţii de 140 de litri pe metru pătrat, iar barajele zac pe fundul văii seci, făcute bucăţi. Şi e greu de crezut că cine n-a putut consolida două baraje va construi altele!

"Şi în Veneţia să fiu, mă aude tot satul!"

Sistemul de alertă pentru situaţii de urgenţă cu care este dotată Primăria din Valea Mărului este performant. Panoul de comandă e montat în sediul Primăriei, la fel ca şi panelul de acces şi vorbitorul. Pe acoperişul sediului sunt sistemele de sunet.
«Nu există colţ din sat unde să nu se audă, dacă vorbim de aici. Codurile de acces, ca să putem vorbi la el, le am eu şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Nu folosim sistemul pentru anunţuri diverse, ci doar în caz de situaţie de urgenţă. Dacă însă e nevoie, accesând sistemul şi de pe telefon, mă aud toţi oamenii din comună, chiar să fie ei aici şi eu tocmai la Veneţia. E adevărat, am învestit 330.000 de lei în această tehnologie, dar la mine în comună nu a murit nimeni la inundaţii. Aşa că sistemul şi-a scos banii », a precizat Virgil Doca.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Aproape 190 de module au fost distribuite în comunele calamitate din judeţ

Nu mai puţin de 186 de locuinţe modulare au fost amplasate în judeţul Galaţi, în opt dintre localităţile afectate de inundaţii. Potrivit lui Cornel Hamza, vicepreşedinte al Consiliului Judeţului, 66 de module au fost distribuite în comuna Costache Negri, 42 în Cudalbi, 24 în Cuca, 18 la Slobozia Conachi, 16 la Pechea, 14 la Corod, patru la Cuza Vodă, iar alte două au fost amplasate la Valea Mărului. Potrivit solicitărilor primarilor din localităţile calamitate, comuna Costache Negri mai are nevoie de patru module, comuna Pechea – de încă şase, Corod – şase, Cuca – şase, iar Slobozia Conachi – 17. Pentru a-şi putea încălzi locuinţele modulare, sinistraţii vor primi din partea primăriilor calorifere electrice, în baza unor solicitări scrise.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Şefii comunelor calamitate au chiulit la pregătirea pentru dezastre

* Edilii gălăţeni nu dau doi bani pe acţiunile de pregătire pentru situaţii de urgenţă * Nu mai miră pe nimeni că unii dintre primari habar nu au cum să acţioneze în caz de dezastru * Cei care decontează incompetenţa şi nepăsarea edililor sunt chiar locuitorii din comune

Deşi primarii sunt prinşi pe picior greşit de fiecare dată când se produc catastrofe, atunci când trebuie să înveţe cum să acţioneze în astfel de situaţii, edilii nu manifestă nici cel mai mic interes. Mai bine de jumătate dintre primarii gălăţeni nu participă la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă, organizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Indiferenţi la siguranţa cetăţenilor

Rapoartele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la cursurile de pregătire privind protecţia civilă, pe care le desfăşoară cu administraţiile publice locale, demonstrează clar că primarii din judeţ sunt total dezinteresaţi de modul în care trebuie să acţioneze în caz de dezastre, dar şi de măsurile pe care trebuie să le ia pentru a proteja cetăţenii în fruntea cărora se află.
În anul 2011, de la cursurile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă referitoare la protecţia civilă în caz de dezastre au absentat nu mai puţin de 10 primari care, în perioada 11 septembrie-13 septembrie 2013, s-au confruntat cu probleme extrem de grave din cauza inundaţiilor. Aleşii comunelor Cuca, Tudor Vladimirescu, Umbrăreşti, Măstăcani, Oancea, Valea Mărului, Suceveni, Smulţi şi Cuza Vodă, cărora „natura” le-a dat o palmă în urmă cu aproximativ două săptămâni, au ignorat invitaţia reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Asta în ciuda faptului că, potrivit Legii 481/2004 (republicată în 2008), autorităţile au obligaţia de a participa la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă. Conform raportului ISU, 28 la sută dintre reprezentanţii administraţiilor publice locale convocaţi au absentat. Nici în anul 2012 lucrurile nu au stat mai bine. Prezenţa edililor la cursurile ISU a fost şi mai slabă; nu mai puţin de 34 la sută dintre reprezentanţii administraţiilor publice locale au absentat de la cursurile de care depindea siguranţa cetăţenilor. Primarii din Oancea, Corni, Corod, Tudor Vladimirescu, Costache Negri, Cuza Vodă, Jorăşti, Suceveni şi Suhurlui au lipsit de la aplicaţii.
În teorie, aşa cum precizează art. 21, al. 3 din legea mai sus amintită, „autorităţile administraţiei publice centrale şi locale poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmările calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă”. În realitate însă, participare la pregătirea pentru lupta împotriva dezastrelor arată cam cât de mult le pasă unora dintre primari de soarta celor care le-au dat votul.
Amenzi infime pentru buzunarele aleşilor
Edilii care nu participă la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă sunt sancţionaţi mai mult decât blând de lege. Primarii se pot alege cu amenzi cuprinse între doar 50 de lei şi 100 de lei, conform Legii 481/2004 privind protecţia civilă. Nu este de mirare că edilii din judeţ calcă pe „bec” ori de câte ori au ocazia în condiţiile în care cuantumul unei amenzi este mai mică decât nota de plată a unui primar, după ce a luat prânzul într-un restaurant.

viata-libera.ro

[dcp100168]

200 de voluntari din alte sate au înlăturat noroiul. Primarul din Cudalbi, indignat de nepăsarea localnicilor

200 de voluntari din localităţile Umbrăreşti, Cosmeşti, Negrileşti şi Gohor au mers benevol, zilele acestea, să înlăture mâlul adus de ape în gospodăriile celor din Cudalbi. „Este nevoie în continuare de voluntari, dar şi de mult bun simţ. Nu mi se pare corect să vină oameni din alte localităţi să-i ajute pe cudălbenii care trebuie să-şi facă curăţenie după inundaţiile din 11-13 septembrie, în timp ce, mulţi dintre localnicii noştri - care au avut şansa să scape de ape - nu au mişcat un deget! Mă deranjează nepăsarea, ca să nu spun lipsa de bun simţ. În ciuda faptului că am făcut apel în nenumărate rânduri ca localnicii neafectaţi de inundaţii să vină să-şi ajute vecinii, ne-am lovit de nepăsarea lor”, ne-a zis Ştefan Drugan, primarul comunei gălăţene Cudalbi.
Potrivit estimărilor de moment, la Cudalbi, sunt afectaţi de pe urma inundaţiilor aproximativ 870 de oameni din cei vreo 6.500 de locuitori. Edilul ne-a mai spus că „lipsa bunului simţ este o problemă care este întreţinută în ţara noastră de când cu Legea 416/2001, privind venitul minim garantat. Toţi aşteaptă să li se dea şi consideră că este degradant să munceşti. Trebuie să încetăm cu această mentalitate, pentru că nu ne aduce niciun beneficiu”, a mai spus primarul Drugan.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sinistraţii gălăţeni tremură de frig în module!

* Gălăţenii evacuaţi din casele distruse de ape riscă să îngheţe de frig, la propriu, în această iarnă, în modulele puse la dispoziţie de autorităţi ' Primarii din localităţile calamitate contestă eficienţa locuinţelor modulare

Sfâşiaţi de durere şi cu sănătatea şubrezită, sinistraţii din comunele calamitate sunt supuşi la teste pentru supravieţuire de către autorităţi. Lucru de neconceput, având în vedere promisiunile potrivit cărora oamenii sunt acum în siguranţă şi vor beneficia de tot suportul pentru a-şi putea relua traiul, în condiţii cât de cât decente.

Cutii fără încălzire, pe post de casă

Cele câteva sute de locuinţe modulare amplasate în comunele calamitate din judeţ se dovedesc ineficiente pe timp de iarnă. „Cutiile din plastic”, aşa cum sunt numite de către mai mulţi edili, nu sunt prevăzute cu sisteme de încălzire, astfel că sinistraţii au şanse foarte mari, dacă autorităţile nu iau măsuri, să stea în frig la iarnă. În această situaţie sunt sute de vârstnici, cu probleme de sănătate, părinţi, dar şi copii.
Mai mulţi edili din localităţile calamitate au recunoscut că oamenii nu pot supravieţui în asemenea condiţii. „Nu se poate sta în module şi la iarnă. Nu au cum să supravieţuiască. Vor îngheţa. Acolo este foarte frig. Pot sta doar pentru moment; deocamdată, încă se mai poate. Eu le-am şi zis să îşi construiască ceva, o cămăruţă, dacă nu pot mai multe camere. Vom vedea după ce se va finaliza evaluarea pagubelor fiecărei familii, ce bani vor primi şi ce vor putea face cu ei. Va depinde şi de resurse financiare, dar şi de vreme şi spiritul gospodăresc al fiecăruia. Cumva trebuie să gestionăm şi această problemă, dar fără încălzire nu au cum să trăiască”, ne-a declarat Ştefan Drugan, primarul comunei Cudalbi.

Calorifere electrice, dar pe banii cui?

Florin Han, viceprimarul comunei Costache Negri, ne-a spus că singura soluţie pentru ca sinistraţii să se poată încălzi în această iarnă este achiziţionarea unor calorifere electrice. Aici intervine însă o altă problemă, potrivit edilului: nu în toate modulele pot fi montate asemenea aparate. „Acum, modulele sunt racordate la energie electrică, totul este contorizat. Singura sursă de căldură ar putea fi un calorifer, numai că nu pot fi introduse în toate modulele. Există mai multe modele. Unele nu au nici geam, doar uşă. Cum bagi un calorifer în alea?”, a precizat Florin Han.
În ciuda faptului că atât premierul Victor Ponta şi ministrul Radu Stroe, cât şi conducerea Consiliului Judeţului au afirmat că sinistraţii nu vor plăti energia electrică de care vor beneficia, primarii ridică din umeri, precizând că, la acest moment, nu au bani pentru a le deconta facturile gălăţenilor evacuaţi. „O să vedem. Probabil vom găsi o soluţie. Îşi cumpără fiecare calorifer - căci noi nu avem aşa ceva în stoc, îşi montează şi îşi plăteşte factura. Noi nu avem vreo posibilitate, momentan. Vom face nişte calcule pe buget, să vedem cum îi putem ajuta”, ne-a declarat Mihăiţă Vlad, primarul comunei Cuca.

Mobilizare în Costache Negri şi Slobozia Conachi

Pentru că modulele sunt considerate ineficiente, la Costache Negri, acolo unde au fost amplasate cele mai multe locuinţe modulare (aproximativ 70), conducerea Primăriei a luat decizia de a le pune la dispoziţia sinistraţilor patru camere în care să se cazeze, în timpul sezonul rece. „În fiecare cameră sunt câte 20 de locuri, deci, în total, avem 80. Am aranjat aceste camere cu tot ce trebuie, într-o fostă clădire a unei unităţi de învăţământ, dar şi în altă parte. Acestea sunt pentru cei cu situaţii dificile, care au probleme mari de sănătate, mulţi copii. Asta le putem asigura doar unora dintre ei”, ne-a declarat viceprimarul Florin Han.
Ion Neculau, primarul din Slobozia Conachi, acolo unde sunt amplasate aproximativ 20 de module, ne-a asigurat că sinistraţii din comună nu vor plăti energia electrică şi că, deja, a luat legătura cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru ca în module să fie instalate calorifere electrice. „Am satisfăcut toate cererile oamenilor. Noi le-am amplasat în curtea fiecăruia. Ziua îşi mai pune la punct în curte, reface ceea ce poate, iar seara stă în modul, unde doarme. Am luat toate măsurile pentru ajutorarea populaţiei. Avem o amplasare optimă, facem eforturi cu ISU, colaborăm şi depunem interes. Dacă nu ne va ajuta statul să suportăm facturile la energie ale oamenilor, vom găsi noi, oricum, soluţii”, ne-a declarat Ion Neculau.

Există şi primari care „nu ştiu”

Singurul, dintre primarii contactaţi, care nu găsise, nici până ieri, cel puţin teoretic, o soluţie la problema încălzirii modulelor sinistraţilor a fost edilul-şef al comunei Pechea, Mihăiţă Măncilă. „Ştiu că sunt module fără calorifere. Nu ştiu cu ce se vor încălzi. Poate radiator…”, a afirmat primarul din Pechea, vădit lipsit de inspiraţie sau preocupare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Municipalitatea bucureşteană dă 1 milion de lei pentru victimele inundaţiilor din judeţul Galaţi

Proiectul de hotărâre privind alocarea sumei de un milion de lei, de către municipalitatea bucureşteană, pentru ajutorarea victimelor inundaţiilor din localităţile gălăţene Costache Negri, Pechea, Cudalbi şi Cuca din judeţul Galaţi a fost aprobat, joi, de consilierii generali ai Capitalei. Potrivit proiectului de hotărâre aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), banii care vor fi alocaţi în acest scop provin din fondul de rezervă al bugetului propriu al municipiului Bucureşti. Sumele alocate vor fi distribuite prin intermediul Consiliului Judeţean Galaţi.

[dcp100168]

Câţi bani va primi o familie cu casa distrusă de inundaţii

Peste 1.800 de familii afectate de inundaţiile de acum două săptămâni vor primi, cel mai devreme la mijlocul săptămânii viitoare, banii de la Guvern, după ce comisiile locale au finalizat evaluarea pagubelor materiale produse de ploile şi viiturile din perioada 11-13 septembrie.

Potrivit prefectului judeţului Galaţi, Cătălin Emanoil Bocăneanu, cea mai mare sumă pe care o va primi o familie a cărei casă a fost distrusă de ape (grad de afectare 100%) va fi de aproximativ 38.000 de lei, iar cea mai mică sumă, 9.500 de lei (pentru un grad de afectare de 25%).

Deşi evaluarea pagubelor a fost finalizată de ieri, până la sfârşitul săptămânii, autorităţile locale pot primi contestaţii din partea celor care consideră că au fost nedreptăţiţi, urmând ca sesizările să se soluţioneze până luni, 30 septembrie.

Cum s-au evaluat pagubele

Reamintim că Guvernul României a alocat, în şedinţa din 18 septembrie, suma de 27 de milioane de lei, destinată persoanelor afectate de inundaţiile din judeţul Galaţi. Pentru operativitate şi corectitudinea evaluărilor pagubelor în toate cele 39 de localităţi afectate, în plan local s-au constituit 53 de comisii, compuse din reprezentanţi ai Prefecturii, CJ, instituţiilor deconcentrate subordonate Ministerului Muncii şi reprezentanţi ai fiecărei primării în parte. Conform procedurii adoptate de CJ Galaţi, fiecare gospodărie inundată a fost evaluată în funcţie de gradul de distrugere - 25, 50, 75 şi 100%. Gradul de distrugere s-a contorizat într-un sistem pe puncte, iar suma totală alocată de Guvern a fost împărţită la numărul total al punctelor obţinute, aflându-se valoarea unui punct - 38.000 de lei.

Luni, 30 septembrie, va avea loc o şedinţă extraordinară a CJ în cadrul căreia se vor aloca banii fiecărei localităţi inundate, astfel încât săptămâna viitoare, fiecare primărie să poată distribui sinistraţilor banii de la Guvern.

Nu se vor mai acorda ajutoarele sociale de necesitate

Din păcate însă, familiile afectate de inundaţii nu vor mai primi ajutoarele sociale de necesitate despre care au tot vorbit autorităţile locale în ultimele două săptămâni. „În prezent se reanalizează această decizie la nivelulul Ministerului Muncii”, a declarat, puţin încurcat, prefectul Cătălin Emanoil Bocăneanu, însă neoficial deja este un lucru cunoscut: s-a renunţat la acordarea acelor ajutoare de necesitate. Decizia va fi cu siguranţă primită cu mare nemulţumire de familiile afectate, cu atât mai mult cu cât atât Prefectura - prin comunicate de presă care precizau şi suma - 1.000 de lei pe familie - cât şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi Sociale - prin anchetele sociale, începute de pe 18 septembrie şi făcute special pentru acordarea acestor ajutoare - au garantat, prin credibilitatea instituţiilor respective, acordarea acestor bani.

Acum însă, se pare că statul a considerat că banii alocaţi de Guvern sunt suficienţi fără a mai fi nevoie şi de ajutoarele de necesitate, deşi, în urmă cu o săptămână, chiar directorul AJPS Galaţik, Răzvan Avram explica logica acestor sume: „Nu e vorba de bani pentru reconstrucţia caselor sau pentru despăgubiri materiale, ci de bani pentru lucruri de strictă necesitate: mâncare, medicamente, produse de igienă”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Ce spun edilii localităţilor inundate despre asigurările obligatorii de locuinţă

Virgil Doca, primar Valea Mărului – "Din informaţiile pe care le am, în comuna Valea Mărului sunt cele mai multe case asigurate din mediul rural, în jur de 900. Sunt două firme cu care cetăţenii au încheiat poliţe de asigurare a locuinţei. Una dintre ele a fost promptă, a venit imediat în comună şi a evaluat pagubele, în schimb, de reprezentanţii celeilalte a trebuit să trag eu, să insist. Reprezentanţii uneia dintre firme au dat asigurări că, după data de 10 octombrie, vor începe să despăgubească oamenii".
Vasile Cârjeu, primar Corod – "Maximum 10 la sută dintre cei afectaţi de inundaţii au asigurare obligatorie a locuinţelor. Unii beneficiază deja de despăgubiri. Problema este la cei care au case pe malul pârâului Corozel. Oamenii nu au putut încheia poliţe de asigurare pentru că se află într-o zonă cu risc. Au casele acolo de zeci de ani, nu de acum. Ce le putem face? Nu le putem demola locuinţele. În total, maximum 40 la sută dintre cetăţeni au casele asigurate. Noi nu am aplicat sancţiuni pentru că nu au bani. Ei abia reuşesc să supravieţuiască, să-şi plătească taxele, impozitele. Au pensii de 300 de lei".
Ştefan Drugan, primar Cudalbi – "Au venit din partea firmelor de asigurări, dar nu li se prea despăgubesc. Sunt oamenii nemulţumiţi. Unii nici nu s-au deranjat să vină în localităţi pentru a vedea despre ce este vorba. Ne-au pus nouă formulare pe masă, să evaluăm noi. Dar ce suntem, firmă de asigurare? În total, nu sunt prea mulţi asiguraţi în comună: cam 30-40 la sută au asigurări. Dacă firmele vor reacţiona tot în stilul acesta, oamenii chiar nu vor mai încheia nicio poliţă. Voi urmări ce se va întâmpla cu oamenii din comună, dacă primesc despăgubiri sau nu".
Florin Han, viceprimar Costache Negri – "Dintre cei afectaţi, aproximativ 50 la sută au asigurare obligatorie. În total, sunt mai puţin de 40 la sută cu asigurări. Asta cu amendatul de către primării este o chestiune de spălat pe mâini. Să îi amendeze alţii. Nu putem amenda nişte oameni care nu au nici măcar bani de pâine. Nu au resurse financiare. Nu este vorba despre rea voinţă".

viata-libera.ro

[dcp100168]

650.108 lei - valoarea totală a animalelor pierdute în inundaţii

Conform unui raport al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor prezentat joi dimineaţă Prefecturii, valoarea totală a pagubelor referitoare la animalele moarte în urma inundaţiilor din judeţ se ridică la 650.108 lei.
„În perioada 11-19 septembrie, în cele 14 localităţi afectate de inundaţii, au fost găsite următoarele efective de animale moarte: 11 cabaline, 10 bovine, 239 de ovine, 63 de caprine, 150 de suine, 17.354 de păsări, 119 câini şi pisici, 1.143 de iepuri şi 385 de familii de albine. Pentru fiecare specie de animale de rentă găsite moarte, DSVSA Galaţi a făcut o evaluare, stabilindu-se preţul pieţei din târgurile de animale aflate pe teritoriul judeţului”, a spus dr. Ştefan Vasile, directorul executiv adjunct al DSVSA. De asemenea, pentru a preveni şi combate bolile, în contextul efectelor negative cauzate de inundaţiile din judeţ, DSVSA a dispus mai multe măsuri, conform procedurilor. Aşa cum arată raportul menţionat, începând cu data de 12 septembrie, a fost instituit Serviciul de permanenţă, menit să preia apelurile de urgenţă de la comunele afectate, iar localnicilor li s-a cerut să informeze cât mai repede medicul veterinar în cazul în care există animale bolnave, sau moarte.
Pentru a fi evitate problemele, la data menţionată mai sus, a fost întocmită şi transmisă o listă care conţine mai mult măsuri ce trebuia să fie respectate: coordonarea activităţilor de mutare a animalelor din gospodăriile afectate în zone sigure, vaccinarea de urgenţă împotriva antraxului a cailor, vacilor, oilor şi a caprelor, coordonarea preluării leşurilor şi dirijarea lor spre încinerare, asigurarea apei potabile pentru animale, precum şi informarea proprietarilor de animale cu privire la asigurarea apei potabile.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Misterul unei viituri neanunţate. Ce sau cine a inundat Slobozia Conachi?

* Localnicii cred că apa le-a intrat în case nu din cauza ploilor, ci din pricina unei deversări „controlate”, efectuate în amonte de comună, pe pârâul Suhurlui * Autorităţile întâi au vorbit de deversare controlată, după care au negat aşa ceva! * Rămân, însă, multe întrebări fără răspuns

Zvonurile despre „deversarea controlată” au prins putere după ce, vinerea trecută, s-a revărsat apa cu tot cu peşti dintr-un iaz de acumulare de pe Suhurlui. În acea zi de vineri, zvonurile au umblat bezmetice, precum oamenii înnebuniţi de furia apelor. Iar ca totul să fie şi mai complicat, sute de familii au fost evacuate din satele din aval de iaz, timp în care autorităţile nu au ştiut deloc să comunice şi să explice ce se întâmplă. La un moment dat, ministrul delegat al Apelor, Lucia Varga, chiar a vorbit de o deversare controlată, expresie asimilată, ulterior, de opinia publică presupusei decizii a specialiştilor de a sparge malurile iazului de acumulare, pentru ca apa să se ducă pe Suhurlui şi să evite, astfel, inundarea comunelor Corni, Suhurlui şi Pechea. Şi purtătorul de cuvânt al ISU Galaţi, Eugen Chiriţă, a declarat că „acumularea piscicolă de la Corni se deversează controlat prin prizele de fund şi o breşă creată în digul acesteia. Se deversează aproximativ 15 mc pe secundă spre barajul de la Suhurlui, iar de acolo, controlat, pe cursul râului Suhurlui, pentru a evita o rupere accidentală a acestui baraj. Ne facem datoria de a avertiza şi se evacuează persoanele din calea apelor, dar viaţa persoanelor dar nu e pusă în pericol şi nici vreo localitate. Ne luăm doar măsurile de precauţie, pentru ca situaţia să nu fie scăpată de sub control”.

De ce traseul primului ministru nu a inclus şi satele în care apa creştea văzând cu ochii?

După doar câteva ore, când deja Slobozia Conachi şi Cuza Vodă începeau să se inunde, autorităţile şi-au schimbat declaraţiile. Şeful SGA Galaţi, Ion Ardean, a spus că o parte din apa din iaz s-a „revărsat peste coronament”, iar o altă parte „a spart şi o bucată din dig”, dar că nu avea cum să creeze aşa o viitură puternică pe Suhurlui şi că, de fapt, viitura este în principal produsul ploilor puternice. Au fost şi alte autorităţi care au spus, clar, că nu a mai fost vorba de niciun fel de deversare controlată! În plus, a apărut o informaţie nouă: lucrările de hidroamelioraţii de pe Suhurlui, începute pe vremea lui Ceauşescu, nu sunt finalizate, deci, barajul nu poate ţine în loc puhoiul de apă! 

Însă cu siguranţă lucru curat nu a fost în acea zi, iar la această senzaţie generală s-a adăugat şi  faptul că traseul, prin judeţ, al primului ministru Victor Ponta nu a inclus şi satele Slobozia Conachi şi Cuza Vodă, în care apa creştea pe minut ce trecea, ci doar comunele din care apa se retrăsese – Corni, Rediu, Costache Negri, Cudalbi. De ce ar fi evitat autorităţile judeţene ca premierul să nu vadă tocmai satele care se inundau?     

Autorităţile au găsit vinovatul:  barajul neterminat de pe vremea lui Ceauşescu

Prezent la Galaţi, la o zi după ce s-a inundat Slobozia Conachi, directorul general adjunct de la Apele Române, Ovidiu Gabor, a declarat că satul s-a inundat din cauza viiturii extrem de puternice de pe Suhurlui, dar a recunoscut că dacă s-ar fi finalizat lucrările de hidroamelioraţii de pe pârâu, lucrări începute pe vremea comunismului, inundaţiile nu ar fi avut loc. De aceea, acum, şeful Sistemului de Gospodărirea Apelor Galaţi, Ionel Ardean, respinge chiar şi ideea declanşării unei anchete: „Ce anchetă? La ce să o faci? La o investiţie neterminată? Mai sunt patru casete acolo prin care apa se poate scurge, şi apa… nu ştie carte, se duce unde vrea ea!”.

Pe de altă parte, şeful SGA Galaţi spune că pe viitor, ar trebui finalizat barajul de la Suhurlui, pentru a nu se mai repeta astfel de inundaţii. „Tot aşa cum, dacă vom primi bani, ar trebui să se amenajeze o ecluză la Vameş, acolo unde am spart acum digul pentru a se evacua apa de pe DN 25”, adaugă Ardean. 

Declaraţiile curg, nămolul rămâne în case 

Ocupat cu gestionarea celor 300 de familii cărora le-au fost inundate casele, primarul din Slobozia Coanchi, Ion Neculau, spune: „Eu nu sunt specialist şi nu îmi permit să comentez declaraţiile specialiştilor. Eu am alte probleme acum, din cele 300 de case inundate, până acum [pe 17 septembrie], în 185 s-a făcut evaluarea pagubelor, de unde s-a tras concluzia că 121 de case sunt în pericol, iar 20 de case cad! Astea sunt problemele cu care mă confrunt în prezent”, spune primarul. După ce va fi depăşită această perioadă dificilă însă, cetăţeanul Ion Neculau şi-a propus, totuşi, să meargă „aşa, pentru sufletul meu”, de-a lungul apei, în sus, până la iaz, pentru a vedea cu ochii săi pe unde a trecut urgia şi ce ar fi putut să o împiedice: „Merg pe firul apei, Cuza Vodă, Pechea, Suhurlui, Corni, aşa, ca Vitoria Lipan am să merg, să aflu adevărul…”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Trei feluri de dezastre, aceleaşi efecte

* Comuna Costache Negri a fost lovită de o viitură extrem de puternică, la Cudalbi s-au asociat trei viituri, iar la Pechea apele au crescut lent

Probabil că se vor face multe analize în legătură cu dezastrul produs în noaptea de 11 spre 12 septembrie, când mai multe viituri au lovit localităţile din zona centrală a judeţului.

Nu este exclus ca în urma acestor analize să fie aduse unele schimbări sistemului de avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, pentru că avertizarea de cod galben, cu debite de la 25 la 40 l/mp, nu sugera că ar exista vreun pericol. Cu atât mai puţin s-ar fi pus problema evacuării populaţiei din casele aflate în preajma pâraielor pe care au venit viiturile. Meteorologii susţin că ar fi fost vorba de ploi torenţiale şi scurgeri pe versanţi, fenomene deosebit de violente, produse în timp scurt, care nu putea fi prevăzute în baza informaţiilor obţinute prin satelit.

Am încercat să aflăm de la  primarii a trei dintre localităţile lovite de furia apelor - Costache Negri, Cudalbi şi Pechea - cum s-au întâmplat lucrurile în acea seară. Deşi comunele sunt învecinate, au fost trei situaţii total diferite. Comuna Costache Negri a fost lovită de o viitură extrem de puternică, la Cudalbi s-au asociat viiturile de pe trei cursuri de apă care au urmat după o ploaie de 147 l/mp în două ore, iar la Pechea apele au crescut lent.

 La Costache Negri, o singură viitură

Primarul comunei Costache Negri, Ştefan Luca, spune că nu există niciun termen de comparaţie între codul portocaliu anunţat de Administraţia Naţională de Meteorologie, respectiv de ISU Galaţi şi ceea ce s-a întâmplat în acea noapte. „Noi am primit o înştiinţare pentru cod portocaliu, dar pentru o situaţie cu care ne mai confruntasem. Dacă îmi amintesc bine, era vorba de un debit sub 40 l/mp. Nu era o situaţie alarmantă, dar eu chiar am constituit comitetul pentru situaţii de urgenţă, pentru că mi s-a părut normal acest lucru. Din momentul în care, în jurul orei 22.00, am fost anunţaţi despre ce urma să se întâmple, am sunat alarma, dar viitura a venit cu o rapiditate atât de mare, încât efectiv nu s-a mai putut face nimic. A fost cu mult peste imaginaţia mea sau a oricui altcuiva maniera în care s-au desfăşurat lucrurile.

Din acel moment, prioritatea a fost să fim preocupaţi de salvarea vieţilor omeneşti. Tot personalul primăriei am făcut tot ce este posibil ca să îi salvăm, în primul rând pe bătrâni. Din păcate a fost un deces provocat de un infarct, a fost vorba de o persoană în vârstă de 82 de ani, şi un alt deces, al unei femei, tot în vârstă, care locuia singură şi nu a reuşit să se salveze. Locuia într-o zonă foarte puternic afectată de inundaţie şi nu am avut cum sau cu ce să intervenim. Nu putea interveni nimeni. Echipele de intervenţie cu bărci, de la pompieri, au apărut târziu”, ne-a declarat primarul Ştefan Luca.

În jumătate de oră, nivelul apelor a crescut la un metru

La fel de stranie a fost şi situaţia de criză produsă la Cudalbi. Nu ar fi trebuit să fie inundată comuna nici la un cod galben de ploi cu debit de 50-60 l/mp, dar dezastrul a venit pe pârâul Geru, care străbate comuna, după ce fusese anunţat un cod galben de ploi de 20-25 l/mp. „Pe la ora 15.00, am avut avertizări de la ISU Galaţi, doar avertizări, nu scria că e cod galben. Eram avertizaţi că la ora 17.00 vom avea 20 l/mp. Pe la ora 17.00, am avut, într-adevăr, cod galben de ploi, cu debit între 20 şi 25 l/mp, izolat, ploaie asociată cu vijelii. În jurul orei 18.00, am mers cu viceprimarul prin sat, pentru că începuse să crească apa şi voiam să vedem ce se întâmplă. Un debit de 20-25 de litri nu ar fi trebuit să constituie o problemă, pentru că zona noastră este secetoasă. În plus, pârâiaşul ăsta, Geru, care ne-a dat atâta de furcă, aproape că seacă vara. Se întâmpla ceva, era un debit mult mai mare. Începuse să plouă torenţial. Cred că într-o jumătate de oră, apa venită de pe versant în sat atingea un nivel de zece centimetri. Când am ajuns la podul din zona de case vizitată şi de premierul Victor Ponta, apa din gârlă creştea exponenţial. Am convocat comitetul pentru situaţii de urgenţă şi am dat alerta. Apa creştea cu zece cm la fiecare câteva minute. Într-o jumătate de oră, maximum 45 de minute, pe şosea, care este mult mai sus decât zona de case, apa avea un nivel de un metru şi zece centimetri. Era până la brâu. Nici la codul portocaliu, transmis în jurul orei 22.00, la care scria ceva despre ploi între 25 şi 40 l/mp, nu trebuia să fie vreo problemă. Eu sunt fermier şi ştiu că nici dacă ar fi fost 60 l/mp nu ar fi fost nicio problemă la Cudalbi”, ne-a relatat primarul Ştefan Drugan.

 La Cudalbi, s-au intersectat trei viituri

Primarul a încercat să afle ce s-a întâmplat, de ce localitatea pe care o conduce a fost lovită de furia apelor în condiţiile în care Administraţia Naţională de Meteorologie nu anunţase vreun fenomen periculos, ci doar o ploaie ceva mai abundentă. „Am încercat să aflu ce s-a întâmplat şi am vorbit cu Virgil Doca, primarul de la Valea Mărului. Acolo, ei nu au avut nicio problemă, s-a umflat un pic apa, au fost inundate casele făcute aşa cum sunt făcute, unele şi fără autorizaţie, dar la Valea Mărului s-a întâmplat ca şi la Pechea, unde apa a crescut lent, a inundat acele case, dar nu a fost cu viitură. Apa de pe pârâul Geru a crescut de la ieşirea din Valea Mărului, s-a întâlnit cu un afluent, ˝Găunoasa˝, cum îi spunem noi, care nici nu este cartografiat de cei de la Apele Române, pentru că nu e considerat un curs de apă care să fie luat în seamă. Faptul că s-a format această viitură a produs dezastrul. La noi în sat nu mai ploua, nu mai vedeai picături de ploaie. Faptul că a fost rupere de nori şi apa a venit foarte mare şi pe acest afluent, ˝Găunoasa˝, şi acest debit a fost preluat de pârâul Geru, a dublat debitul pârâului. Mai este un alt afluent, care este în zona dinspre Corni, pe care au venit, de asemenea, ape foarte mari. S-au intersectat trei mari viituri şi din această cauză  am avut acea creştere exponenţială a nivelului apei şi s-a ajuns la un metru şi zece centimetri în jumătate de oră. La o staţie a celor a Direcţiei Apelor Române, din zona Cudalbiului, a fost înregistrat un debit de 142 l/mp. Acest debit al precipitaţiilor, coroborat cu viitura, a dus la catastrofă. Cei de la ANM au spus că cea mai multă cantitate de apă a fost la Cudalbi, 237 de metri cubi, în numai trei zile”, ne-a declarat primarul Ştefan Drugan.

A doua viitură a lovit Cudalbiul fără „furia apelor”

În noaptea următoare, Cudalbiul a fost lovit de o nouă viitură, dar de această dată nu se mai putea vorbi de „furia apelor”, ca în prima noapte, pentru că a avut loc o creştere lentă de nivel. „Am avut viitură şi în noaptea următoare. A venit apa dinspre Valea Mărului, dar de această dată apa a venit liniştită, s-a umflat, a reinundat o parte din case, dar nu a mai fost cum se întâmplase cu o seară înainte. Pârâul a ieşit din matcă, dar fără să facă prăpăd. Au fost două inundări total diferite”, a concluzionat primarul din Cudalbi.

 La Pechea, inundaţie lentă

Ceva mai la sud, la Pechea, situaţia a fost cu totul diferită faţă de cele de la Costache Negri şi Cudalbi, pentru că nu s-a produs o viitură, ci a avut loc o inundare lentă, care a fost mai degrabă efectul dezastrului din comunele de la nord de Pechea. De aceea,  lucrurile s-au precipitat cu două ore mai târziu, faţă de momentul în care viiturile loveau la Costache Negri şi Cudalbi. „Am primit un telefon în jurul orei 23.00, prin care am fost alertat asupra situaţiei. Am alergat la primărie, am pus în funcţiune sistemul de alarmă şi am început să monitorizez situaţia de pe străzile din comună care se învecinau cu malurile pârâului Suhurlui. La noi, creşterea apei s-a produs în jurul orei douăsprezece noaptea, mai târziu decât în celelalte comune şi a fost o creştere mai domoală”, ne-a declarat primarul comunei Pechea, Mihăiţă Măncilă.

Ar fi nevoie de schimbări de strategie

Concluziile vor fi trase de specialiştii în meteorologie, ape şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Probabil că va avea loc şi o analiză la Prefectura Galaţi, în care subiectul va fi modul în care au acţionat principalele instituţii. Dintre măsurile luate, nu vor lipsi demiterile, dar efectul acestora l-am putea numi „batistă pe ţambal” dacă nu vor fi luate şi câteva măsuri concrete. Reţinem câteva din sugestiile primarului din Cudalbi, Ştefan Drugan. În primul rând, să fie regularizate albiile cursurilor de apă. Dezastrul de care vorbim este aproape identic cu cel din septembrie 2007, când apele Tecucelului au devastat Tecuciul. Cauzele sunt identice: lipsa regularizărilor. Apoi ar trebui reluate împăduririle, măcar în zonele predispuse la formarea torenţilor.

În domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă ar trebui să fie elaborate hărţile de risc, dar ar mai fi ceva: un inspectorat pentru situaţii de urgenţă ar trebui să reprezinte mai mult decât ceea ce face acum, adică să stingă incendii, să scoată apa cu motopompele din zonele inundate, să scoată nămolul din curţile prin care a trecut apa şi din când în când, să salveze pisici urcate prin copaci. La inspectoratele pentru situaţii de urgenţă ar fi necesară chiar o schimbare de concept, la nivel naţional. Ar trebui să fie formaţi şi specialişti în strategii, care, în momentul în care într-o localitate, fie ea şi rurală, se produce un dezastru, să aibă capacitatea de a propune mai multe scenarii de intervenţie, din care primarul, de obicei nespecialist în domeniu, să îşi asume unul.

presagalati.ro

[dcp100168]

11 septembrie al Galaţiului

* Potop „nowcasting” * La fel ca turcul, statul plăteşte * Chiar toţi primarii sunt nevinovaţi? * Avem, totuşi, nişte legi. Cine le aplică? 

Inundaţiile catastrofale care au lovit zeci de localităţi din judeţul Galaţi începând cu noaptea de 11 spre 12 septembrie te duc cu gândul, aproape fără să vrei, la dezastrul „9/11” al americanilor. Evident, proporţiile trebuie păstrate, dar merită remarcate nişte similitudini, iar data e doar prima dintre ele. Acum fix 12 ani, două avioane puneau Turnurile Gemene la pământ, lovind chiar în inima New Yorkului. La noi, acum, viiturile au venit una după alta, începând din „inima” judeţului, din centru. Nici la ei atunci, nici la noi acum, nimic nu a anunţat prăpădul care a urmat. Dar în urmă au rămas, victime, jale şi dezastru.

Şi 11 septembrie al nostru a adus un uriaş val de solidaritate umană, de dimensiuni impresionante. Galaţiul s-a mobilizat într-un efort fără precedent, ajutoarele şi donaţiile au început să se adune cu zecile de tone, voluntari, firme, instituţii şi chiar persoane fizice s-au implicat în colecte, iar România întreagă le-a urmat exemplul, trimiţând tiruri încărcate cu alimente, haine, pături ş.a.

Însă cea mai importantă asemănare cu celălalt 11 septembrie este că şi pe noi ne-a prins la fel de nepregătiţi. Sunt tot mai multe voci care spun că acele coduri galbene trimise pentru avertizare au fost ca o joacă de copii, inutilă, codul galben din teorie transformându-se în cod roşu în practică în doar câteva zeci de minute, fără ca nimeni să se aştepte la acest lucru. Asta după ce, la începutul lunii, se anunţase un septembrie de vis. Până la urmă, a fost de vis urât. Meteorologii se apără spunând că au trimis acele avertizări nowcasting, un fel de prognoze în timp real. Forţând puţin nota, e ca atunci când scoţi mâna pe geam, remarci că plouă în draci şi constaţi că nu mai ai ce face: ori ai umbrelă, ori n-ai!

Să fim serioşi, orice ţăran din centrul judeţului a putut face nowcasting văzând potopul care venea şi din cer, şi de pe pământ şi care-i lua casa cu totul. Numai că era prea târziu şi nu avea ce să mai facă. Un nowcasting cu cod roşu te-ar ajută pe tine, om care stai la bloc, în oraş, să închizi geamurile repede ca să nu-ţi plouă în casă. Dar în satele româneşti, unele dintre ele încă fără lumină electrică în mileniul trei, darămite cu internet, nu ai cum să-ţi pui la adăpost şi animalele şi agoniseala de-o viaţă, să-ţi umfli valiza pregătită şi să te duci în vârful dealului, unde nu ajunge viitura, totul în maxim un sfert de oră. Tot sirenele şi primarul care strigă din poată în poartă sunt soluţiile. Aşa că onor guvernanţii ar trebui să se gândească la hibele serioase ale sistemului de avertizare şi să le remedieze cât mai repede. Numai să ştie cum!

Iar pentru faptul că albiile cursurilor de apă sau ale torenţilor erau pline de gunoaie, în loc să fie curăţate gospodăreşte, chiar niciun primar nu este vinovat?

Statul, ca turcul: plăteşte

Dacă lăsăm deoparte dezastrul ca amploare, solidaritatea aproape incredibilă a întregii Românii cu gălăţenii loviţi de furia apelor şi faptul că viiturile ne-au prins total nepregătiţi, cam aici se opresc similitudinile cu americanii, iar noi rămânem pe dulcele nostru plai mioritic. După 11 septembrie al lor, americanii au ştiut imediat ce e de făcut şi s-au apucat de treabă. Noi, în schimb, ne contrazicem pe articole de lege. 

Întrebat de situaţia sinistraţilor care nu au avut poliţă de asigurare obligatorie împotriva inundaţiilor, cutremurelor şi alunecărilor de teren, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul îi va ajuta pe cei aflaţi în dificultate. „Vreţi să-i las pe oameni să moară în apă dacă nu şi-au făcut asigurare? Aşa credeţi dumneavoastră că e bine? Eu cred că nu e bine aşa. Cred că e bine să ajutăm toţi oamenii. Încurajăm şi stimulăm respectarea legii privind asigurările, însă, pe de altă parte, când un om e cu apa în casă ce să-i spun, să-i cer poliţa de asigurare? Mă duc să încerc să-l ajut! Cred că aşa se lucrează într-o ţară normală, aşa, scandal ştim să facem toţi”, a afirmat premierul.

Tot Victor Ponta, aflat în vizită în comuna Pechea, una din localităţile afectate de inundaţii, a spus că le va da oamenilor bani din fondul de rezervă ca să îşi refacă locuinţele. „După ce se retrage apa trimitem materiale de construcţii(…) Când se opreşte apa vă trimitem materiale să le faceţi înapoi”. Banii urmau să fie alocaţi miercuri, în şedinţă de Guvern, din fondul de rezervă aflat la dispoziţia primului ministru.

Declaraţiile lui Victor Ponta au fost reluate şi de ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, care a precizat, tot la Galaţi, că oamenii năpăstuiţi de ape vor fi ajutaţi pentru reconstrucţia caselor, indiferent dacă au avut sau nu locuinţele asigurate.

Că tot a venit vorba, viiturile de la Galaţi parcă au prins şi o uşoară tentă politică. Numeroşi miniştri şi persoane importante au venit în localităţile afectate, unii dintre ei chiar cu treabă. Dar alţii parcă au venit să se pozeze „cu sinistraţii”, mai ales că ne apropiem de o nouă campanie electorală. Şi, nu-i aşa?, nimic nu e gratis pe lumea asta.

Ajutor guvernamental sau deturnare de fonduri?

Până la un punct, premierul Ponta are dreptate. Când omul e cu apa cât casa şi a rămas doar cu hainele de pe el, nu se cade să-i ceri poliţa de asigurare. Totuşi, Legea 260/2008 pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor prevede faptul că autorităţile nu acordă despăgubiri pentru cei care nu şi-au asigurat imobilele. De asemenea, actul normativ  prevede şi aplicarea unei amenzi celor care nu îşi asigură casele, în valoare de până la 500 lei. Acest lucru ar trebui pus în practică de reprezentanţii primăriilor, însă niciunul nu a făcut-o.

Fostul prefect al Galaţiului, Mihai Capră, a postat pe contul său de Facebook următoarele: „Legea 260/2008 art.22 alin1 prevede clar că nu se pot aloca bani de la bugetul central sau local pentru refacerea locuinţelor afectate de inundaţii. În consecinţă, orice alocare de sume, fără abrogarea articolului respectiv, înseamnă deturnare de fonduri. Faptul că Ponta sau Bacalbaşa vor fi sancţionaţi de Curtea de Conturi mă lasă rece. Problema e că banii vor fi recuperaţi de la beneficiari, ceea ce ar fi dramatic. Bineînţeles că va trebui să li se explice şi ˝fraierilor˝ care au respectat legea şi şi-au asigurat locuinţele - de ce dracu’ au făcut-o?”.

Legea asigurării obligatorii, împotmolită în primării

Titlul Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, include cuvântul „obligatorie”, dar aplicarea legii este facultativă. Aşa se face că în loc să crească numărul celor care îşi asigură locuinţele, ca efect al măsurilor de aplicare a sancţiunilor, numărul acestora este în continuă scădere. Potrivit datelor oficiale, numărul locuinţelor asigurate a scăzut cu aproape jumătate faţă de noiembrie 2011, când a atins nivelul maxim, scăzând de la  845.000 la 421.707 în august 2013. Deşi asigurările în baza Legii 268 sunt obligatorii, iar costul mediu pe an este între 10 şi 20 de euro, de la 45 la 90 de lei, românii nu se înghesuie să îşi asigure casele, iar primarii se fac că nu văd acest lucru şi nu aplică amenzi, aşa cum prevede legea. Edilii explică această lipsă de reacţie prin faptul că populaţia este prea săracă pentru a plăti aceşti bani. Totuşi, vorbim de doar 45 de lei pe an, mai puţin decât costul unei zile de muncă la câmp.

Asigurarea „obligatorie” a locuinţelor este aplicată facultativ

Primarii comunelor afectate de inundaţiile din judeţul Galaţi confirmă situaţia. Ştiu de poliţele de asigurare obligatorie de tip PAD, de prim risc, dar nu pot preciza câţi dintre locuitori au încheiat astfel de asigurări. Spun că e dificil să centralizeze o astfel de situaţie, pentru că sătenii şi-au încheiat poliţele cu diferite societăţi de asigurare. Primarul comunei Pechea, Mihăiţă Măncilă, ne-a declarat că nu deţine astfel de date: „Nu ştiu câţi au casele asigurate, nu pot să vă dau o astfel de informaţie”. Primarul recunoaşte că numărul celor din comună care au încheiat o asigurare obligatorie este foarte mic şi explică acest fapt prin „lipsa bănuţilor”, iar faptul că nu sunt aplicate amenzi prin faptul că situaţia materială a localnicilor este una precară.

Secretarul Primăriei Cuca, Angelică Marin, ne-a declarat totuşi că aproximativ 30% din localnici au încheiat o poliţă PAD şi mulţi dintre ei au şi fost căutaţi de reprezentanţii societăţilor de asigurări pentru întocmirea dosarelor. Ne-a explicat şi de ce primăria nu le aplică amenzi: „Dacă aţi vedea ce este la noi v-aţi da seama că cei care au casele afectate sunt în general familii sărace şi nu au cu ce să plătească”.

Primarul comunei Slobozia Conachi, Ion Neculau, ne-a explicat cum stau lucrurile: „După mine, nu au încheiat asigurări mai mult de 60-65% dintre locuitori. Le-am spus acum, uite dacă plăteai asigurarea primeai destui bani de la asigurări. Le-am tot spus să încheie asigurarea, şi nu ar fi mult, să se ducă o zi la muncă, zilier, şi cu acei bani poate încheia asigurarea de 10 euro. În faţă îţi spune da, dar când întorci spatele a şi uitat. În al doilea rând, cauza este criza. Sunt mulţi care au câte unul sau chiar două credite la bănci şi chiar nu au de unde. Asta este, lipsa banilor”.

„La ţară este mai greu cu aceste asigurări, oamenii nu sunt educaţi, unii sunt bătrâni şi nu ştiu despre ce este vorba. Abia îşi fac RCA-ul. Asta ar mai lipsi, să-i amendeze primarul. Legislaţia este făcută de cineva şi aplicată de altcineva. Primarul este şi moaşă, şi poliţie, şi să mai dea şi amenzi? Plus că, chiar dacă le-am da, nu există nicio garanţie că oamenii le plătesc”, a declarat şi Ştefan Drugan, primarul comunei Cudalbi, citat de HotNews.ro.

Foarte puţine poliţe de asigurare în Galaţi

Am solicitat informaţii doar de la două companii de asigurări, dar trendul este probabil acelaşi peste tot: sunt foarte puţine poliţe de asigurări în judeţ.

Ca urmare a inundaţiilor produse în ultimele zile, Allianz-Ţiriac a înregistrat în judeţul Galaţi 21 de notificări de daune pentru care s-a şi deschis dosar. Unul dintre dosarele de daună deschise la Allianz-Ţiriac se referă la Casa memorială Costache Negri, una dintre clădirile de patrimoniu din judeţul Galaţi. În acest moment, dosarul de daună este in curs de instrumentare”, ne-au răspuns Daniela Manea, directorul Sucursalei Galaţi Allinaz-Ţiriac.

La rândul lor, cei de la Carpatica Asig - Sucursala Galaţi au primit până acum 67 de notificări din partea deţinătorilor de poliţe. „48 de dosare au fost trimise la sediul central din Sibiu, 16 au fost aprobate, iar 6 dosare de daună au fost deja plătite. Cuantumul celor 16 dosare aprobate se ridică la 74.238 de lei”, ne-a declarat Cristina Ene, directorul sucursalei gălăţene Carpatica Asig.

În tot judeţul Galaţi, în luna august, erau asigurate printr-o poliţă PAD cu puţin peste 12.000 de locuinţe, dintre care 5.500 în mediul rural.

presagalati.ro