Galaţiul, lovit de seisme în fiecare secol

[dcp100168]

Galaţiul, lovit de seisme în fiecare secol

La cutremurul din ianuarie 1838, pământul s-a crăpat şi în zona Izvoarele, aşa cum scrie cercetătorul Tudose Tatu în cartea sa, aflată în lucru. Descriind Podişul Moldovei, geologul Matei Drăghiceanu (1844-1939), academician, scria că „regiunea în întregul ei este cea mai zguduită de cutremure din toată România”, îl citează Tatu, ca şi pe acad. George Vâlsan, geograf (1885-1935): cel mai înalt grad de seismicitate avea falia Focşani-Nămoloasa-Galaţi.
Într-o listă de cutremure, fiecare „cel mai mare” pentru trăitorii lor, Tatu menţionează „mare cutremur” şi în 1471, 28 august, ora 11,00, pe când voievodul prânzea (8,5 Mercalli! Mai mare de 8 = distrugere aproape totală!). Dar şi pe 22 aprilie 1595, ora orele 12,00. Pe 8 noiembrie 1620, ora 13,30 (iar 8,5 Mercalli!). Marţi, ora trei noaptea, august 1679: când au căzut icoanele în biserici şi vasele de pe poliţe, „cutremur mare şi straşnic”, „huietul venia dinspre miazănoapte”. Sau 19 august 1681, orele 19,08 (grad 9!), durată 15 secunde. În 1692 „tâmplându-se cutremurul cel mare”, în Moldova „multe mănăstiri au crăpat”, au căzut turnurile episcopiei Huşului”. 1701, 12 iunie, ora unu (9 Mercalli!), cu trei postseisme. 1738, 31 mai, ora 11,30 (8,5 Mercalli!), două postseisme - au crăpat zidurile mănăstirii Floreşti, când „şi clopotele sunau singure”! 1738, 15 iunie, „de-au căzut Goliia” în Iaşi. 1790, 26 marie, 9,29 seara, „s-au curemuratu pământulu”. 1802, 14 octombrie, 7,30, când a căzut, la Bucureşti, Turnul Colţei şi turlele bisericilor, „când cu toţii am jelit”, iar în Moldova s-a crăpat pământul „şi au eşit apă cu năsip pe multe locuri”.

Iar la Galaţi, după o consemnare bisericească, în 1802 „a picat unele case şi dughene”, iar la mănăstirea Sf. Voievozi Mihail şi Gavril „au crăpat zidul cu totul şi s-au răsipit”. 1838, 11 ianuarie, opt minute (!) de cutremur, la 4,00 din noapte: „Toate bisaricile şi casele s-au dărâmat” la Galaţi, mai ales turnurile bisericii Vovidenia, de nu se putea sluji! Aproape întotdeauna se consemna, ca şi acum, că n-a mai fost aşa ceva înainte, însă de ce cutremurate vremi am mai avut parte, vedeţi şi dumneavoastră.

viata-libera.ro