A căzut o nouă reţea de fraude imobliare

[dcp100168]

Procurorii vizează peste 40 de persoane acuzate de fraude imobiliare

Procurorii DIICOT Galaţi au efectuat marţi dimineaţă zece percheziţii, vizând o grupare care se ocupa de înşelăciuni imobiliare. Persoanele vizate racolau oameni fără studii şi fără o situaţie financiară bună, păcălindu-i că le vor oferi o casă mai mare şi mai scumpă în schimbul locuinţelor pe care aceştia le deţineau. Procurorii au dus peste 40 de persoane la audieri.

viata-libera.ro

 

Percheziții în Galați la locuințele unor persoane acuzate de înșelăciuni imobiliare

Procurorii DIICOT efectuează un număr de zece percheziții la Galați, vizând o grupare care se ocupa de înșelăciuni imobiliare. Persoanele vizate racolau oameni fără studii și fără o situație financiară bună, păcălindu-i că le vor oferi o casă mai mare și mai scumpă în schimbul locuințelor pe care aceștia le dețineau. Un număr de 20 de persoane au depus plângeri în acest sens, fiind lăsați pe drumuri, fără locuințele pe care le dețineau. Procurorii au dus un număr de 40 de persoane la audieri, prejudiciul în acest caz fiind estimat până acum la 1,5 milioane de lei.

b1.ro

[dcp100168]

Poliţiştii şi procurorii DIICOT au destructurat un grup infracţional organizat, specializat în înşelăciuni imobiliare

* Suspecţii ar fi obţinut peste un milion şi jumătate de lei prin inducerea în eroare a unor persoane lipsite de apărare.

În această dimineaţă, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial au efectuat 10 percheziţii la locuinţele unor persoane suspectate că au constituit un grup infracţional specializat în săvârşirea de fraude imobiliare.

În urma cercetărilor efectuate, a reieşit faptul că, începând cu anul 2007, cei zece membri ai grupării ar fi determinat mai multe persoane, prin inducerea lor în eroare, să vândă imobilele în care locuiau, iar sumele de bani astfel obţinute, ar fi fost însuşite de suspecţi.

Cei în cauză sunt suspectaţi că ar fi promis părţilor vătămate obţinerea la schimb a altor imobile de locuit, totodată oferindu-le alcool sau alte substanţe cu efecte asemănătoare, astfel încât părţile vătămate să nu mai fie conştiente de acţiunile lor.

De asemenea, membrii grupării sunt suspectaţi că ar fi obţinut, de la părţile vătămate, împuterniciri pentru obţinerea drepturilor succesorale asupra imobilelor.

Astfel, victimele (persoane nevoiaşe, cu un grad redus de educaţie şi lipsite de apărare pe fondul vârstei înaintate, bolilor sau dependenţei de alcool) râmâneau fără adăpost sau erau cazate în imobile insalubre, fără utilităţi, special achiziţionate de membrii grupării în acest scop.

Din cercetări a reieşit că 20 de imobile au fost vândute în acest fel, suspecţii obţinând peste 1.500.000 de lei.

În urma percheziţiilor domiciliare, poliţiştii şi procurorii au ridicat mai multe documente şi înscrisuri ce privesc tranzacţiile imobiliare efectuate, iar 28 de persoane au fost conduse la sediul D.I.I.C.O.T., pentru audieri.

Suportul tehnic a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul I.G.P.R. şi D.I.P.I..

Percheziţiile au fost efectuate cu sprijinul I.J.J. Galaţi.

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI GALATI

[dcp100168]

O victimă a înşelăciunilor imobiliare rupe tăcerea

Daniela Ileş a dat declaraţii aseară mai bine de două ore, în faţa poliţiştilor, în cazul înşelăciunilor imobiliare care au zguduit Galaţiul.

Femeia le-a povestit anchetatorilor cum în anul 2010 a fost abordată de membrii grupării. „Eu am plecat în străinătate în urmă cu mulţi ani, iar în apartamentul pe care l-am primit moştenire de la mama mea am decis să-l las pe nepotul meu, fiul fratelui meu, să locuiască. Numai că acesta a acumulat mai multe datorii pe care nu a mai putut să le plătească. Într-o zi, am fost sunată de către administrator şi mi-a cerut să găsim o soluţie. La puţin timp după asta, am fost contactată de dl. avocat Mihail Boldea. Am vorbit cu dânsul o singură dată şi mi-a părut un om foarte cumsecade. L-am rugat să revină a doua zi cu telefonul şi nu a mai sunat. În tot acest timp, eu discutam cu nepotul meu prin mesaje şi acesta mi-a lăsat de înţeles că dl Boldea este avocatul lui. Am crezut că este de bună credinţă şi că totul se va rezolva”, a spus Daniela Ileş.

De fapt, problema avea să devină şi mai gravă. Femeia a fost contactată ulterior de preşedintele asociaţiei de locatari, iar aceasta a crezut că va fi ajutată. „Domnii Boldea Mihail şi Roşca, cel care este preşedintele blocului de pe strada Oţelarilor, s-au oferit să rezolve problema datoriilor. Acest domn Roşca mi-a solicitat împuterniciri pe care le-am expediat prin ambasadă. Eu nu am avut cum să plătesc datoria făcută de nepotul meu, am avut încredere în acest domn, mi s-a părut un om cumsecade şi pe mine mă interesa nu vânzarea apartamentului, pentru că acesta trebuia să rămână nepotului meu. I-am dat nu o împuternicire, ci trei, pe care într-un final el le-a folosit într-un alt mod”, a mai spus Daniela Ileş.

În total, 28 de persoane sunt implicate în dosarul înşelăciunilor imobiliare, iar o parte dintre ele au fost reţinute pentru 29 de zile.

presagalati.ro

[dcp100168]

Patru dintre cei 10 suspecţi reţinuţi în Galaţi, după gratii

Patru dintre cei 10 suspecţi reţinuţi în Galaţi sub învinuirea de înşelăciune cu locuinţe au ajuns după gratii. Un al cincilea suspect a primit interdicţia de a părăsi localitate.

Procurorii îi acuză că au lăsat fără case peste 20 de persoane. Potrivit anchetatorilor, pentru a-i convinge pe oameni să le vândă sau să le cedeze dreptul de folosinţă al apartamentelor, membrii grupării se foloseau uneori de alcool sau de unele substanţe halucinogene.

După ce actele erau semnate, proprietarii erau cazaţi în spaţii insalubre. Printre cei implicaţi în înşelăciuni s-ar afla şi fostul deputat Mihail Boldea, eliberat din arest în urmă cu două săptămâni.

Anchetatorii spun că, din 2007 şi până în prezent, suspecţii au obţinut peste un milion şi jumătate de lei din vânzarea  caselor dobândite prin înşelăciune.

reporterntv.ro
 

[dcp100168]

Arestaţi pentru înşălătorii cu case

Magistraţii Tribunalului Galaţi au emis miercuri seara, la propunerea procurorilor DIICOT, mandate de arestare pe numele a patru persoane acuzate de fraude imobiliare. În urma deciziei instanţei de judecată, Mara Moldoveanu, Aurel Moldoveanu, Rodica Mihaela Moldoveanu şi Georgiana Cătălina Moldoveanu vor sta după gratii în următoarele 29 de zile.
Cei patru sunt acuzaţi că au indus în eroare 20 de persoane şi le-au deposedat de imobile (apartamente, case şi terenuri), creând astfel un prejudiciu de peste 1,5 milioane de lei.
Metodele folosite de grupul infracţional erau diverse, dar de fiecare dată scopul era atins. Astfel, fiecare membru avea un rol foarte bine stabilit. De obicei, erau identificate persoane care aveau apartamente cu datorii foarte mari la întreţinere. Acestora li se propunea un schimb imobiliar, pentru a scăpa de datorii. La finalul tranzacţiilor, proprietarii rămâneau fără apartament şi nu mai primeau la schimb niciun alt imobil.
În alte cazuri, membrii grupării se împrieteneau cu persoane dependente de alcool care aveau în proprietate imobile. Imediat ce prietenia se lega, proprietarul apartamentului era dus la notariat, sub influenţa băuturilor alcoolice, şi pus să semneze o procură pe numele unuia dintre membrii grupării. Procura era dată pentru ca aceştia să se ocupe de schimbul imobiliar sau de vânzarea apartamentului. Ca şi în cazurile precedente, imobilul era vândut fără ca banii să mai ajungă la proprietar sau ca acesta să primească alt apartament în proprietate. Pentru a fi cât mai convingători, cei patru îi mutau pe cei păcăliţi în alte imobile, pe care însă nu le făceau niciodată acte. Şederea în noua locuinţă era provizorie, în general până la perfectarea actelor de vânzare-cumpărare.
Metoda cu procura era folosită şi în cazurile unor moşteniri. Astfel, mergeau la birourile notariale pentru a depune mărturie că o anumită persoană este unicul moştenitor. Apoi îi propuneau moştenitorului un schimb imobiliar, ajungând astfel la metoda clasică a înşelăciunii.
Mara Moldoveanu, coordonatoarea grupării, a fost cea care a venit cu ideea ca celelalte două femei să se prefacă îndrăgostite de anumite persoane, dependente de alcool, pe care le luau să locuiască cu ele. Apoi, folosind constrângerea emoţională şi, uneori, chiar pe cea fizică, fetele îi determinau pe cei de care să dădeau îndrăgostite să îşi vândă proprietăţile.
Membrii grupării nu au ezitat nici să falsifice acte pentru a-şi atinge scopul. Prin această metodă, însă, cei patru nu au reuşit să ducă la final nicio tranzacţie.
Ancheta în acest caz va fi continuată de procurorii DIICOT Galaţi, care vor stabili dacă mai există şi alte părţi vătămate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mandate de arestare prelungite în dosarul privind fraudele imobiliare

Magistraţii Tribunalului Galaţi au prelungit mandatele de arestare emise la începutul lunii pe numele celor patru gălăţeni acuzaţi de fraude imobiliare. Cei patru, Aurel Moldoveanu, Mara Moldoveanu, Rodica Mihaela Moldoveanu şi Georgiana Cătălina Moldoveanu, sunt acuzaţi că au indus în eroare 20 de persoane şi le-au deposedat de imobile (apartamente, case şi terenuri), creând astfel un prejudiciu de peste 1,5 milioane de lei.
La începutul acestei luni, procurorii DIICOT au efectuat mai multe percheziţii domiciliare, în urma cărora au ridicat mai multe documente, şi au dus la audieri 40 de persoane. În urma audierilor, anchetatorii au decis reţinerea celor patru capi ai afacerii privind fraudele imobiliare.
În urma cercetărilor efectuate, a reieşit faptul că, începând cu anul 2007, zece membri ai unei grupări infracţionale organizate au săvârşit mai multe infracţiuni de înşelăciune în dauna unor persoane nevoiaşe. Persoanele păcălite erau cu un grad redus de educaţie şi lipsite de apărare, pe fondul vârstei înaintate, bolilor sau dependenţei de alcool.
Metodele folosite de grupul infracţional erau diverse, dar de fiecare dată scopul era atins. Astfel, fiecare membru avea un rol foarte bine stabilit. De obicei, erau identificate persoane care aveau apartamente cu datorii foarte mari la întreţinere. Acestora li se propunea un schimb imobiliar, pentru a scăpa de datorii. La finalul tranzacţiilor, proprietarii rămâneau fără apartament şi nu mai primeau la schimb niciun alt imobil.

O altă metodă, acelaşi scop

Capii reţelei infracţionale se împrieteneau cu persoane dependente de alcool care aveau în proprietate imobile. Imediat ce prietenia se lega, proprietarul apartamentului era dus la notariat, sub influenţa băuturilor alcoolice, şi pus să semneze o procură pe numele unuia dintre membrii grupării. Procura era dată pentru ca aceştia să se ocupe de schimbul imobiliar sau de vânzarea apartamentului. Ca şi în cazurile precedente, imobilul era vândut fără ca banii să mai ajungă la proprietar sau ca acesta să primească alt apartament în proprietate. Pentru a fi cât mai convingători, cei patru îi mutau pe cei păcăliţi în alte imobile, pe care însă nu le făceau niciodată acte. Şederea în noua locuinţă era provizorie, în general până la perfectarea actelor de vânzare-cumpărare.
Metoda cu procura era folosită şi în cazurile unor moşteniri. Astfel, mergeau la birourile notariale pentru a depune mărturie că o anumită persoană este unicul moştenitor. Apoi îi propuneau moştenitorului un schimb imobiliar, ajungând astfel la metoda clasică a înşelăciunii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fraude imobiliare de 350.000 de euro la Galaţi

* Vinovaţii au fost deferiţi justiţiei

Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi au trimis în judecată un grup infracţional organizat specializat în comiterea de infracţiuni de înşelăciune, având ca obiect imobile - apartamente şi terenuri. Gruparea este formată din Mara Moldoveanu, Aurel Moldoveanu, Rodica Mihaela Moldoveanu şi Georgiana Cătălina Moldoveanu, toţi patru fiind arestaţi anul trecut, la începutul lunii decembrie.
Cei patru sunt acuzaţi că au indus în eroare 20 de persoane şi le-au deposedat de imobile (apartamente, case şi terenuri), creând astfel un prejudiciu de peste 1,5 milioane de lei.
Din ancheta procurorilor reiese că Mara Moldoveanu era liderul grupării, „participând direct la cele mai multe acte materiale, cu rol principal în identificarea potenţialelor victime, organizarea celorlalţi membri pentru orchestrarea inducerii în eroare, în mod sistematic, a acestora şi realizarea efectivă a transferurilor drepturilor de proprietate asupra imobilelor, incluzând asigurarea achitării datoriilor restante către asociaţiile de proprietari, coordonarea membrilor grupului în cursul procedurilor notariale, asigurarea martorilor în procedura de deschidere a succesiunii notariale”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
După ce inculpata identifica victimele, Aurel Moldoveanu, fie singur, fie împreună cu ajutorul celorlalţi membri ai grupului infracţional, se ocupa de  „sufocarea” părţilor vătămate, pe care le determina să-şi vândă bunurile în condiţiile impuse de el.
Anchetatorii au identificat mai multe metode de lucru, printre care legarea unor aşa-zise relaţii de strânsă prietenie cu părţile vătămate şi consumarea de băuturi alcoolice împreună cu acestea, proferarea de ameninţări şi exercitarea de acţiuni de violenţă.

Metode de lucru

Cei patru inculpaţi aveau roluri foarte bine stabilite în cadrul „afacerii”. De cele mai multe ori, părţile vătămate erau persoane care aveau apartamente cu datorii foarte mari la întreţinere. Acestora li se propunea un schimb imobiliar, pentru a scăpa de datorii. La finalul tranzacţiilor, proprietarii rămâneau fără apartament şi nu mai primeau la schimb niciun alt imobil. Până la finalizarea tranzacţiei, părţile vătămate erau cazate chiar în apartamentul inculpaţilor.
În alte cazuri, membrii grupării se împrieteneau cu persoane dependente de alcool care aveau în proprietate imobile. Imediat ce prietenia se lega, proprietarul apartamentului era dus la notariat, sub influenţa băuturilor alcoolice, şi pus să semneze o procură pe numele unuia dintre membrii grupării. Procura era dată pentru ca aceştia să se ocupe de schimbul imobiliar sau de vânzarea apartamentului. Ca şi în cazurile precedente, imobilul era vândut fără ca banii să mai ajungă la proprietar sau ca acesta să primească alt apartament în proprietate. Metoda cu procura era folosită şi în cazurile unor moşteniri. Astfel, mergeau la birourile notariale pentru a depune mărturie că o anumită persoană este unicul moştenitor. Apoi îi propuneau moştenitorului un schimb imobiliar, ajungând astfel la metoda clasică a înşelăciunii.
Liderul grupării le folosea pe Rodica Mihaela Moldoveanu şi Georgiana Cătălina Moldoveanu pentru a atrage noi victime. Astfel, cele două fete se prefăceau îndrăgostite de anumite persoane, dependente de alcool, pe care le luau să locuiască cu ele. Apoi, folosind constrângerea emoţională şi, uneori, chiar pe cea fizică, fetele îi determinau pe cei de care să dădeau îndrăgostite să îşi vândă proprietăţile.
Din anchetă a rezultat faptul că membrii grupării nu au bunuri pe numele lor, banii obţinuţi din fraudele imobiliare fiind cheltuiţi la jocurile de noroc.
Cei patru vor da acum socoteală în faţa judecătorilor Tribunalului Galaţi, care vor stabili şi pedepsele aferente infracţiunilor săvârşite.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fabrica de bani a unui clan de escroci din Galaţi. Cum să cumperi o casă cu 1.000 de euro, o sticlă de votcă, puţin sex şi câţiva pumni în cap

În capcana întinsă de membrii grupării au căzut nu mai puţin de 17 gălăţeni. Ţintele predilecte erau bărbaţii singuri, trecuţi de 60 de ani, dependenţi de alcool, dar cu proprietăţi imobiliare. Culmea este că escrocii au tocat toate încasările - aproape o jumătate de milion de euro! - la cazinouri.

Un clan de interlopi din Galaţi a reuşit performanţa ca în doar câteva luni de zile să lase fără case şi terenuri 17 gălăţeni, valoarea acestora fiind estimată de procurori la aproape o jumătate de milion de euro. Escrocii au utilizat o metodă mai puţin obişnuită pentru a pune mâna pe imobile. Ei s-au folosit şi de două tinere de 20 de ani, pe care le-au „infiltrat” în viaţa ţintelor, ca partenere de pahar şi, uneori, de nebunii.

Bătrânii dependenţi de băutură erau ţintele predilecte

Capul reţelei de escroci era Mara Moldoveanu (45 ani), care se ocupa, potrivit procurorilor, cu partea intelectuală a escrocherie. „Avea ca rol principal identificarea potenţialelor victime, organizarea celorlalţi membri pentru orchestrarea inducerii în eroare, în mod sistematic, a acestora şi realizarea efectivă a transferurilor drepturilor de proprietate asupra imobilelor, incluzând asigurarea achitării datoriilor restante către asociaţiile de proprietari, coordonarea membrilor grupului în cursul procedurilor notariale, asigurarea martorilor în procedura de deschidere a succesiunii notariale”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii gălăţeni.

Ţintele predilecte erau bărbaţii trecuţi de 60 de ani, dependenţi de alcool şi despre care se ştia că nu au rude sau au rude îndepărtate, care nu locuiesc în Galaţi. Femeia avea şi patru complici, respectiv pe Rodica Mihaela Moldoveanu, Georgiana Cătălina Moldoveanu, Dănuţ Daju şi pe Aurel Moldoveanu. Acesta din urmă era responsabil cu partea „fizică” a operaţiunii, în sensul că „exercita presiuni şi violenţe asupra victimelor, pentru a le determina să semneze actele de cedare a proprietăţilor”, după câte spun procurorii.

Le băgau în pat câte-o fată, cu sticla de vodcă în mână

Iniţial, scenariul (faptele s-au petrecut în 2013 şi 2014) pus la cale era unul cu aspect cumva caritabil. Bărbaţii erau abordaţi, chipurile din întâmplare, de o jună foscoasă, respectiv fie Rodica Mihaela Moldoveanu, fie Georgiana Cătălina Moldoveanu, care se prefăceau ataşate - sau chiar îndrăgostite - de ei.

Din vorbă în vorbă, îi luau să locuiască cu ele, iar victimele primeau atenţie, mâncare, multă băutură şi, în unele cazuri, chiar recompense sexuale. Iată cum descrie una dintre victime „racolarea”: „M-am întâlnit cu Rodica în parc. Stăteam pe o bancă şi îmi trăgeam sufletul. La un moment dat, s-a apropiat de mine o tânără drăguţă, care mi-a întins doi covrigi. Mi-a spus că semăn mult cu unchiul ei decedat şi că vrea să facă o pomană, că mă vede necăjit”.

Respectivele persoane erau, desigur, „filate” în prealabil, fiind selectate doar cele care aveau proprietăţi (terenuri sau case) ce putea fi valorificate. După o vreme, însă, caritatea şi iubirea căpătau conotaţii materiale. Folosind constrângerea emoţională şi, uneori, chiar pe cea fizică (capitol la care le ajuta Aurel Moldoveanu), fetele îi determinau pe cei de care să dădeau îndrăgostite să îşi vândă proprietăţile. Banii erau însuşiţi de gruparea infracţională, care apoi alungau victima din locuinţa în care o găzduiau.

Metoda schimbului de locuinţă fictiv

O altă metodă folosită de escroci era cea a schimbului fictiv de locuinţă, contra unei sume de bani ca diferenţă. Şmecheria era că nu se făcea contract de schimb, ci două contracte de vânzare-cumpărare separate. Evident, locuinţa păcălitului era tranzacţionată la un notar veritabil (victima semnând că a primit banii, deşi nu primea de fapt niciun sfanţ), iar garsoniera la schimb se „vindea” printr-o „agenţie imobiliară” care nu exista, actele fiind măsluite de membrii grupării.

Victimele era „îmbrobodite” simplu. „Mi-au spus că-mi dau 5.000 de euro şi o garsonieră la schimb. Era o propunere bună, că eu aveam şi datorii mari la întreţinere, pe care ei le preluau ca să le plătească”, a declarat în faţa judecătorilor unul dintre cei înşelaţi. La finalul „tranzacţiilor”, proprietarii se pomeneau că actele de cumpărare a garsonierei propuse la schimb erau false, iar ei rămâneau fără apartament şi nu mai primeau la schimb nimic. Imobilele erau ulterior vândute unor cumpărători de bună-credinţă.

În alte cazuri, membrii grupării se împrieteneau cu persoane dependente de alcool care aveau în proprietate imobile. Imediat ce prietenia se lega, proprietarul apartamentului era dus la notariat, sub influenţa băuturilor alcoolice, şi pus să semneze o procură pe numele unuia dintre membrii grupării. Procura era dată pentru ca aceştia să se ocupe de schimbul imobiliar sau de vânzarea apartamentului. Într-un astfel de caz, un apartament cu două camere a fost cedat de o victimă, contra a numai 1.000 de euro şi o garsonieră care, de fapt, nu exista. Ca şi în cazurile precedente, imobilul era vândut fără ca banii să mai ajungă la proprietar.

Metoda cu procura era folosită şi în cazurile unor moşteniri. Astfel, mergeau la birourile notariale pentru a depune mărturie că o anumită persoană este unicul moştenitor. Apoi îi propuneau moştenitorului un schimb imobiliar, ajungând astfel la metoda clasică a înşelăciunii.

Au tocat 500.000 de euro la cazinou!

Culmea este că membrii grupării nu deţin niciun fel de proprietăţi pe numele lor, ei locuind cu chirie într-un imobil al Primăriei Galaţi. De altfel, anul trecut ei au şi fost evacuaţi din locuinţa respectivă, după ce au acumulat datorii de aproape 10.000 de euro la chirie şi la întreţinere. Revenind la procesul penal în care sunt acuzaţi de înşelăciune şi de constituire de grup infracţional organizat, trebuie să precizăm că procurorii au constatat că escrocii au tocat toţi banii obţinuţi din fraude- aproape o jumătate de milion de euro! - la jocurile de noroc.

În prezent, trei din cei cinci membri ai grupării sunt în arest preventiv. Iniţial erau în arest doar Mara şi Aurel Moldoveanu, însă lor li s-a alăturat, din 15 iunie 2015, Georgiana Cătălina Moldoveanu, căreia judecătorii i-au revocat măsura controlului judiciar după ce s-a constatat că nu a respectat condiţiile cerute de instanţă pentru a-şi păstra libertatea. Ea nu s-a prezentat la procese şi, se pare, a încercat să-i determine pe unii dintre martori să-şi schimbe depoziţiile.

adevarul.ro

[dcp100168]

Pedepse în dosarul ţepelor imobiliare

• Cinci persoane sunt acuzate că au indus în eroare 20 de victime, pe care le-au deposedat de bunuri imobile în valoare de peste 1,5 milioane de lei

Judecătorii Tribunalului Galaţi au dat o primă sentinţă în dosarul în care cinci persoane, care făceau parte dintr-un grup infracţional organizat, au fost judecate pentru comiterea de infracţiuni de înşelăciune, având ca obiect imobile - apartamente şi terenuri. Gruparea este formată din Mara Moldoveanu, Aurel Moldoveanu, Rodica Mihaela Moldoveanu, Georgiana Cătălina Moldoveanu şi Dănuţ Daju, primii patru fiind arestaţi la începutul lunii decembrie 2013.

Cei cinci sunt acuzaţi că au indus în eroare 20 de persoane şi le-au deposedat de imobile (apartamente, case şi terenuri), creând astfel un prejudiciu de peste 1,5 milioane de lei.

Conform primelor sentinţe, cei cinci membri ai grupului infracţional vor sta câţiva ani la închisoare şi vor avea de plăti daune către persoanele pe care le-au deposedat de imobile.

Astfel, Mara Moldoveanu, cea care era considerată şefa grupării, "participând direct la cele mai multe acte materiale, cu rol principal în identificarea potenţialelor victime, organizarea celorlalţi membri pentru orchestrarea inducerii în eroare, în mod sistematic, a acestora şi realizarea efectivă a transferurilor drepturilor de proprietate asupra imobilelor, incluzând asigurarea achitării datoriilor restante către asociaţiile de proprietari, coordonarea membrilor grupului în cursul procedurilor notariale, asigurarea martorilor în procedura de deschidere a succesiunii notariale”, aşa cum se arată în rechizitoriul procurorilor DIICOT, va sta după gratii şapte ani şi două luni. Pedeapsa a rezultat după ce judecătorii au contopit cele 14 pedepse de câte un an pentru infracţiunea de înşelăciune, o pedeapsă de un an pentru constituire grup infracţional, o pedeapsă de şase luni pentru tentativă la înşelăciune şi o pedeapsă de doi ani pentru complicitate la şantaj.

O familie întreagă după gratii

Soţul ei, Aurel Moldoveanu, care se ocupa de „sufocarea” părţilor vătămate, pe care le determina să-şi vândă bunurile în condiţiile impuse de el, va sta după gratii şapte ani şi şase luni. El a primit şapte pedepse de câte un an şi şase luni pentru înşelăciune, una de un an şi şase luni pentru constituirea unui grup infracţional, două pedepse de câte nouă luni pentru tentativă la înşelăciune şi o pedeapsă de trei ani pentru şantaj.

După gratii vor sta şi cele două fiice ale cuplului, una dintre ele, Georgiana Cătălina Moldoveanu, având de ispăşit o pedeapsă de patru ani şi două luni, iar cealaltă, Rodica Mihaela Moldoveanu, având o pedeapsă de doi ani şi zece luni închisoare.

Judecătorii gălăţeni nu l-au iertat nici pe complicele familiei Moldoveanu, pe Dănuţ Daju, acesta urmând să stea după gratii pentru doi ani. Magistraţii au menţinut starea de arest preventiv pentru Mara, Aurel şi Georgiana Cătălina Moldoveanu, dar şi măsura controlului judiciar impus faţă de ceilalţi doi inculpaţi.

Pedepsele primite de cei cinci par a fi nimic pe lângă daunele morale pe care le au aceştia de plătit. Conform sentinţei date de Tribunalul Galaţi, cei cinci au de plătit, în total, 886.200 de lei (peste 200.000 de euro) drept despăgubiri celor care s-au constituit părţi civile în dosar. Trebuie menţionat că nu toţi cei care au fost ţepuiţi de familia Moldoveanu s-au constituit părţi civile. Inculpaţii trebuie să mai plătească însă şi câte 6.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Judecătorii gălăţeni au dispus şi confiscarea mai multor sume de bani de la cei cinci, în total fiind vorba de 505.000 de lei, bani proveniţi din infracţiunile care au stat la baza condamnării. Astfel, o parte din prejudiciu va fi acoperit, inculpaţii urmând să plătească şi restul despăgubirilor.

Metode de lucru

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DIICOT, inculpaţii aveau roluri foarte bine stabilite în cadrul „afacerii”. De cele mai multe ori, părţile vătămate erau persoane care aveau apartamente cu datorii foarte mari la întreţinere. Acestora li se propunea un schimb imobiliar, pentru a scăpa de datorii. La finalul tranzacţiilor, proprietarii rămâneau fără apartament şi nu mai primeau la schimb niciun alt imobil. Până la finalizarea tranzacţiei, părţile vătămate erau cazate chiar în apartamentul inculpaţilor.

În alte cazuri, membrii grupării se împrieteneau cu persoane dependente de alcool care aveau în proprietate imobile. Imediat ce prietenia se lega, proprietarul apartamentului era dus la notariat, sub influenţa băuturilor alcoolice, şi pus să semneze o procură pe numele unuia dintre membrii grupării. Procura era dată pentru ca aceştia să se ocupe de schimbul imobiliar sau de vânzarea apartamentului. Ca şi în cazurile precedente, imobilul era vândut fără ca banii să mai ajungă la proprietar sau ca acesta să primească alt apartament în proprietate. Metoda cu procura era folosită şi în cazurile unor moşteniri. Astfel, mergeau la birourile notariale pentru a depune mărturie că o anumită persoană este unicul moştenitor. Apoi îi propuneau moştenitorului un schimb imobiliar, ajungând astfel la metoda clasică a înşelăciunii.

Sentinţa dată de magistraţii Tribunalului Galaţi nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel.

viata-libera.ro