Mircea Dumitru - primar la 25 de ani

[dcp100168]

Mircea Dumitru - primar la 25 de ani

* Cum să conduci o comună în care mai puţin de 10 la sută dintre oameni sunt angajaţi * Primul bursier al fundaţiei „Toflea”, înfiinţată de milionarul gălăţean Gruia Stoica la Brăhăşeşti, încearcă să le deschidă localnicilor şansa spre un viitor mai bun * Foarte multe sunt de făcut şi mare parte dintre ele se vor face, începând de acum sau din viitorul apropiat, spune edilul

Când a fost ales primar la Brăhăşeşti, pe 10 iunie 2012, Mircea Dumitru avea doar 25 de ani. Acum, la mai bine de un an de la începutul mandatului, are 26 de ani şi este, în continuare, cel mai tânăr primar de comună din istoria judeţului Galaţi în forma actuală. O vârstă destul de fragedă pentru un primar cu o misiune tare grea, ar putea spune edilii cu multe mandate la activ. Puţinul timp pe care l-a avut dispoziţie nu l-a împiedicat, însă, pe actualul primar să acumuleze experienţă managerială. A lucrat deja pe posturi importante în companii cunoscute din ţară şi spune că s-a întors din Capitală la Brăhăşeşti nu ca să se îmbogăţească, ci ca să facă treabă şi să îi ajute pe ceilalţi. Este căsătorit şi are doi copii. La o vârstă la care cei mai mulţi dintre tineri abia se gândesc să se apuce de muncă, Mircea Dumitru încearcă să le dea romilor din comunitatea de la Brăhăşeşti ceva ce ei n-au vrut până acum sau la care n-au avut acces niciodată: educaţie şi şansa integrării în lumea nouă, europeană, modernă şi cu perspective.
- Cum iese primar un tânăr de 25 de ani? Nu s-a mai întâmplat…
 - Eu m-am întors la Brăhăşeşti, de fapt, atunci când am candidat, în 2012. Plecasem imediat după terminarea clasei a VIII-a şi revenisem doar pentru perioade scurte de timp. Am fost primul bursier al Fundaţiei Toflea pe care a creat-o domnul Gruia Stoica, aici, în comună. Am făcut Liceul Spiru Haret din Tecuci şi Facultatea de Administrare a Afacerilor din Bucureşti. În anul II de facultate am preluat administrarea Fundaţiei Toflea. Apoi am fost director la Vie Vin Valea Călugărească. Ulterior, am lucrat în cadrul Grupului Feroviar Român. De anul trecut am lăsat Bucureştiul în urmă, cel puţin pentru o perioadă, ca să ajut comunitatea din care am plecat. Sunt foarte multe de făcut aici. Iar eu şi vreau, şi pot să fac. Am şi susţinerea necesară, şi timp.
- Aţi luat-o de la zero, cu idei noi?
- Când manageriezi o comună ai nevoie de un plan pe zece ani. Îţi stabileşti priorităţi de la care nu te abaţi, indiferent ce s-ar întâmpla. Dacă mai poţi face şi altceva, în afara lucrurilor pe care ţi le-ai propus, foarte bine, le faci. Dacă nu, important este să-ţi atingi scopurile iniţiale. Când am venit la primărie nu exista un astfel de plan, aşa că a trebuit să-l fac. Apoi, în 2012, cele mai multe operaţiuni se făceau pe hârtie. În registre se scria de mână. Acum, toţi angajaţii lucrează pe calculator. A fost un prim pas: recrearea circuitelor interne. Lucrez cu oamenii pe care i-am găsit aici. Ideea n-a fost niciodată să vin cu propria mea echipă, ci să lucrez cu toţi cei care au chef de treabă. Aşa că cei mai mulţi au rămas în sistem. Muncim împreună.
 - Ce n-au Brăhăşeştiul şi Toflea? Ce le trebuie mai întâi?
 - Comunitatea n-a avut, foarte mult timp, acces la educaţie potrivită. Iar la momentul de faţă, mai puţin de zece la sută dintre cei care ar putea munci o fac efectiv, din cauză că nu au unde. Trebuie să lucrăm la reţeaua de alimnetare cu energie electrică. S-a construit haotic şi multe case nu au curent. Apoi, energia e mai scumpă aici ca în alte părţi, iar problema trebuie lămurită. Trebuie să lucrăm la reţeaua de apă şi să tragem canalizare. Să mai facem drumuri. Să investim în agroturism. Să creăm locuri de muncă. Să modernizăm şcoala şi grădiniţa. De asemenea, trebuie să găsim o cale să dezvoltăm agricultura. Vorbim aici, mai întâi, despre oamenii din comuna noastră. Pe cât putem, îi ajutăm şi pe cei din împrejurimi, din cauză că nu îţi poate fi bine numai ţie. Şi ceilalţi din jur trebuie să crească.
- Agroturism în Brăhăşeşti? Cum aşa?
- Avem în satul Toflea o mănăstire foarte frumoasă. Vreau să găsim resurse să facem un drum asfaltat între mănăstirea de la noi şi cea de la Buciumeni. Ar veni lumea să le vadă. Apoi, putem crea facilităţi ca oamenii să vină să trăiască aici câteva zile, să vadă cum e comunitatea noastră şi cum se lucrează. Înainte de 1990, cred că fiecare casă avea cel puţin un polizor. Unele şi mai multe, care porneau de dimineaţa, de la 5,00.
- Cum poate Primăria să facă locuri de muncă?
- Nu poate Primăria de una singură. Avem deja Asociaţia Meşteşugarilor din Toflea, din care fac parte oameni care au dălţi de sculptură, truse de chei, truse de sculptură în ipsoserie, burghie de traverse de cale ferată şi aşa mai departe. Domnul Stoica a luat în calcul înfiinţarea unor secţii aici pentru realizarea de piese. Am putea lucra pentru ţări care folosesc încă fosta infrastructură de cale ferată. Am avut o întâlnire cu directorul Praktiker România, care a părut interesat de produsele noastre.
- Concret, ce aţi făcut până acum?
 - Aşa cum spuneam, m-am ocupat de organizare în primărie şi de informatizare. Am reuşit să asfaltez un kilometru şi jumătate de drum şi să deschid un proiect de împădurire de amploare. Suntem în faza de testare a eligibilităţii pentru un proiect de drum pe Măsura 322. Aducem oamenii la ajutor social. Cu cât reuşim să vorbim mai mult cu oamenii, cu atât scade şi rata de abandon şcolar. Am dezvoltat mult proiectul pentru Şansa a II-a, în şcoală. Am pus bazele unui plan de dezvoltare cu ajutorul Comisiei Europene şi avem, în fază de discuţii, un parteneriat cu Academia Română şi cu ambasada Elveţiei. Tot eu mă ocup aici, bineînţeles cu sprijinul domnului Stoica, de managerierea Fundaţiei Toflea.
- Probleme de comunicare aveţi cu oamenii? Îi convingeţi? Vă ascultă?
- Eu m-am născut aici, sunt unul de-al lor aşa că n-am probleme. Oricine are ceva să-mi spună o poate face. Primarul se numeşte "primar" vreme de patru ani, 365 de zile pe an, nu doar de luni până vineri, în fiecare săptămână. Aşa că vorbesc cu oamenii mei în fiecare zi, oricând au ceva să-mi spună.
- Sprijinul politic contează pentru primar?
 - Că faci sau nu parte dintr-un partid politic, mi se pare mai puţin important. Eu sunt membru al Partidei Rromilor, aşa am şi candidat, dar mă înţeleg bine cu toţi cei din funcţiile publice, indiferent de partidul din care provin. Poate că, nefiind într-un partid de guvernământ, n-o să fiu primul care primeşte ajutor. Dar de primit, tot îl primesc până la urmă, aşa că nu mi se pare o problemă. Contează partidul, dar mai mult contează cum eşti şi ce vrei să faci.

viata-libera.ro

[riaji]

Iata in ce parteneriate se baga Academia Romana. Cat despre sprijin politic.. e de ajuns ca-aud tiganii de Gruia si nu le mai trebuie altceva.

[Legumix]

si totusi, putina incredere in oameni nu ar strica

[riaji]

Pai.. altfel, nu s-ar mai face nimic, niciodata, nu? De altfel, cred ca romanii s-ar bucura mai mult decat oricine (chiar si decat tiganii insisi) sa-i vada educati si integri, in oricare comunitate. Dar cand, oare?

[dcp100168]

Primăria Brăhăsești creează locuri de muncă

• 23 de oameni care, până nu de mult, trăiau din ajutorul social sunt acum salariaţi * "Comunitatea noastră îşi face propria pâine", spune primarul din Brăhăşeşti, Mircea Dumitru

Când vrea, primarul gălăţean de comună poate crea locuri de muncă şi din piatră seacă. Şi nici nu-i nevoie să aibă deja experienţă în moţăitul pe scaunul de edil, acumulată în două sau trei mandate precedente. O demonstrează clar proiectul "O şansă pentru viitor - Dezvoltarea Economiei Sociale", pe care l-a implementat primarul comunei Brăhăşeşti, Mircea Dumitru, pe ultima sută de metri a primului său mandat. Bine, bine - vor spune cârcotaşii - dar comunitatea de romi de la Brăhăşeşti se bucură de sprijinul celui mai bogat dintre gălăţeni, adică al multimilionarului în euro Gruia Stoica, originar din satul Toflea. Ei, şi dacă se bucură de sprijin, care-i problema? Că, într-un fel sau altul, fiecare primar se bucură de sprijinul partidului care l-a susţinut în alegerile din 2012. Şi aproape toţi ceilalţi edili au ridicat din umeri atunci când a venit vorba despre crearea de locuri de muncă pentru oamenii care îi votaseră. Am şi obosit să-i tot auzim spunând: "Aşteptăm investitorii cu braţele deschise" şi "Primăria nu poate crea locuri de muncă". Ba uite că, de fapt, poate.

Dacă trenuri nu-s, facem pâine, curăţenie şi vopsim unghii

Prin 2013, la un an de mandat, Mircea Dumitru spunea că speranţa creării unor locuri de muncă la Toflea ţinea, mai degrabă, de intenţia omului de afaceri Gruia Stoica de a înfiinţa în localitate o secţie de confecţionare de piese metalice. Multimilionarul gălăţean este manager la Grampet, unul dintre cele mai mari grupuri feroviare de marfă din Europa, aşa că ar fi avut unde să folosească piesele. Dar cum planul respectiv n-a mai fost pus în aplicare, cel puţin momentan, s-a găsit o alternativă: accesarea unui proiect european de dezvoltare a economiei sociale. Adică, mai pe româneşte, de creare a unor mici societăţi care să le permită oamenilor săraci să muncească, să vândă ce produc şi astfel să trăiască mai bine, ajutându-şi, totodată, comunitatea.

Printr-un singur proiect european, accesat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), cu o valoare de circa 450.000 de euro, s-au creat trei societăţi: o fabrică de pâine, un salon de înfrumuseţare şi un serviciu local de salubrizare. Fabrica de pâine se numeşte Gipsy Bread SRL. E dotată cu utilaje noi şi produce suficient încât să hrănească întreaga comunitate din Toflea. Zece oameni, foşti asistaţi social, lucrează aici. Pe directorul numit al societăţii nu-l găsim la birou, pentru că face şi liceul la zi, iar acum e la ore. În urmă cu vreo câteva luni, trăia din venitul minim garantat. Acum, e deja manager şi are nevoie de şcoală, nu glumă! Vorbim deci cu primarul Mircea Dumitru, care ne arată fabrica şi ne spune că, de fapt, Gipsy Bread nu îşi atinge potenţialul de producţie, dar nici nu şi-a propus acest lucru, momentan.

"Chiar n-are rost să facem pâine multă şi proastă. Acum lucrăm natural, facem o pâine de bună calitate, fără să folosim tot soiul de chimicale. Îţi aduce aminte de gustul acela de pâine pe care îl simţeai de copil, când te chemau părinţii la masă. De fapt, probleme de producţie n-am avut niciodată şi nici nu mă aştept să avem. Piaţa de desfacere a fost cea care a avut nevoie de puţină formare, la început. Noi putem vinde, din start, pâinea direct de la fabrică, dar asta ar fi însemnat să scoatem din afaceri cele două magazine deschise aici, pe plan local. Or, noi ne dorim tocmai contrariul: să-i ajutăm şi pe oamenii care ţin acele magazine, că şi ei sunt investitori care merită tot sprijinul. Aşa că am vorbit cu oamenii şi i-am convins să cumpere pâine făcută de la Gipsy Bread. Iar oamenii au mers la magazine şi au început să ceară pâinea făcută la noi, în sat. Mi s-a părut mare lucru să-i aud spunând, la magazin, că nu cumpără altă pâine decât cea făcută la Brăhăşeşti. Şi aşa, încet, încet, ne-am format şi piaţă…”, explică primarul.

Termenii proiectului prin care a fost construită fabrica prevăd ca aceasta să funcţioneze măcar patru ani. Administraţia locală din Brăhăşeşti îşi propune însă să o menţină în funcţiune pe termen nelimitat. Mai ales că, potrivit prevederilor care ţin de economia socială, profitul pe care îl va obţine firma nu se poate cheltui nici de către manager, nici de către acţionari, ci trebuie de fiecare dată reinvestit. Pare o reţetă de succes, nu-i aşa?

Proiectul de dezvoltare a economiei sociale nu includea însă numai Gipsy Bread, ci şi Gipsy Barber Shop SRL. E vorba despre un salon de înfrumuseţare pentru femei şi bărbaţi. Odată cu deschiderea sa, s-au creat alte cinci locuri de muncă.

"Până să-l deschidem, trebuia să te duci până la Tecuci pentru un tuns. Nu-i foarte departe, dar oricum ai de mers vreo jumătate de oră. Sunt cam 36 de kilometri până în oraş. Or, salonul nostru asigură aici şi servicii de tuns, dar şi de coafură. Avem şi salon de manichiură-pedichiură, unde femeile au intimitate, când vor să apeleze la acest serviciu", spune Mircea Dumitru.

Încă zece locuri de muncă s-au creat odată cu înfiinţarea serviciului de salubrizare al comunei, administrat prin intermediul societăţii Ecoprest Braha 2015 SRL. Activitatea serviciului a început deja, iar lucrările continuă.

"Am montat parte dintre pubele, mai avem altele de instalat. Am lucrat şi lucrăm în continuare la educarea populaţiei, pentru folosirea eficientă a acestui serviciului. E destul de clar că, dacă ai la dispoziţie pubelă, trebuie să o foloseşti. Mai sunt excepţii, nu toţi respectă din prima regulile, dar se văd progresele şi sunt convins să vom ajunge să implementăm cu succes acest serviciu", conchide primarul comunei Brăhăşeşti, Mircea Dumitru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

La Brăhășești, un primar tânăr le întinde mâna bătrânilor, prin servicii sociale

Comuna Brăhășești are în prezent aproape 10.000 de locuitori, iar distanța față de Galați este de peste 100 de kilometri. Mai aproape este municipiul Tecuci, la circa 30 de kilometri, iar actualul primar, Mircea Dumitru, la 33 de ani, este, probabil, cel mai tânăr primar în funcție din județ. De altfel, atunci când începea primul său mandat, în 2012, el avea doar 24 de ani.
Între timp, a avut de gestionat și pandemia de COVID-19, în condițiile în care comuna a fost introdusă și în carantină, în urmă cu un an. "Dacă tragem o linie parțială asupra modului cum a fost gestionată situația epidemiologică și ținem cont de faptul că numeroși locuitori ai comunei circulă foarte mult prin țară, putem spune că lucrurile au fost în regulă, cu excepția perioadei când am fost în carantină. Poate nu am fi meritat acest lucru, pentru că persoanele depistate pozitiv nu locuiau și nu locuiesc nici astăzi zi de zi în comună. Doar au domiciliul aici", ne-a precizat Mircea Dumitru. În ceea ce privește campania de vaccinare, chiar a doua zi după vizita noastră, mai exact marți, 25 mai, o caravană mobilă urma să ajungă la locuitorii din Brăhășești, iar pe lista primăriei erau circa 60 de persoane interesate.
Preocuparea pentru soarta vârstnicilor ajunși la senectute fără sprijin din partea urmașilor s-a materializat prin crearea unui centru de servicii sociale, proiect POCU în valoare de circa zece milioane de lei. "Am simțit permanent nevoile lor și printre acestea inclusiv pe cea de comunicare, de a fi ajutați cu chestiuni mici, gen procurarea de medicamente și nu numai", descrie situația edilul comunei din nordul extrem al județului. În paralel, a avut loc reabilitarea unor locuințe sociale, însă suma obținută pentru o casă s-a redus la 18.000 de lei, iar aceste fonduri au luat destinația strictului necesar.
Legat de alimentarea cu apă, problema pare a fi rezolvată în comuna Brăhășești, pentru că rețeaua de distribuție, ce măsoară în jur de 45-46 de kilometri, deservește 90 la sută din populație. "Sistemul de canalizare este în derulare. Proiectul a început în 2017, dar abia acum au început lucrările. Valoarea investiției este de 5,36 milioane de lei fără TVA, la care se adaugă costurile cu asistența tehnică, ISC și proiectarea. Este un proiect pe fonduri europene câștigat la AFIR ,cu finanțare nerambursabilă de un milion de euro, restul fiind asigurat de la bugetul local", ne-a declarat Mircea Dumitru. Din aceeași sursă, am aflat că urmează să fie dat ordinul de începere a lucrărilor pentru forarea a două noi puțuri, iar, în cadrul proiectului, este prevăzută și o stație de tratare a apei potabile.

Gaze, dispensar, parc și sediu nou al primăriei

Spinoasa și costisitoarea problemă a alimentării cu gaze este abordată și la Brăhășești în sensul găsirii unor soluții comune. "Ar fi necesară crearea unui parteneriat cu comuna Țepu, pentru a găsi o sursă de finanțare. Altfel, va trebui ca, în trei-patru ani, să construim rețeaua pe bugetul local multianual", ne-a spus edilul-șef.
O nemulțumire a sa este legată de modul de relaționare cu furnizorul de electricitate, care suplimentează contoarele de pe stâlpi, în loc să facă o modernizare a rețelei. "Ne chinuim cu un transformator de doi ani și încă nu îl avem montat", a mai spus Mircea Dumitru, atrăgând atenția și asupra unor facturi de regularizare imense primite de locuitori ai comunei care nu au fost acasă luni de zile. "Pierderile trebuie acoperite și atunci le acoperim de la Toflea?", se mai întreabă el.
Se preconizează începerea proiectării pe DJ 241C către comuna învecinată Țepu, nevoia de reabilitare fiind de circa șapte kilometri. O grădiniță se află în lucru la Toflea, iar la școala din Brăhășești a fost finalizat un proiect de eficientizare energetică și de modernizare, inclusiv a grupurilor sanitare.
Dispensarul de la Toflea a fost modernizat în urmă cu zece ani, iar cel de la Brăhășești este în construcție și va fi inaugurat în toamnă, după desemnarea unui alt constructor. "Am anulat vechiul contractul, am executat garanția și am reluat toate procedurile. Dispensarul trebuie făcut și el va fi într-un parc, o altă investiție a noastră", ne-a precizat primarul Mircea Dumitru.
În aceeași zonă din comună, ce ar urma să fie doar pietonală, există un proiect de realizare a unui nou sediu al primăriei, în care să poată funcționa toate serviciile ce țin de instituție.

Muzeu și zonă pescărească

La Brăhășești se visează frumos. Cel puțin, tânărul edil-șef Mircea Dumitru crede că, o dată rezolvate problemele funcționale ale comunității în materie de infrastructură, educație sau sănătate, se poate și mai mult, iar viitoarele proiecte ar trebui să aibă în vedere și cultura, istoria sau agrementul.
Pe teritoriul comunei, se află situl arheologic cetatea de pământ de la Cosițeni, din punctul "Cetățuia", datând din secolele al IV-lea - al III-lea î.e.n. din cultura geto-dacică. Totodată, în sudul comunei se află o moară de apă din secolul al XIX-lea, situată, mai exact, în proximitatea pârâului Hanului. La fața locului se află și o locuință veche tradițională, iar Mircea Dumitru este de părere că zona poate fi transformată într-un mic muzeu.
O altă investiție ambițioasă are în vedere amenajarea unui loc de agrement cu specific pescăresc, în apropierea a patru iazuri de mici dimensiuni. Bălțile se pare că au pește, fiind populate în urmă cu circa un deceniu, iar edilul-șef din Brăhășești crede că pe acest amplasament se poate amenaja inclusiv o zonă de camping.

Cum se poate dubla bugetul local

Bugetul comunei Brăhășești se apropie de zece milioane de lei, 60 la sută din acest total fiind alocat către secțiunea de dezvoltare. Pe lângă accesarea fondurilor europene sau a celor guvernamentale, ar mai exista o soluție pe viitor pentru suplimentarea acestuia. În proiect există o investiție de realizare a unui parc de celule fotovoltaice de 30 de Megawați. Acesta ar putea genera, în opinia primarului Mircea Dumitru, în calitate de producător de energie, venituri anuale de două milioane de euro la bugetul local, ceea ce ar însemna, dacă ne raportăm la prezent, o dublare a acestuia.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul comunei Brăhășești din Galați, inculpat de EPPO pentru fals în înscrisuri oficiale și tentativă de fraudă cu fonduri europene

Parchetul European (EPPO) a depus la Tribunalul Iași, pe 7 decembrie, un rechizitoriu împotriva primarului comunei Brăhășești, județul Galați, pentru fals în înscrisuri oficiale și tentativă de fraudă cu fonduri europene, potrivit unui comunicat remis luni presei.

Primarul este acuzat că a încercat obținerea ilegală de fonduri UE, în cadrul unui proiect de sprijinire a dezvoltării inițiale a unor noi companii în cadrul comunității locale, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014–2020.

În calitate de beneficiar al finanțării UE, comuna Brăhășești a trebuit să organizeze cursuri de învățare pentru viitorii antreprenori, care la rândul lor trebuiau să elaboreze planuri de afaceri pentru analiză și selecție pentru ajutoare financiare – care urmau să fie acordate după înființarea companiilor.

Conform regulilor aplicabile, întreprinderile nou create trebuiau înregistrate cel târziu la 14 februarie 2020 – dar la acea dată nu a fost înființată nicio companie de către cele 15 persoane ale căror planuri de afaceri au fost selectate pentru ajutor. Cele 15 companii au fost înregistrate (și astfel au câștigat personalitate juridică) abia la 12 martie 2020.

Pârâtul, în calitatea sa oficială de primar și reprezentant legal al beneficiarului fondurilor UE, este acuzat că ar fi încheiat contracte de subvenționare cu 15 persoane fizice, toate din data de 14 martie 2020 – deși doar persoanele juridice aveau dreptul să primească ajutorul financiar. Acesta este suspectat că ulterior au fost înlocuite paginile care conțin datele de identificare ale persoanelor fizice cu altele noi, conținând datele de identificare ale firmelor nou înregistrate.

Contractele presupuse falsificate, împreună cu alte documente și declarații solicitate, au fost depuse la autoritatea română de gestionare a fondurilor UE, ca justificare a cererii de aproximativ 260.000 EUR (1.278.225 RON). Tentativa de fraudă a fost constatată în urma unei verificări amănunțite de către autoritatea de management, iar plata a fost respinsă.

g4media.ro