Stonehenge, cel mai misterios monument megalitic al Europei

[dcp100168]

Stonehenge a fost încă de la începuturi un cimitir pentru o elită socială

Stonehenge, cel mai cunoscut şi misterios monument megalitic al Europei, a avut rol de cimitir încă de la începuturi, în urmă cu cinci mii de ani, potrivit primelor datări cu radiocarbon ale rămăşiţelor corpurilor incinerate descoperite în zonă, informează un studiu preluat de AFP. "Este clar acum că Stonehenge a fost în timpul tuturor marilor sale epoci un cimitir", a explicat Mike Parker Pearson, arheolog la Universitatea din Sheffield (Marea Britanie). Acesta coordonează, cu ajutorul fundaţiei americane National Geographic, proiectul arheologic "Stonehenge Riverside", care se va încheia în 2010. Situl Stonehenge, situat în vestul Marii Britanii, "a fost un cimitir încă de la începuturile sale şi până la mijlocul celui de-al treilea mileniu" î.Hr., a adăugat acesta. "Mormântul cu corpuri incinerate datând din perioada monoliţilor Stonehenge (...) arată că (monumentul, n.r.) a aparţinut întotdeauna morţilor", a explicat profesorul de arheologie. Rămăşiţele umane calcinate din cel mai vechi mormânt descoperit la Stonehenge datează din perioada 3.030 - 2.880 î.Hr, potrivit analizelor cu radiocarbon. Este vorba de un mic vas cu oseminte carbonizate şi dinţi, care a fost găsit într-una din găurile ce se află pe taluzul circular care înconjoară situl, numită "gaura lui Audrey". Până la această descoperire, arheologii au crezut că Stonehenge a fost utilizat ca cimitir doar între anii 2.700 - 2.600 î.Hr., înainte de ridicarea celebrelor blocuri de gresie. Al doilea mormânt descoperit conţine rămăşiţele incinerate ale unui adult şi datează din perioada 2.930 - 2.870 î.Hr. Cel mai recent mormânt din acest grup este cel al unei tinere femei cu vârsta de aproximativ 25 de ani, datând din perioada 2.570 - 2.340 î.Hr. şi corespunzând epocii care a marcat debutul construirii blocurilor de gresie, spun cercetătorii. Este pentru prima dată când mormintele de la Stonehenge sunt datate cu carbon 14, spune Pearson. Rămăşiţele umane au fost aduse la lumina zilei în anii '50 şi conservate în muzeul din Salisbury, din apropierea sitului. Arheologii sunt de părere că la situl megalitic au fost îngropate aproximativ 240 de persoane. "Doar jumătate din sit a fost săpat", a amintit Pearson, care crede că persoanele îngropate la Stonehenge au fost "foarte speciale". Andrew Chamberlain, specialist în demografie veche la Universitatea din Sheffield, este de părere că Stonehenge a fost cimitirul unei singure familii, probabil o dinastie. Teoria sa se sprijină mai ales pe faptul că la începuturile Stonehenge numărul mormintelor era foarte mic şi că numărul acestora a crescut constant de-a lungul secolelor, pe măsură ce descendenţii s-au înmulţit. "Arheologii cred de mai mult timp că Stonehenge a fost construit pentru şefi preistorici, poate pentru un rege antic, iar ultimele descoperiri sugerează că acest lucru ar putea fi adevărat, însă la fel de adevărat este şi că locul a fost cimitirul dinastiei", a spus Pearson. Arheologii au continuat, de asemenea, săpăturile în zona Durrington Walls şi au adus la lumina zilei noi locuinţe ale unui sat unde au trăit, probabil, constructorii monumentului Stonehenge. Săpăturile au început în 2003 şi au permis descoperirea, în 2006, a rămăşiţelor a opt locuinţe situate de o parte şi de alta a unei străzi care conducea la un râu. Examenele magnetometrice au detectat zeci de alte locuinţe într-o zonă mult mai întinsă, fapt care sugera că valea era împânzită de case de lemn. Stonehenge, înscris în Patrimoniul Mondial al umanităţii, atrage anual mii de persoane, care vin aici mai ales pentru sărbătoarea solstiţiului de vară.