Jump to content

Zeci de stele au primit numele Galaţiului


dcp100168

Recommended Posts

Două stele au primit numele Galaţiului

În luna septembrie 2013, la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi au fost descoperite două stele variabile, de către muzeograful Ovidiu Tercu - coordonatorul Observatorului Astronomic şi Alex Dumitriu - membru al Astroclubului „Călin Popovici”.

Observaţiile astronomice au fost realizate în luna august 2012, cu telescopul principal al observatorului, cu diametrul oglinzii principale de 40 cm şi camera CCD SBIG STL-6303e, iar analiza datelor a fost realizată în luna septembrie 2013.

„În urma analizei datelor am descoperit faptul că două stele din constelaţiile Cassiopeia şi Andromeda sunt de fapt stele variabile. Stelele variabile sunt stele a căror strălucire variază periodic, ele fiind de mai multe tipuri; în cazul nostru, avem de-a face cu stele variabile de tip Delta Scuti, a căror variaţie este de ordinul orelor, iar variaţia este rezultatul unor procese interne din interiorul stelelor. Toate aceste date au fost raportate imediat către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmându-se astfel descoperirea”, a declarat muzeograful Ovidiu Tercu.

Mai departe, cei doi descoperitori, Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu, au propus ca cele două stele să poarte numele oraşului Galaţi, argumentând acest lucru. Această cerere a fost acceptată, iar celor două stele le-a fost acordată denumirea Galaţi V1, respectiv Galaţi V2 (V semnifică faptul că steaua este variabilă). Cele două stele sunt circumpolare, găsindu-se în constelaţiile Cassiopeia şi Andromeda, sunt vizibile pe tot parcursul anului deasupra orizontului din România.

„De foarte mult timp, eu şi prietenul meu, Alex Dumitriu, ne doream să ducem numele oraşului Galaţi pe cer. Am reuşit acest lucru!”, a adăugat Ovidiu Tercu.

Din ceea ce se cunoaşte, Galaţi V1 şi Galaţi V2 sunt singurele stele cu nume româneşti, în afara de steaua Sanduleak -69° 202, care a explodat sub forma supernovei SN 1987A. Acea stea a fost catalogată în Statele Unite ale Americii, de către astronomul american de origine română, Nicholas Sanduleak. Descoperirea acestor stele variabile este o realizare integral românească, dintr-un observator astronomic din România.

Pentru mai multe detalii tehnice despre cele două stele variabile puteţi accesa următoarele link-uri:

Galati V1: http://www.aavso.org/vsx/index.php?view=detail.top&oid=356072
Galati V2: http://www.aavso.org/vsx/index.php?view=detail.top&oid=356081

Link to comment
Share on other sites

Premierul Victor Ponta i-a felicitat pe astronomii Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu pentru descoperirea stelelor „Galaţi V1” şi „Galaţi V2”

Primul ministru Victor Ponta i-a felicitat pe astronomii Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu de la Observatorul Astronomic din Galaţi care au descoperit stelele „Galaţi V1” şi „Galaţi V2”, singurele ce poartă nume româneşti. Potrivit Agerpres, premierul i-a felicitat pe cei doi astronomi gălăţeni cu prilejul Zilei Internaţionale a Astronomiei.

„Astăzi, de Ziua Internaţională a Astronomiei, îi felicităm pe astronomii români care au descoperit Galaţi V1 şi Galaţi V2, singurele stele variabile cu nume româneşti descoperite pe cerul ţării noastre. Stele fac parte din constelaţiile Cassiopeia şi Andromeda şi au fost studiate la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi”, a scris Victor Ponta, duminică, pe pagina sa de Facebook.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Alte trei stele au primit denumirea oraşului Galaţi

În perioada octombrie 2014 - iulie 2015, la Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, s-au realizat o serie de observaţii astronomice (survey fotometric), având ca scop descoperirea de noi stele variabile. Observaţiile astronomice au fost realizate cu telescopul principal al observatorului astronomic, cu diametrul oglinzii principale de 400 mm şi camera CCD SBIG STL-6303e.

În urma analizei datelor obţinute, s-a constatat faptul că trei stele din constelaţiile Cassiopeia şi Cefeu sunt de fapt stele variabile. Stelele variabile au primit denumirea de Galati V3, Galati V4 şi Galati V5, descoperirea lor fiind realizată de echipa formată din Ovidiu Tercu - coordonatorul Observatorului astronomic Galaţi, Vlad Tudor - doctorand în astrofizică la Curtin University din Australia (în acelaşi timp şi membru al Astroclubului „Călin Popovici” din Galaţi) şi Alex Dumitriu - membru în consiliul de administraţie la The Astronomical Society of Glasgow (de asemenea, membru al Astroclubului ”Călin Popovici” Galaţi). Descoperirea unor stele variabile de tipul EW (W Ursae Majoris) reprezintă o premieră în astronomia din România.

Galati V3 este o stea variabilă de tip Delta Scuti, variaţia strălucirii acesteia fiind de ordinul orelor. Variaţia luminozităţii este rezultatul unor procese interne care se desfăşoară în interiorul stelei.

Galati V4 şi Galati V5 sunt stele variabile de tipul EW (W Ursae Majoris) numite şi binare în contact.

Stele variabile de tip W Ursae Majoris sunt un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi a rotaţiei rapide. În acelaşi timp, aceste stele se eclipsează reciproc, ceea ce face să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar.

 Toate aceste date au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmându-se astfel descoperirea acestor stele variabile. Cele trei stele variabile sunt circumpolare, fiind vizibile din România tot timpul anului, cu ajutorul unui instrument optic.

Specialiştii în astronomie de la Galaţi au mai descoperit în anul 2013 alte două stele variabile, denumite Galati V1 şi Galati V2.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Încă două stele variabile descoperite la Observatorul Astronomic din Galați

Specialiştii Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi au descoperit încă două stele variabile care se adaugă celorlalte cinci descoperite până acum, se arată într-un comunicat de presă transmis vineri AGERPRES de coordonatorul Secţiei Planetariu-Observatorul Astronomic, Ovidiu Tercu.

Potrivit acestuia, în lunile octombrie din anii 2014 şi 2016 la Observatorul Astronomic Galaţi au fost efectuate o serie de observaţii fotometrice având drept scop descoperirea de noi stele variabile. ‘În urma analizei datelor obţinute, s-a identificat faptul că două stele din constelaţia Cassiopeia sunt de fapt stele variabile. Variabilitatea acestor stele a fost observată în mai multe nopţi din luna octombrie a anilor precizaţi mai sus. Observaţiile astronomice au fost realizate cu telescopul principal al observatorului astronomic cu diametrul oglinzii principale de 400 mm şi camera CCD SBIG STL-6303E’, se arată în comunicat.

Stelele descoperite sunt stele variabile de tip EW (W Ursae Majoris) numite şi binare în contact. Stelele variabile de tip W Ursae Majoris sunt un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi a rotaţiei rapide. În acelaşi timp, aceste stele se eclipsează reciproc, ceea ce face să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar.

‘Toate datele necesare au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO – American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmându-se astfel descoperirea acestor stele variabile, ele fiind denumite oficial Galaţi V8 şi Galaţi V9’, se precizează în comunicat.

Aceste stele variabile au fost descoperite de echipa formată din Ovidiu Tercu şi Andrei-Marian Stoian, în vârstă doar de 16 ani, membru al Astroclubului ‘Călin Popovici’ Galaţi. Adolescentul este unul dintre cei mai tineri descoperitori de stele variabile. Până în acest moment au fost descoperite şapte stele variabile la Observatorul Astronomic din Galaţi.

radioiasi.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

CJ Galaţi va sprijini financiar Observatorul Astronomic pentru achiziţia unui nou aparat performant

Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi ar putea fi subvenţionat, în acest an, de Consiliul Judeţean Galaţi pentru achiziţia unui nou aparat performant, cu ajutorul căruia se va putea continua activitatea de cercetare astronomică, demarată în urmă cu cinci ani. Potrivit muzeografului Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, a fost deschis la sugestia de a aproba achiziţia unui nou aparat performant la Observator.

De altfel, Observatorul Astronomic deţine în prezent dotări în valoare de circa 100.000 de euro, o sumă pe măsura realizărilor din ultimii ani ale celor de la Observator - descoperirea de multiple comete, asteroizi şi a nu mai puţin de nouă stele variabile, din care două de tip EW, o premieră naţională. Datorită descoperirilor realizate la Observatorul Astronomic din Galaţi, acesta a fost plasat pe locul 40 în lume şi pe locul 8 în Europa.

„Descoperirea de stele variabile a început în 2012, în colaborare cu membrul fondator al Astroclubului Călin Popovici, Alex Dumitriu, care astăzi trăieşte în Anglia. Împreună cu el ne-am ocupat de observarea asteroizilor, am făcut foarte multe observaţii iar în 2012, pe baza criteriului de productivitate observaţională la asteroizi şi comete, Observatorul Astronomic din Galaţi ocupa locul 40 în lume şi locul 8 în Europa. Ei, cum spuneam, în 2012 am început un survey fotometric, desfăşurat în perioada iulie- noiembrie, care a avut ca scop descoperirea de stele variabile. În septembrie 2013 am început analiza acestor imagini şi apoi am descoperit steaua variabilă Galaţi V1, iar la câteva zile am descoperit Galaţi V2. În 2014 am realizat un alt survey fotometric cu Alex Dumitriu şi alt membru al astroclubului, un pasionat din Brăila, Vlad Tudor, care a studiat astronomie şi astrofizică în Marea Britanie. Pas cu pas am descoperit Galaţi V3, V4 şi V5 realizând în premieră naţională descopeirea pentru prima dată în România  unor stele variabile de tip E W. În 2016, Andrei Marian Stoian, un alt membru al astroclubului, a venit cu ideea genială să mai reanalizeze baza de date toată... Eu am fost de acord iar el a descoperit, în 2016, alte două stele variabile, Galaţi V8 şi V9”, a declarat Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi.

Andrei Marian Stoian, de 16 ani, este o adevărată vedetă locală, de când s-a aflat că în urmă cu câteva zile, a descoperit o nouă stea variabilă, pe care a botezat-o Schela 1, după numele localităţii sale natale. De altfel, adolescentul este atât de pasionat de astronomie încât are în curtea casei părinteşti, din Schela, propriul observator astronomic, realizat cu ajutorul părinţilor săi dar şi al primăriei din localitate.

Revenind la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, trebuie remarcat faptul că acesta este produsul unei investiţii derulate de CJ Galaţi în cadrul unui proiect european. “Dotarea Observatorului a fost făcută din două resurse - el a fost dotat prin sponsorizarea unor firme din Galaţi, printre care una de mobilă, al cărei patron este pasionat de astronomie, şi printr-un proiect cu fonduri europene, derulat de  CJ Galaţi, în parteneriat cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii”, a mai spus Ovidiu Tercu.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cinci noi stele variabile, descoperite la Observatorul astronomic din Galaţi

Cinci noi stele variabile, dintre care una variabilă elipsoidală, în premieră pentru astronomia din România, au fost descoperite la Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, se arată într-un comunicat transmis joi de instituţie.

Potrivit sursei citate, în urma reanalizării bazei de date a Observatorului Astronomic, din perioada octombrie 2016 - ianuarie 2017, s-a ajuns la un rezultat spectaculos: descoperirea a cinci noi stele variabile. Observaţiile astronomice care au dus la aceste descoperiri au fost realizate cu telescopul principal Ritchey-Chrétien f/8 al observatorului astronomic cu diametrul oglinzii principale de 400 mm şi camera CCD SBIG STL-6303E.

Descoperirea stelelor variabile Galaţi V6, Galaţi V10, Galaţi V11, Galaţi V12 şi Galaţi V13 a fost realizată de echipa formată din Ovidiu Tercu de la Secţia Planetariu/Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi şi Andrei-Marian Stoian - membru al Astroclubului "Călin Popovici" Galaţi.

Steaua Galaţi V6 este o stea variabilă elipsoidală rotativă (ELL) şi se găseşte în constelaţia Crater. Stelele variabile elipsoidale rotative sunt stele variabile extrinseci, mai puţin cunoscute, şi sunt sisteme binare apropiate cu componente elipsoidale, dar fără eclipse. În prezent se cunosc aproape 1.000 de stele variabile de tipul ELL. Descoperirea unei stele variabile elipsoidale rotative (ELL) reprezintă o premieră în astronomia din România.

Celelalte stele variabile descoperite (Galaţi V10 - V13) sunt de tipul EW (W Ursae Majoris) numite şi binare în contact. Stelele variabile de tip W Ursae Majoris sunt un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi a rotaţiei rapide. În acelaşi timp, aceste stele se eclipsează reciproc, ceea ce face să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar.

Toate datele ştiinţifice obţinute în urma analizei bazei de date a observatorului astronomic au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmându-se astfel descoperirea acestor stele variabile.

Până în acest moment au fost descoperite 12 stele variabile la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, din care trei stele variabile de tipul Delta Scuti, opt stele variabile binare eclipsante de tipul EW (W Ursae Majoris) şi o stea variabilă elipsoidală rotativă (ELL). Pentru descoperirea acestor stele variabile au fost efectuate 28 de nopţi de observaţii astronomice (survey fotometric) în următoarele perioade de timp: iulie - noiembrie 2012, octombrie - noiembrie 2014 şi octombrie 2016.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

La Observatorul Astronomic Galaţi fost descoperită o stea variabilă lung periodice de tip Mira

O nouă descoperire notabilă în domeniul astronomiei a avut loc la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi! Este vorba de o stea variabilă lung periodice de tip Mira, care s-a realizat în mai multe etape, pe parcursul mai multor ani. Este pentru prima oară când se descoperă o stea variabilă de tip Mira la Observatorul astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, iar acest lucru reprezintă, în același timp, și o premieră pentru astronomia din România.

În noaptea de 30 septembrie – 1 octombrie 2014 în timpul derulării Programului de observaţii astronomice “Nova Search” în Calea Lactee a fost o observată o creștere foarte mare în luminozitatea unei stele din constelația Vulpea. În acel moment s-a crezut că este o novă, dar nu exista suficiente date științifice pentru a crede că este o posibilă novă. Din acest motiv s-a considerat că este un “transient object” și a fost raportat imediat la Biroul Central pentru Telegrame Astronomice (Central Bureau for Astronomical Telegrams) al Uniunii Astronomice Internaţionale la secțiunea "Transient Object Followup Reports" sub numele de TCP J19441156+2003460 (Galați V7), de către echipa formată din Ovidiu Tercu – coordonatorul Observatorului astronomic Galaţi și Alex Dumitriu – membru în consiliul de administraţie la The Astronomical Society of Glasgow, dar și membru al Astroclubului ”Călin Popovici” din Galaţi.

O novă este un sistem binar strâns format din două stele (una gigantă roșie și alta pitică albă) care se rotesc în jurul centrului comun de masă. Steaua pitica albă atrage materie de la steaua gigantă roșie și când a fost colectată suficientă masă pe suprafața piticei albe, hidrogenul se aprinde în mod exploziv, iar strălucirea stelei crește rapid devenind foarte mare. Novele pot fi descoperite de cele mai multe ori în Calea Lactee în special în apropierea centrului galactic care se găsește în constelația Săgetătorul însă, cu toate acestea, ele pot apărea oriunde pe cer. Pentru confirmarea acestei posibile nove era nevoie de realizarea unei analize spectrale de către un observator astronomic dotat cu un spectograf. Deoarece în următoarea perioadă nu a existat nicio confirmare a acestei nove, variabilitatea acestei stele a fost raportată în luna octombrie 2017 la AAVSO - American Association of Variable Stars Observers.

În luna aprilie 2020 echipa formată din Ovidiu Tercu, Andrei-Marian Stoian, Gabriel Neagu și Dominic Zlat (membri ai Astroclubului “Călin Popovici” din Galați) folosind date de survey de la Zwicky Transient Facility (ZTF) au analizat curba de lumină acestei stele variabile și au determinat următoarele lucruri: minimul și maximul strălucirii, perioada de 291 zile și tipul de variabilitate specific stelelor variabile lung periodice de tip Mira. Toate aceste date au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile.

Stelele variabile lung periodice de tip Ceti (Mira) au fost denumite după steaua reprezentativă Mira (omicron) Ceti. Periodicitatea lor este bine pronunțată, iar perioadele sunt cuprinse între 80 și 1.000 de zile. De cele mai multe ori steaua este înconjurată de o anvelopă de gaz în expasiune. O stea variabilă de tip Mira este o stea gigantă roșie aflată într-o etapă foarte târzie a evoluției sale stelare. Această stea își va expulza straturile exterioare devenind o nebuloasă planetară cu o stea pitică albă în centru.

Observatorul Astronomic Galaţi

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

O stea variabilă din constelaţia Cefeu a fost descoperită la Galaţi

O stea variabilă din constelaţia Cefeu a fost descoperită la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, se arată într-un comunicat transmis, luni, de instituţia de cultură. Potrivit sursei citate, aceasta este cea de-a cincisprezecea stea variabilă descoperită de astronomii gălăţeni, drept pentru care a primit denumirea de Galaţi V15.

În noaptea de 27 spre 28 aprilie, în timpul activităţilor de surpraveghere fotometrică realizate în nebuloasa IC 1396, specialiştii în astronomie au observat variabilitatea în luminozitate a unei stele slab strălucitoare. Pentru confirmarea variabilităţii şi stabilirea tipului acestei stele variabile, s-au folosit datele publice de fotometrie de la survey-ul Zwicky Transient Facility. În urma analizei curbei de lumină, s-a constatat că este o stea variabilă necunoscută de tipul EW (W Ursae Majoris) şi s-a determinat minimul şi maximul strălucirii, dar şi perioada de variabiliate care este de aproximativ 8,77 ore. Toate aceste date au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile, fiind incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile.

Echipa care a realizat descoperirea a fost formată din Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului astronomic Galaţi, Gabriel Neagu şi Dominic Zlat, membri ai Astroclubului "Călin Popovici" din Galaţi, Gabriel Murawski de la Staţia de observare a tranzitului exoplanetelor din Suwałkach - Polonia şi Sam Deen de la Northern Arizona University, ultimii doi făcând parte şi din echipa World Wide Variable Star Hunters.

Steaua variabilă, descoperită în dreptul nebuloasei IC 1396 din constelaţia Cefeu, a primit denumirea de Galaţi V15.

"În perioada iulie 2012 - aprilie 2020 a fost realizat un survey fotometric la Observatorul astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturiii. Aceste obsevaţii astronomice au fost realizate cu ajutorul a două telescoape Ritchey-Chrétien f/8 cu diametrul oglinzii principale de 400 mm şi Newton f/4 având oglinda de 200 mm. În urma acestor observaţii şi analizei datelor obţinute, au fost descoperite 15 stele variabile. Pentru căutarea şi descoperirea acestor stele variabile s-au realizat 59 de nopţi de observaţii, iar suprafaţa cerului care a fost fotografiată cu ajutorul celor două telescoape a fost de 148 grade pătrate. Pentru a întelege acest lucru, trebuie să ne imaginăm că diametrul unghiular al Lunii în faza de Lună plină este 0,5 grade. În urma unui calcul elementar, rezultă că suprafaţa de cer fotografiată în timpul survey-ului fotometric, la Observatorul Astronomic din Galaţi, este echivalentă cu acoperirea cerului de 592 de Luni pline", se mai menţionează în comunicat.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

La Observatorul Astronomic din Galaţi a fost descoperită variabilitatea unei stele vizibilă cu ochiul liber

În luna noiembrie a anului 2020, la Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” din Galaţi a fost descoperită variabilitatea unei stele, numită HD 46089, care poate fi văzută cu ochiul liber, dacă observarea cerului este făcută departe de poluarea luminoasă a marilor oraşe.

„S-a stabilit că steaua HD 46089 (având numele intern de Galaţi V22) este o stea variabilă, cu amplitudine mică, de tip Delta Scuti (DSCT), variaţia luminozităţii fiind rezultatul unor procese interne care se desfăşoară în interiorul stelei. Perioada variaţiei strălucirii acestei stele este de 1,21 ore. Steaua este situată la o distanţă de aproximativ 212 ani-lumină, fiind o stea realativ apropiată faţă de Pământ. Pentru a înţelege acest lucru, trebuie să luăm în considerare că cea mai apropiată stea faţă Soare este Proxima Centauri, care se găseşte la o distanţă de aproximativ 4,24 ani-lumină. Pentru analiza curbei de lumină, cu ajutorul căreia a fost stabilită tipul variabilităţii şi amplitudinea, au fost utilizate observaţii fotometrice în filtru V şi B, obţinute pe parcursul a două nopţi, dar şi date de fotometrie furnizate de satelitul ştiinţific Hipparcos“, se arată într-un comunicat al Complexului Muzeal Galați.

Observarea fotometrică a variabilităţi unei stele este dificilă şi, din acest motiv, la Observatorul astronomic din Galaţi a fost dezvoltată o metodă şi tehnici de observaţie care au permis măsurarea fluxului de lumină din imaginile captate de telescopul Ritchey–Chrétien f/8, având diametrul oglinzii principale de 400 mm şi înregistrate de camera CCD SBIG STL-6303E. Toate datele obţinute despre această stea au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), fiind incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile. Echipa care a realizat toate aceste lucruri a fost formată din Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului astronomic din Galaţi şi Gabriel Neagu, membru al Astroclubului ”Călin Popovici”.

În anul 2020, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi au fost descoperite 9 stele variabile. În perioada 2013 – 2020, în urma observaţiilor astronomice (survey fotometric) au fost descoperite 22 de stele variabile pe baza colaborării dintre Observatorul Astronomic gălaţean şi membrii Astroclubului ”Călin Popovici”. Unul dintre scopurile acestei colaborări în plan educaţional a fost şi dezvoltarea competenţelor investigaţionale în domeniul cercetării ştiinţifice ale elevilor şi studenţilor pasionaţi de astronomie.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Descoperire astronomică importantă la Galați

A fost descoperită o nouă stea variabilă în galaxia Andromeda la Observatorul Astronomic de la Galați.

Steaua NGCA-V63 este o supergigantă roșie, aflată în galaxia Andromeda, la aproximativ 2,57 milioane de ani . Steaua prezintă variabilitate de tip semiregulat, cu perioada de 848 zile. Aceasta este printre puținele stele variabile din M31 care au rămas nedescoperite până astăzi.

Apartenența la galaxia Andromeda este confirmată de paralaxa mică Gaia EDR3 și de magnitudinile slabe în infraroșu observate de survey-ul 2MASS. Totodată, strălucirea stelei este asemănătoare cu a celorlalte supergigante roșii din Andromeda.

Descoperirea a fost inclusă pe 8 ianuarie 2021 în indexul stelelor variabile (VSX). Aceasta este o descoperire importantă, deoarece ajută la înțelegerea evoluției stelare din galaxia Andromeda.

https://www.aavso.org/vsx/index.php?view=detail.top&oid=2215275

Pentru a stabili maximul și minimul strălucirii s-au folosit date de la survey-ul ZTF (Masci, F. J.; et al.). Maximul strălucirii în filtru r este 19.1, iar minimul 20.7. Pentru analiza perioadei, datele au fost îmbinate cu cele de la survey-ul Catalina Sky Survey (Drake, A. J.; et al.). Aceste date au fost analizate folosind softul Peranso 3. Folosindu-se calculul efemeridei, s-a stabilit că următorul maxim al strălucirii va avea loc în jurul datei de 3 decembrie 2022.

Descoperirea a fost făcută de Gabriel Cristian Neagu, membru al Astroclubului „Călin Popovici” din Galați.

expressdedunare.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Neagu Gabriel Cristian – adolescentul care dă nume stelelor

Cu puține excepții - Sirius, Steaua Polară, Vega... - stelele nu au nume. Stelele constelațiilor importante sunt definite printr-o literă, care corespunde strălucirii lor: alfa, pentru cea mai strălucitoare, beta - pentru următoarea...; sau printr-un număr de catalog. De exemplu, cea mai strălucitoare stea din constelația Apus (Apis, Apodis), vizibilă în emisfera sudică, este definită fie ca alfa - Apodis, fie printr-un număr de catalog, HD 129078, fie prin altul, consemnat de alt catalog, la fel de impersonal.

Dar steaua va primi în curând un nume uman, în forma prescurtată a inițialelor cercetătorului care i-a determinat specificitatea. În cazul stelei alfa Apodis, ea se va numi NGCA-V27, unde NGC sunt inițialele descoperitorului, Neagu Gabriel Cristian. Tot așa, steaua 2MASS J18212567-1611043 din nebuloasa M17 va purta numele NGCA - V20, fiind a 20-a stea variabilă descoperită de Gabriel. În total, exista circa 100 de stele care poarta numele NGCA; NGC sunt inițialele numelui descoperitorului, A este adăugat automat de AAVSO, asociație despre care vom vorbi mai jos.

Ne-am putea imagina că NGC sunt inițialele unui cercetător reputat, lucrând într-unul din marile observatoare ale lumii. Ei bine, nu: Gabriel este elev în clasa a XII-a a Liceului Carol I din Galați, profilul matematică - informatică. Redau mai jos fragmente dintr-o discuție cu Gabriel.

Interviu cu Gabriel Neagu

Cum a început toată această aventură?

Acum 3-4 ani am venit pentru prima dată la Școala de Vară de Astronomie "Priviți cerul". Școala de vară este cea făcută la observatorul astronomic al muzeului de științele naturii din Galați. Aici, pe o perioadă de 3-5 zile, ne vedem în Auditorium, unde diferiți lectori prezintă teme de astronomie și astrofizică pentru public. În ultima zi, unele persoane se înscriu în clubul de astronomie. Aici mi-am dat seama că vreau să studiez astronomia în mod direct (nu doar prin documentare, cărți, ci și prin observații).

Cum s-au desfășurat pregătirea, observațiile?

Nu am început de prima dată să studiez partea științifică, la început fiind implicat în observații vizuale. După o perioadă, dl Ovidiu Tercu m-a sfătuit să încep să învăț cum funcționează softurile de astronomie (Peranso pentru analiză, Astrometrica pentru măsurarea pozițiilor și altele). Văzând descoperirile făcute la observator până atunci (13 stele variabile), m-am ambiționat să descopăr și eu una.

De ce stelele variabile sunt atât de studiate?

În general, un fenomen tranzitoriu este mai interesant decât unul staționar. Prin studierea formării și extincției stelelor, înțelegem evoluția Universului. Pentru elevi și studenți, studierea stelelor variabile este un stimulent pentru aprofundarea fizicii, matematicii, informaticii, a familiarizării cu unele softuri destul de complicate. De asemenea, e importantă colaborarea internațională, cu astronomi din toată lumea.

Care sunt cele mai interesante rezultate obținute în colectivul de aici?

La observatorul astronomic din Galați, pentru căutarea stelelor variabile se folosește telescopul de 0.4 m. Fotografiem o zonă de pe cer pentru o perioadă de timp, apoi verificăm dacă stelele din câmp au suferit schimbări. Aici s-au descoperit până la momentul actual 23 de stele variabile, unele dintre ale având povești foarte interesante, cum ar fi steaua Galati V7. Aceasta a fost găsită în timpul programului nova search. Creșterea bruscă în strălucire a unei stele a fost raportată de dl Ovidiu Tercu și dl Alexandru Dumitriu la CBAT [Central Bureau for Astronomical Telegrams], având suspiciunea că este o nova. Peste câțiva ani, noi am analizat datele de survey în legatură cu acea stea și am ajuns la concluzia că este o stea variabilă lung periodică de tip Mira.

Să precizăm câteva noțiuni fundamentale din domeniul stelelor variabile. Mai întâi, definiția: o stea este variabilă dacă strălucirea ei, observată pe Pământ, variază. Termenul "stea" este oarecum înșelător, "steaua" putând fi un sistem de stele duble - sau mai complex -, sistem perceput, în primă instanță, drept o unică sursă de lumină. Stelele pot fi variabile din cauze intrinseci sau extrinseci. O stea care se dilată și se contractă periodic, producând variații periodice ale strălucirii, aparține primei categorii. Un sistem de stele duble, care se eclipsează reciproc, trimite mai puțină lumină spre observator atunci când stelele sunt în eclipsă, decât în rest; avem de a face cu o stea variabilă extrinsecă.

Să precizăm totodată că a descoperi o stea variabilă înseamnă, de regulă, a descoperi variabilitatea unei stele deja cunoscute, adică înregistrate în bazele de date.

Cazul stelei variabile Galati V7, discutat de Gabriel, este reprezentativ pentru complexitatea descoperirilor din astronomie. Inițial s-a crezut că steaua este o nova, adică un sistem binar compus dintr-o gigantică roșie și o pitică albă, care devine foarte strălucitor într-o etapă a evoluției sale. După ani de observații și analize, s-a constatat că Galati V7 este o stea variabilă de tip Mira, care emite atât în zona vizibilă a spectrului, cât și în infraroșu; atunci când emisia se face preponderent în infraroșu, strălucirea stelei scade puternic.

Se pare că în spatele descoperirii unei stele variabile se află multă muncă, multe capcane și multe subtilități, despre care raportul de observare, în stilul lui concis, nu spune nimic.

Această muncă de descoperire necesită foarte mult timp și o tehnică potrivită. Unii ar putea spune nu e mare lucru să apeși niște butoane, dar din miliardele de stele de pe cer acelea variabile sunt destul de greu de selectat și analizat. Unele au perioade dificil de analizat, altele au diferite eclipse sau iregularități. Eu nu doar spun ăsta e un punct de lumină ce variază, ci analizez acea variație și determin cauza ei. Un fel de muncă de detectiv.

Ce te-a făcut să îți extinzi activitatea de astronom, de la observare și prelucrarea datelor obținute la Astroclubul din Galați, la 'data mining', adică la studierea datelor obținute de alte observatoare?

Cum cer senin nu e întotdeauna și nu putem observa, am vrut să mă apuc să analizez date de la marile surveyuri: ZTF (Zwicky Transient Facility), ASAS-3, ASAS-SN (ASAS: All Sky Automated Survey). Surveyul este operațiunea de scanare sistematică a cerului cu un telescop + CCD (Charge-Coupled Device), fără un scop precis. Cele menționate mai sus, împreună cu Catalina Sky Survey, Pan-STARRS... oferă date publice pentru a fi analizate fotometric. Surveyul poate duce la descoperirea de nove, supernove, stele variabile, asteroizi și comete.

Am avut acces la datele de survey printr-un ONG american, dedicat studiului stelelor variabile, American Association of Variable Star Observers (AAVSO).

Am fost inițiat în analiza datelor de survey de colegii Gabriel Murawski și Mariusz Bajer, pe care i-am cunoscut cu ocazia implicării într-o echipa internatională de astronomi (World Wide Variable Star Hunters). Cei doi mi-au arătat o parte din “secretele” lor profesionale prin care detectează noi stele variabile. Recent, surevy-ul ZTF a publicat o listă ce conține în jur de 10 milioane de stele variabile noi, ceea ce îngreunează masiv procesul de descoperire.

Spune-ne ceva despre AAVSO. Cum devii membru al AAVSO? Cine poate trimite date?

Membru AAVSO poate deveni oricine, atăta timp cât plătește o cotizație anuală (foarte necesară ca AAVSO să poată oferi în continuare servicii de calitate, AAVSO fiind un ONG). Observații se trimit continuu de amatori, cât și de profesioniști. Unele observații sunt făcute cu instrumente proprii, altele cu instrumente AAVSO. Cele mai vechi observații gestionate de AAVSO sunt făcute vizual (cu binoclu, telescop), chiar cu ochiul liber, stelele variabile fiind monitorizate de dinainte de 1900, unele observații fiind în curs de digitalizare până și azi. Eu am peste 100 de descoperiri și co-descoperiri.

Toate acestea le-am făcut în mai puțin de un an (din aprilie 2020). Dacă aveam cunoștiințele de acum, poate făceam chiar dublu.

Surveyurile menționate mai sus, împreună cu Catalina Sky Survey, Pan-STARRS… oferă date publice pentru a fi analizate (fotometric).

Cât este cotizația pe care o plătești?

Eu nu am plătit nici o cotizație niciodată. Am devenit membru AAVSO în momentul în care am fost invitat de doamna director al AAVSO, Stella Kafka, să devin ambasador, primind astfel și titlul de membru, fără nicio taxă.

Așadar, de regulă, un novice se înscrie în AAVSO, plătește cotizația și eventual ajunge ambasador, poziție în care nu mai trebuie să cotizeze, iar tu ai fost făcut direct ambasador?

Da, eu am fost făcut direct ambasador, dar suntem foarte puțini în situația asta, vreo 20 în toată lumea. În plus, nu orice membru devine ambasador.

Ce înseamnă, efectiv, că ești ambasador AAVSO?

Ca ambasador AAVSO, mă ocup cu atragerea noilor membri, inițierea lor, educație prin variable star science. Pe site-ul de Youtube al AAVSO (AAVSO HQ), e postat un video cu mine dintr-o conferință despre raportarea descoperirilor la VSX (Variable Star Index), un fel de tutorial video, care conține un exemplu de activitate pe care o am:

https://www.youtube.com/watch?v=2fg8SkdTOwY&t=18s

Membrii au fost atrași văzând de ce mă ocup și dorind să studieze și ei asemenea subiecte. Le-am sugerat să devină membri AAVSO (și să plătească acea cotizație) deoarece, făcând asta au foarte mult de câștigat (pot intra în programul de mentorat, unde primesc asistență de la un mentor AAVSO, pot folosi telescoapele AAVSOnet, softul VPhot pentru analiza fotometrică).

Am apreciat propunerea ta, prezentată în acel video, de revizuire a clasificării stelelor "eclipsing variable". Vrei să explici cum poate fi îmbunătățită clasificarea respectivă?

In VSX (Variable Star Index) au fost adaugate o serie de stele variabile binare prin eclipsă. Coordonatele acestora nu sunt cunoscute, stelele fiind apropiate, așa că trebuie verificate toate stelele din zonă. La momentul găsirii stelei variabile reale, se acceseaăa și se analizează cât mai multe date în legătură cu ea, pentru a îmbunătăți datele din VSX.

Sunt utile contribuțiile astronomilor amatori?

Contribuția astronomilor amatori în studiul stelelor variabile este foarte importantă. Profesioniștii fiind ocupați cu studii amănunțite ale unor stele variabile cunoscute, cineva trebuie să își asume monitorizarea și achiziția de noi date. Acestea vor fi, la rândul lor, analizate de profesioniști. Toate aceste date sunt incluse în baza de date AAVSO, de unde pot fi accesate de oricine. Spre exemplu, la analiza unor variabile luminoase vizibile cu ochiul liber se folosesc date chiar și din 1800-1900. De asemenea, amatorii pot reanaliza datele stelelor variabile cunoscute.

Care sunt descoperirile tale cele mai interesante?

După părerea mea, cele mai interesante descoperiri ale mele sunt stelele bet Dra, alf Aps și NGCA-V20. bet Dra este specială pentru că este steaua beta din constelația Dragonul. Alf Aps este steaua alfa din constelația sudică Apus.

Să explicităm răspunsul. bet Dra, sau Beta Draconis, este un sistem de stele duble (numite, convențional, A și B) și a treia cea mai strălucitoare stea - vizibilă, de altfel, cu ochiul liber - din constelația circumpolară (nordică) a Dragonului.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Băiatul care a privit cerul şi a descoperit peste 100 de stele variabile. Unele îi poartă numele sau iniţialele

Gabriel Cristian Neagu, un elev în vârstă de 18 ani din Galaţi pasionat de astronomie, se poate lăuda cu un palmares impresionant: a descoperit peste 100 de stele variabile, iar multe dintre ele poartă denumiri care cuprind numele sau iniţialele sale.

Gabriel Cristian Neagu este elev în clasa a XII-a la Liceul „Carol I“ din Galaţi, profilul Matematică-Informatică. Deşi se pregăteşte intens pentru examenele de Bacalaureat, liceanul îşi găseşte timp pentru a privi cerul şi a studia stelele, care i-au stârnit interesul încă din copilărie. 

În urmă cu patru ani, s-a înscris în clubul de astronomie, iar acolo a învăţat cum să-şi ducă pasiunea la un nou nivel. A descoperit peste o sută de stele variabile, iar multe au ajuns să aibă denumiri care-i conţin numele sau iniţialele - NGC. 

Printre cele descoperite de Gabriel Cristian Neagu se numără steaua Beta din constelaţia Dragonul, steaua Alfa din constelaţia sudică Apus sau NGCA-V20, o stea în formare aflată în nebuloasa Messier 17, care se poate observa şi cu ochiul liber.

„La club am învăţat primele lucruri despre stelele variabile, iar cele 13 stele variabile descoperite acolo m-au motivat să vreau să descopăr şi eu. Iniţiat de domnul Ovidiu Tercu în analiza curbelor de lumină şi în utilizarea telescopului şi a camerei CCD, am descoperit împreună 11 stele variabile. Ulterior, am făcut peste 100 de alte descoperiri. Consider că toate sunt importante, dar una dintre cele mai interesante ar fi steaua Beta din constelaţia Dragonul, fiind a doua cea mai strălucitoare stea din această constelaţie. Alte stele variabile interesante descoperite de mine sunt steaua Alfa din constelaţia sudică Apus, dar şi NGCA-V20. Desigur, ca importanţă, toate acestea sunt sub nivelul stelei NGCA-V84, steaua de tip neidentificat din constelaţia Puppis“, spune entuziasmat liceanul din Galaţi, explicând că iniţialele NGC vin chiar de la numele lui, Neagu Gabriel Cristian.

O DESCOPERIRE DE MARE ÎNSEMNĂTATE

Stelele variabile sunt stele cu strălucirea în schimbare, iar variaţia strălucirii diferă în funcţie de eclipse, de pulsaţiile sau de erupţiile de pe suprafaţa lor, explică Gabriel. „Cele mai multe stele pitice roşii sunt variabile de tip UV – de la steaua UV Ceti. Variabilitatea lor este dată de fenomenul numit flare, aceste stele fiind numite şi flare stars. Stelele variabile de tip EW sunt variabile binare, iar componentele se eclipsează, strălucirea scăzând periodic. Un alt tip de stele variabile este DSCT. Aceste stele pulsează periodic şi sunt foarte fierbinţi“, spune el.

Liceanul din Galaţi ţine să precizeze că munca în echipă este crucială. De pildă, la Galaţi, stelele variabile au fost descoperite împreună cu alţi membri ai Astroclubului „Călin Popovici“, printre care Alexandru Dumitriu, Vlad Tudor, Andrei-Marian Stoian, Dominic Francisc Zlat şi Ana Lupoae. 

Însă el are şansa de a lucra şi cu oameni de ştiinţă din străinătate. De curând, a descoperit NGCA-V84, o stea în formare aflată într-un nor molecular. „Până acum câteva zile aş fi zis că este o stea în formare, dar recent am aflat că este vorba despre un fenomen necunoscut încă cercetătorilor. Acest lucru l-am aflat după ce am fost contactat de o cercetătoare de la Institutul de Tehnologie din California (CalTech), care studia de ceva timp acest obiect, raportat pentru prima dată de Melina Thévenot, astronom din Germania. 

Deoarece atât eu, cât şi Melina am adus contribuţii importante la cercetarea acestei stele, am ajuns la un acord: vom fi co-descoperitori, ambii descoperind obiectul independent. În prezent, lucrăm împreună la un articol ştiinţific despre această stea. Analiza spectrală a stelei indică faptul că aceasta este o stea evoluată, nu una tânără, aşa cum s-a crezut iniţial. Acest fapt răstoarnă complet statusul cercetării şi ne arată că avem în faţă un fenomen nou. 

De asemenea, în jurul stelei, odată cu creşterea bruscă în strălucire din 2015-2016, a apărut o nebuloasă. Raportând acest fapt printr-o telegramă astronomică, s-a propus numele de Neagu’s Variable Nebula“, arată Gabriel.

AMBASADOR AL ASOCIAŢIEI AMERICANE A OBSERVATORILOR DE STELE VARIABILE

Tânărul consideră că această descoperire este una foarte importantă, deoarece pune în prim-plan un fenomen astronomic nemaiîntâlnit până acum. Studiul ei va ajuta la înţelegerea evoluţiei stelare şi a dinamicii norilor moleculari. „Aspectul nebuloasei apărute prezintă ecouri de lumină provocate de steaua centrală. Cu siguranţă, deranjul creat în nor de această stea va duce la formarea unor noi stele în viitorul îndepărtat. Descoperirea am facut-o analizând datele de la cercetarea ASAS-SN. Iniţial, am avut o listă de posibile stele variabile generată din datele misiunii spaţiale Gaia. După ce am analizat curba de lumină observată de ASAS-SN, am raportat această curbă la VSX (n.r. – Indexul Internaţional al Stelelor Variabile), de unde am primit credit de descoperitor“, detaliază Gabriel. 

Gabriel Neagu este pasionat şi de istoria astronomiei, de optică şi fizică, pe care încearcă să şi le dezvolte în egală măsură: „Eu la Observator merg foarte des, cam două zile din cele patru în care e deschis. Pe lângă activitatea desfăşurată la Observatorul Astronomic, eu sunt şi ambasador al Asociaţiei Americane a Observatorilor de Stele Variabile, care se ocupă cu indexarea stelelor variabile, analiza lor şi adunarea unei comunităţi de pasionaţi de observarea lor. Am devenit ambasador la invitaţia doamnei director Stella Kafka, directoarea Asociaţiei, şi cu sprijinul unui alt mentor, profesorul Jim Caffey.“

ŞCOALA ROMÂNEASCĂ, REPETENTĂ LA ASTRONOMIE

Gabriel consideră că în România, din păcate, astronomia este un domeniu slab dezvoltat în comparaţie cu alte ţări. La Galaţi se află cel mai important Observator Astronomic din ţară şi mai sunt câteva în Constanţa, Bârlad, Bucureşti şi Baia Mare. Dar dacă un tânăr pasionat îşi doreşte să urmeze studii în domeniu este nevoit să se orienteze către universităţile din străinătate, pentru că în România nu există facultăţi specializate pe astronomie. 

„Cel mai avansat observator astronomic este cel de la Galaţi. De altfel, aici se fac şi foarte multe descoperiri. La Observator se antrenează mulţi olimpici din Galaţi şi Brăila, dar şi din alte oraşe, având rezultate foarte bune la olimpiadele internaţionale. Unii elevi au ajuns la universităţi mari, precum Princeton. Pe lângă activitatea educaţională desfăşurată la Observator, aici se fac în mod curent descoperiri de stele variabile în urma survey-ului desfăşurat cu telescopul Ritchey-Chretien de 0.4 m din dotare. La Observatorul Astronomic din Galaţi au fost observate 1.171 de asteroizi şi comete. Pentru aceste corpuri cereşti au fost raportate 12.159 de măsurători de poziţii către Minor Planet Center. Pentru asteroizi apropiaţi Pământului au fost raportate 5.442 de măsurători de poziţii la 315 obiecte. Un alt lucru negativ când vine vorba de astronomia din România este lipsa de descoperiri, singurele Observatoare cu descoperiri fiind la Galaţi şi la Bârlad“, a detaliat cu amărăciune Gabriel Cristian Neagu.

De ce nu a participat la nicio olimpiadă de astronomie

Poate părea surprinzător, însă, deşi a făcut zeci de descoperiri şi este ambasador al Asociaţiei Americane a Observatorilor de Stele Variabile, Gabriel Cristian Neagu nu a participat niciodată la olimpiade. „Olimpiadele sunt centrate pe partea teoretică, iar eu sunt pasionat de astronomia observaţională. Astronomia mă pasionează de mult, de peste opt ani. M-am uitat la foarte multe documentare de astronomie, astăzi fiind foarte surprins să colaborez în proiecte cu instituţii despre care am auzit pentru prima dată acolo. Uneori lucrez mai mult, alteori mai puţin. Pentru a face descoperiri de calitate e nevoie de metode foarte bine dezvoltate şi mult timp de căutare şi analiză. Aş vrea să continui în acest domeniu deoarece sunt foarte multe lucruri de studiat, fenomene noi, obiecte interesante. Mentorul meu este domnul Ovidiu Tercu. De când m-am înscris în clubul de astronomie m-a încurajat şi mi-a oferit resursele necesare“, spune Gabriel.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

La Observatorul Astronomic Galați s-a descoperit variabilitatea unei stele vizibile cu ochiul liber în jurul căreia orbitează o exoplanetă

 În luna aprilie a anului 2021, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați a fost descoperită variabilitatea stelei HD 33564 (având numele intern de Galați V24), care poate fi văzută cu ochiul liber atunci când observăm cerul departe de poluarea luminoasă a marilor orașe. Magnitudinea aparentă (strălucirea aparentă) a acestei stele din constelația Girafa (Camelopardalis) este de 5,09 m, iar atunci când observăm cerul cu ochiul liber din zone întunecate, magnitudinea stelelor pe care le putem vedea este mai mare de 6 m. Constelația Girafa este circumpolară pentru țara noastră, ceea ce înseamnă că steaua HD 33564 este vizibilă tot timpul anului din România. Această stea este ușor de identificat pe cer deoarece se găsește foarte aproape de steaua Polaris cunoscută publicului larg sub numele de Steaua Polară.

Pentru analiza curbei de lumină, cu ajutorul căreia a fost stabilită tipul variabilității și amplitudinea, au fost utilizate observații fotometrice în filtru V realizate la Observatorul Astronomic Galați și date de fotometrie de la satelitul științific Hipparcos. HD 33564 este o stea strălucitoare și observarea fotometrică a fost dificil de realizat. Amplitudinea de 0,01m și perioada de variaţie a strălucirii stelei de 1,13 ore sunt mici ca valoare și din acest motiv, până în acest moment nu a putut fi descoperită variabilitatea acestei stele.

În urma observațiilor astronomice și analizei datelor s-a stabilit că steaua HD 33564 este o stea variabilă cu amplitudine mică de tip Delta Scuti (DSCT), variaţia luminozităţii fiind rezultatul unor procese interne care se desfăşoară în interiorul stelei. Această stea este situată la o distanță de aproximativ 68,3 ani-lumină, fiind o stea relativ apropiată față de Pământ. În luna septembrie a anului 2005 a fost descoperită o planetă masivă care orbitează această stea. Planeta are masa de 9,1 ori mai mare decât masa lui Jupiter și orbitează steaua HD 33564 în 388 de zile  Planetele din afara Sistemului Solar se numesc exoplanete sau planete extrasolare. Acestea orbiteaza alte stele, iar până la 1 aprilie 2021 existau 4.704 de exoplanete confirmate.

Toate datele obținute despre această stea au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile. Echipa care a realizat toate aceste lucruri a fost formată din Ovidiu Tercu – coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi și Gabriel Neagu, membru al Astroclubului ”Călin Popovici” (principalul program educațional care se derulează în cadrul Secției Planetariu/Observator Astronomic). Până în acest moment la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi au fost descoperite 24 stele variabile.

Observatorul Astronomic Galaţi

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.